Scînteia, octombrie 1971 (Anul 40, nr. 8924-8954)

1971-10-14 / nr. 8937

SCINTEIA - joi 14 octombrie 1971 pagina economică Contracte ferme, nu litigii interminabile In unităţile industriei lemnului, ca şi in toate celelalte sectoare ale eco­nomiei naţionale, paralel cu îndepli­nirea obligaţiilor contractuale curente, în condiţiile create de noua legisla­ţie economică, se desfăşoară în pre­zent etapa finală a acţiunii de înche­iere a contractelor economice pentru anul 1972. Se cuvine relevat faptul că, respectind termenele stabilite în comun cu ministerele şi organele economice centrale, unităţile Minis­terului Industriei Lemnului au în­cheiat pînă în prezent contracte în calitate de furnizori prin care se asi­gură, în proporţie de 85 la sută, des­facerea producţiei marfă planificată pe anul 1972. O stare de lucruri pozi­tivă, după părerea noastră. Ea ar putea fi însă şi mai bună dacă în aplicarea legii contractelor economice nu s-ar manifesta o serie de neajun­suri. Despre ce e vorba? După cum este ştiut, încheierea contractelor econo­mice este condiţionată de acţiunea prealabilă de echilibrare a balanţelor materiale la produsele cu rol hotărî­­tor în economia naţională, care, în industria lemnului, reprezintă o pon­dere fioarte ridicată în­ valoarea pro­ducţiei marfă. Cu toate acestea, se în­registrează un important număr de neînţelegeri precontractuale avînd ca obiect, în majoritatea cazurilor, pre­tenţia nejustificată a unor beneficiari de a li se majora cantităţile de pro­duse care au fost stabilite prin ba­lanţe şi, respectiv, prevăzute în con­tracte de furnizori. De asemenea, se solicită o serie de modificări calita­­tiv-dimensionale ; bunăoară, este vi­zibilă tendinţa unor beneficiari de a-şi orienta cererea spre acele cali­tăţi de lemn superioare sau spre di­mensiunile a căror pondere în struc­tura producţiei este strict limitată. Beneficiarii care manifestă astfel de pretenţii (din capul locului tre­buie să subliniem : nerealizabi­le), nu ţin seama de caracte­rul specific al producţiei din industria lemnului, a cărei structură pe calităţi şi dimensiuni este nemij­locit condiţionată de materia primă (masă lemnoasă) care stă la dispoziţie spre prelucrare. Or, cum această masă lemnoasă este un produs na­tural, asupra calităţii căruia nu se poate interveni prea mult, resursele la produsele de calităţi superioare, cit şi proporţia ce revine diverselor dimensiuni sunt strict limitate. Aceas­tă situaţie obiectivă -impletea­ o­ ch­ibi­­zuită gospodărire a resurselor lem­noase superioare. Nu putem încheia această problemă fără a aminti că printre beneficiarii cei mai insistenţi în întreţinerea unor neînţelegeri precontractuale, care so­licită cantităţi suplimentare de pro­duse de calităţi sau dimensiuni su­perioare, se numără tocmai aceia care în acest an au înregistrat de­păşirea substanţială a consumului normat de lemn.­Fireşte, pentru toţi aceşti beneficiari — între care aş cita unităţi subordonate Ministerului In­dustriei Uşoare, CENTROCOOP, UCECOM — important este, înainte de a cere majorarea cantităţilor de produse lemnoase, să-şi revizuiască şi îmbunătăţească normele de con­sum de lemn, să caute modalităţile ce garantează o valorificare cit mai raţională a lemnului de care dis­pun. O altă serie de neînţelegeri precon­tractuale apar datorită faptului că unii beneficiari solicită termene de livrare eşalonate liniar în tot cursul anului, tocmai la produse cu caracter strict sezonier — cum sunt, de exem­plu, mangalul de bocşă, care nu se poate produce decit în sezonul de vară, precum și unele sortimente a căror exploatare se face la perioade fixe, ele neputînd fi stocate timp în­delungat fără a se risca degradarea lor (produse de pădure din tei, fag şi alte specii). Este adevărat că la creşterea volu­­mului de neînţelegeri precontractuale a contribuit in numeroase cazuri şi poziţia formală adoptată de unele unităţi economice din industria lem­nului Acestea — ignorînd obligaţia legală ca, împreună cu beneficiarii, să clarifice aspectele litigioase şi să găsească soluţii reciproc acceptabile —­­ s-au rezumat la transmiterea cu neînţeleasă uşurinţă a litigiilor către organele de resort, cînd este incon­testabil că la cele mai bune rezolvări se poate ajunge numai prin medierea între părţile direct interesate. Este un procedeu destul de răspîndit, dar combinatele de exploatare şi indus­trializare a lemnului de la Ploieşti, Miercurea-Ciuc, Tîrgu-Jiu îl folosesc cel mai mult. Toate aceste unităţi do­vedesc că nu au înţeles spiritul nou în care trebuie să acţioneze în ca­drul noii legislaţii a contractelor e­­conomice, că renunţă cu uşurinţă la competenţele largi cu care sunt în­vestite. S-au ivit unele dificultăţi şi la pro­dusele pentru care coordonatori de balanţă sunt unele combinate de ex­ploatare şi industrializare a lem­nului, ca de pildă cele de la Tîrgu-Mureş, Brăila, Braşov. Deşi potrivit reglementărilor legale aceşti coordonatori dispun de toate dreptu­rile pentru a stabili balanţe echili­brate la produsele respective, în mul­te cazuri ele apelează la organele din minister pentru îndeplinirea acestei sarcini, ceea ce întîrzie definitivarea balanţelor şi încarcă in mod inutil activitatea ministerului. Considerăm că în urma experienţei acumulate pină acum, unităţile coordonatoare de balanţe îşi pot îndeplini rolul cu se­riozitate şi competenţă, contribuind astfel la acţiunea de descentralizare a sarcinilor şi de creştere a răspun­derilor la toate nivelurile, aşa cum prevăd documentele de partid şi de stat, care cuprind indicaţii precise în acest sens. Este clar pentru oricine că rezol­varea neînţelegerilor precontractuale, oricât de operativă ar fi, nu numai că antrenează un important volum de muncă la diferite niveluri, pînă la con­ducerea ministerului, dar, mai ales, întîrzie contractarea propriu-zisă, cu tot cortegiul de consecințe nefavora­bile determin­atr de­ aceasta-taragawas--‘’ re. Iată de ce conducerea Ministeru­lui Industriei Lemnului şi-a propus să organizeze contractarea tuturor mărfurilor după sistemul practicat la contractarea produselor destinate fondului pieţei — adică adunînd la date fixe pe toţi reprezentanţii furni­zorilor şi beneficiarilor — sistem­ care a dat bune rezultate. Intr-o primă etapă, acest sistem va fi aplicat la contractarea produselor care se li­vrează în mod curent şi în volum mare între unităţile ministerului, ur­­mind ca, pe baza rezultatelor obţinu­te, procedeul să se extindă şi în rela­ţiile cu unităţile depinzînd de alte organe centrale. Cu toate greutăţile întîmpinate şi deficienţele care încă mai persistă în activitatea de contractare a produse­lor unităţilor industriei lemnului — atît în calitate de beneficiari cît şi in cea de furnizori — rezultatele obţinute pînă în prezent ne­­îndrep­tăţesc să apreciem că se va ajunge la perfecţionarea continuă a acţiunii de contractare şi de executare a con­tractelor. Ing. Gheorghe TUFAN director adjunct în Ministerul Industriei Lemnului Zile obişnuite de vizită la cel de-al V-lea Pavilion de mostre. Mii şi mii de vizitatori veniţi din toate colţurile ţării admiră această remarcabilă pa­radă a celor mai recente reuşite din industria bunurilor de consum, co­mentează elogios exponatele, capaci­tatea şi măiestria creatorilor lor. Este un tablou cu care ne-am o­­bişnuit fie şi numai în scurta pe­rioadă care a trecut de la deschi­derea acestei expoziţii de interes na­ţional. Din el răzbat nu numai di­mensiunile reale ale progreselor în­registrate în ultimii ani în dezvol­tarea producţiei bunurilor de larg -consum, ci şi satisfacţia de a ne a­­linia prin calitatea şi originalitatea execuţiei acestor bunuri in rînduri­­le producătorilor cu căutare pe tot mai multe pieţe externe. Acest ul­tim aspect se impune cu elocventă pregnanţă în aceste zile, cînd cel de-al V-lea Pavilion de mostre este vizitat de sute şi sute de turişti ,.Străini, cînd reprezentanţi ai zeci şi zeci de firme comerciale de peste hotare încheie contracte. Iată-ne, de altfel, pentru cîteva mo­mente, printre vizitatorii străini. Mi­nistrul comerţului interior şi pre­şedintele Consiliului turismului din R. P. Ungară, Szurdi István, aflat în vizită la al V-lea Pavilion de mostre, notează în cartea de impre­sii : „Cu sinceră bucurie, în numele meu şi al întregii delegaţii vă feli­cităm pentru splendida expoziţie, care, cu siguranţă, va servi la dez­voltarea pe mai departe a României. Expoziţia constituie o dovadă a dez­voltării măreţe a României, care, sub conducerea partidului, a realizat succese deosebite în construcţia socialistă“. „Cu multă plăcere am vizitat minunata expoziţie a măr­furilor de larg consum “ , re­marcă Pasulk K. K. din Uniunea Sovietică. Este plăcut să con­staţi că toate acestea sunt re­zultatele creaţiei oamenilor muncii din România“. La rîndul său, Sa­muel W. Jankins, din S.U.A., apre­ciază : „Este un spectacol nobil şi frumos, în care vezi viitorul luminos al României, reprezentat în impre­sionanta etalare a posibilităţilor de producţie şi a energiei creatoare cu care se mândreşte poporul român şi care îi asigură un viitor măreţ“. Vizitatori de peste hotare, oa­meni de afaceri s-au arătat a fi deosebit de plăcut surprinşi de cali­tatea şi varietatea mărfurilor româ­neşti, relevînd că industria româneas­că a bunurilor de larg consum poate fi prezentă azi pe oricare din pieţele lumii. Bunăoară, un grup de specia­lişti japonezi declară că n-au venit în România­ cu scopul de a lansa co­menzi, ci într-o vizită obişnuită de documentare. Văzînd, însă, expoziţia, au hotărît lansarea unor comenzi certe pentru 20 de articole textile. De asemenea, reprezentantul cunoscutei firme suedeze „Marvella“ declară că nu-și putea închipui că va intîlni produse atît de originale, lucrate cu bun gust, constatînd, totodată, că în spatele acestei expoziţii se află o pu­ternică industrie a mărfurilor de larg consum. în sfîrşit, notăm şi im­presiile unui vizitator din R.F. a Ger­maniei, Karl Heimartz : „Tot ce do­reşti — colorit, contextură, model, preţ convenabil — întîlne­şti aici la standul industriei româneşti de tri­cotaje. M-am convins că nu întîm­­plător tricotajele româneşti, ca şi o serie de alte mărfuri textile, sunt în­­tîlnite azi pe cele mai pretenţioase pieţe internaţionale. Felicitări !“. Sunt aprecieri care, dincolo de for­ma lor declarativă, capătă în aceste zile argumente practice din ce în ce mai consistente. Este vorba de con­tractele comerciale care se încheie între unităţile româneşti de export şi diferite firme beneficiare de peste hotare. Care este esenţa acestor tran­zacţii ? — îl întrebăm pe tov. Ovi­­diu Drăgoi, directorul pavilionului. — Dezvoltarea economiei româneşti în anii socialismului constituie baza intensificării relaţiilor economice ex­terne ale ţării noastre. După felul în care evoluează încheierea contractelor cu partenerii externi, pot să apreciez că firmele străine găsesc în între­prinderile româneşti furnizori demni de respect. — Care vi se pare a fi argumentul cel mai semnificativ pentru a subli­nia interesul deosebit pe care îl stîr­­neşte al V-lea Pavilion de mostre în rîndul specialiştilor de peste hotare ? — Sugestiv, în acest sens, mi se pare a fi faptul că mulţi reprezentanţi ai firmelor străine, veniţi iniţial în calitate de simpli vizitatori, nu au plecat fără să lase o listă de comenzi sau chiar să încheie contracte Astfel, în aceste zile s-au de­finitivat condiţiile tehnice de li­vrare a tricotajelor către Uniunea So­vietică, în valoare de cîteva zeci de milioane lei valută, întreprinderea de comerţ exterior „Românoexport“ a încheiat contracte valorînd alte zeci de milioane lei valută cu firmele „Mon­tani“ din Italia, „Vitek“ din S.U.A., „Dictoex“ din Belgia, „Internationale Handels und Trehand“ din Austria ş.a. ICECOOP — întreprinderea de comerţ exterior a UCECOM — a dus tratative pînă în prezent cu nume­roase firme, reuşind să încheie con­tracte în valoare de circa 20 milioane lei valută. Conform acestor contracte, vor fi livrate firmelor „Malecz“ din Austria articole din fier forjat, „Di­­marco“ din Danemarca — articole de pielărie, „Zam­eghin“ din Elveţia — covoare, „Cinéc“ din Franţa — artiza­nat textil. La rîndul său, „Romsit“ — întreprindere de comerţ exterior a Ministerului Industriei Uşoare — se bucură de o deosebită atenţie din partea a zeci de firme de peste hotare, încheind numeroase contracte cu fir­mele „Ib­id“ din Libia, „Saalheimer“ și „A. & A Trading Co. Ltd“ din Anglia, „Trio Electrical Entreprieses“ din Sudan, cu alte firme din Gui­neea, Africa Centrală, Congo (Braz­zaville). Sînt, desigur, doar cîteva dia­ gintem­ plăcut impresionaţi f­ide calitatea şi varietatea bunurilor de consum româneşti • VIZITATORI DE PESTE HOTARE DESPRE CEL DE-AL V-LEA PAVILION DE MOSTRE • TRANZACŢII CU FIRME DIN STRĂINĂTATE exemplele furnizate de către birou­rile de tranzacţii ale unor întreprin­deri de comerţ exterior. Şi dacă şi­rul lor poate continua şi cu date ase­mănătoare intîlnite la întreprinderi­le „Tehnoforestexport“, „Arpimex“, „Eximcoop“ ş.a., înseamnă că, la ac­tuala ediţie a Pavilionului de mos­tre, industria românească de bunuri de larg consum se situează la nive­lul exigenţelor pieţelor externe, în­seamnă că mărfurile româneşti au, cu fiecare an, o căutare tot mai mare pe piaţa internaţională. In ace­laşi timp, merită relevat faptul că, în afara contractelor ferme încheiate cu întreprinderile noastre de comerţ exterior, s-au examinat şi perspecti­vele relaţiilor de afaceri cu nume­roase firme, punindu-se bazele unor viitoare tranzacţii. în sfîrşit, dar nu în ultimul rînd, merită subliniat faptul că succesul actualei ediţii a Pavilionului de mos­tre se caracterizează nu numai prin volumul mare de negocieri comer­ciale finalizate în contracte şi tran­zacţii viitoare certe, ci şi prin aceea că, la cercul de clienţi externi sta­tornici ai produselor noastre, s-au a­­dăugat alţii noi. Este cazul, de exem­plu, al firmei „South Ameri­can Shoe Corp.“, care a purtat pentru prima oară tratative cu ţara noastră pentru contractarea de în­călţăminte, decizia de a încheia con­tracte fiind luată în urma unei a­­tente informări asupra exponatelor româneşti pe care directorul H. Good­man şi creatorul de modele H. Chenn le-au apreciat în mod deosebit. Chiar şi numai aceste cîteva în­semnări referitoare la interesul pe care l-au stîrnit în rîndul vizitatorilor străini exponatele româneşti sunt în măsură să releve faptul că cel de-al V-lea Pavilion de mostre contribuie la o mai bună cunoaştere a poten­ţialului creator şi productiv al in­dustriei româneşti de bunuri de larg consum, la dezvoltarea relaţiilor e­­conomice externe ale ţării noastre. Mărfurile expuse constituie argu­mente convingătoare ale inventivită­ţii şi capacităţii creatoare a oame­nilor muncii care lucrează în acest important sector al economiei noas­tre naţionale. Viorel SALAGEAN Ilie ȘTEFAN INTENSIFICAT! RITMUL LUCRĂRILOR AGRICOLE! Judeţul Galaţi a terminat semănatul griului Folosind din plin timpul prielnic, forţa mecanică şi acordind o deosebită aten­ţie calităţii lucrărilor, toate unităţile agricole din ju­deţul Galaţi au termi­nat insămînţarea griului. In telegrama adresată cu acest prilej COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, se arată, printre altele : „Aplicînd în viaţă indicaţiile preţioa­se date în scrisoarea dumneavoastră, tovarăşe se­cretar general, biroul co­mitetului judeţean de par­tid raportează că oa­menii muncii din agricul­tura judeţului Galaţi, în frunte cu comuniştii, au în­cheiat cu succes, în ziua de 13 octombrie a.c., însămîn­­ţarea culturii griului pe su­prafaţa planificată de 57 000 hectare în cooperati­vele agricole de producţie şi 15 900 hectare în între­prinderile agricole de­ stat“. Pe multe din solele însă­­mînţate, datorită condiţiilor prielnice de vegetaţie, griul a răsărit şi se dezvoltă bine. Pînă în seara zilei de 12 octombrie a.c., coopera­tivele agricole au terminat şi recoltatul florii-soarelui de pe întreaga suprafaţă de 17 067 hectare ocupate cu a­­ceastă cultură. Pozitiv este faptul că, faţă de situaţia de la începutul săptămînii tre­cute, s-a lichidat decalajul între recoltat şi treierat. în prezent, floarea-soarelui este treierată de pe 98 la sută din suprafaţă. Aproa­pe întreaga cantitate de seminţe este deja transpor­tată la bazele de recepţie. Acum toate forţele din agricultura judeţului sunt mobilizate pentru termina­rea culesului strugurilor, urgentarea recoltării po­rumbului, a legumelor, însilozarea furajelor etc. Se constată acelaşi fe­nomen negativ semnalat şi în raidul de săptă­mâna trecută , dacă coo­perativele agricole cu mari suprafeţe de vie au încheiat sau sunt pe termi­nate cu recoltatul struguri­lor, sunt rămîneri in urmă la cooperativele care au su­prafeţe mai mici, ceea ce denotă carenţe serioase în organizarea muncii. La deficienţele privind organizarea muncii din u­­nele cooperative se adaugă şi greutăţile pe care le pro­voacă centrele de vinifi­­caţie care nu lucrează la canalitatea normală. O lucrare pentru urgen­tarea căreia trebuie mobi­lizate la maximum toate forţele disponibile şi cele care se eliberează treptat de la alte lucrări este culesul porumbului. Impune acest lucru situaţia existentă: în cooperativele agricole pînă marţi seara se strinsese re­colta de porumb de pe nu­mai 48 la sută din supra­faţa ocupată cu această cultură. Printr-o temeinică organizare a muncii la re­coltat, transport şi elibera­rea terenului, există toate condiţiile ca, în zilele ur­mătoare, recoltatul porum­bului să fie intensificat. Stelian SAVIN corespondentul „Scînteii" Recolta pe cimp, iar hambarele­­ nepregătite In aceste zile, recoltarea, transportul şi depozitarea culturilor tîrzii reprezintă preocuparea de căpetenie a oamenilor muncii de la sate. Rezultatele obţinute pînă acum sunt bune în foarte multe unităţi. Dar nu sunt puţine nici cazurile de slabă organizare a muncii, de abateri serioase de la disciplină. In judeţul Satu- Mare recoltatul avansează rapid, dar se manifestă în­cetineală la transportul şi depozitarea produselor. Pînă în seara zilei de 11 octom­brie, în bazele de recepţie a fost livrată 30,5 la sută din cantitatea de porumb prevăzută. Intîrzieri se în­registrează şi la livrarea florii-soarelui. Această situaţie se dato­­reşte dificultăţilor întîmpi­nate de cooperativele agri­cole în ce priveşte preluarea la bazele de recepţie. In nici una din aceste baze nu exis­tă transportoare cu bandă, încărcatul în pătulele înalte făcîndu-se anevoios, cu mul­tă risipă de forţă de mun­că. Abia în cursul zilei de marţi, direcţia judeţeană a­­gricolă s-a gindit să solicită uzinei „Unio“—Satu-Mare 10 transportoare cu bandă. Deficienţele acumulate şi lipsa spiritului de prevedere au creat greutăţi în ceea ce priveşte depozitarea produ­selor. In prezent se înregis­trează un deficit de spaţiu de depozitare pentru 8 000 tone de porumb, deoarece a intirziat construirea de pătule provizorii din pano­uri de lemn. Pină în ziua de 12 octombrie, din cele aproape 20 000 de­ panouri contractate cu­ întreprinde­rea de industrializare a lemnului au fost livrate numai 12 000 panouri şi montate 10 000. Ritmul nesatisfăcător al preluării produselor la baze se datoreşte şi unor coope­rative agricole. Cooperati­vele agricole Mădăraş şi Gelu, bunăoară, au imobili­zat inutil, ore în şir, remor­cile închiriate la baza de recepţie, pentru că n-au a­­sigurat suficiente braţe de muncă la descărcat. De asemenea, la unele baze de recepţie în loc să se lucreze la prelua­rea produselor şi noap­tea, nu se face acest lucru nici ziua întreagă. La baza de recepţie din Ardud, după cum ne-a informat şeful unităţii, Gheorghe Bauer, preluarea prduselor începe abia în jurul orei 11. Cauza constă în „demarajul“ greoi cu care se porneşte la lucru dimineaţa în unele coope­rative. Deşi nu se poate concepe ca aculi mijloace­le de transport să primeas­că altă destinaţie decît a­­ceea de a căra din cimp întreaga recoltă, cît mai repede, se întîlnesc frec­vent abateri. Ţinînd seama de timpul înaintat, de necesitatea evi­tării oricăror pierderi de re­coltă, se impune ca organele judeţene, organizaţiile de partid şi conducerile unită­ţilor agricole să acţioneze cu întreaga răspundere pen­tru mobilizarea tuturor forţelor la strîngerea cul­turilor din cîmp, pentru transportul­ rapid şi depozi­tarea corespunzătoare a în­tregii recolte. Octav GRUMEZA corespondentul: „Scînteii" AC­ORDUL GLOB­AL (Urmare din pag. I)­ducţie obţinută, iar ceilalţi — cu cite 350 lei. Calcularea acordului global se face ţinîndu-se seama de produc­ţia realizată de fiecare formaţie de lucru şi în cadrul acesteia de fiecare familie în parte. Sunt familii care pe loturile primite pentru a fi lucrate au produs legume în valoare de 30—40 000 lei. Aşa sunt, de exemplu, familia Tolan Gheorghe, care a produs legume de peste 41 000 lei, Bota Florea, care a realizat o pro­ducţie de peste 27 000 lei, Mihuţă Ana — peste 20 000 lei, Ghişeuoan Ioan, Pantea Florea şi încă multe altele. Ele au primit drept retribuire sume între 8 000 şi 18 000 lei. Intre echipe s-a organizat o vie întrecere pentru obţinerea unor producţii mari, de bună calitate, şi care să fie li­vrate cît mai timpuriu. Datorită muncii harnice a cooperatorilor, pla­nul în legumicultura s-a depăşit şi se scontează ca, pînă la sfîrşitul anului, din legumicultura să se în­caseze peste 15 milioane lei. Bune rezultate în aplicarea acordu­lui global la cultura prăşitoarelor au fost obţinute în numeroase coopera­tive agricole din judeţele Cluj, Mu­reş, Sălaj şi altele unde forma de plată a acordului global se face in bani şi în natură. In asemenea ca­zuri, membrilor cooperatori li se re­partizează atit sumele de bani, cît şi produsele în natură după produc­ţia obţinută. Pentru ca acordul global să de­vină pretutindeni o pirghie puter­nică în creşterea responsabilităţii fiecărui cooperator, a cadrelor de conducere din cooperative, pentru rezultatele obţinute in producţie este necesar ca acum, la încheierea unui an de experienţă, conducerile unită­ţilor, organizaţiile de partid să ia măsuri pentru generalizarea şi per­fecţionarea modalităţilor de apli­care. Or, acest lucru poate fi realizat numai pe baza cunoaşterii şi popu­larizării celei mai bune experienţe, a celor mai bune rezultate. Pentru că trebuie spus că atît experienţe bune, cît şi experienţe negative există in fiecare judeţ. Popularizarea expe­rienţei­­ înaintate în aplicarea acor­dului global nu înseamnă nicidecum „standardizare“. Aplicarea corectă, întocmai, a principiilor acordului global trebuie să se facă ţinîndu-se seama de condiţiile şi posibilităţile fiecărei cooperative, de experienţa cooperatorilor, de voinţa lor. Tre­buie promovat cu consecvenţă tot ceea ce poate contribui la efectuarea în bune condiţii a fiecărei lucrări de care depinde obţinerea unor re­colte mereu mai bogate. In acest sens este necesar să se găsească mijloace propagandistice adecvate, să se organizeze schimburi de expe­rienţă la unităţile unde acordul global a determinat o creştere substanţială a producţiei. In acelaşi timp, acum, la încheierea anului agri­col, să se ia toate măsurile pentru a asigura răsplata dreaptă a muncii cooperatorilor, astfel incit acordul global să constituie un puternic sti­mulent pentru obţinerea unor pro­ducţii tot mai mari. In fiecare coo­perativă agricolă, preşedintele, ingi­nerii, celelalte cadre să facă calcule minuţioase pentru aplicarea corectă a retribuţiei. Fiecare cooperator să­ ştie ce drepturi îi revin pînă la ul­timul ban, pînă la ultimul kilogram de produs, să fie încredinţat de a­­vantajele acestei forme de retri­buire a muncii, să lupte cu hotărîre pentru a obţine rezultate şi mai bune în viitor. PAGINA 3 CONTRASTE Cu reactorul la ’ureche... Alo ! Aloo... ! Clu­jul ? întreprinderea „Metalul roşu“ ? Alo ! Cum ? Nu ne auziţi ? Noi vă auzim foarte clar. Cine sîntem ? Fa­brica de confecţii Brăila : Alo ! Tovarăşi de ce aţi făcut ? Alo ! Vă rugăm să veniţi să vedeţi un spectacol mare, mare de tot şi pe deasupra şi non­stop. Ce spectacol ? E­­chipa de zgomote. Nu, nu piesa lui Fănuş Neagu, ci a dumnea­voastră. Să fim mai clari ? E vorba de cele opt agregate pentru recondiţionarea aeru­lui ce ni le-aţi livrat, înţelegeţi acum ? Dacă merg? Cum să nu­­ uflă de ne-au spart u­­rechile. Nu le auziţi şi dumneavoastră ? Gro­zavă echipă­­ omoge­nă mai ales şi cu o condiţie fizică impeca­bilă , pînă acum sînt neobosite. Parcă avem cite un avion reactor la fiecare ureche! Alo! Cum ? Veniţi ? Să ştiţi că biletul de spectacol e cam scump : 1,2 mi­lioane lei. Vă rugăm să ne înţelegeţi, tre­buie să ne scoatem banii, atît ne-a cos­tat pe noi racolarea zgomotoaselor. Vă aș­teptăm cu plăcere ! Scrisoarea unei părăsite „Stimată redacţie, să nu faceţi ochii mari cînd veţi citi scrisoa­rea mea. Sînt o insta­laţie nouă nouţă. Cum am învăţat să scriu ? Recunosc, greu, dar am timp berechet şi am exersat. Acum vă în­trebaţi de unde am timp ? Mi-e ruşine să vă spun, dar... stau. Un timp am lucrat , produceam benzen din toluen. Atunci, oa­menii mă iubeau, le eram folositoare. Po­noasele mi se trag de la o ţeavă, care, bles­temata, s-a spart. Re­cunosc, sunt vinovată. Dar şi ei m-au lăsat, n-au mişcat un deget să mă opereze, să facă rost de o ţeavă, e drept, un pic mai în­tortocheată, că de...sunt şi eu puţin sofisticată — dar... aşa sunt eu. Acum stau închisă sub lacăte. Cred to­varăşii de la uzina de cauciuc sintetic că da­că m-au ferecat nu voi mai protesta ? Dar eu nu mă las ! Ro­­gu-vă mult, interve­niţi şi spuneţi-le celor de la Grupul industrial de petrochimie din Borzeşti să mă ajute, să-mi fac măcar un transplant, căci nu vreau să ies la pensie — sunt doar aşa de tinără ! Să mă uite aşa de repede ? Am aflat că aduc acum benzenul tocmai de la Piteşti şi Ploieşti, cale de sute de kilometri. Ştiu că unora le place mărul din grădina vecinului, mai ales cînd li se ser­veşte gata copt. De sub şapte lacăte vă scriu cu lacrimi în ochi , nu mă uitaţi“. Semnat : Instalaţia de detol — Grupul in­dustrial de petrochi­­mie-Borzeşti. S-au înhămat racul, broasca şi cu ştiuca Complexul industrial de creştere şi ingră­­şare a porcilor de la Bacău trebuie să in­tre parţial în funcţiu­ne în primul trimestru al anului viitor. Dar, după stadiul în care se află lucrările, nici cei mai optimişti con­structori nu cred că el va putea fi termi­nat la vreme. Pentru că cele 8 hale care vor adăposti sectorul de gestaţie nu sunt închi­se şi acoperite nici la această dată, con­strucţia castelului de apă nu a început încă, iar pentru rezervorul de apă, bucătăria de preparare a hranei li­chide, radiatorul de la centrala termică, nu a fost elaborată nici do­cumentaţia necesară. Constructorul, Şantie­rul nr. 3 al Trustului de construcţii indus­triale din municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej, îl învinuieşte pe beneficiar — întreprin­derea de stat pentru creşterea şi ingrăşarea porcilor Bacău — că nu i-a asigurat la vre­me documentaţia şi u­­tilajele. La rîndul său beneficiarul susţine că vina o poartă con­structorul care nu s-a preocupat de aprovi­zionarea şantierului cu o seamă de materiale şi nu a asigurat întot­deauna forţa de muncă suficientă. La mersul de melc al lucrărilor de pe acest şantier contribuie şi repre­zentanţii proiectantu­lui — I.S.P.A. Bucu­reşti —care atunci­ cînd se deplasează la Ba­cău o fac pe turiştii : vin, văd şi... se duc. Şi în vreme ce se face schimb reciproc de re­proşuri, pe şantier lu­crările stagnează. Ca să-i împace, după a­­ceastă colaborare ar­monioasă, toamna şi-a făcut apariţia cu ploile mărunte şi vinturile reci. Aşa că a cam trecut timpul de fabule. o­ri încet, încet... tîrziu ajungi! La nivelul judeţului Buzău, numai în tri­mestrul II al acestui an, în secţiile de bază ale întreprinderilor industriale s-au înre­gistrat peste 70 000 ore-maşină întreru­peri. Cauza principală a acestor întreruperi : organizarea defectuoa­să a exploatării utila­jelor şi instalaţiilor. Alte cauze care mai concură la stabilirea acestei performanţe de neinvidiat : asistenţa tehnică insuficientă în toate schimburile, pre­gătirea profesională precară a unei părţi din personalul de în­treţinere. Iată, de pil­dă­. dn. exemplu" -edific cator,' cel al intreprin­-' derii „Flacăra“ din Buzău. Datorită celor 2 200 de ore de stag­nare, întreprinderea nu şi-a realizat planul la cele mai rentabile produse. Stagnările maşinilor sunt datora­te şi indisciplinei. Cele 1 200 om-zile învoiri şi 240 om-zile absen­ţe nemotivate au re­prezentat circa 60 la sută din totalul stag­nărilor. E adevărat proverbul : încet, în­cet, departe ajungi — dar nu prea merge și cînd e vorba de reali­zarea planului. Poate că ar trebui modificat­­ ceva : ori proverbul, ori modul cum este organizată munca­­,nu întreprinderile respec­titive.s-P­err 9V

Next