Scînteia, noiembrie 1971 (Anul 40, nr. 8955-8984)
1971-11-27 / nr. 8981
COMUNISTUL muncitor exemplar O îndelungată experienţă reportericească m-a pus, de-a lungul anilor, faţă in faţă cu sute şi mii de destine muncitoreşti. De ce mă gîndesc, acum, cind scriu aceste rînduri, tocmai la Gh. M. ? In nici un caz nu pentru că face parte dintr-o familie de muncitori din tată în fiu , nici pentru că a respectat tradiţia încetăţenită decenii la rînd şi a optat, stimulat de o adincă şi statornică pasiune, pentru profesia familiei — aceea de constructor de nave. Mi-a venit în minte un fapt din viaţa lui : de peste douăzeci şi cinci de ani de cind lucrează în şantierul unde se nasc vapoarele româneşti, n-a lipsit nici măcar o singură zi de la lucru , peste douăzeci şi cinci de ani de activitate pusă tot timpul sub semnul înţelegerii depline a datoriilor elementare de muncitor. — Nu înţeleg ce-ţi pare deosebit — mi-a replicat o dată. Eu, din 1944 sunt membru de partid. Şi nu munca este prima mea sarcină de partid ? O existenţă obişnuită, o existenţă exemplară ? Mai degrabă o existenţă firească, de muncitor comunist. Dar, în suma tuturor acestor biografii de comunişti descoperi sensul structurat al milioanelor de biografii muncitoreşti care ating, intr-un asemenea climat, altitudinea exemplarităţii. Sunt biografii afirmate la înaltele temperaturi ale muncii, emoţionantă şcoală a perfecţionării profesionale şi morale. Marxismul a demonstrat limpede că naşterea omului s-a datorat Muncii. Om şi muncă — iată termeni aflaţi într-o continuă confruntare şi determinare. In societatea noastră se spune — cu cel mai îndreptăţittemei — muncitorul comunist este şi trebuie să fie un muncitor model. Prin felul cum înţelege să-şi facă datoria, oriunde societatea îl aşează în mecanismul producerii valorilor materiale şi spirituale, muncitorul comunist propune modele viabile de conştiinţă înaltă, de muncă aflată tot timpul sub imperativul datoriei. Comunismul şi Munca sunt concepte organic sudate, intim întreţesute. Istoria filozofiei a cunoscut nu puţine doctrine ideologice ale trîndavilor, expresii directe ale justificării sistemelor de exploatare, de trai pe seama muncii altora ; în opoziţie cu ele, comunismul este doctrina ştiinţifică tocmai a clasei muncitoare, este filozofia celor ce muncesc. „Pămîntul este al celor harnici“ — a proclamat marele imn al muncitorilor, aşezînd munca printre cele mai de seamă valori. Respectul pentru muncă a fost întotdeauna una dintre caracteristicile muncitorilor revoluţionari , chiar şi în condiţiile vitrege, ale exploatării, masele populare au dat cinstea cuvenită muncii — izvorul tuturor împlinirilor — privind-o ca pe o datorie elementară, expresie vie a superiorităţii morale faţă de exploatatori. Poporul român a fost şi este un popor de oameni harnici. Este meritul muncitorului comunist că a preluat tot ceea ce se cheamă tradiţie înaintată — hărnicia, spiritul de iniţiativă şi de responsabilitate, receptivitatea pentru nou, sentimentul datoriei — şi, în condiţiile muncii despovărate de exploatare, a retopit şi a împlinit toate aceste trăsături in ceea ce numim noua atitudine faţă de muncă — rod al noii sale poziţii sociale, aceea de proprietar şi producător. Atitudinea nouă a comunistului faţă ,de muncă a început să se contureze in focul revoluţiei populare, în anii de după război, ani de lipsuri din cele mai grele, cind primii, comuniştii şi-au făcut un titlu de mîndrie din a se angaja eroic, trup şi suflet,in bătălia reconstrucţiei, de a infringe prin muncă îndirjită, de o înaltă conştiinţă revoluţionară, pustiitoarele nevoi. Au urmat apoi anii marilor şantiere, anii de avint constructiv ai cincinalelor. Din efortul neîntrerupt, din gâdirea realistă, creatoare, din capacitatea de a visa a comuniştilor, a tuturor celor care i-au urmat în această ofensivă — iar comuniştii au fost urmaţi de întregul popor — s-au născut monumentele durabile ale epocii socialiste, cetăţile oţelului, ale luminii, chimiei, şcolile şi teatrele, noile aşezări urbane şi rurale. In această vastă, răscolitoare edificare, muncitorul comunist s-a aflat statornic in rindul întîi, şi-a cîştigat prin viabilitatea exemplului oferit un prestigiu binemeritat. Au fost vremuri cînd spiritul revoluţionar muncitoresc însemna să ieşi în stradă şi să înfrunţi mitralierele jandarmilor, să înfrunţi gloanţele la asaltul prefecturilor ori la împărţirea păminturilor moşiereşti. Astăzi, pentru comunişti, prima sarcină revoluţionară este munca. Prin muncă zidim orînduirea nouă, prin muncă desăvirşim vasta acţiune revoluţionară desfăşurată de partid în semicentenarul existenţei sale ; de aceea astăzi munca are un caracter revoluţionar ; de aceea atitudinea înaintată a comunistului faţă de muncă este o manifestare a spiritului de partid, o sarcină cotidiană în cadrul revoluţiei sociale ce o înfăptuim în ţara noastră. Comunistul are permanent în faţa ochilor idealul însufleţitor al ridicării României pe culmile progresului, ale civilizaţiei socialiste. Patriotismul fierbinte este generatorul unor fapte deosebite în muncă. In condiţiile noastre, ale orinduirii socialiste, munca este piatra de încercare a calităţilor umane, supremul criteriu de apreciere a meritelor, de cîştigare a respectului şi demnităţii. Astăzi, munca este o datorie de onoare a comunistului — ca şi a fiecărui cetăţean — deoarece, aşa cum spunea Lenin „Pentru intîia oară, după secole de muncă pentru alţii, de muncă silnică în folosul exploatatorilor, se iveşte posibilitatea Ilie TANASACHE (Continuare în pag. a II-a) Pieţele alimentare oferă In prezent cantităţi îndestulătoare de produse specifice anotimpului in care ne aflăm, iar proviziile de iarnă ale oraşelor sunt, in cea mai mare parte a lor, deja puse la păstrare in silozuri. In contrast cu această situaţie, demnă de toată lauda, îşi fac insă simţite prezenţa unele deficienţe organizatorice privind circulaţia normală a mărfurilor de la depozite la magazine, o serie de încălcări ale regulilor generale de comerţ, cu influenţe negative asupra nivelului servirii populaţiei. Se remarcă de asemenea neajunsuri privind respectarea mercurialelor în activitatea pieţei neorganizate, cea a producătorilor individuali. Sunt carenţe evidente care influenţează in mod direct buna desfăşurare a aprovizionării. Este normal, deci, să punem de la bun început întrebarea : cum sunt controlate pieţele de către membri ai comitetelor executive ale consiliilor populare, municipale şi orăşeneşti, ale sectoarelor Capitalei şi, in primul rînd, de către primari ? Cum asigură aceştia ca subordonaţii, conducerile compartimentelor cu atribuţiuni in acest sens, să-şi îndeplinească sarcina de a controla permanent modul cum se desfăşoară aprovizionarea, de a interveni cu măsuri practice acolo unde este nevoie ? BUCUREŞTI Cartierele municipiului sunt, în general, bine aprovizionate cu legume şi fructe, fapt de altfel consemnat şi cu alte prilejuri de ziarul nostru. Dar nu desfacerea produselor continuă să se manifeste serioase abateri de la normele legale. Este vorba, în principal, de practicarea, de către unii gestionari şi vinzători, a unor preţuri neconforme cu calitatea mărfurilor, de tendinţele de speculă ce mai apar, pe alocuri, în perimetrul pieţei neorganizate. La unitatea I.L.F. nr. 221 din Piaţa Titan 2, cu o zi înainte de vizita noastră, se primise 2 900 kg de varză, calitatea a II-a şi 315 kg de varză, calitatea X. Peste noapte — minune : In faţa unităţii îşi face apariţia o grămăjoară cu varză de calitatea a Il-a şi un adevărat „munte“ cu varză de calitatea I (bineînţeles, in mare parte, doar ca preţ). O situaţie similară ne-a fost sesizată la unitatea Gostat din Piaţa Militari, unde 4 200 kg cartofi se vindeau cu preţ de calitatea I, deşi ei erau de calitatea a Il-a. La unitatea I.L.F. din calea Griviţei 134—136, morcovii de 1,10 lei/kg se vindeau cu 1,70 lei/kg (cit se percepe pentru calitatea extra). Nici preţul merelor nu corespundea, aici, cu starea mărfii. Intervenţia promptă, operativă, pentru curmarea unor asemenea anomalii, nu este posibilă, fără îndoială, decât prin cunoaşterea la timp a realităţilor din pieţe de către cadrele de decizie — primari şi vicepreşedinţi ai consiliilor populare de sector.»Or, apariţia încă de la începutul perioadei de iarnă a unor asemenea carenţe arată că acest control nu se exercită permanent, in mod sistematic, că nu este întotdeauna însoţit de măsuri energice, menite să ducă la eliminarea deficienţelor constatate, la preîntîmpinarea altora. In raidul nostru prin 17 unităţi de desfacere şi 6 pieţe alimentare am sesizat multe nereguli în privinţa vinzării roşiilor de seră. — Trecerea, de către gestionarii necinstiţi, a roşiilor de la o calitate la alta '•'•v Şi, deci, umflarea preţului (între calitatea I şi a Il-a, „transformarea“ cea mai des întilnită, diferenţa de preţ se ridică în prezent la 4,35, lei/kg — n.a.) — este uşurată şi de unele imperfecţiuni ale STAS-ului în vigoare (1421/68), ca şi de faptul că furnizorii nu vor să livreze marfa pe dimensiuni — ne-a exprimat opinia sa Eugen Ciuculiţă, directorul comercial al întreprinderii de magazine Gostat. In STAS se spune Mihai IONESCU Vasile GAFTONE Nicolae ZAMFIRESCU Nistor ŢUICU (Continuare in pag. a II-a) Cum controlaţi pieţele, tovarăşi primari ? PROLETARI Din TOATE T**ILE. UNIȚI-VÂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 8981 Simbătă 27 noiembrie 1971 16 PAGINI — 30 BANI In Editura politică a apărut: PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN 3 — 5 noiembrie 1971 VOLUMUL CUPRINDE Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la Programul Partidului Comunist Român pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste, cuvîntările participanţilor, cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la încheierea lucrărilor plenarei, Hotărîrea plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Roman Galaţi. Nocturnă In cartierul Jiglina Foto : Gh. Vinţiu BENEFICIUL — indicator esenţial al eficienţei economice Prevederile planului peprimul an al cincinalului în domeniul economic se înfăptuiesc in condiţiile îmbunătăţirii laturilor financiare ale activităţii întreprinderilor, sporirii volumului acumulărilor băneşti," îndeosebi a beneficiilor, ridicării nivelului rentabilităţii — expresie sintetică, concentrată a creşterii eficienţei producţiei materiale. O dovadă elocventă o constituie faptul că acumulările băneşti realizate in trei trimestre din acest an in unităţile de stat depăşesc cu 3,6 la sută pe cele planificate, o contribuţie importantă aducind o serie de ramuri industriale, precum şi transporturile. Toate ministerele şi celelalte organe centrale (cu excepţia Ministerului Turismului) prezintă depăşiri de plan la beneficii. Pe ansamblul economiei naţionale (exclusiv unităţile agricole de stat care raportează realizările financiare la sfîrşitul anului), circa 88 la sută din întreprinderile prevăzute să dea beneficii au depăşit sarcinile la acest indicator. Aceste realizări au la bază atit factori de ordin cantitativ, cum este depăşirea volumului planificat al producţieimarfă vîndute şi încasate, cu, îndeosebi, factori calitativi : fabricarea unor produse de calitate superioară , cu rentabilitate mai mare, obţinerea — pe această bază — la export a unor preţuri mai bune decit cele prevăzute, ■"aeneierarea încasaţii produselor" livrate ş.a. In majoritatea ramurilor si subramurilor industriale a avut loc o reducere sub nivelul planificat a cheltuielilor la 1 000 Iei producţiemarfă , in industria metalurgică cu peste 7 lei, in industria construcţiilor de maşini cu aproape 6 lei, în chimie cu 4 lei, ceea ce echivalează cu economii de peste o jumătate miliard de lei. Dacă la nivel macroeconomic, indicatorii examinaţi au o dinamică pozitivă, analiza situaţiei existente la nivelul fiecărei întreprinderi scoate la iveală importante rezerve, precum şi menţinerea unor neajunsuri cunoscute, pentru lichidarea cărora unităţile respective nu au acţionat cu suficientă fermitate. Astfel, deşi cea mai mare parte a întreprinderilor şi-au îndeplinit şi depăşit planul de beneficii, totuşi, o serie de unităţi republicane şi locale nu au realizat integral sarcina stabilită. In industrie, este semnificativ faptul că în unele ramuri, care au înregistrat în ansamblu rezultate bune — cum ar fi chimia — există şi întreprinderi cu nerealizări importante ca, ele pildă, Combinatul de îngrăşăminte chimice din Turnu Măgurele sau Uzina de fibre sintetice din Săvineşti. După numărul de unităţi, cele mai multe restanţe la indicatorul beneficii se localizează în economia locală şi în industria uşoară. Factorii de răspundere trebuie să reflecteze un modul cel mai serios la faptul că, prin nerealizările înregistrate, nu numai că s-au îngrădit posibilităţile de autofinanţare ale întreprinderilor respective, dar au fost influenţate negativ, in cadrul ramurii respective, eforturile făcute în acest domeniu de celelalte unităţi. Acest aspect apare și mai pregnant la întreprinderile — este adevărat, restrînse ca număr — planificate cu beneficii, dar care au înregistrat pierderi, sau la întreprinderile planificate încă, din diferite motive, cu pierderi, care în fapt au depășit volumul acestora, în loc să se străduiască să le reducă, ori să intre chiar în regim de rentabilitate, cum au reuşit — prin strădaniile depuse — peste 30 întreprinderi din industria materialelor de construcţii, alimentară, transporturi şi economia locală. Cauzele sunt multiple : neîndeplinirea planului producţiei-marfă vîndută şi încasată, creşterea soldului de facturi emise şi neîncasate, depăşirea nivelului planificat al cheltuielilor de producţie, ca urmare a nefolosirii integrale a capacităţilor de producţie, nerespectării consumurilor specifice de materii prime şi materiale, înregistrări de cheltuieli neeconomicoase. n legătură cu acestea din urmă (dobinzi, penalizări, locaţii, amenzi ş.a.) trebuie remarcat că ele sunt cu circa 125 milioane lei mai mici decât în primele trei trimestre ale anului precedent. Rebuturile, însă, cresc faţă de perioada corespunzătoare din anul 1970, localizîndu-se îndeosebi în construcţiile de maşini şi metalurgie. In întreprinderile în care s-au consemnat asemenea neajunsuri s-a făcut o analiză temeinică a cauzelor acestora, s-au stabilit măsuri pentru redresarea situaţiei. Se impune în continuare ca toate întreprinderile şi centralele, toţi factorii de decizie să examineze cu înalt simţ de responsa-Alexandru ŞESAN director general adjunct în Ministerul Finanţelor (Continuare în pag. a II-a) PAGINA A IV-A OMUL FAȚĂ FAȚĂ CU EL ÎNSUŞI. I ••• O strălucită manifestare a prieteniei româno-iugoslave, o contribuţie remarcabilă la cauza generală a socialismului şi păcii Cu sentimente de vie satisfacţie şi adine interes a fost urmărită in aceste zile de către întregul popor român vizita de prietenie pe care a făcut-o in ţara noastră tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedinte al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, întimpinindu-l pe înaltul sol al popoarelor Iugoslaviei, vecine şi prietene, cu caldă ospitalitate, salutînd cu ovaţii şi urale prezenţa pe meleagurile bănăţene a conducătorilor de partid şi de stat români şi iugoslavi, populaţia municipiului Timişoara s-a făcut interpreta sentimentelor întregului popor român, care vede în această nouă întîlnire a celor doi preşedinţi o mărturie a bunelor relaţii de prietenie şi colaborare dintre ţările şi popoarele noastre. Intr-adevăr, viaţa demonstrează că popoarele celor două ţări * trăiesc alături ca doi buni tovarăşi, vecini şi prieteni, respectîndu-se reciproc şi intr-ajutorindu-se frăţeşte, aşa cum de altfel au făcut nu o dată în trecutul de luptă comună pentru cucerirea libertăţii şi independenţei naţionale, aşa cum colaborează cu succes astăzi, în opera de construcţie socialistă. Desfăşurate într-o ambianţă de căldură tovărăşească, de cordialitate, deplină înţelegere şi încredere reciprocă, convorbirile oficiale dintre cei doi conducători de partid şi de stat continuă o practică ce a devenit tradiţională şi care s-a soldat cu rezultate deosebit de fructuoase. Comunicatul comun sintetizează, intr-un tablou succint, aceste rezultate, evocind cu satisfacţie adincirea, dezvoltarea şi diversificarea colaborării româno-iugoslave pe multiple planuri, creşterea an de an a schimburilor, în dublu sens, de bunuri materiale şi spirituale — sugestiv fiind pentru sporirea rapidă a schimbului de mărfuri faptul că in 1972 nivelul acestuia va depăşi pe cel prevăzut pentru 1975 — lărgirea formelor şi modalităţilor de cooperare şi specializare in producţie, în domeniul tehnico-ştiinţific, realizarea unor importante obiective în comun, între care străluceşte, cu diadema sa de lumini, grandiosul edificiu de la Porţile de Fier Prod al geniului creator al celor două popoare şi exemplu al cooperării cu succes şi al bunei vecinătăţi. Se poate aprecia că intreg ansamblul colaborării româno-iugoslave reprezintă o afirmare elocventă a deplinei egalităţi în drepturi a două ţâri socialiste suverane, caracterizindu-se printr-urn înalt grad de înţelegere, încredere şi stimă reciprocă. Succesele obţinute de popoarele român şi iugoslav in opera de construcţii socialistă, dinamismul economiilor celor două ţări oferă in permanenţă noi şi noi posibilităţi pentru continua dezvoltare a colaborării reciproc avantajoase. Fructificarea acestor largi posibilităţi în vederea îmbogăţirii şi diversificării colaborării româno-iugoslave a polarizat, de aceea, atenţia celor două părţi, ceea ce şi-a găsit concretizare in adoptarea unui şir de hotăriri şi recomandări practice, concrete, pe linia cooperării şi specializării. In mod special trebuie subliniat că această orientare vizează ramurile şi domeniile cele mai moderne ale producţiei, purtătoare ale progresului tehnico-ştiinţific, inclusiv preocuparea pentru folosirea complexă, in continuare, a potenţialului hidro-energetic comun al Dunării. Fără îndoială că toate aceste hotărîri vor consolida baza materială a relaţiilor de prietenie româno-iugoslave, marcînd noi şi importante contribuţii la accelerarea mersului înainte al ambelor popoare pe drumul edificării noii societăţi şi, in acest fel, la cauza generală a socialismului. în acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia : „Consider că tot ceea ce noi am discutat corespunde pe deplin intereselor partidelor şi popoarelor noastre, intereselor tuturor ţărilor socialiste, mişcării comuniste şi revoluţionare şi izvorăşte din dorinţa sinceră de a face totul pentru triumful ideilor socialismului, păcii şi cooperării internaţionale. De aceea, noi dăm o apreciere deosebită rezultatelor vizitei şi convorbirilor — care sunt, de altfel, o continuare a celorlalte întilniri şi convorbiri pe care le-am avut — şi doresc să exprim convingerea că ele vor fi urmate de noi asemenea întilniri, de admneirea în continuare a colaborării şi cooperării intre partidele şi popoarele noastre“. La rindul său, preşedintele Iosip Broz Tito sublinia : „Iugoslavia şi România sunt două ţări vecine care demonstrează cum pot fi promovate relaţiile de bună vecinătate, sunt două ţări care se pot înţelege, neavînd intre ele nici un fel de dificultăţi care să nu poată fi înlăturate prin comprehensiune reciprocă şi care pot găsi in continuare noi forme de colaborare... Noi am stabilit astăzi că există multe domenii în care putem acţiona pentru extinderea acestei colaborări“. Dorinţa şi năzuinţa noastră comună de a dezvolta continuu prietenia şi colaborarea multilaterală românoiugoslavă îşi găsesc un teren fertil în aşezarea relaţiilor dintre România şi Iugoslavia pe temelia trainică a unei riguroase respectări a principiilor independenţei şi suveranităţii, ega-Dumitru TINU (Continuare în par. a V-a) CELUI DE-AL XXI-LEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST DIN CANADA TORONTO In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al tuturor comuniştilor şi al întregului nostru popor, vă transmitem dumneavoastră, delegaţi la cel de-al XXI-lea Congres al Partidului Comunist din Canada, şi prin dumneavoastră, tuturor comuniştilor şi clasei muncitoare canadiene un cald salut frăţesc şi urări de succes în traducerea în viaţă a hotărîrilor congresului, în activitatea partidului dv. consacrată aspiraţiilor de pace, democraţie şi socialism ale oamenilor muncii canadieni, luptei împotriva imperialismului, pentru înţelegere şi colaborare internaţională. Ne exprimăm şi cu acest prilej convingerea că relaţiile tovărăşeşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Canada se vor dezvolta şi în viitor, pe baza principiilor marxism-leninismului, internaţionalismului proletar, ale independenţei, egalităţii în drepturi şi neamestecului în treburile interne, în interesul întăririi prieteniei dintre partidele şi popoarele noastre, al cauzei generale a păcii şi socialismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN