Scînteia, noiembrie 1971 (Anul 40, nr. 8955-8984)

1971-11-26 / nr. 8980

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 8980 Vineri 26 noiembrie 1971 6 PAGINI - 30 BANI TO­VARĂŞUL NICOL­AI­CEA In mijlocul studenţilor si CADRELOR DID­A­CTICE DIN TIMIŞOARA " Joi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită de lucru la Facultatea de mecanică a Institutului po­litehnic „Traian Vuia'' din Ti­mişoara. Secretarul gen­eral al parti­dului a fost însoţit de tovară­şii Mihai Telescu, membru su­pleant al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., prim-se­­cretar al Comitetului jude­ţean Timiş al P.C.R., şi Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al Comite­tului judeţean Timiş al P.C.R., de alţi reprezentanţi ai orga­nelor locale de partid şi de stat. Prezenţa secretarului gene­ral al partidului în mijlocul studenţilor şi cadrelor didac­tice universitare din Timişoa­ra constituie o nouă şi eloc­ventă expresie a grijii şi pre­ţuirii statornice de care se bucură din partea conducerii partidului şi statului, perso­nal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, învăţămîntul su­perior din ţara noastră, că­ruia îi revine un rol tot mai important în opera de făurire a societăţii socialiste multila­teral dezvoltate în patria noastră. Asemeni altor centre universita­re din ţară, şi în Timişoara învă­­ţămintul superior a cunoscut im­portante înnoiri, atît sub aspectul bazei sale materiale, cit şi al con­ţinutului. Noile pavilioane de învă­­ţămînt puse la dispoziţia studenţi­lor, laboratoarele didactice şi de cercetare, modernele instalaţii, uti­laje şi aparate ştiinţifice cu care au fost dotate cele patru institute de învăţămînt superior din locali­tate au determinat o şi mai pro­nunţată conturare a Timişoarei ca una din cele mai dezvoltate şi mo­derne dintre cetăţile universitare ale României socialiste. Cei aproximativ 14 000 de studenţi ti­mişoreni au început actualul an de învăţămînt într-un climat de pu­ternică efervescenţă creatoare, ge­nerat de măsurile propuse de se­cretarul general al partidului pen­tru îmbunătăţirea activităţii poli­­tico-ideologice şi cultural-educati­ve, în vederea linei mai strinse le­gături a învăţămîntului cu produc­ţia, cu activitatea de cercetare, cu viaţa. Programul Partidului Comu­nist Român adoptat de plenara Comitetului Central din noiembrie 1971 a întrunit adeziunea entuzias­tă a tineretului studios, a întregu­lui corp didactic din învăţămîntul superior timişorean, care, asemeni tuturor oamenilor muncii din ţara noastră ■— români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi — ac­ţionează neabătut pentru traduce­rea lui în viaţă. La Facultatea de mecanică a In­stitutului politehnic secretarul ge­neral al partidului este întîmpinat de prof. dr. docent Ion Anton, rec­torul institutului, de cadre didac­tice şi un mare număr de studenţi. De pretutindeni răsună ovaţii şi urale , se scandează „Ceauşescu — P.C.R.“. Studente îmbrăcate în cos­tume naţionale oferă buchete de flori. Gazdele îşi exprimă astfel bucu­ria de a avea în mijlocul lor pe con­ducătorul iubit al partidului şi sta­tului. Această şcoală politehnică româ­nească a împlinit recent 50 de ani de existenţă , acum o jumătate de veac tînăra şcoală de ingineri din Timişoara a făcut primii paşi cu numai 89 de studenţi, 15 cadre di­dactice şi două secţii de speciali­zare. Institutul de astăzi are cinci facultăţi — mecanică, electroteh­nică, construcţii, chimie industria­lă, mecanică agricolă — cu 23 de secţii şi cu un număr de aproape 6 000 de studenţi şi 530 cadre di­dactice. Este semnificativ de ară­tat că, pînă în anul 1944, vechea şcoală politehnică timişoreană a fost absolvită de 876 de ingineri, număr egal cu al absolvenţilor actualului institut într-un singur an. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat că, în ultimii ani, au luat fiinţă noi secţii de mare importan­ţă pentru economia naţională : cal­culatoare, căi ferate, drumuri şi poduri, îmbunătăţiri funciare, elec­trotehnică aplicată şi arhitectură. Vizita începe în noul pavilion al Facultăţii de mecanică, ridicat de curînd. Aici a fost organizată o expoziţie de lucrări ştiinţifice — realizată de cadre didactice şi stu­denţi în colaborare cu diferite în­treprinderi industriale din ţară — intitulată „Cercetarea ştiinţifică în slujba producţiei“. Se exemplifică unele colaborări pe bază de con­tracte şi convenţii cu Uzina de con­strucţii de maşini din Reşiţa, U­­zina mecanică din Timişoara, U­­zina de strunguri din Arad, Com­plexul hidroenergetic şi de naviga­ţie de la Porţile de Fier, Uzinele chimice de la Săvineşti, în urma cărora cadrele didactice, studenţii şi specialiştii din producţie şi-au adus o contribuţie comună la re­zolvarea unor probleme curente ale unităţilor productive, la promova­rea noului în producţie, la ridica­rea nivelului tehnic de dotare a întreprinderilor. Se arată că în in­stitut au fost încheiate peste 150 de contracte cu diferite unităţi pro­ductive în vederea realizării unor noi maşini şi utilaje cu performan­ţe ridicate, acordării de asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea unor produse, creşterii productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost. Numai cadrele didactice ale Fa­cultăţii de mecanică au­ încheiat a­­nul acesta 41 de asemenea contrac­te cu întreprinderi aparţinînd Mi­nisterului Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerului Energi­ei Electrice şi din alte ramuri de producţie, în urma cărora se prevede o eficienţă economică de aproximativ 3,3 milioane lei. Se evidenţiază contribuţia ca­drelor didactice şi a studenţilor timişoreni la construcţia unor im­portante obiective industriale, la fabricarea unor utilaje hidraulice (Continuare in pag. a IlI-a) I COMUNICAT COMUN cu privire la vizita de prietenie a tovarăşului losip Broz Tito in Republica Socialistă România La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, tova­răşul Josip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, a fă­cut o vizită de prietenie în Repu­blica Socialistă România în zilele de 23 şi 24 noiembrie 1971. înalţii oaspeţi au vizitat, cu a­­cest prilej, municipiul Timişoara, întreprinderile industriale „Elec­tromotor“ şi „Industria lînii“ şi s-au întreţinut prieteneşte cu mun­citorii, tehnicienii şi inginerii aces­tor întreprinderi. Oamenii muncii din oraşul Ti­mişoara au făcut o călduroasă pri­mire înalţilor oaspeţi — expresie vie a sentimentelor de prietenie şi stimă reciprocă ce caracterizează relaţiile româno-iu­goslave. In timpul vizitei, au avut loc con­vorbiri la Timişoara între secreta­rul general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Socia­liste Federative Iugoslavia, pre­şedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat . Din partea română, tovarăşii: Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., prim-vi­­cepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno­­iugoslavă de colaborare economi­că, Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru su­pleant al C.C. al P.C.R., şef de sec­ţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Con­stantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, şi Gheorghe Colţ, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă, tovarăşii : Gemal Biedici, preşedintele Consi­liului Executiv Federal al Republi­cii Socialiste Federative Iugoslavia, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării Republicii Socialiste Ser­bia, membru al Prezidiului Repu­blicii Socialiste Federative Iugo­slavia, Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Mirko Tepavaţ, se­cretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U­­niunii Comuniştilor din Iugoslavia, Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, pre­şedintele părţii iugoslave în Comi­sia mixtă româno-iugoslavă de co­laborare economică, Iso Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrha­­neţ, şeful ad-interim al Cabinetu­lui preşedintelui republicii, Miloş Melovski, consilierul președintelui republicii pentru probleme de poli­tică externă, Giuro Vukolici, direc­tor în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. In cadrul convorbirilor, desfășu­rate într-o atmosferă prietenească, cordială, de deplină înţelegere şi încredere reciprocă, cei doi pre­şedinţi au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în con­tinuare a prieteniei şi colaborării dintre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Socialistă Fede­rativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, pro­blemele actuale ale relaţiilor internaţionale, precum şi pro­blemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Ei s-au informat asupra realizărilor, suc­ceselor şi dezvoltării viitoare ale celor două ţări şi au avut un schimb de păreri cu privire la ex­perienţa României şi Iugoslaviei în opera de construire a socialis­mului. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au evidenţiat cu deosebită satisfacţie că prietenia tradiţională româno-iugoslavă, în­temeiată pe legăturile istorice din­tre popoarele celor două ţări şi pe lupta lor pentru independenţă na­ţională şi progres social, cunoaşte astăzi, în condiţiile construirii so­cietăţii socialiste în România şi Iu­goslavia, o înflorire continuă, mul­tilaterală. Ei au apreciat că în perioada care a trecut de la întîlnirea de la Brdo-Kranj din 3—4 noiembrie 1970 colaborarea bilaterală între Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iu­goslavia, între Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia s-a amplificat şi s-a îmbogăţit în conţinut, au devenit tot mai intense şi mai fructuoase întîlnirile şi schimburile de pă­reri dintre reprezentanţii partide­lor şi guvernelor, ai instituţiilor, organelor şi organizaţiilor de par­tid şi de stat, obşteşti şi economi­ce. Această colaborare, care repre­zintă o afirmare elocventă a depli­nei egalităţi în drepturi a două ţări socialiste suverane şi a bunei vecinătăţi, se caracterizează prin­­tr-un înalt grad de înţelegere, în­credere şi stimă reciprocă. In colaborarea dintre cele două ţări au fost obţinute rezultate ir­­­­portante în domeniile politic, eco­nomic, cultural, tehnico-ştiinţific, al transporturilor, consular şi în zona de frontieră, al agriculturii şi economiei apelor, turismului, sănă­tăţii ş.a. Au fost încheiate noi acor­duri, convenţii şi alte înţelegeri bilaterale. De asemenea, s-au în­registrat progrese însemnate în dezvoltarea colaborării directe în­tre organizaţii de masă şi obşteşti, între organe locale de partid şi da (Continuare în pag. a V-a) Interviul acordat de preşedintele Consiliului de Stat Nicolae Ceauşescu, ziaristului Fausto Fernandez Ponte, editor pentru problemele de politică internaţională al ziarului mexican „Excelsior“ După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Roman, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, la 18 noiembrie, pe ziaristul Fausto Fernandez Ponte, editor pentru problemele de politică internaţională al ziarului mexican „Excelsior", căruia i-a acordat un interviu. ÎNTREBARE : In ultimii ani, în mai multe împrejurări, v-aţi referit, domnule preşe­dinte, la realităţile de pe con­tinentul latino-american. Cum apreciaţi fenomenele politice, economice şi sociale care au loc în prezent pe acest conti­nent ? RĂSPUNS : Aş dori să încep prin a menţiona că în acest secol continentul latino-american a cu­noscut o puternică dezvoltare ; după cel de-al doilea război mon­dial, în cele mai multe ţări din America Latină au avut şi au loc puternice transformări economice şi sociale. Ele se caracterizează — după cunoştinţele mele — prin preocupările tot mai susţinute ale forţelor progresiste şi maselor populare din aceste ţări pentru scuturarea dominaţiei imperialis­mului american, pentru preluarea în stăpînire proprie a bogăţiilor naţionale, pentru asigurarea în a­­cest fel a condiţiilor necesare dez­voltării independente a popoarelor latino-americane. Consider că acest proces, care s-a accentuat în ulti­mii ani, este, în primul rînd, rezul­tatul radicalizării maselor populare din aceste ţări, inclusiv a unor largi cercuri ale burgheziei naţionale. Ele sunt, totodată, rezultatul schim­bărilor profunde petrecute în viaţa internaţională, al faptului că ve­chea politică imperialistă de domi­naţie nu se mai poate desfăşura cu succes — în fond se poate vorbi de un faliment al acestei politici — că în viaţa internaţională îşi fac loc tot mai mult principiile egali­tăţii în drepturi între toate naţiu­nile, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neameste­cului în treburile interne, se ma­nifestă tot mai pregnant dorinţa popoarelor de a fi stăpîne pe des­tinele lor. Consider că fenomenele politice şi sociale din America Latină se încadrează în acest proces general, şi — cu toate dificultăţile inerente unui proces revoluţionar, care poate cunoaşte şi unele insuccese — cred că tendinţa dominantă este cea care duce spre realizarea tu­turor năzuinţelor de progres, de dezvoltare de sine stătătoare a po­poarelor din America Latină. A­­ceasta presupune, desigur, o largă colaborare a tuturor forţelor na­ţionale care se pronunţă pentru independenţă şi progres social — şi aş menţiona că experienţa din Chile, din Peru este foarte edifi­catoare în acest sens. Desigur, o semnificaţie deosebită are, în a­­ceastă ordine de idei, experienţa socialistă a Cubei, dar nu mă refer în mod special la aceasta, pentru că ea datează mai de mult şi, aşa cum se ştie, exercită o influenţă de seamă asupra întregii dezvoltări în America Latină. Noile fenomene la care m-am referit — din Chile şi Peru — demonstrează că există po­sibilităţi pentru obţinerea unor schimbări radicale, pentru aşeza­rea pe baze noi a vieţii statelor de pe continentul latino-american. ÎNTREBARE : Ce interese are România în stabilirea de relaţii comerciale şi diploma­tice cu statele din America Latină ? RĂSPUNS : România — care are astăzi relaţii diplomatice cu 94 de state şi legături economice cu­ peste 100 de ţări ale lumii — se pronunţă pentru o largă colabo­rare cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, pe baza prin­cipiilor de care am vorbit mai înainte. In acest context, noi apre­ciem că stabilirea relaţiilor diplo­matice, economice, ştiinţifice şi culturale cu ţările Americii Latine corespunde atît intereselor Româ­niei, cît şi intereselor statelor la­tino-americane de a se dezvolta pe calea independenţei şi a progre­sului economic-social, slujesc cau­zei generale a colaborării şi păcii în lume. Aş mai putea să adaug şi faptul că popoarele din ţările noastre au origine latină, ceea ce favorizează şi mai mult dezvoltarea acestor relaţii ; afinităţile de origine, de limbă nu pot fi decît în folosul co­laborării. ÎNTREBARE : Sînteţi dispus să faceţi o călătorie de bună­voinţă în America Latină . RĂSPUNS : Am cîteva invitaţii şi mă gîndesc să le dau curs în­tr-un viitor cît mai apropiat posi­bil. Consider că cunoaşterea direc­tă a stărilor de lucruri din cele­lalte ţări — deci şi din ţările Ame­ricii Latine — creează condiţii şi mai bune pentru dezvoltarea cola­borării active în toate domeniile de activitate. (Continuare în pag. a TV-a) Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Părăsind ţara dumneavoastră ospitalieră, doresc încă o dată, în numele colaboratorilor mei şi în numele meu personal, să mulţumesc în modul cel mai sincer pentru ospitalitatea cordială şi primirea extrem de caldă. Impresiile pe care le ducem cu noi din Timişoara ne vor rămîne mult timp în amintire. Doresc şi cu acest prilej să exprim marea satisfacţie pentru reîn­­tîlnirea noastră şi discuţiile utile pe care le-am purtat. Sunt convins că aceasta va constitui un stimulent puternic pentru întărirea continuă a prieteniei şi colaborării multilaterale dintre po­poarele şi ţările noastre. Vă urez dumneavoastră, guvernului, Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român şi poporului Republicii Socialiste România noi succese în munca creatoare şi în construirea socialismului. IOSIP BROZ TITO

Next