Scînteia, noiembrie 1971 (Anul 40, nr. 8955-8984)
1971-11-26 / nr. 8980
PAGINA 2 faptul DIVERS Pe încredere | Intr-una din zilele trecute, I ciţiva vizitatori au poposit pe I şantierul Fabricii de utilaje şi I piese de schimb din Botoşani. * S-au prezentat la poartă şi i-au cerut paznicului Constantin Cornea să-l însoţească pe şantier, pentru efectuarea unui con- I trol. Auzind despre ce este vor- I ba, paznicul, fără să-i legitimeze, s-a grăbit să-i conducă şi să le I deschidă uşile birourilor. Fireşte, acolo unde era necesar. Pentru că, nu de puţine ori, acest ofi- I ciu s-a dovedit de prisos: uşile erau la pereţi ! Bunăastră, biroul şefului serviciului tehnic I sau al maistrului Ilie Şerban, in care puteau fi consultate de oricine tot felul de documente I — schiţe de amplasare a unor obiective ale fabricii, planuri de instalaţii, evidenţe ale salariilor, I planul de investiţii, bonuri de I transport, imprimate cu regim • special ş.a.m.d. Cei ce le lăsa- I seră vraişte voiau să arate, pe I semne, că au deplină încredere I tn pază, iar paza în... control î I Să ne mai mirăm dacă, în ase- I menea condiţii, ar putea fi mu- I tat din loc peste noapte întregul I şantier cu pază cu tot ? I Gemenii din Foenari Comuna Poenari din judeţul Neamţ este pe cale să devină o comună a... gemenilor. De cu- I rind, Angelica Pavel a adus pe | lume o pereche de băieţi. După registrul stării Civile este a opta I pereche de gemeni născuţi in co- | mună numai in acest an ! Cei 16 . copii fi cele opt mame se simt I bine. Tuturor, ani mulţi ţi multă | sănătate ! Oglindă... I penală * I In trecere prin Tr. Severin, Vasile Iliuţă, în virstă de 23 de I ani, din Bucureşti, a poposit in- | tr-una din serile trecute la res- taurantul „Vatra haiducilor" din I cartierul Crihala. Pe la miezul nopţii a părăsit localul şi s-a apucat să demonteze oglinzile I retrovizoare de la cele 10 auto- | vehicule parcate în faţa blocului . H3, situat în acelaşi cartier. In I „faza“ finală a acestei operaţii a fost surprins însă de organele de ordine. In curînd, V. I. va I putea să-şi privească chipul in propria-i „oglindă“ penală. De astă dată, poate fi sigur că o să I se vadă mai bine ! Iepureşte Vînătorii Ilie Stoian şi Gheor- I ghe Pipaş din comuna Fundeni * (Ilfov) ţineau neapărat să im- I puşte şi ei cîţiva iepuri. Din nu I se ştie ce pricină, iepurii nu prea * veneau însă in bătaia puştilor I lor. Ce să facă ei în această si- I tuaţie ? Intr-o seară s-au urcat într-un autoturism al coopera- I tivei agricole din comună, con* I dus de Nae Dumitru, şi au pornit... iepureşte la o partidă de I vînătoare fără puşcă, in cursul I căreia au pus farurile la bătaie. I Dar cum niciodată nu ştii de • unde apare... surpriza, în apro- I piere de pădurea Răduleasa s-au I trezit faţă in faţă cu organele ■ de miliţie. Deocamdată, cei doi I vinători, care tot nu aveau ne- I voie de puşti, au rămas fără ele. De la un fumoar clandestin Acum citeva zile, un grup de I cinci elevi de la şcoala generală din oraşul Moldova Nouă (Ca- • raş-Severin) aflaţi in drum spre I casă după terminarea cursurilor, I i-au strecurat intr-o încăpere a deschisă a unei magazii de ma- I teriale aparţinind şantierului de construcţii 103 Oraviţa din ca- • drul întreprinderii judeţene de I construcţii-montaj. Să guste şi I ei, in deplină siguranţă, cite o • figură ! Şi, ca să nu se plicti- I sească In acest timp, au început I să se bată cu hirtii aprinse. ■ Mai multe dintre acestea au că- I zut pe o grămadă de rumeguş. » In citeva minute, întreaga ma- I gazie era în flăcări. Au fost I prefăcute in scrum bunuri in I valoare de peste 100 000 lei. Şi I numai datorită intervenţiei I prompte a unui mare număr de cetăţeni şi a formaţiilor locale I de pompieri civili şi militari a I putut fi salvat depozitul cen- tral de materiale, aflat doar la I cîţiva paşi de vilvătaie. Altfel, I ţigările şi jocul cu focul ar fi costat cel puţin 3 milioane lei I I Rubrică redactata de •. Dumitru TIRCOB Gheorghe POPESCU • cu sprijinul corespondenţilor I „Scînteii". I I_____________________1 PUNCTELE DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE -centre vii ale activităţii politico-ideologice de masă Intre măsurile preconizate de conducerea partidului pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice şi sporirea aportului ei la opera de formare a omului nou se numără şi constituirea punctelor de informare şi documentare in întreprinderi, instituţii şi comune, concepute ca instrumente eficace ale propagandei în mijlocul colectivelorde oameni ai muncii. Asemenea puncte au luat fiinţă deja în numeroase locuri. Iar fiindcă ele se află la începutul activităţii lor, vom încerca să descifrăm, în cele ce urmează, cum a demarat această activitate, ce concluzii pot fi de pe acum trase pentru amplificarea şi îmbunătăţirea ei. Ne aflăm la un asemenea punct la Uzina de utilaj petrolier din Tîrgovişte. O sală încăpătoare, cu pereţii tapisaţi cu panouri, grafice sugestive ilustrind evoluţia impetuoasă a unor indicatori economici sintetici pe ansamblul ţării, pe judeţ şi pe uzină. Chiar din simpla examinare a panourilor, vizitatorii îşi pot da seama de modul in care sunt realizaţi în uzină principalii indicatori economici cum sunt productivitatea muncii, rentabilitatea investiţiilor, calitatea produselor, precum şi de nivelurile care trebuie atinse în anul acesta. Punctul dispune şi de o bibliotecă cuprinzind opere ale clasicilor mar-xism-leninismului, culegeri de documente de partid, lucrările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, diferite culegeri tematice pentru invăţămîntul de partid, pentru îndrumarea metodologică a propagandiştilor, precum şi o mare varietate de publicaţii-Datorită diversităţii materialelor existente la punct şi, mai ales, datorită riguroasei organizări tematice a întregului fond documentar, grijii cu care materialele au fost fişate şi îndosariate pe forme de învăţămînt şi principalele teme de studiu, precum şi pe alte probleme, cum ar fi : principiile moderne ale conducerii întreprinderii, ale organizării producţiei sau ale marketingului etc., salariaţii uzinei se pot informa şi documenta amplu in problemele care-i interesează. O organizare judicioasă, interesantă a punctului de documentare am întîlnit şi la uzina „Griviţa roşie“ din Capitală. Ceea ce ni s-a părut deosebit de valoros în activitatea acestui punct este efortul pe care l-au făcut , organizatorii pentru a da posibilitate propagandiştilor, cursanţilor să se informeze prompt şi multilateral asupra preocupărilor actuale specifice ale organizaţiei de partid, de U.T.C. şi sindicat din uzină, asupra problemelor-cheie ale dezvoltării producţiei. Obiectivele curente şi de perspectivă ale activităţii întreprinderii sunt înfăţişate sugestiv, cu ajutorul unor pliante metalice ingenios concepute şi care sunt ţinute permanent la zi. Dispunînd de o asemenea documentare, propagandiştilor le va fi mai lesne să îmbine problemele teoretice cu aspectele practice, să conducă in cunoştinţă de cauză discuţiile. Considerăm ca foarte binevenită şi absolut necesară preocuparea întilnită la unele puncte de informare pentru sprijinirea propagandiştilor, a agitatorilor nu numai prin organizarea materialului documentar şi informativ, ci şi prin consultaţii individuale şi colective asupra unor probleme politice de actualitate, prin îndrumări metodice, prin iniţierea unor schimburi de experienţă. Merită să consemnăm, în acest context, mesele rotunde organizate pentru agitatori la punctul de informare şi documentare de la uzina „Rulmentul“ din Braşov, discuţiile fiind axate pe cunoaşterea şi aprofundarea de către agitatori a documentelor de partid, a legilor apărute în ultima vreme sau pe chestiuni de metodică, cum ar fi folosirea agitaţiei vizuale in scopul respectării disciplinei muncii sau arta discuţiei de la om la om, ţinind seama de personalitatea, trăsăturile psihice ale fiecăruia etc. La Combinatul siderurgic Galaţi, tovarăşul Constantin Enescu, locţiitorul secretarului comitetului de partid al combinatului, ne-a vorbit despre intenţiile ce există aici de a organiza puncte de informare şi documentare in principalele secţii, în aşa fel incit acestea să poată pune la dispoziţia propagandiştilor, agitatorilor, cursanţilor, o dată cu informarea necesară asupra problemelor politice de ordin general, o documentare cit mai amplă asupra problemelor locului de muncă. Trebuie, de asemenea, relevate eforturile de a se utiliza în munca de propagandă mijloacele audio-vizuale moderne. Tovarăşul Ioniţa Nicolae, responsabilul punctului de la Uzina de utilaj petrolier Tirgovişte, ne vorbea, in acest sens, despre colaborarea începută cu cineclubul uzinei. Acesta a produs citeva pelicule infăţişind aspecte mai tipice privind disciplina muncii în uzină, atitudinea faţă de avutul obştesc, iar punctul s-a îngrijit ca ele să fie vizionate de marea masă a salariaţilor. Tot aici se organizează periodic audieri colective ale unor expuneri înregistrate pe bandă de magnetofon privind documente de partid mai importante sau legi care-i interesează direct pe salariaţi (Legea organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat, Hotărirea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri cu privire la majorarea alocaţiei de stat pentru copii etc.). E un mod simplu, eficace de a face amplu cunoscute documentele respective, de a stimula discuţiile pe cele mai variate teme politice. Desigur, pentru ca punctele de informare şi documentare să devină o prezenţă politică vie în viaţa cotidiană a colectivelor de muncă, activitatea lor trebuie să fie bine cunoscută de către masa largă a salariaţilor. Şi-a dovedit utilitatea în acest sens popularizarea activităţilor ce se desfăşoară aici cu ajutorul staţiei de radioamplificare sau al ziarului uzinei, cum s-a procedat la „Semănătoarea“ Bucureşti sau la „Progresul“ Brăila, ori prin răspindirea de afişe în secţii, cum s-a procedat la C.E.I.L.-Piteşti. La Uzina de Utilaj petrolier Tirgovişte am găsit — afişat vizibil — un program de funcţionare a punctului riguros alcătuit, cuprinzind toate activităţile ce se desfăşoară aici pe zile şi ore. Este, desigur, o cerinţă elementară, dar o subliniem pentru că in multe locuri ea a fost total ignorată. Calitatea muncii politico-ideologice desfăşurate prin intermediul punctelor de informare depinde, în mare măsură de felul în care sunt alcătuite colectivele obşteşti direct responsabile de funcţionarea lor. Bine s-a procedat în acest sens la C. E. I. L.-Piteşti, unde în colectivul punctului au fost atraşi membri ai comitetului de partid pe combinat, propagandişti şi lectori cu experienţă, reprezentanţi ai sindicatului, ai organizaţiei U.T.C., redactori ai ziarului combinatului , într-un cuvînt, cadrele cele mai bine pregătite din punct de vedere politic şi ideologic şi in măsură să aducă inactivitatea punctului suflul proaspăt al vieţii, preocupările diferitelor categorii de cursanţi. Au ieşit, insă, la iveală, pe parcursul raidului nostru, şi aspecte negative, care riscă să diminueze puterea de atracţie şi eficienţa punctelor, dacă nu sunt înlăturate la timp. Ne-am referi, în primul rind, la tărăgănarea şi formalismul de care dau dovadă unele comitete de partid in activitatea de constituire şi îndrumare a acestor puncte. La uzina „Vulcan“ din Bucureşti, de pildă, a fost nevoie de mai bine de o lună şi jumătate pînă cînd treburile au început, în sfîrşit, să se urnească din loc. Multe puncte au încă un program prea restrins, funcţionează doar 4—6 ore pe săptămînă şi acelea uneori nepotrivit stabilite, neputînd să facă faţă cerinţelor muncitorilor (mai ales din schimburile 2 sau 3). Remediul pentru aceasta l-ar constitui, credem, atragerea unui număr mai mare de cadre pregătite în colectivul de conducere al punctului şi asigurarea prezenţei lor prin rotaţie la punct. Este bine ca in cadrul acestor colective să existe o diviziune a muncii pe domenii — economie, filozofie, etică etc. — şi o precizare clară a răspunderilor, asigurîndu-se, totodată, o colaborare cit mai largă cu propagandiştii şi agitatorii cei mai buni din întreprindere. Cea mai serioasă deficienţă ni se pare a fi faptul că în prea mică măsură punctele de informare şi documentare au devenit şi centre vii in care să fie discutate şi clarificate problemele actuale ale politicii partidului. Instrucţiunile privind funcţionarea punctelor prevăd clar că cel puţin o dată pe lună trebuie organizate aci intîlniri ale oamenilor muncii cu membri ai birourilor comitetelor judeţene, municipale, orăşeneşti, activişti ai cabinetelor de partid în care aceştia să dea răspunsuri la Întrebările ce 11 se pun. Toate aceste instrucţiuni sunt binecunoscute şi la comitetul de partid al uzinei „Vulcan" dar, totuşi, nu a fost organizată nici o asemenea intîlnire pînă acum — şi situaţia e identică şi la uzina „Semănătoarea“ din Bucureşti. Buna funcţionare a unui punct de Informare şi documentare este influenţată şi de adaptarea profilului său condiţiilor concrete în care işi desfăşoară activitatea. Un asemenea punct, organizat în mediul rural, adresindu-se ţăranilor cooperatori, trebuie să se deosebească de unul organizat într-o uzină ; or, la Comitetul comunal de partid Ciocăneşti, judeţul Ilfov, am văzut un punct de informare relativ bine dotat, dar care putea foarte bine să fie „transplantat“ şi la... o oţelărie. în orice caz, materialele aflate aci nu erau legate de preocupările ţăranilor cooperatori, de aspecte de prim interes pentru ei, cum ar fi organizarea şi retribuirea muncii in cooperativele agricole, dezvoltarea averii obşteşti etc. Sunt doar citeva observaţii care s-au impus la începutul de activitate al punctelor de informare şi documentare, început pe care-1 putem socoti in ansamblu de bun augur, promiţător. In acest stadiu initial, organizarea unor schimburi de experienţă intre colectivele obşteşti responsabile ar fi, desigur, de mare utilitate. Mihail PIRLOG Dan CUCU Turismul „celor patru anotimpuri“, cum este numit pe bună dreptate turismul montan, se află în faţa deschiderii sezonului de iarnă. Preparativele pentru sezonul rece Încep, cum bine se ştie, cu constituirea stocurilor pentru aprovizionarea staţiunilor şi cabanelor turistice pe întreaga durată a iernii. Ea reprezintă capitolul nr. 1 al pregătirilor. La ora actuală — atît la Sinaia, Predeal, Braşov, cit şi în staţiunile de pe Valea Oltului — stocurile de alimente, de combustibil, de articole de sport etc sunt asigurate in cea mai mare parte, „întreprinderea de turism şi odihnă Predeal intră în sezonul de iarnă — ne spune tovarăşul Gh. Puşcaşu, directorul comercial al Oficiului judeţean de turism Braşov — cu toate mărfurile procurate, cu stocurile de alimente şi materii prime aflate în depozite. Este un indiciu că vom putea asigura turiştilor condiţii dintre cele mai bune de servire“. Constatări îmbucurătoare sunt de făcut şi în legătură cu pregătirea bazei materiale destinate cazării şi alimentaţiei publice. Sunt de remarcat în această privinţă eforturile întreprinderii de turism şi odihnă Sinaia care a integrat în circuitul turistic de iarnă — prin racordarea la sistemul de încălzire centrală — alte peste 150 de locuri în vile şi hoteluri. „Perla Bucegilor“, cum este denumită Sinaia, va intîmpina oaspeţii şi cu alte noutăţi la acest capitol. In numeroase vile — e vorba de peste 260 de locuri — s-au efectuat reparaţii, dotări cu mobilier, redistribuiri de spaţiu, operaţii dictate de necesităţile creşterii gradului de confort şi de funcţionalitate. In acelaşi timp, spaţiul de cazare nou construit se află şi el în creştere. Situat la intrarea in staţiune — acolo unde turiştii automobilişti fac primul popas — motelul „Izvorul rece" va fi dat in exploatare pînă la 15 decembrie. Intenţia organizatorilor turismului de aici este ca el să fie pus, în principal, la dispoziţia turiştilor automobilişti aflaţi în tranzit. E o iniţiativă bună, care va bucura, credem, această categorie de drumeţi. Notăm încă două apariţii de ultimă oră : restaurantul de la „Cota 2000“ (150 de locuri în sala de servire şi 80 de locuri în barul de zi) şi restaurantul cu 150 de locuri, organizat pe principiul autoservirii, din apropierea „Cotei 1400“ („Popasul Alpin“). Şi in alte staţiuni se fac eforturi Sunt gata montane pentru reîntinerirea bazei materiale existente. La Predeal, circa 20 de vile au fost renovate şi modernizate in ultimul timp. Hotelurile şi restaurantele de la „Cioplea“, „Trei Brazi“, „Clăbucet“ şi Predeal (Rozmarin) au cunoscut îmbunătăţiri generale, atît de ordin gospodăresc cit şi funcţional. Noutăţi oferă oaspeţilor săi şi întreprinderea balneo-climaterică Olăneşti. Numărul locurilor permanente, pentru sezonul de iarnă 1971—1972, s-a mărit cu 250, datorită modernizării şi redistribuirii spaţiului în unele vile de la Govora, Călimăneşti şi Olăneşti. Dar evenimentul numărul unu îl constituie darea in folosinţă — chiar la Începutul sezonului — a sanatoriului balnear,care are o capacitate de 240 de locuri şi o dotare tehnică menită să asigure condiţii optime pentru toate serviciile terapeutice. Sunt de apreciat, fără îndoială, eforturile, preocupările şi iniţiativele conducerilor întreprinderilor turistice de a moderniza baza materială, de a o gospodări mai bine. Nu putem trece însă cu vederea faptul că terminarea unora dintre aceste lucrări e pe cale — dacă nu se iau măsuri urgente — de a intra in „criză de timp“. Este vorba, in primul rind, de operaţiunile de reparare, de dotare a unor cabane aflate în raza de activitate a întreprinderilor de turism de la Predeal şi Sinaia. Ne referim in mod special la cabanele Piatra Arsă, Babele, Poiana Izvoarelor şi Poiana Stînii (Sinaia), Cioplea, Trei Brazi (Predeal), unde lucrul pe şantiere nu se desfăşoară in ritm corespunzător nici după căderea primei zăpezi. Or, in condiţiile sosirii iernii, cabanele sunt cele dinţii unităţi solicitate de turişti şi pregătirea lor pentru întîlnirea cu primii oaspeţi nu trebuie să cunoască nici cea mai mică întîrziere. In anii trecuţi, pe bună dreptate, turiştii s-au declarat nemulţumiţi de atenţia ce se acordă în staţiunile noastre montane agrementului, ca o componentă indispensabilă pentru reuşita unei vacanţe. Suntem in măsură să spunem — pe baza asigurărilor date de conducătorii turismului — că sezonul care va începe peste citeva zile va debuta sub auspicii ceva mai bune şi la acest punct. E de remarcat, de pâdă, faptul că la Poiana Braşov, Predeal şi Sinaia vor funcţiona pe toată durata sezonului şcoli de schi, cu program de iniţiere pentru fiecare serie (circa 1000 de „elevi“ pe serie), cu o bază materială în măsură să satisfacă cerinţele. Pe lingă fiecare „şcoală“ vor exista centre de închiriat materiale pentru practicarea tuturor sporturilor albe (schi, săniuţe, patine etc.). Sunt de apreciat, de asemenea, iniţiativele întreprinderilor de turism din Sinaia şi Predeal care — pînă la acordarea unor investiţii destinate acestui scop — au luat măsuri pentru amenajarea a trei patinoare naturale. Condiţiile de agrement vor fi întregite, de bună seamă, şi prin înfiinţarea in hotelurile mai mari, in cluburile din staţiuni, în unele cabane, a unor săli de jocuri mecanice. Este lăudabilă iniţiativa luată de a se transfera, pe întreaga durată a sezonului, o parte din jocurile mecanice de pe litoral. Organizarea, in fiecare staţiune, a unor excursii şi concursuri pentru cunoaşterea celor mai pitoreşti locuri, a unor „plimbări“ cu sănii trase de cai sunt alte acţiuni menite să confere vacanţelor montane un cadru cit mai plăcut. Const. PRIESCU ANTICIPAŢIE LA DESCHIDEREA SEZONULUI TURISTIC DE IARNĂ staţiunile să spună „Bine aţi venit"? SYNTEIA - vineri 26 noiembrie 1971 RECOLTAREA ŞI TRANSPORTUL SFECLEI DE ZAHĂR trebuie terminate urgent După cum se ştie, sfecla de zahăr este una din cele mai valoroase plante tehnice. In acest an, datorită asigurării unor cantităţi sporite de îngrăşăminte chimice şi executării la timp a lucrărilor agricole producţia de sfeclă de zahăr a fost bună. Condiţiile climatice favorabile din uiuna septembrie — umiditate ridicată a solului — au contribuit la prelungirea procesului de acumulare a zahărului in rădăcini. Pentru a se obţine o producţie suplimentară, fabricile de zahăr, de comun acord cu unităţile producătoare, au amânat un timp recoltarea acestei culturi. In majoritatea cooperativelor agricole recoltarea şi transportul sfeclei s-au desfăşurat pe baza graficelor stabilite. Potrivit datelor centralizate, pînă la 24 noiembrie recoltarea sfeclei de zahăr s-a făcut pe o suprafaţă de 171 555 hectare, ceea ce reprezintă 98 la sută din suprafaţa cultivată. Sfecla de zahăr care nu a fost recoltată reprezenta, deci, un procent mic, de numai doi la sută. Dar la această dată întreaga cantitate era normal să fie în silozuri sau la fabricile de prelucrare. In condiţiile unor temperaturi scăzute, aşa cum s-au înregistrat în zilele care au trecut, producţia rămasă în cimp ar putea constitui o pierdere însemnată. Cele peste 2 700 hectare cu sfeclă de zahăr care nu au fost recoltate, la o producţie medie de numai 25 000 kg la hectar, înseamnă peste 8 000 tone zahăr. Or, bună parte din această cantitate s-ar putea pierde prin aminarea recoltatului sau distrugerea producţiei datorită gerului. Este o problemă care trebuie să preocupe in cea mai mare măsură organele agricole judeţene şi conducerile de unităţi în care nu s-a încheiat recoltarea sfeclei de zahăr. Cele mai mari suprafeţe de recoltat sunt în judeţele Teleorman — 850 ha, Ilfov — 600 ha, Olt — 550 ha, Ialomiţa — 175 ha, Constanţa — 100 ha, Covasna — 100 ha etc. In cooperativele agricole in care se intîlnesc asemenea situaţii trebuie depuse eforturi pentru a se încheia această lucrare intr-un timp cit mai scurt. îndeosebi trebuie combătută mentalitatea intîlnită la unii specialişti şi chiar la unele organe judeţene — mai ales In judeţele Teleorman, Ilfov şi Olt — că sfecla mai poate rămine pe cimp. Orice întîrziere este păgubitoare atît pentru cooperativele agricole, cit şi pentru economia ţării. Cea mai importantă problemă ce se ridică în legătură cu această cultură o constituie transportul la fabrici în vederea prelucrării sau însilozării rădăcinilor. La sfirşitul sâptămînii trecute, deci înainte de răcirea timpului, mai erau un cimp cantităţi foarte mari de sfeclă de zahăr. Este adevărat că, datorită măsurilor luate de organele de specialitate, în vederea impulsionării transportului, aceste cantităţi s-au diminuat. Totuşi în cimp continuă să existe sfeclă în grămezi, adesea fără a fi acoperită, ceea ce, in cazul zonelor in care s-a semnalat îngheţ, poate constitui o pierdere însemnată. La consfătuirea privitoare la cultura sfeclei de zahăr, care a avut loc în primăvara acestui an la Tg. Mureş, s-a subliniat că in domeniul industrializării au existat în trecut pierderi însemnate de zahăr datorită unor defecţiuni organizatorice legate de recoltarea, preluarea, transportul şi prelucrarea sfeclei. Aceste defecţiuni erau puse pe seama lipsei de colaborare între fabrici şi cooperativele agricole care asigură materia primă. Personalul fabricilor s-a limitat la Încheierea contractului şi recepţionarea producţiei la centrele de preluare, fără să se intereseze pe parcurs de starea culturilor şi fără să se ocupe în mod deosebit de întocmirea şi respectarea unor grafice care să asigure recoltarea, preluarea şi transportul ritmic al sfeclei, astfel incit aceasta să nu fie lăsată zile întregi in cimp. Dar iată că asemenea defecţiuni se manifestă din nou. Caracteristică din acest punct de vedere este situaţia in judeţul Covasna. Pînă la data de 22 noiembrie in cooperativele agricole din judeţ sfecla de zahăr a fost recoltată de pe 98 la sută din suprafaţa cultivată, dar a fost transportată numai în proporţie de 34 la sută. La 23 noiembrie a.c. mai erau în judeţ 23 cooperative agricole în care nu se terminase recoltatul sfeclei de zahăr şi care nu au transportat decit cantităţi neînsemnate. Cărui fapt se datoreşte această răminere în urmă ? „Am avut o recoltă incomparabil mai bogată decit în trecut şi am cultivat sfecla de zahăr pe suprafeţe mai mari în acest an" — primim răspuns atît în cooperativele agricole, cit şi la direcţia agricolă. Intr-adevăr, în acest an recolta de sfeclă este de două ori mai mare decit în 1970. Dar acest lucru se ştia încă cu citeva luni înaintea începerii campaniei de recoltare cind puteau fi luate o serie de măsuri pentru prevenirea actualelor defecţiuni. După zăpada şi Îngheţul de la sfirşitul săptăminii trecute, vremea s-a ameliorat, iar multe cooperative, prin acţiuni eficiente de mobilizare a cooperatorilor, au trecut imediat la transportul sfeclei de zahăr. In unele cooperative, cum este, de exemplu, cea din comuna Reci, s-a lucrat şi duminica la transportul sfeclei de zahăr. La fel s-a procedat în cooperativele agricole din Moacsa, Brăduţ, Mereni, Ozun, Poian, Sinzieni, unde, in cursul zilei de luni, s-au transportat cantităţi importante la centrele de preluare ale fabricii de zahăr Bod. Nu acelaşi lucru putem să spunem despre cooperativele din comunele Aita Mare, Bicsad, Chilieni, Estelnic, Ghidfalău, Malnas, Lunga, Martineni si altele care nu au predat, in cursul zilei de luni, nici un kilogram de sfeclă la centrele de preluare. Cooperativele reclamă numărul redus al maşinilor care sunt puse la dispoziţia lor. De la Întreprinderile de transporturi auto Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc, aflăm că pentru ziua de luni cooperativelor de producţie din judeţ le-au fost repartizate mai multe autocamioane decit in perioada de vîrf a campaniei de recoltare a cartofilor. Aceste maşini lucrează cu un randament redus datorită numărului insuficient de încărcători. Cooperativa agricolă de producţie din Ilieni mai are de recoltat sfecla de zahăr de pe 8 ha şi are de transportat peste 320 tone. Luni nu s-a putut lucra la recoltat, dar se putea transporta intens. Cu toate acestea, transportul se executa doar cu autocamioanele primite de la I.T.A. Sf. Gheorghe , dar şi acestea nu făceau decit două drumuri, neavînd încărcători suficienţi. Din cele 30 atelaje ale cooperativei nu lucra nici măcar unul. De ce ? „Caii nu sunt potriviţi pentru iarnă" — ne răspunde Szigeti Martin, inginerul şef al cooperativei. Situaţii similara găsim la cooperativele agricole Turia, Cernat, Martineni, unde atelajele sunt imobilizate din acelaşi motiv. Zăpada, îngheţul au venit brusc, dar cu iniţiativă şi promptitudine se putea realiza mult mai mult. Pentru impulsionarea transportului este necesar să fie luate măsuri ca sfecla de zahăr să fie scoasă din cimp la marginea tarlalelor, cit mai aproape de drumuri, pentru a putea fi încărcată în camioane şi remorci. De asemenea, cooperativele agricole să asigure mai mulţi oameni la încărcat. Terminarea cit mai repede a recoltării, transportului şi însilozării sfeclei de zahăr este o problemă de mare însemnătate economică. Este necesar ca organele şi organizaţiile de partid să combată orice tendinţă de neglijare a lucrărilor de recoltare şi transport, de risipă care se manifestă în cimp. Fiecare rădăcină de sfeclă trebuie să ajungă la fabrică in vederea prelucrării şi obţinerii pe această cale a unei producţii sporite de zahăr. I. HERCEG G. TÖMÖRI SCRISORI CĂTRE REDACŢIE CUM PREGĂTIŢI MUNCITORII DE MIINE AI UZINEI ? Creşterea impetuoasă a forţelor de producţie in actualul cincinal — de care am“ luat cu toţii cunoştinţă — crearea de noi şi noi unităţi industriale, ca şi dezvoltarea celor existente, solicită, după cum este de înţeles, un număr sporit de muncitori calificaţi, in toate meseriile. Un rol deosebit de însemnat în pregătirea pentru producţie a noilor generaţii de muncitori, cu temeinice cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice revine şcolilor profesionale. In legătură cu modul în care se realizează,in aceste şcoli, pregătirea viitorilor muncitori vă aducem la cunoştinţă următoarele fapte, din care forurile competente vor putea desprinde — socotim noi — unele învăţăminte. In clasa a III-a E a şcolii profesionale „Electromagnetica“ din Bucureşti — şcoală patronată de uzina cu acelaşi nume — sunt înscrişi şi frecventează cursurile 30 de elevi, care se pregătesc în meseria de lăcătuş mecanic pentru industria construcţiilor de maşini. Fiind in ultimul an de studiu — după absolvirea căruia elevii urmează să intre in producţie — instruirea practică a acestora joacă un rol preponderent in pregătirea lor pentru producţie. De aceea, practicii in producţie, în uzină îi sunt dedicate patru zile pe săptămină, timp suficient, după părerea noastră, pentru insuşirea temeinică a meseriei, a tuturor deprinderilor practice necesare. Dar, aşa cum a rezultat din investigaţiile noastre şi din cele relatate de elevi, timpul afectat practicii in uzină nu este folosit cum s-ar cuveni. In majoritatea cazurilor, elevilor li se dau să facă operaţii extrem de simple — cum ar fi debavurarea pieselor — care nu necesită aproape nici o calificare, întreaga clasă a fost afiliată, la Începutul acestui an şcolar, pentru practică, secţiei de ajustaj a uzinei, unde s-au dat spre execuţie lucrări de complexitate extrem de redusă — şi numai de ajustaj — pe care le-au făcut multă vreme şi in cursul anului şcolar trecut. Elevii nu ştiu să execute lucrări mai complicate, nu cunosc procesul de producţie din celelalte secţii ale uzinei. In aceste condiţii, în locul unei pregătiri generale temeinice, în specificul meseriei, li se poate asigura cel mult o pregătire superficială şi unilaterală. Dată fiind situaţia actuală, e de prisos să mai insistăm asupra necesităţii luării unor măsuri grabnice de îndreptare. Elevii vor şi cer să se pregătească temeinic în meseria aleasă, pentru a deveni muncitori de nădejde ai uzinei. Un grup de parinii: Necula MARIN, Vochin M. VOCHIN, Marin D. CONSTANTIN, Sava CAZGHIR, Angliei PAIU ANGAJAMENTE NEONORATE Locuitorii cartierului Giuleşti-Sirbi din sectorul 7 — citeva mii de oameni — sunt în mare parte muncitori ceferişti. Din punct de vedere geografic, cartierul e situat spre nordul oraşului, la capătul liniei tramvaielor 2 şi 11. De aici şi pînă în cartierul Giuleşti-Sirbi, pe o distanţă de circa 2—3 km, circulă autobuzul 63. Din păcate, şoseaua, construită de cetăţeni cu vreo 25 de ani în urmă, prin muncă voluntară, s-a degradat atît de mult, incit a devenit impracticabilă. Maşinile o ocolesc. Ele circulă acum pe un drum improvizat, prin hirtoape şi printre bolovani. In urma străduinţelor continue ale oamenilor, edilii sectorului au convenit, în sfirşit, ca cetăţenii să desfunde şoseaua, prin muncă voluntară, urmînd ca primăria să trimită materialele şi utilajele necesare precum şi citeva echipe de pavatori, încurajaţi de promisiune, cetăţenii s-au apucat de treabă şi au scos pietrele din şosea pe porţiunea cea mai accidentată, in lungime de circa 300 metri. Zilele senine au trecut şi iată că a sosit toamna, însoţită de ploi, de vreme urîtă. Porţiunea desfundată s-a transformat într-un teren presărat cu băltoace. Drumul improvizat a devenit şi el impracticabil. De aceea, maşinile care aprovizionează cartierul cu pîine şi alte alimente nu-şi mai pot face cursele obişnuite. Cetăţenii se deplasează la distanţe mari după tot felul de cumpărături. Ei se scoală de la orele 5 şi chiar 4 dimineaţa ca să ajungă la timp la serviciu, pentru că sunt nevoiţi să parcurgă de multe ori, pe jos cei 2—3 km ce-i despart de tramvai. Locuitorii din Giuleşti-Sîrbi au trimis nenumărate sesizări serviciilor de specialitate ale consiliului popular, cerindu-le să-și respecte promisiunea și să ia măsurile cuvenite pentru repararea drumului. Cererile lor au rămas însă fără nici un rezultat. De ce s-o fi angajat consiliul popular să execute o lucrare pe care nu are de gînd s-o realizeze ? Poate că cei in drept ar fi mai sensibili la sesizările noastre dacă ar trece în aceste zile prin Giuleşti-Sirbi. Şipentru că n-au făcut-o pînă acum, îl invităm să ne facă o vizită. Să ia tramvaiul 2 pînă la capăt , să stea în ploaie 20—30 de minute pină vine maşina 63 şi după 100—200 metri de mers să fie nevoiţi să coboare din autobuz ca să-l împingă şi să-l scoată din hirtoape, aşa cum facem şi noi deseori. Ing. Teodor DRĂGUŢ, Str. Răsadniţei nr. 104, sectorul 7-Bucureşti