Scînteia, noiembrie 1971 (Anul 40, nr. 8955-8984)
1971-11-26 / nr. 8980
SClNTEIA — vineri 26 noiembrie 1971 COMUNICAT COMUN cu privire la vizita de prietenie a tovarăşului Iosip Broz Tito in Republica Socialistă România (Urmare din pag. D stat. Cei doi preşedinţi au recomandat extinderea acestor forme de colaborare menite să contribuie la o mai bună cunoaştere şi apropiere reciprocă. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au dat o deosebit de înaltă apreciere rezultatelor obţinute în dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor economice şi au evidenţiat că gradul înalt de creştere a schimbului de mărfuri — care în anul 1972 va atinge valoarea de aproximativ 150 milioane dolari, depăşindu-se nivelul prevăzut în acordul comercial de lungă durată pentru anul 1975 .— lărgirea însemnată a cooperării şi specializării în producţie, încheierea Convenţiei privind înfiinţarea Consorţiului bancar româno-iugoslav, precum şi colaborarea tehnico-ştiinţifică, conferă stabilitate relaţiilor economice şi creează condiţii favorabile pentru dezvoltarea continuă, multilaterală a acestora. Exprimîndu-şi marea satisfacţie pentru faptul că lucrările de construire în comun a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier au intrat în faza finală, cei doi preşedinţi au dat o înaltă apreciere activităţii muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor români şi iugoslavi care au contribuit la realizarea înainte de termen a acestui mare obiectiv — exemplu al cooperării cu succes şi al bunei vecinătăţi , care are o mare însemnătate pentru economiile naţionale ale celor două ţări şi prin care s-au îmbunătăţit radical condiţiile de navigaţie în acest sector al Dunării. Subliniind importanţa acestui obiectiv, preşedinţii au convenit să participe la festivitatea ce va fi organizată cu prilejul încheierii lucrărilor, prevăzută pentru primăvara anului 1972. Ei apreciază favorabil continuarea activităţii organelor şi organizaţiilor interesate ale celor două ţări în legătură cu folosirea complexă pe mai departe a potenţialului hidroenergetic comun al Dunării. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, apreciind pozitiv rezultatele obţinute pînă înprezent, au subliniat că există încă posibilităţi nefolosite pentru intensificarea, îmbogăţirea şi diversificarea colaborării româno-iugoslave. Ei au evidenţiat în mod deosebit importanţa promovării în continuare a relaţiilor economice şi au relevat necesitatea ca guvernele celor două ţări, Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, întreprinderile şi organizaţiile economice — a căror activitate de pînă în prezent în acest domeniu a primit o înaltă apreciere — să exploreze noi posibilităţi de lărgire a colaborării economice, ştiinţifice şi tehnice, îndeosebi cooperarea în producţie şi specializarea în astfel de domenii, cum sunt: petrochimia, construcţiile de maşini, electronica, automatica, lărgirea bazei de materii prime şi altele. Cei doi preşedinţi au evidenţiat, de asemenea, necesitatea ca, prin dezvoltarea şi intensificarea contactelor şi colaborării dintre instituţiile şi organizaţiile ştiinţifice, tehnice şi culturale, dintre organele de presă şi alte mijloace de informare în masă şi prin întărirea legăturilor directe dintre acestea, să se aprofundeze cunoaşterea reciprocă a valorilor spirituale şi a altor realizări ale popoarelor celor două ţări. Totodată, ei au indicat să se întreprindă noi măsuri pentru intensificarea relaţiilor în Zona de frontieră, acordind o atenţie deosebită colaborării pentru amenajarea şi exploatarea turistică a regiunii Porţilor de Fier. II In cursul schimbului de păreri privind situaţia internaţională actuală s-au evidenţiat şi cu acest prilej identitatea sau marea apropiere a poziţiilor şi punctelor de vedere ale celor două părţi privind problemele esenţiale ale relaţiilor internaţionale. S-a constatat, de asemenea, caracterul actual al poziţiilor şi aprecierilor fundamentale cuprinse în comunicatul comun, publicat cu prilejul întîlnirii celor doi preşedinţi de la Brdo-Kranj. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au reafirmat hotărîrea Republicii Socialiste România şi a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia de a dezvolta, pe baza principiilor independenţei, suveranităţii, egalităţii în drepturi, avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne şi respectului mutual, relaţii de prietenie şi colaborare multilaterală Cu toate ţările socialiste, cu celelalte state ale lumii, indiferent de orînduirea lor socială, de a-şi aduce şi în viitor contribuţia la apărarea şi întărirea păcii, la soluţionarea paşnică a problemelor internaţionale, la consolidarea destinderii şi înţelegerii între state. Cele două părţi apreciază cu satisfacţie că în situaţia internaţională actuală se afirmă tot mai puternic forţele socialismului, democraţiei şi păcii, năzuinţele popoarelor şi ţărilor pentru păstrarea şi întărirea independenţei naţionale, pentru reducerea decalajului între ţările în curs de dezvoltare şi cele dezvoltate, pentru înţelegere şi colaborare internaţională bazată pe egalitate în drepturi, lupta împotriva imperialismului, colonialismului, neocolonialismului, politicii de agresiune, de dominaţie şi amestec în treburile interne ale altor state. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito constată că în ultima perioadă s-au intensificat contactele directe şi schimburile de vederi dintre şefii de state şi guverne din diverse ţări, ceea ce reprezintă o contribuţie la promovarea destinderii şi la normalizarea raporturilor internaţionale şi deschide posibilităţi pentru soluţionarea paşnică a problemelor internaţionale actuale, pentru dezvoltarea continuă a colaborării între state. Ei şi-au exprimat convingerea că soluţionarea problemelor actuale din lume reclamă participarea activă a tuturor ţărilor mari, mijlocii şi mici, ceea ce constituie calea eficace pentru asigurarea şi întărirea păcii, promovarea colaborării internaţionale şi apărarea intereselor legitime ale tuturor popoarelor. Cei doi preşedinţi au subliniat cu satisfacţie că procesul de destindere, colaborare şi înţelegere între statele europene, la care Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia aduc o contribuţie activă, înregistrează progrese continui. Ei consideră că recunoaşterea caracterului definitiv al graniţelor şi inviolabilitatea acestora, precum şi respectarea integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor europene reprezintă premisa indispensabilă a acestui proces. Cele două părţi şi-au exprimat convingerea că ratificarea apropiată a acordurilor dintre U.R.S.S. şi R.F.G., dintre R.P. Polonă şi R.F.G. ar influenţa favorabil evoluţia pozitivă a situaţiei din Europa. La aceasta contribuie acordul realizat asupra Berlinului occidental, tratativele dintre R.D.G. şi R.F.G., precum şi tratativele dintre R.S.C. şi R.F.G. Ele acordă, de asemenea, importanţă normalizării relaţiilor dintre cele două state germane, participării lor cu drepturi depline la viaţa internaţională şi în organizaţiile internaţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito consideră că s-au creat condiţiile pentru pregătiri mai intense în vederea convocării conferinţei pentru securitate şi colaborare europeană la care să participe cu drepturi egale — în toate fazele de pregătire şi desfăşurare — toate ţările europene, precum şi S.U.A. şi Canada. Cele două părţi sunt de acord că ar trebui să se treacă cut mai curând şi fără condiţii la consultări multilaterale la Helsinki pentru examinarea problemelor concrete în legătură cu convocarea conferinţei, convinse că această conferinţă va contribui la edificarea unui sistem de securitate europeană care să garanteze în mod eficace pacea, independenţa şi suveranitatea tuturor statelor europene şi colaborarea pe bază de egalitate în drepturi. Pornind de la convingerea ca pacea şi stabilitatea în Europa sunt indivizibile, salutînd şi sprijinind tendinţele pozitive actuale de dezvoltare a raporturilor în Balcani, cele două părţi consideră că întărirea în continuare a colaborării egale în drepturi, bilaterale şi multilaterale, la nivel guvernamental şi neguvernamental a înţelegerii, încrederii şi respectului reciproc între toate statele din Balcani — la care România şi Iugoslavia, prin activitatea şi politica lor iubitoare de pace, îşi aduc contribuţia , ar constitui un aport însemnat la procesele pozitive actuale de pe continent, la stabilirea şi stabilizarea relaţiilor, a prieteniei, bunei vecinătăţi şi colaborării în Balcani, la transformarea acestei regiuni intr-o zonă fără arme nucleare. Cele două părţi şi-au reafirmat deplina solidaritate şi sprijinul activ faţă de lupta eroică a poporului vietnamez şi a celorlalte popoare din Indochina împotriva agresiunii americane. Ele consideră că, pentru a se pune capăt războiului din Indochina, este necesară retragerea neîntîrziată a tuturor trupelor S.U.A. şi aliaţilor lor de pe teritoriul Vietnamului de sud, Laosului şi Cambodgiei, ceea ce va crea condiţii pentru o soluţie politică in conformitate cu interesele şi voinţa popoarelor vietnamez, laoţian şi khmer. Părţile susţin ferm propunerile în şapte puncte ale Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, convinse că ele reprezintă o bază reală pentru găsirea unei soluţii paşnice echitabile. Exprimîndu-şi îngrijorarea în legătură cu continuarea crizei din Orientul Apropiat, cele două părţi consideră că rezoluţia Consiliului de Securitate din 22 noiembrie 1967 constituie o bază reală pentru reglementarea politică a conflictului. Totodată, ele consideră că pentru a se instaura o pace durabilă în Orientul Apropiat este necesar să fie soluţionată problema palestineană, în conformitate cu dorinţele şi năzuinţele naţionale ale populaţiei palestinene. Cele două părţi constată cu îngrijorare că încordarea relaţiilor dintre India şi Pakistan, inclusiv problema refugiaţilor, reprezintă o sursă de pericol pentru pace. Ele îşi exprimă speranţa că va fi găsită o soluţie paşnică de natură să ducă la normalizarea relaţiilor în această zonă, în interesul păcii. A fost relevat rolul ţărilor nealiniate care se afirmă tot mai mult ca o puternică forţă a luptei pentru independenţă, eliberare naţională, propăşire economică a ţărilor în curs de dezvoltare, pentru promovarea unor relaţii de egalitate între state şi însănătoşirea atmosferei internaţionale, pentru progres social, pace şi colaborare între popoare. In cursul convorbirilor, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au subliniat din nou că înfăptuirea dezarmării generate şi totale, atît nucleare cit şi convenţionale, rămîne în continuare o sarcină deosebit de importantă şi acută în faţa comunităţii internaţionale şi că rezultatele de pînă acum ale negocierilor de dezarmare, deşi au fost încheiate unele acorduri internaţionale în acest domeniu care au fost apreciate pozitiv, nu răspund aşteptării popoarelor, cu atît mai mult cu cit se continuă cursa înarmărilor, inclusiv experienţele nucleare subterane. Ei consideră că singura cale pentru eliminarea primejdiei unui război nuclear nimicitor este interzicerea folosirii armelor atomice, încetarea producţiei şi lichidarea totală a stocurilor existente, cărora trebuie să li se acorde o importanţă prioritară. Sunt necesare, de asemenea, măsuri pentru interzicerea totală a armelor bacteriologice şi chimice, a tuturor mijloacelor de distrugere în masă. Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se pronunţă pentru înfăptuirea unor măsuri practice parţiale de dezarmare, cum sunt: îngheţarea şi reducerea bugetelor militare ale tuturor statelor ; renunţarea la efectuarea de manevre militare pe teritoriile altor state; interzicerea creării de noi baze militare şi a amplasării de noi arme nucleare pe teritorii străine ; lichidarea bazelor militare străine; retragerea trupelor în interiorul graniţelor naţionale; crearea de zone denuclearizate în diferite părţi ale lumii; desfiinţarea blocurilor militare ş.a. Părţile sprijină convocarea unei conferinţe generale de dezarmare cu participarea tuturor statelor lumii. Cei doi preşedinţi au subliniat că progresul economic al ţărilor în curs de dezvoltare, reducerea şi eliminarea decalajelor dintre acestea şi ţările dezvoltate constituie o cerinţă esenţială a păcii şi progresului general. Partea iugoslavă a informat partea română despre rezultatele întîlnirii de la Lima a grupului celor 77 de ţări, la care au fost examinate problemele dezvoltării. Ambele părţi au relevat importanţa celei de-a III-a sesiuni a Conferinţei Naţiunilor Unite pentru comerţ şi dezvoltare — U.N.C.T.A.D. România, care este ea însăși în curs de dezvoltare, subliniază necesitatea adîncirii colaborării între statele în curs de dezvoltare, intensificarea eforturilor fiecăreia dintre ele pe calea propășirii economice, precum și a unirii acestor eforturi cu sprijinul pe care trebuie să-l dea ţările avansate din punct de vedere economic. Cele două părţi au subliniat şi cu acest prilej rolul deosebit ce revine Organizaţiei Naţiunilor Unite ca instrument important şi necesar al colaborării internaţionale, păcii şi securităţii în lume. Ele au apreciat pozitiv rezultatele celei de-a XXVI-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. și, în primul rînd, repunerea Republicii Populare Chineze în drepturile sale legitime la O.N.U., ca singurul reprezentant legal al întregului popor chinez, pentru care România şi Iugoslavia s-au pronunţat cu fermitate şi care are o însemnătate istorică şi constituie o expresie a tendinţelor pozitive care se afirmă în viaţa internaţională contemporană. In acelaşi timp, ele consideră că este necesară realizarea deplinei universalităţi a O.N.U. prin primirea celor două state germane, R.D.G. şi R.F.G., precum şi a altor state care încă nu sunt membre ale organizaţiei şi îndeplinesc condiţiile prevăzute prin Carta O.N.U. O condiţie fundamentală pentru ca O.N.U. să-şi poată îndeplini cu succes misiunea care îi revine o constituie participarea activă a tuturor statelor membre la soluţionarea problemelor vieţii internaţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au convenit ca guvernele celor două ţări să se consulte în mod regulat asupra problemelor internaţionale şi de interes comun. III Secretarul general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, au efectuat un schimb de păreri privind relaţiile dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia. Dînd o înaltă apreciere dezvoltării rodnice a colaborării tovărăşeşti, a prieteniei şi solidarităţii dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia —factor hotărîtor al dezvoltării trainice a relaţiilor multilaterale dintre cele două ţări — ei au subliniat hotărîrea celor două partide de a proceda şi în viitor în spiritul prieteniei şi respectului reciproc, la schimburi de păreri, la studierea reciprocă a experienţei în construcţia socialistă şi perfecţionarea relaţiilor sociale socialiste, precum şi pentru stimularea dezvoltării în continuare a colaborării dintre organizaţiile de partid locale, institutele ştiinţifice şi altele. In numele Partidului Comunist Român şi, respectiv, al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, secretarul general al Partidului Comunist Român şi preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia s-au pronunţat şi cu acest prilej pentru dezvoltarea şi promovarea în continuare a relaţiilor cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, pe baza principiilor independenţei şi colaborării egale în drepturi, respectului şi încrederii reciproce, solidarităţii internaţionale, neamestecului în treburile interne ale altora şi a dreptului fiecărui partid de a-şi elabora de sine stătător şi în mod creator, pe baza marxismleninismului, politica sa internă şi externă, în conformitate cu condiţiile din propria ţară. Ei îşi exprimă convingerea că pe aceste baze este posibilă dezvoltarea unei colaborări fructuoase şi edificarea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti egale in drepturi, ceea ce ar constitui o puternică contribuţie la întărirea socialismului ca proces mondial. Ei au subliniat rolul pe care îl au în zilele noastre clasa muncitoare, masele largi, popoarele de pe toate continentele în lupta pentru progres şi democraţie, pentru independenţă naţională şi dezvoltare economică, socială, progresistă, precum şi însemnătatea participării acestora la soluţionarea problemelor de bază ale vieţii internaţionale. Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia îşi reafirmă convingerea privind necesitatea dezvoltării unei colaborări pe bază de egalitate în drepturi cu partidele şi mişcările revoluţionare, socialiste, democratice, de eliberare, cu toate forţele antiimperialiste. Cele două partide îşi exprimă sprijinul şi deplina lor solidaritate cu aceste forţe ,şi salută succesele şi victoriile lor în lupta împotriva imperialismului, colonialismului, a tuturor formelor de dominaţie străină, pentru libertate, pace, democraţie şi progres social. * Evidenţiind cu satisfacţie bilanţul bogat al rezultatelor obţinute în dezvoltarea relaţiilor românoiugoslave şi apreciind pozitiv consultările şi schimburile de informaţii şi de păreri între reprezentanţii conducerilor de partid şi de stat, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au convenit ca partidele, guvernele şi toţi ceilalţi factori corespunzători din cele două ţări să acţioneze în continuare cu hotărire pentru întărirea prieteniei şi colaborării multilaterale româno-iugoslave, în interesul popoarelor român şi iugoslave, al cauzei socialismului şi păcii. Timişoara, 24 noiembrie 1971 cinema • Nu te întoarce : CENTRAL — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Saltul : SALA PALATULUI — 17,16 (seria de bilete — 3889) ; 20,15 (seria de bilete — 3890); LUCEAFĂRUL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18 30 * 21. • Mihail Strogoff : BUCUREȘTI — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. FAVORIT - 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, FEROVIAR — 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. • Un amanet ciudat : DOINA — 11,30; 13,45; 16; 18;15; 20,30. • Baia filmului albanez : Ecoul de pe coastă : CAPITOL — 20. • Oliver (ambele serii) : PATRIA — 9,30; 13; 9,30; 20, CAPITOL — 10; 13,30, MODERN — 9,30; 12,30; 16,30; 19,30. • Piaţa roşiei BUZEŞTI — 19; 19,15. • Aria celor o mie de zile (ambele serii) : SCALA — 9,30; 13; 16,30; 20, FESTIVAL — 8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30. • Poveştile piticului Bimbo — 9—17 în continuare ; Program de filme documentare — 18,45—20,15 în continuare : TIMPURI NOI. • Castanele sint bune : GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, VICTORIA — 8; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45, TOMIS — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Mihai Viteazul : MOȘILOR — 15, 19. • Marele premiu : LUMINA — 9,30—19,30 In continuare: EXCELSIOR — 9,30; 13; 16,30; 20, MELODIA — 9; 12,30; 18; 19,30. • Vinovatul este în casă : GIULEȘTI - 15,30; 18; 20,15. 0 Tunelul : VOLGA — 9,15. • Floarea de cactus ! GRIVIȚA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, VOLGA — îl,15: 13,30; 15,ţ5; 18,15; 20.30. • Nicholas Nickleby — 10; 12; 14,15, La strada — 16,30; 18,43, Sherlock junior ; Generalul — 21 , CINEMATECA (sala Union). • Așteptarea: PACEA — 15,45; 18, 20. • Evocări : UNIREA — 9,15. • Steaua de tinichea: BUCEGI — 15,45, 18; 20,15. • Brigada Diverse In alertă : UNIREA - 15,30; 18; 20,15. • B. D. intra in acţiune : Brigad Diverse in alertă : MUNCA — 15,15; 19 • Columna: DRUMUL SĂRII — 9; 15. 0 Aeroportul : DRUMUL SARII — 16; 19,30, POPULAR - 16; 19. 0 Străzile au amintiri : ARTA — 9; 15. • scoate-ţi pălăria cinci săruţi ! ARTA - 15,30; 18; 20,30. • Tick, Tick, Tick : CRINGAŞI 15,30; 18; 20,15. • Subteranul MIORITA — 9; 15. • Vis de dragoste : MIORIŢA — 16; 19,30. • N-am cintat niciodată pentru tata : FLOREASCA — 15,30; 18; 20,30. • Soarele alb al pustiului : ÎNFRĂŢIREA ÎNTRE POPOARE — 15,30; 17,45; 20. • Fraţii : VIITORUL — 9, 15. ■ Hello, Dolly ! : VIITORUL — 16, 19, RAHOVA — 15,30; 19. • Voi sări din nou peste băltoace : COSMOS — 15,30; 18, 20,15. • Ritmuri spaniole : AURORA — 1. 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, FLAMURA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Asediul : PROGRESUL — 9,15. • Facerea lumii : FLACĂRA — 15,30; 16; 20,15. 0 Sunetul muzicii : PROGRESUL — 15,19; 19. • Timpul berzelor : VITAN ~* 13,30; 17,45; 20. 0 O floare şi doi grădinari : LIRA — 15,30; 19. • Carmen FERENTARI — 15,30; 17,45; 20. • Articolul 420 : LAROMET — 12; 15,30; 18,30; teatre • Filarmonica de stat „George Enescu" (la Ateneul Român) . Concert dat de orchestra de cameră „Bucureşti“. Dirijor şi solist Ion Voicu — 20. 0 Conservatorul de muzică „Ciprian Porumbescu" (sala George Enescu) ; Concert coral. Dirijor : Silvia Secrieriu — 20. • Teatrul de operetă Prinţesa circului — 19.30. • Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (sala Comedia) : Fanny — 28. (sala Studio) : Părinţii teribili — 20. « Teatrul de comedie ! Interesul general — 20. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (sala din bd. Schitu Măgureanu) : Leonce şi Lena — 20; (sala din str. Alex. Sahia) : Iubire pentru Iubire — 30. • Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru) : Omul care... — 19,30; (sala Studio) : Gaițele — 20. • Teatrul Mic : Antigona — premieră — 20. • Teatrul Ciuleşti : Freddy — 19.30. Îi Teatrul „Ion Creangă“ : Carafale, o soacră şi... Alţii — 9.30, Cocoşelul neascultător — ÎS. • Teatrul „Ţăndărică“ (sala din Calea Victoriei) : Ninigra şi Align« - 15. 17. • Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“ : Mini-Jazz cu mixt ház — 19,30. • Teatrul satiric-muzical „C. Tănase" (sala Savoy) : Bimbirici — 19,30, (sala din Calea Victoriei nr. 174) : Vox Boema — 19,30. • Ansamblul artistic „Rapsodia română“ : Concert de muzică populară românească — 19,30. • Circul Globus : Parada Iisului — 19:30. Cronica zilei A sosit in Capitală ministrul industriei grele al R. P. Bulgaria, Hristo Panaiotov. In timpul şederii in ţara noastră, oaspetele va avea convorbiri cu membri ai conducerii unor ministere privind posibilităţile de colaborare şi cooperare in domeniul industriilor energetice, metalurgice, chimice, hirtiei şi celulozei. ★ La Invitaţia Editurii politice se găseşte in ţara noastră directorul Editurii „Komunist“ din Belgrad, Mughil Jakici. Vizita prilejuieşte un schimb de experienţă, în urma discuţiilor ce au avut loc între Valter Roman, membru al C.C. al P.C.R., Directorul Editurii politice, şi Mughil Jakici, directorul Editurii „Komunist“, s-a stabilit întărirea relaţiilor şi a colaborării dintre cele două edituri, editarea unor lucrări româneşti la Belgrad şi a Unor lucrări iugoslave la Bucureşti. . ★ In zilele de 17 şi 18 noiembrie s-a desfăşurat la Budapesta un colocviu in cadrul Asociaţiei internaţionale de literatură comparată la care au luat parte cercetători din U.R.S.S., Canada, S.U.A., Franţa, R.D.G., R.F.G., Belgia etc. Temele discutate s-au referit la probleme de bază ale literaturii comparate actuale. La colocviu a participat şi un grup de cercetători români — prof. Al. Dima, directorul Institutului de istorie şi teorie literară „G. Călinescu“ al Academiei de ştiinţe sociale şi politice, prof. Paul Cornea, prof. M. Novicov şi prof. I. Ianosi — care au prezentat comunicări şi au luat parte la discuţii. : ★ In zilele de 22 şi 23 noiembrie a.c., Institutul de istorie şi teorie literară „G. Călinescu“ al Academiei de ştiinţe sociale şi politice a organizat o sesiune ştiinţifică in colaborare cu membrii colectivelor Academiei din Iaşi, Cluj şi Timişoara. In dezbaterea sesiunii s-au aflat temele : Contribuţiile naţionale la formarea curentelor literare internaţionale şi Aspectele specifice româneşti ale curentelor literare internaţionale. Comunicările şi întregul material al sesiunii vor fi publicate intr-un volum al Editurii Academiei. ★ Opera de stat din Novi Sad a sosit, joi, la Timişoara, la invitaţia Operei din localitate. Seara, artiştii iugoslavi au prezentat, pe scena lirică timişoreană, un spectacol cu opera „Macbeth“ de Verdi. » vremea ieri in ţară . Vremea s-a răcit, mai ales în regiunile din est. Cerul a fost variabil, mai mult noros. Au căzut precipitaţii slabe, izolate, în Banat şi în sudul ţării. Vîntul a suflat slab, pînă la potrivit. Temperatura aerului la ora 14 oscila intre minus 1 grad la Miercurea Ciuc, Petroşani, Intorsura Buzăului şi Avrămeni şi plus 8 grade la Pătîrlagele şi Tg. Ocna. Bocal, In sudul - estul ţării, ceaţa a persistat. In Bucureşti . Vremea s-a răcit. Cerul a fost mai mult Acoperit. S-a semnalat ceaţă persistentă. Vîntul a suflat în general slab. Temperatura maximă a fost de 4 grade. Timpul probabil pentru zilele de 21, 28 şi 28 noiembrie, In ţară . Vremea intră într-un proces de încălzire uşoară. Cerul va fi variabil. Se vor semnala precipitaţii izolate. Stnt potrivit. Temperaturile minime vor oscila între minus 5 şi plus 5 grade, iar maximele între 3 şi 13 grade, local mai ridicate. Pe alocuri, ceaţă. In Bucureşti : Vreme în curs de încălzire uşoară. Cerul va fi variabil. Vîntul va suflă potrivit. PAGINA 5 PLECAREA UNEI DELEGAŢII A MARII ADUNĂRI NAŢIONALE ÎN AMERICA LATINĂ O delegaţie a Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Mihai Daloş, preşedintele Comisiei pentru politică externă a M.A.N., a plecat joi dimineaţa spre America Latină, unde, la invitaţia parlamentelor din Chile, Columbia şi Venezuela, va face o vizită oficială de prietenie in aceste ţări. Din delegaţie fac parte tovarăşii acad. Cristofor Simionescu, rectorul Institutului politehnic din Iaşi, prof. Tudor Druganu, vicepreşedinte al Grupului român din Uniunea interparlamentară, Iuliu Fejeş, secretar al M.A.N., scriitorul Titus Popovici, membru al Comisiei pentru politică externă a M.A.N., şi Gheorghe Starttal, tehnician, membru al Comisiei pentru industrie, construcţii şi transporturi a M.AN. La plecare, pe aeroportul Otopeni, membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Dumitru Balalia, Dumitru Coliu şi Gheorghe Vasilichi, preşedinţi de comisii permanente ale M.A.N., Alexandru Ionescu, secretarul Comisiei pentru politică externă a M.A.N., de deputaţi ai M.A.N. Au fost de faţă Homero Julio, ambasadorul Republicii Chile, Valentin Hernandez-Acosta, ambasadorul Venezuelei la Bucureşti, şi membri ai ambasadelor. (Agerpres) Întoarcerea delegaţiei guvernamentale române din Republica Guineea Delegaţia guvernamentală română, condusă de Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul transporturilor şi telecomunicaţiilor, s-a înapoiat, joi seara, din Republica Guineea, unde a participat la festivităţile de la Conakry, prilejuite de aniversarea victoriei poporului guineez asupra agresiunii imperialiste din 22 noiembrie 1970. (Agerpres) # * Reînnoiţi-vă abonamentele la revista Lupta I de clasă | ORGAN TEORETIC $1 POLITIC \ AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN \ \ Preţul unui abonament est« des \ 36 lei — pe un an ? - 18 lei — pe şase luni. ^ Abonamentele se fac la oficiile şi agenţiile P.T.T.R, prin factorii poştali şi difuzorii de presă din întreprinderi şi instituţii. Constelaţia de lumini din stepa mongolă O constelaţie de lumini în Inima stepei, aşa apare Ulan Batorul, capitala Republicii Populare Mongole, la orele serii. Călătorul sosit pentru prima dată in această ţară situată in inima podişului asiatic, la o altitudine medie de peste 1 200 metri, caută, cu firească curiozitate, imaginile specifice ale unor meleaguri ce nu i-au fost cunoscute. Dar în oraşul întins pe valea riului Tola, împrejmuit de munţi şi coline, priveliştile nu diferă prea mult de cele ale oricărui oraş aflat în plină dezvoltare şi modernizare. Blocurile de locuinţe, în marea lor majoritate ridicate în ultimii ani, etalează per verticală culori pastelate, precum şi elemente arhitecturale specifice generate de viaţa şi istoria străveche a poporului mongol. Obiectivele industriale şi social-culturale înălţate direct în stepă pe locuri unde altădată era doar o îngrămădire de furte, constituie o expresie a dinamismului care caracterizează dez- MrtTF DF voltarea oraşului, l'yrt ca şi a Întregii ţări. în cincinalul trecut volumul total al fondului de locuinţe a crescut cu peste 20 la sută. Edilii capitalei au prevăzut ca pină in anul 1980 fondul locativ construit să se extindă ai încă 2,5 milioane mp. Blocurilor actuale de locuinţe cu patru, şase sau zece etaje li se vor adăuga altele, restrîngîndu-se tot mai mult cartierele de furte mărginaşe care, cu tot pitorescul lor, nu mai constituie decit adăposturi temporare pentru tot mai puţini locuitori. Nu numai in capitală, ci şi în sute de alte localităţi, tradiţionalele corturi circulare sunt înlocuite de construcţii noi, dotate cu elemente ale confortului modern ce-şi află ilustrarea, între altele, în prezenţa masivă pe clădiri a antenelor aparatelor de radio şi televiziune. In acest an, zestrea urbanistică a Ulan Batorului s-a îmbogăţit cu un nou edificiu : Circul de stat construit in colaborare cu ţara noastră — unul din numeroasele elemente concrete ce reflectă relaţiile de strinsă prietenie şi colaborare multilaterală dintre popoarele român şi mongol. Aceste relaţii, care se înscriu intr-un curs mereu ascendent, au cunoscut un moment remarcabil prin vizita din vara acestui an in R.P. Mongolă a delegaţiei de partid şi guvernamentale române, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La baza marilor succese dobîndite de Mongolia populară in dezvoltarea economiei şi culturii pe calea socialismului stau munca plină de abnegaţie, eforturile neobosite ale poporului său, sub conducerea Partidului Popular Revoluţionar Mongol. Suflul revoluţiei antifeudale şi antiimperialiste, conduse de Partidul Popular Revoluţionar, care a obţinut victoria în urmă cu cinci decenii, a schimbat radical vechea înfăţişare a ţării, destinele poporului ei. Astăzi, poporul mongol sărbătoreşte a 47-a aniversare a proclamării Republicii Populare — eveniment istoric de o excepţională importanţă, care a marcat debutul marilor transformări politico-sociale ale Mongolei. De-a lungul acestor ani, poporul mongol, vădindu-şi pe deplin talentele creatoare, şi-a făurit o viaţă nouă, liberă şi demnă. Cu justificată mîndrie, gazdele ne relatează ca anul trecut producţia globală industrială a ţării a crescut de 1,6 ori în comparaţie cu anul 1965. In prezent, la Ulan Bator se află in construcţie un mare combinat de prelucrare a lemnului, se dezvoltă secţii noi de materiale de construcţie, de prelucrare a pieilor, de confecţii etc. Noile fabrici şi uzine, menite să asigure valorificarea importantelor resurse de materii prime ale ţării, simbolizează ascensiunea rapidă a harnicului popor mongol pe magistralele progresului. Succese remarcabile au fost dobindite şi in dezvoltarea agriculturii. In anii puterii populare, efectivul animalelor aproape s-a dublat, iar construcţiile zootehnice au luat amploare. Numai in doi ani, 1969—1970, au fost date in folosinţă 13 000 de construcţii care pot adăposti peste 8 000 000 de animale. Sectorul producţiei vegetale al agriculturii, care era practic inexistent cu citeva dei*ĂI ĂTORIF cenii în urmă, s_* I UMl dezvoltat in ultimii ani prin extinderea culturilor de cereale, legume etc. O dată cu procesul cooperativizării, care a dus la crearea a 294 mari gospodării cooperatiste, a fost posibilă introducerea pe scară tot mai largă a mecanizării lucrărilor agricole şi sporirea continuă a recoltelor de cereale. Despre realizările obţinute şi amploarea eforturilor constructive ne-au relatat lucruri interesante redactori ai ziarului „Unen“, relatări din care nu lipsesc comparaţiile cu situaţia dintr-un trecut mai îndepărtat sau mai apropiat. Deosebit de revelatoare sunt exemplele ce ne-au fost oferite cu privire la creşterea şi dezvoltarea omului nou, constructor al societăţii socialiste. In prezent, în Mongolia fiecare al cincilea locuitor învaţă, la 10 000 de locuitori revenind 68 de studenţi şi 2 077 elevi. Este o realitate cu atit mai impresionantă cu cit ne gindim că in 1921, in întreaga ţară, funcţiona o singură şcoală elementară cu numai 40 de elevi. Am întilnit in toate oraşele şi localităţile vizitate fii ai fraţilor — crescători de vite — care azi sunt absolvenţi de şcoli medii sau facultăţi. La Darhan — oraş ridicat în stepă cu numai zece ani în Urmă — din cei 30 000 de locuitori, cea mai mare parte învaţă în şcolile de pregătire şi recalificare a cadrelor. Acest centru industrial — al doilea ca mărime din ţară — este un oraş al constructorilor şi energeticienilor. Sute de mii de tone de cărbune extras din minele de suprafaţă de la Saringol sunt utilizate intr-o modernă centrală electrică. De aici magistralele energiei electrice se îndreaptă spre alte oraşe şi centre de armacuri şi somonuri, la distanţe apreciabile. Obiectivele economice ridicate în anii puterii populare, oraşele noi şi aşezările rurale cu numeroase construcţii, şcolile, spitalele şi alte instituţii social-culturale, creşterea nivelului de trai al maselor — sunt rezultate palpabile ale eforturilor pline de abnegaţie desfăşurate de poporul mongol in opera de făurire a vieţii sale noi. C. BORDEIANU