Scînteia, noiembrie 1971 (Anul 40, nr. 8955-8984)

1971-11-26 / nr. 8980

SClNTEIA — vineri 26 noiembrie 1971 COMUNICAT COMUN cu privire la vizita de prietenie a tovarăşului Iosip Broz Tito in Republica Socialistă România (Urmare din pag. D stat. Cei doi preşedinţi au reco­mandat extinderea acestor forme de colaborare menite să contribuie la o mai bună cunoaştere şi apro­piere reciprocă. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au dat o deosebit de înaltă apreciere rezultatelor ob­ţinute în dezvoltarea şi diversifi­carea relaţiilor economice şi au evidenţiat că gradul înalt de creş­tere a schimbului de mărfuri — care în anul 1972 va atinge valoa­rea de aproximativ 150 milioane dolari, depăşindu-se nivelul pre­văzut în acordul comercial de lun­gă durată pentru anul 1975 .— lăr­girea însemnată a cooperării şi specializării în producţie, încheie­rea Convenţiei privind înfiinţarea Consorţiului bancar româno-iugo­­slav, precum şi colaborarea teh­­nico-ştiinţifică, conferă stabilitate relaţiilor economice şi creează con­diţii favorabile pentru dezvoltarea continuă, multilaterală a aces­tora. Exprimîndu-şi marea satisfacţie pentru faptul că lucrările de cons­truire în comun a Sistemului hi­droenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier au intrat în faza fi­nală, cei doi preşedinţi au dat o înaltă apreciere activităţii munci­torilor, tehnicienilor şi inginerilor români şi iugoslavi care au con­tribuit la realizarea înainte de termen a acestui mare obiectiv — exemplu al cooperării cu succes şi al bunei vecinătăţi , care are o mare însemnătate pentru econo­miile naţionale ale celor două ţări şi prin care s-au îmbunătăţit radi­cal condiţiile de navigaţie în acest sector al Dunării. Subliniind im­portanţa acestui obiectiv, preşe­dinţii au convenit să participe la festivitatea ce va fi organizată cu prilejul încheierii lucrărilor, pre­văzută pentru primăvara anului 1972. Ei apreciază favorabil continua­rea activităţii organelor şi organi­zaţiilor interesate ale celor două ţări în legătură cu folosirea com­plexă pe mai departe a potenţia­lului hidroenergetic comun al Du­nării. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, apreciind pozitiv rezultatele obţinute pînă în­­pre­zent, au subliniat că există încă posibilităţi nefolosite pentru inten­sificarea, îmbogăţirea şi diversifi­carea colaborării româno-iugoslave. Ei au evidenţiat în mod deosebit importanţa promovării în conti­nuare a relaţiilor economice şi au relevat necesitatea ca guvernele ce­lor două ţări, Comisia mixtă ro­­mâno-iugoslavă de colaborare eco­nomică, întreprinderile şi organiza­ţiile economice — a căror activitate de pînă în prezent în acest domeniu a primit o înaltă apreciere — să ex­ploreze noi posibilităţi de lărgire a colaborării economice, ştiinţifice şi tehnice, îndeosebi cooperarea în producţie şi specializarea în astfel de domenii, cum sunt: petrochimia, construcţiile de maşini, electronica, automatica, lărgirea bazei de ma­terii prime şi altele. Cei doi preşedinţi au evidenţiat, de asemenea, necesitatea ca, prin dezvoltarea şi intensificarea con­tactelor şi colaborării dintre insti­tuţiile şi organizaţiile ştiinţifice, tehnice şi culturale, dintre orga­nele de presă şi alte mijloace de informare în masă şi prin întări­rea legăturilor directe dintre aces­tea, să se aprofundeze cunoaşterea reciprocă a valorilor spirituale şi a altor realizări ale popoarelor celor două ţări. Totodată, ei au indicat să se întreprindă noi măsuri pen­tru intensificarea relaţiilor în Zona de frontieră, acordind o atenţie deosebită colaborării pentru ame­najarea şi exploatarea turistică a regiunii Porţilor de Fier. II In cursul schimbului de păreri privind situaţia internaţională ac­tuală s-au evidenţiat şi cu acest prilej identitatea sau marea apro­piere a poziţiilor şi punctelor de vedere ale celor două părţi privind problemele esenţiale ale relaţiilor internaţionale. S-a constatat, de a­­semenea, caracterul actual al po­ziţiilor şi aprecierilor fundamentale cuprinse în comunicatul comun, publicat cu prilejul întîlnirii celor doi preşedinţi de la Brdo-Kranj. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au reafirmat ho­­tărîrea Republicii Socialiste Româ­nia şi a Republicii Socialiste Fede­rative Iugoslavia de a dezvolta, pe baza principiilor independenţei, suveranităţii, egalităţii în drepturi, avantajului reciproc, neamestecu­lui în treburile interne şi respec­tului mutual, relaţii de prietenie şi colaborare multilaterală Cu toate ţările socialiste, cu celelalte state ale lumii, indiferent de orînduirea lor socială, de a-şi aduce şi în vii­tor contribuţia la apărarea şi întă­rirea păcii, la soluţionarea paşnică a problemelor internaţionale, la consolidarea destinderii şi înţelege­rii între state. Cele două părţi apreciază cu satisfacţie că în situaţia interna­ţională actuală se afirmă tot mai puternic forţele socialismului, de­mocraţiei şi păcii, năzuinţele po­poarelor şi ţărilor pentru păstrarea şi întărirea independenţei naţio­nale, pentru reducerea decalajului între ţările în curs de dezvoltare şi cele dezvoltate, pentru înţelegere şi colaborare internaţională bazată pe egalitate în drepturi, lupta împo­triva imperialismului, colonialis­mului, neocolonialismului, politicii de agresiune, de dominaţie şi a­­mestec în treburile interne ale al­tor state. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito constată că în ul­tima perioadă s-au intensificat contactele directe şi schimburile de vederi dintre şefii de state şi guverne din diverse ţări, ceea ce reprezintă o contribuţie la promo­varea destinderii şi la normaliza­rea raporturilor internaţionale şi deschide posibilităţi pentru soluţio­narea paşnică a problemelor inter­naţionale actuale, pentru dezvolta­rea continuă a colaborării între state. Ei şi-au exprimat convinge­rea că soluţionarea problemelor ac­tuale din lume reclamă participa­rea activă a tuturor ţărilor mari, mijlocii şi mici, ceea ce constituie calea eficace pentru asigurarea şi întărirea păcii, promovarea cola­borării internaţionale şi apărarea intereselor legitime ale tuturor po­poarelor. Cei doi preşedinţi au subliniat cu satisfacţie că procesul de des­tindere, colaborare şi înţelegere între statele europene, la care Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia aduc o contribuţie ac­tivă, înregistrează progrese con­tinui. Ei consideră că recunoaşte­rea caracterului definitiv al gra­niţelor şi inviolabilitatea acestora, precum şi respectarea integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor euro­pene reprezintă premisa indispen­sabilă a acestui proces. Cele două părţi şi-au exprimat convingerea că ratificarea apro­piată a acordurilor dintre U.R.S.S. şi R.F.G., dintre R.P. Polonă şi R.F.G. ar influenţa favorabil evo­luţia pozitivă a situaţiei din Eu­ropa. La aceasta contribuie acor­dul realizat asupra Berlinului occidental, tratativele dintre R.D.G. şi R.F.G., precum şi tratati­vele dintre R.S.C. şi R.F.G. Ele a­­cordă, de asemenea, importanţă normalizării relaţiilor dintre cele două state germane, participării lor cu drepturi depline la viaţa in­ternaţională şi în organizaţiile in­ternaţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito consideră că s-au creat condiţiile pentru pre­gătiri mai intense în vederea con­vocării conferinţei pentru secu­ritate şi colaborare europeană la care să participe cu drepturi egale — în toate fazele de pregătire şi desfăşurare — toate ţările euro­pene, precum şi S.U.A. şi Canada. Cele două părţi sunt de acord că ar trebui să se treacă cut mai cu­­rând şi fără condiţii la consultări multilaterale la Helsinki pentru examinarea problemelor concrete în legătură cu convocarea confe­rinţei, convinse că această confe­rinţă va contribui la edificarea unui sistem de securitate europea­nă care să garanteze în mod eficace pacea, independenţa şi su­veranitatea tuturor statelor euro­pene şi colaborarea pe bază de ega­litate în drepturi. Pornind de la convingerea ca pacea şi stabilitatea în Europa sunt­ indivizibile, salutînd şi spri­jinind tendinţele pozitive actuale de dezvoltare a raporturilor în Balcani, cele două părţi consideră că întărirea în continuare a cola­borării egale în drepturi, bilatera­le şi multilaterale, la nivel guver­namental şi neguvernamental a înţelegerii, încrederii şi respectu­lui reciproc între toate statele din Balcani — la care România şi Iu­goslavia, prin activitatea şi politica lor iubitoare de pace, îşi aduc con­tribuţia , ar constitui un aport însemnat la procesele pozitive ac­tuale de pe continent, la stabilirea şi stabilizarea relaţiilor, a priete­niei, bunei vecinătăţi şi colaboră­rii în Balcani, la transformarea acestei regiuni intr-o zonă fără ar­me nucleare. Cele două părţi şi-au reafirmat deplina solidaritate şi sprijinul ac­tiv faţă de lupta eroică a poporu­lui vietnamez şi a celorlalte po­poare din Indochina împotriva a­­gresiunii americane. Ele conside­ră că, pentru a se pune capăt răz­boiului din Indochina, este nece­sară retragerea neîntîrziată a tu­turor trupelor S.U.A. şi aliaţilor lor de pe teritoriul Vietnamului de sud, Laosului şi Cambodgiei, ceea ce va crea condiţii pentru o soluţie politică in conformitate cu interesele şi voinţa popoarelor vietnamez, laoţian şi khmer. Păr­ţile susţin ferm propunerile în şapte puncte ale Guvernului Re­voluţionar Provizoriu al Republi­cii Vietnamului de Sud, convinse că ele reprezintă o bază reală pen­tru găsirea unei soluţii paşnice echitabile. Exprimîndu-şi îngrijorarea în legătură cu continuarea crizei din Orientul Apropiat, cele două părţi consideră că rezoluţia Consiliului de Securitate din 22 noiembrie 1967 constituie o bază reală pen­tru reglementarea politică a con­flictului. Totodată, ele consideră că pentru a se instaura o pace du­rabilă în Orientul Apropiat este necesar să fie soluţionată proble­ma palestineană, în conformitate cu dorinţele şi năzuinţele naţiona­le ale populaţiei palestinene. Cele două părţi constată cu în­grijorare că încordarea relaţiilor dintre India şi Pakistan, inclusiv problema refugiaţilor, reprezintă o sursă de pericol pentru pace. Ele îşi exprimă speranţa că va fi gă­sită o soluţie paşnică de natură să ducă la normalizarea relaţiilor în această zonă, în interesul păcii. A fost relevat rolul ţărilor neali­niate care se afirmă tot mai mult ca o puternică forţă a luptei pentru independenţă, eliberare naţională, propăşire economică a ţărilor în curs de dezvoltare, pentru promo­varea unor relaţii de egalitate între state şi însănătoşirea atmosferei internaţionale, pentru progres so­cial, pace şi colaborare între po­poare. In cursul convorbirilor, preşedin­ţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au subliniat din nou că înfăptuirea dezarmării generate şi totale, atît nucleare cit şi conven­ţionale, rămîne în continuare o sarcină deosebit de importantă şi acută în faţa comunităţii interna­ţionale şi că rezultatele de pînă acum ale negocierilor de dezar­mare, deşi au fost încheiate unele acorduri internaţionale în acest do­meniu care au fost apreciate pozi­tiv, nu răspund aşteptării popoare­lor, cu atît mai mult cu cit se con­tinuă cursa înarmărilor, inclusiv experienţele nucleare subterane. Ei consideră că singura cale pen­tru eliminarea primejdiei unui război nuclear nimicitor este in­terzicerea folosirii armelor ato­mice, încetarea producţiei şi lichi­darea totală a stocurilor existente, cărora trebuie să li se acorde o importanţă prioritară. Sunt nece­sare, de asemenea, măsuri pentru interzicerea totală a armelor bac­teriologice şi chimice, a tuturor mijloacelor de distrugere în masă. Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se pronunţă pentru în­făptuirea unor măsuri practice parţiale de dezarmare, cum sunt: îngheţarea şi reducerea bugetelor militare ale tuturor statelor ; re­nunţarea la efectuarea de mane­vre militare pe teritoriile altor state; interzicerea creării de noi baze militare şi a amplasării de noi arme nucleare pe teritorii străine ; lichidarea bazelor mili­tare străine; retragerea trupelor în interiorul graniţelor naţionale; crearea de zone denuclearizate în diferite părţi ale lumii; desfiinţa­rea blocurilor militare ş.a. Părţile sprijină convocarea unei conferinţe generale de dezarmare cu participarea tuturor statelor lumii. Cei doi preşedinţi au subliniat că progresul economic al ţărilor în curs de dezvoltare, reducerea şi e­­liminarea decalajelor dintre aces­tea şi ţările dezvoltate constituie o cerinţă esenţială a păcii şi pro­gresului general. Partea iugoslavă a informat par­tea română despre rezultatele în­­tîlnirii de la Lima a grupului celor 77 de ţări, la care au fost exami­nate problemele dezvoltării. Am­bele părţi au relevat importanţa celei de-a III-a sesiuni a Conferin­ţei Naţiunilor Unite pentru comerţ şi dezvoltare — U.N.C.T.A.D. România, care este ea însăși în curs de dezvoltare, subliniază ne­cesitatea adîncirii colaborării între statele în curs de dezvoltare, in­tensificarea eforturilor fiecăreia dintre ele pe calea propășirii eco­nomice, precum și a unirii acestor eforturi cu sprijinul pe care tre­buie să-l dea ţările avansate din punct de vedere economic. Cele două părţi au subliniat şi cu acest prilej rolul deosebit ce re­vine Organizaţiei Naţiunilor Unite ca instrument important şi necesar al colaborării internaţionale, păcii şi securităţii în lume. Ele au apre­ciat pozitiv rezultatele celei de-a XXVI-a sesiuni a Adunării Gene­rale a O.N.U. și, în primul rînd, re­punerea Republicii Populare Chi­neze în drepturile sale legitime la O.N.U., ca singurul reprezentant legal al întregului popor chinez, pentru care România şi Iugoslavia s-au pronunţat cu fermitate şi care are o însemnătate istorică şi cons­tituie o expresie a tendinţelor po­zitive care se afirmă în viaţa in­ternaţională contemporană. In ace­laşi timp, ele consideră că este ne­cesară realizarea deplinei univer­salităţi a O.N.U. prin primirea ce­lor două state germane, R.D.G. şi R.F.G., precum şi a altor state care încă nu sunt membre ale organiza­ţiei şi îndeplinesc condiţiile pre­văzute prin Carta O.N.U. O condi­ţie fundamentală pentru ca O.N.U. să-şi poată îndeplini cu succes mi­siunea care îi revine o constituie participarea activă a tuturor sta­telor membre la soluţionarea pro­blemelor vieţii internaţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au convenit ca guvernele celor două ţări să se consulte în mod regulat asupra problemelor internaţionale şi de interes comun. III Secretarul general al Parti­dului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, au efectuat un schimb de păreri privind relaţiile dintre Partidul Comunist Român şi Uniu­nea Comuniştilor din Iugoslavia. Dînd o înaltă apreciere dezvoltării rodnice a colaborării tovărăşeşti, a prieteniei şi solidarităţii dintre Partidul Comunist Român şi Uniu­nea Comuniştilor din Iugoslavia —­­factor hotărîtor al dezvoltării trai­nice a relaţiilor multilaterale din­tre cele două ţări — ei au subli­niat hotărîrea celor două partide de a proceda şi în viitor în spiri­tul prieteniei şi respectului re­ciproc, la schimburi de păreri, la studierea reciprocă a experienţei în construcţia socialistă şi perfec­ţionarea relaţiilor sociale socialiste, precum şi pentru stimularea dez­voltării în continuare a colaboră­rii dintre organizaţiile de partid locale, institutele ştiinţifice şi al­tele. In numele Partidului Comunist Român şi, respectiv, al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, secre­tarul general al Partidului Comu­nist Român şi preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia s-au pronunţat şi cu acest prilej pentru dezvoltarea şi promovarea în con­tinuare a relaţiilor cu toate parti­dele comuniste şi muncitoreşti, pe baza principiilor independenţei şi colaborării egale în drepturi, res­pectului şi încrederii reciproce, solidarităţii internaţionale, neames­tecului în treburile interne ale al­tora şi a dreptului fiecărui partid de a-şi elabora de sine stătător şi în mod creator, pe baza marxism­­leninismului, politica sa internă şi externă, în conformitate cu condi­ţiile din propria ţară. Ei îşi expri­mă convingerea că pe aceste baze este posibilă dezvoltarea unei cola­borări fructuoase şi edificarea uni­tăţii partidelor comuniste şi mun­citoreşti egale in drepturi, ceea ce ar constitui o puternică contribuţie la întărirea socialismului ca­­ pro­ces mondial. Ei au subliniat rolul pe care îl au în zilele noastre clasa munci­toare, masele largi, popoarele de pe toate continentele în lupta pen­tru progres şi democraţie, pentru independenţă naţională şi dezvol­tare economică, socială, progresis­tă, precum şi însemnătatea partici­pării acestora la soluţionarea pro­blemelor de bază ale vieţii inter­naţionale. Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugo­slavia îşi reafirmă convingerea pri­vind necesitatea dezvoltării unei colaborări pe bază de egalitate în drepturi cu partidele şi mişcările revoluţionare, socialiste, democra­tice, de eliberare, cu toate forţele antiimperialiste. Cele două partide îşi exprimă sprijinul şi deplina lor solidaritate cu aceste forţe ,şi sa­lută succesele şi victoriile lor în lupta împotriva imperialismului, colonialismului, a tuturor forme­lor de dominaţie străină, pentru li­bertate, pace, democraţie şi pro­gres social. * Evidenţiind cu satisfacţie bilan­ţul bogat al rezultatelor obţinute în dezvoltarea relaţiilor româno­­iugoslave şi apreciind pozitiv con­sultările şi schimburile de infor­maţii şi de păreri între reprezen­tanţii conducerilor de partid şi de stat, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au convenit ca partidele, guvernele şi toţi ceilalţi factori corespunzători din cele două ţări să acţioneze în continuare cu hotărire pentru întărirea prieteniei şi colaborării multilaterale ro­mâno-iugoslave, în interesul po­poarelor român şi iugoslave, al cauzei socialismului şi păcii. Timişoara, 24 noiembrie 1971 c­inema • Nu te întoarce : CENTRAL — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Saltul : SALA PALATULUI — 17,16 (seria de bilete — 3889) ; 20,15 (seria de bilete — 3890); LUCEA­FĂRUL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18 30 * 21. •­­ Mihail Strogoff : BUCUREȘTI — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. FA­VORIT - 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, FEROVIAR — 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. • Un amanet ciudat : DOINA — 11,30; 13,45; 16; 18;15; 20,30. • Baia filmului albanez : Ecoul de pe coastă : CAPITOL — 20. • Oliver (ambele serii) : PATRIA — 9,30; 13; 9,30; 20, CAPITOL — 10; 13,30, MODERN — 9,30; 12,30; 16,30; 19,30. • Piaţa roşie­i BUZEŞTI — 19; 19,15. • Aria celor o mie de zile (am­bele serii) : SCALA — 9,30; 13; 16,30; 20, FESTIVAL — 8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30. • Poveştile piticului Bimbo — 9—17 în continuare ; Program de filme documentare — 18,45—20,15 în continuare : TIMPURI NOI. • Castanele sint bune : GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, VICTORIA — 8; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45, TOMIS — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Mihai Viteazul : MOȘILOR — 15, 19. • Marele premiu : LUMINA — 9,30—19,30 In continuare: EXCEL­SIOR — 9,30; 13; 16,30; 20, MELO­DIA — 9; 12,30; 18; 19,30. • Vinovatul este în casă : GIU­­LEȘTI - 15,30; 18; 20,15. 0 Tunelul : VOLGA — 9,15. • Floarea de cactus ! GRIVIȚA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, VOLGA — îl,15: 13,30; 15,ţ5; 18,15; 20.30. • Nicholas Nickleby — 10; 12; 14,15, La strada — 16,30; 18,43, Sherlock junior ; Generalul — 21 , CINEMATECA (sala Union). • Așteptarea: PACEA — 15,45; 18, 20. • Evocări : UNIREA — 9,15. • Steaua de tinichea: BUCEGI — 15,45, 18; 20,15. • Brigada Diverse In alertă : U­­NIREA - 15,30; 18; 20,15. • B. D. intra in acţiune : Briga­­d Diverse in alertă : MUNCA — 15,15; 19 • Columna: DRUMUL SĂRII — 9; 15. 0 Aeroportul : DRUMUL SARII — 16; 19,30, POPULAR - 16; 19. 0 Străzile au amintiri : ARTA — 9; 15. • scoate-ţi pălăria cinci săruţi ! ARTA - 15,30; 18; 20,30. • Tick, Tick, Tick : CRINGAŞI 15,30; 18; 20,15. • Subteranul­­ MIORITA — 9; 15. • Vis de dragoste : MIORIŢA — 16; 19,30. • N-am cintat niciodată pentru tata : FLOREASCA — 15,30; 18; 20,30. • Soarele alb al pustiului : ÎN­FRĂŢIREA ÎNTRE POPOARE — 15,30; 17,45; 20. • Fraţii : VIITORUL — 9, 15. ■ Hello, Dolly ! : VIITORUL — 16, 19, RAHOVA — 15,30; 19. • Voi sări din nou peste băl­toace : COSMOS — 15,30; 18, 20,15. • Ritmuri spaniole : AURORA — 1. 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, FLA­MURA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Asediul : PROGRESUL — 9,15. • Facerea lumii : FLACĂRA — 15,30; 16; 20,15. 0 Sunetul muzicii : PROGRESUL — 15,19; 19. • Timpul berzelor : VITAN ~* 13,30; 17,45; 20. 0 O floare şi doi grădinari : LIRA — 15,30; 19. • Carmen­­ FERENTARI — 15,30; 17,45; 20. • Articolul 420 : LAROMET — 12; 15,30; 18,30; teatre • Filarmonica de stat „George Enescu" (la Ateneul Român) . Concert dat de orchestra de ca­meră „Bucureşti“. Dirijor şi solist Ion Voicu — 20. 0 Conservatorul de muzică „Ci­­prian Porumbescu" (sala George Enescu) ; Concert coral. Dirijor : Silvia Secrieriu — 20. • Teatrul de operetă­­ Prinţesa circului — 19.30. • Teatrul Naţional „I. L. Cara­­giale" (sala Comedia) : Fanny — 28. (sala Studio) : Părinţii teribili — 20. « Teatrul de comedie ! Interesul general — 20. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulan­­dra" (sala din bd. Schitu Măgu­­reanu) : Leonce şi Lena — 20; (sala din str. Alex. Sahia) : Iubire pen­tru Iubire — 30. • Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru) : Omul care... — 19,30; (sala Studio) : Gaițele — 20. • Teatrul Mic : Antigona — pre­mieră — 20. • Teatrul Ciuleşti : Freddy — 19.30. Îi Teatrul „Ion Creangă“ : Cara­­fale, o soacră şi... Alţii — 9.30, Cocoşelul neascultător — ÎS. • Teatrul „Ţăndărică“ (sala din Calea Victoriei) : Ninigra şi Ali­gn« - 15. 17. • Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“ : Mini-Jazz cu mixt ház — 19,30. • Teatrul satiric-muzical „C. Tă­­nase" (sala Savoy) : Bimbirici — 19,30, (sala din Calea Victoriei nr. 174) : Vox Boema — 19,30. • Ansamblul artistic „Rapsodia română“ : Concert de muzică populară românească — 19,30. • Circul Globus : Parada Iisului — 19:30. Cronica zilei A sosit in Capitală ministrul in­dustriei grele al R. P. Bulgaria, Hristo Panaiotov. In timpul şederii in ţara noastră, oaspetele va avea convorbiri cu membri ai conducerii unor ministere privind posibilităţile de colaborare şi cooperare in dome­niul industriilor energetice, metalur­gice, chimice, hirtiei şi celulozei. ★ La Invitaţia Editurii politice se gă­seşte in ţara noastră directorul Editurii „Komunist“ din Belgrad, Mughil Jaki­ci. Vizita prilejuieşte un schimb de experienţă, în urma discu­ţiilor ce au avut loc între Valter Roman, membru al C.C. al P.C.R., Directorul Editurii politice, şi Mughil Jakici, directorul Editurii „Komunist“, s-a stabilit întărirea relaţiilor şi a colaborării dintre cele două edituri, editarea unor lucrări româneşti la Belgrad şi a Unor lucrări iugoslave la Bucureşti. . ★ In zilele de 17 şi 18 noiembrie s-a desfăşurat la Budapesta un colocviu in cadrul Asociaţiei internaţionale de literatură comparată la care au luat parte cercetători din U.R.S.S., Cana­da, S.U.A., Franţa, R.D.G., R.F.G., Belgia etc. Temele discutate s-au re­ferit la probleme de bază ale litera­turii comparate actuale. La colocviu a participat şi un grup de cercetători români — prof. Al. Dima, directorul Institutului de isto­rie şi teorie literară „G. Călinescu“ al Academiei de ştiinţe sociale şi po­litice, prof. Paul Cornea, prof. M. No­­vicov şi prof. I. Ianosi — care au prezentat comunicări şi au luat parte la discuţii. : ★ In zilele de 22 şi 23 noiembrie a.c., Institutul de istorie şi teorie literară „G. Călinescu“ al Academiei de ştiin­ţe sociale şi politice a organizat o se­siune ştiinţifică in colaborare cu membrii colectivelor Academiei din Iaşi, Cluj şi Timişoara. In dezbate­rea sesiunii s-au aflat temele : Con­tribuţiile naţionale la formarea cu­rentelor literare internaţionale şi Aspectele specifice româneşti ale cu­rentelor literare internaţionale. Comunicările şi întregul material al sesiunii vor fi publicate intr-un volum al Editurii Academiei. ★ Opera de stat din Novi Sad a so­sit, joi, la Timişoara, la invitaţia Ope­rei din localitate. Seara, artiştii iugoslavi au prezen­tat, pe scena lirică timişoreană, un spectacol cu opera „Macbeth“ de Verdi. » v­remea ieri in ţară . Vremea s-a răcit, mai ales în regiunile din est. Ce­rul a fost variabil, mai mult no­­ros. Au căzut precipitaţii slabe, izolate, în Banat şi în sudul ţării. Vîntul a suflat slab, pînă la po­trivit. Temperatura aerului la ora 14 oscila intre minus 1 grad la Miercurea Ciuc, Petroşani, Intor­­sura Buzăului şi Avrămeni şi plus 8 grade la Pătîrlagele şi Tg. Ocna. Bocal, In sudul -­ estul ţării, cea­­­ţa a persistat. In Bucureşti . Vre­mea s-a răcit. Cerul a fost mai mult Acoperit. S-a semnalat cea­ţă persistentă. Vîntul a suflat în general slab. Temperatura maxi­mă a fost de 4 grade. Timpul probabil pentru zilele de 21, 28 şi 28 noiembrie, In ţară . Vremea intră într-un proces de încălzire uşoară. Cerul va fi va­riabil. Se vor semnala precipita­ţii izolate. Stnt potrivit. Tempe­raturile minime vor oscila între minus 5 şi plus 5 grade, iar maxi­mele între 3 şi 13 grade, local mai ridicate. Pe alocuri, ceaţă. In Bucureşti : Vreme în curs de în­călzire uşoară. Cerul va fi varia­­bil. Vîntul va suflă potrivit. PAGINA 5 PLECAREA UNEI DELEGAŢII A MARII ADUNĂRI NAŢIONALE ÎN AMERICA LATINĂ O delegaţie a Marii Adunări Naţio­nale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Mihai Daloş, preşedintele Comisiei pentru politică externă a M.A.N., a plecat joi dimi­neaţa spre America Latină, unde, la invitaţia parlamentelor din Chile, Columbia şi Venezuela, va face o vi­zită oficială de prietenie in aceste ţări. Din delegaţie fac parte tovarăşii acad. Cristofor Simionescu, rectorul Institutului politehnic din Iaşi, prof. Tudor Druganu, vicepreşedinte al Grupului român din Uniunea inter­parlamentară, Iuliu Fejeş, secretar al M.A.N., scriitorul Titus Popovici, membru al Comisiei pentru politică externă a M.A.N., şi Gheorghe Start­tal, tehnician, membru al Comisiei pentru industrie, construcţii şi trans­porturi a M.AN. La plecare, pe aeroportul Otopeni, membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Dumitru Balalia, Dumitru Coliu şi Gheorghe Vasilichi, preşedinţi de comisii per­manente ale M.A.N., Alexandru Io­­nescu, secretarul Comisiei pentru po­litică externă a M.A.N., de deputaţi ai M.A.N. Au fost de faţă Homero Julio, ambasadorul Republicii Chile, Valen­tin Hernandez-Acosta, ambasadorul Venezuelei la Bucureşti, şi membri ai ambasadelor. (Agerpres) Întoarcerea delegaţiei guvernamentale române din Republica Guineea Delegaţia guvernamentală română, condusă de Florian Dănălache, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul transporturilor şi telecomunicaţiilor, s-a înapoiat, joi seara, din Republica Guineea, unde a participat la festivităţile de la Co­nakry, prilejuite de aniversarea vic­toriei poporului guineez asupra agre­siunii imperialiste din 22 noiembrie 1970. (Agerpres) # * Reînnoiţi-vă abonamentele la revista Lupta I de clasă | ORGAN TEORETIC $1 POLITIC \ AL COMITETULUI CENTRAL­­ AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN \ \ Preţul unui abonament est« des \ 36 lei — pe un an ? - 18 lei — pe şase luni. ^ Abonamentele se fac la oficiile şi agenţiile P.T.T.R, prin factorii­­ poştali şi difuzorii de presă din întreprinderi şi instituţii.­­ C­onstelaţia de lumini din stepa mongolă O constelaţie de lumini în Inima stepei, aşa apare Ulan Batorul, capitala Republicii Populare Mongole, la orele serii. Călătorul sosit pentru prima dată in această ţară situată in inima podişului asiatic, la o alti­tudine medie de peste 1 200 metri, caută, cu firească curiozitate, ima­ginile specifice ale unor meleaguri ce nu i-au fost cunoscute. Dar în oraşul întins pe valea riului Tola, împrejmuit de munţi şi coline, pri­veliştile nu diferă prea mult de cele ale oricărui oraş aflat în plină dezvoltare şi modernizare. Blocurile de locuinţe, în marea lor majoritate ridicate în ultimii ani, eta­lează per verticală culori pastelate, precum şi elemente arhitecturale spe­cifice generate de viaţa şi istoria stră­veche a poporului mongol. Obiectivele industriale şi social-cul­­turale înălţate direct în stepă pe locuri unde altădată era doar o îngrămădire de furte, constituie o expresie a dina­mismului care ca­racterizează dez- MrtTF DF voltarea oraşului, l'yrt ca şi a Întregii ţări. în cincinalul trecut volumul total al fondului de locuinţe a crescut cu peste 20 la sută. Edilii capitalei au prevăzut ca pină in anul 1980 fondul locativ construit să se ex­tindă ai încă 2,5 milioane mp. Blocu­rilor actuale de locuinţe cu patru, şase sau zece etaje li se vor adăuga altele, restrîngîndu-se tot mai mult cartierele de furte mărginaşe care, cu tot pitorescul lor, nu mai con­stituie decit adăposturi temporare pentru tot mai puţini locuitori. Nu numai in capitală, ci şi în sute de alte localităţi, tradiţionalele corturi circu­lare sunt înlocuite de construcţii noi, dotate cu elemente ale confortului modern ce-şi află ilustrarea, între altele, în prezenţa masivă pe clădiri a antenelor aparatelor de radio şi tele­viziune. In acest an, zestrea urbanistică a Ulan Batorului s-a îmbogăţit cu un nou edificiu : Circul de stat construit in colaborare cu ţara noas­tră — unul din numeroasele elemente concrete ce reflectă relaţiile de strin­­să prietenie şi colaborare multilate­rală dintre popoarele român şi mongol. Aceste relaţii, care se înscriu in­tr-un curs mereu ascendent, au cu­noscut un moment remarcabil prin vizita din vara acestui an in R.P. Mongolă a delegaţiei de partid şi gu­vernamentale române, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La baza marilor succese dobîndite de Mongolia populară in dezvoltarea economiei şi culturii pe calea socia­lismului stau munca plină de abne­gaţie, eforturile neobosite ale poporu­lui său, sub conducerea Partidului Popular Revoluţionar Mongol. Suflul revoluţiei antifeudale şi antiimperia­­liste, conduse de Partidul Popular Revoluţionar, care a obţinut victoria în urmă cu cinci decenii, a schimbat radical vechea înfăţişare a ţării, des­tinele poporului ei. Astăzi, poporul mongol sărbătoreşte a 47-a aniversa­re a proclamării Republicii Populare — eveniment istoric de o excepţio­nală importanţă, care a marcat debu­tul marilor transformări politico-so­­ciale ale Mongolei. De-a lungul aces­tor ani, poporul mongol, vădindu-şi pe deplin talentele creatoare, şi-a făurit o viaţă nouă, liberă şi demnă. Cu justificată mîndrie, gazdele ne relatează ca anul trecut producţia globală industrială a ţării a crescut de 1,6 ori în comparaţie cu anul 1965. In prezent, la Ulan Bator se află in construcţie un mare combinat de pre­lucrare a lemnului, se dezvoltă secţii noi de materiale de construcţie, de prelucrare a pieilor, de confecţii etc. Noile fabrici şi uzine, menite să asi­gure valorificarea importantelor re­surse de materii prime ale ţării, simbolizează ascensiunea rapidă a harnicului popor mongol pe magis­tralele progresului. Succese remar­cabile au fost dobindite şi in dezvol­tarea agriculturii. In anii puterii populare, efectivul animalelor aproape s-a dublat, iar construcţiile zootehnice au luat am­ploare. Numai in doi ani, 1969—1970, au fost date in folosinţă 13 000 de construcţii care pot adăposti peste 8 000 000 de animale. Sectorul pro­ducţiei vegetale al agriculturii, care era practic inexis­tent cu citeva de­i*ĂI ĂTORIF cenii în urmă, s_* I UMl dezvoltat in ulti­mii ani prin ex­­tinderea culturilor de cereale, legume etc. O dată cu pro­cesul cooperativizării, care a dus la crearea a 294 mari gospodării coope­ratiste, a fost posibilă introducerea pe scară tot mai largă a mecanizării lucrărilor agricole şi sporirea con­tinuă a recoltelor de cereale. Despre realizările obţinute şi amploarea eforturilor constructive ne-au­ relatat lucruri interesante redactori ai ziarului „Unen“, re­latări din care nu lipsesc compara­ţiile cu situaţia dintr-un trecut mai îndepărtat sau mai apropiat. Deose­bit de revelatoare sunt exemplele ce ne-au fost oferite cu privire la creş­terea şi dezvoltarea omului nou, constructor al societăţii socialiste. In prezent, în Mongolia fiecare al cin­cilea locuitor învaţă, la 10 000 de lo­cuitori revenind 68 de studenţi şi 2 077 elevi. Este o realitate cu atit mai impresionantă cu cit ne gindim că in 1921, in întreaga ţară, funcţiona o singură şcoală elementară cu nu­mai 40 de elevi. Am întilnit in toate oraşele şi localităţile vizitate fii ai fraţilor — crescători de vite — care azi sunt absolvenţi de şcoli medii sau facultăţi. La Darhan — oraş ri­dicat în stepă cu numai zece ani în Urmă — din cei 30 000 de locuitori, cea mai mare parte învaţă în şcolile de pregătire şi recalificare a cadre­lor. Acest centru industrial — al doilea ca mărime din ţară — este un oraş al constructorilor şi energeti­­cienilor. Sute de mii de tone de căr­bune extras din minele de suprafaţă de la Sarin­gol sunt utilizate intr-o modernă centrală electrică. De aici magistralele energiei electrice se îndreaptă spre alte oraşe şi centre de armacuri şi somonuri, la distanţe apreciabile. Obiectivele economice ridicate în anii puterii populare, oraşele noi şi aşezările rurale cu numeroase con­strucţii, şcolile, spitalele şi alte insti­tuţii social-culturale, creşterea ni­velului de trai al maselor — sunt re­zultate palpabile ale eforturilor pline de abnegaţie desfăşurate de poporul mongol in opera de făurire a vieţii sale noi. C. BORDEIANU

Next