Scînteia, noiembrie 1971 (Anul 40, nr. 8955-8984)

1971-11-26 / nr. 8980

viaţa internaţională SESIUNEA O. • DEZBATERI REFERITOARE LA CONSECINŢELE SOCIALE ŞI ECONOMICE ALE CURSEI ÎNARMĂRILOR • ADOPTAREA UNEI REZOLUŢII PRIVIND PROBLEMA RHODESIANĂ ÎN COMITETUL PENTRU TERITORIILE NEAUTONOME NEW YORK 25 — Corespondentul nostru C. Alexandroaie transmite : In Comitetul pentru problemele po­litice şi de securitate al Adunării Ge­nerale a O.N.U. continuă dezbaterile la punctul „Consec­iţele sociale şi economice ale cursei înarmărilor şi cheltuielilor militare şi efectele lor profund dăunătoare asupra păcii şi securităţii în lume". După cum se ştie, această problemă a fost înscrisă de România pe agenda precedentei sesiuni a Adunării Generale, revenind in atenţia O.N.U. ca urmare a unui raport al secretarului general U Tliant privind consecinţele spiralei înarmărilor. Luînd cuvîntul, reprezentantul României, ambasadorul Corneliu Bog­dan, a relevat urgenţa şi oportunita­tea întreprinderii unor noi şi intense eforturi, de către toate ţările, în ve­derea încetării cursei înarmărilor şi realizării unor progrese pe calea de­zarmării generale. Procesul identifi­cării celor mai urgente şi mai adec­vate măsuri din cadrul vastei proble­matici a dezarmării, a arătat el, tre­buie să pornească de la influenţa pe care o au armele nucleare şi alte arme de distrugere în masă asupra vieţii economice şi sociale a po­poarelor, asupra păcii şi securităţii lumii. Citind date edificatoare din raport privind amploarea inimagina­bilă a cheltuielilor militare, reprezen­tantul român a subliniat că spirala înarmărilor este incompatibilă cu progresul economic, politic şi social normal al naţiunilor. In încheiere, vorbitorul a sprijinit propunerea secretarului general U Thant ca problema consecinţelor so­ciale şi economice ale cursei înarmă­rilor să se afle in permanenţă în atenţia O.N.U., urmînd a se întocmi, din trei in trei ani, studii în mate­rie, spre a facilita înţelegerea com­pletă a efectelor cursei înarmărilor şi a stimula lupta pentru dezarmare ge­nerală şi totală. Comitetul pentru teritoriile neauto­nome al Adunării Generale a O.N.U. a adoptat miercuri o rezoluţie în care „se cere Marii Britanii să adopte mă­suri efective menite să ducă la în­lăturarea regimului minoritar rasist din Rhodesia şi la transferarea pu­terii, fără întîrziere, către populaţia autohtonă a acestui teritoriu“. Tot­odată, documentul cere Marii Britanii „să asigure expulzarea imediată a forţelor sud-africane şi portugheze din Rhodesia“. El atrage atenţia Con­siliului de Securitate asupra „necesi­tăţii instituirii unor sancţiuni împo­triva Republicii Sud-Africane şi Por­tugaliei pentru refuzul de a respecta embargoul obligatoriu existent împo­triva Rhodesiei“. Rezoluţia, care are 33 de coautori, a fost aprobată cu 89 de voturi pentru, 10 contra şi 13 ab­ţineri. In Consiliul de Securitate Consiliul de Securitate a adoptat o rezoluţie in care „se cere Portugaliei să pună capăt imediat oricăror acte de violenţă şi de distrugere împotriva Senegalului“. Prezentată de statele Burundi, Sierra Leone şi Somalia, re­zoluţia „cere Portugaliei, pe de altă parte, să permită iară întîrziere po­porului din Guineea-Bissau să-şi exercite dreptul la autodeterminare şi independenţă“. Joi, Consiliul de Securitate s-a întrunit la cererea Marii Britanii, pentru a audia raportul reprezen­tantului permanent al acestei ţări, Sir Colin Crowe, pe marginea a­­cordului intervenit recent intre gu­vernul britanic şi autorităţile rho­­desiene. SITUAŢIA LA FRONTIERA INDO-PAKISTANEZĂ DELHI 25 (Agerpres). — Joi după­­amiază agenţia Press Trust of India relata că, in cursul unui bombarda­ment de artilerie lansat de armata pakistaneză asupra teritoriului indian, cinci persoane au fost ucise, iar alte 28 rănite. Primul ministru, Indira Gandhi, a declarat în Cam­era inlt­erioară a Par­lamentului că afiliata indiană a­­dis­trus, la 21 noiembrie, 13 tancuri, in cadrul unei acţiuni defensive ce a ur­mat atacului lansat de forţele pakista­neze în regiunea Bagra. Totodată, Indira Gandhi a afirmat că patru a­­vioane pakistaneze au atacat, la 22 noiembrie, poziţiile indiene şi că trei din aceste aparate au fost intercep­tate şi distruse. Guvernul indian s-a întrunit, la 24 noiembrie, pentru a examina situa­ţia de la frontiera indo-pakistaneză, informează agenţia United News of India, în cursul­­ reuniunii, menţio­nează agenţia, Indira Gandhi a afir­mat că India doreşte să evite „in cea mai mare măsură cu putinţă un răz­boi cu Pakistanul“. ★ RAWALPINDI 25 (Agerpres). — Purtători de cuvînt militari pakista­nezi au declarat, la 24 noiembrie, că trupe indiene au lansat atacuri în cinci regiuni din Pakistan , infor­mează agenţia Reuter. Armata pa­kistaneză, au afirmat ei, a respins în ultimele 24 de ore toate atacurile in­­d­iene. Postul de radio Dacca a anun­ţat că forţele indiene, susţinute de avioane de vinătoare şi de artilerie, au atacat miercuri localitatea Hili din statul Dinajpur şi că atacurile au fost respinse de armata pakista­neză, care a ucis sau rănit 100 de persoane şi a distrus două tancuri. Postul de radio a comunicat că ata­curile indiene au provocat ,,o oare­care breşă în apărarea pakistaneză“, subliniind că ofensiva indiană a fost oprită. Din Rawalpindi, agenţia Reuter, citind un purtător de cuvînt pakista­­nez, relatează că joi după-amiază ar­tileria indiană a bombardat, timp de citeva ore, localitatea Balurghat din statul Dinajpur din Pakistanul de Est. Preşedintele Pakistanului, generalul Yahia Khan, informează agenţia As­sociated Press, a afirmat joi că „Pa­kistanul doreşte să evite o confla­graţie militară în această zonă“. WALTER SCHEEL LA MOSCOVA MOSCOVA 25 (Agerpres).­­ La Moscova a sosit, într-o vizită oficia­lă, vicecancelarul şi ministrul de ex­terne al R. F. a Germaniei, Walter Scheel, în vederea unor convorbiri cu reprezentanţi ai guvernului so­vietic, privind colaborarea d între cele două ţări, anunţă agenţia T.A.S.S. Intr-un interviu acordat ziarului „Izvestia“, Walter Scheel a apreciat pozitiv relaţiile sovieto- vest-germane, amintind, în context, desfăşurarea cu succes a tratativelor in vederea instituirii unor consulate generale ale celor două ţări la Ham­burg şi, respectiv, Leningrad, sem­narea acordului privind transportu­rile aeriene, contractul în vederea livrării de gaze naturale din U.R.S.S. în R. F. a Germaniei, în schimbul importului de ţevi din această ţară, semnat in februarie 1970. Azi, alegeri in Republica Socialistă Cehoslovacă Timp de­­două zile — vineri şi simbătă d in Republica Socia­listă Cehoslovacă se vor desfăşura alegeri generale — eveniment marcant în viaţa poli­tică a ţării. Cetăţenii Înscrişi pe listele de alegători ur­mează să-şi desem­neze prin vot repre­zentanţii în organele reprezentative ale ţă­rii — Adunarea Fede­rală, Consiliul Naţio­nal Ceh şi Consiliul Naţional Slovac, co­mitetele naţionale re­gionale, raionale, oră­şeneşti şi comunale. In total, urmează să fie aleşi 200 000 de deputaţi. Partidul comunist. Împreună cu Partidul socialist, Partidul popular, Partidul re­naşterii slovace, orga­nizaţiile de masă, obşteşti şi profesio­nale îşi prezintă can­didaţii în comun, în cadrul Frontului Na­ţional. Aşa cum a arătat într-o cuvîn­­tare recentă Gustav Husak, secretar gene­ral al C.C. al P.C. din Cehoslovacia — „con­siderăm drept una din principalele sarcini consolidarea continuă a alianţei partidului comunist cu oamenii muncii, îmbunătăţirea activităţii Frontului Naţional şi a organi­zaţiilor unite inn cadrul lui, lărgirea participă­rii directe a oamenilor muncii la conducerea societăţii şi a econo­miei naţionale“. Programul electoral al Frontului­­ Naţio­nal a fost dezbătut în adunări publice, pri­lejuind o trecere în revistă a înfăptuirilor obţinute de oamenii muncii de la ultimele alegeri. Capacităţile creatoare ale clasei muncitoare, ale po­porului cehoslovac, sunt ilustrate de faptul că în primele zece luni ritmul planificat de dezvoltare a econo­miei naţionale de 5,6 la sută a fost depăşit, realizindu-se 7 la sută, iar productivitatea muncii a depăşit cu un procent pe cea sta­bilită în planul de dezvoltare a econo­miei naţionale. Anul acesta în Cehoslovacia s-au recoltat peste 8 milioane tone de ce­reale. De asemenea, au fost înregistrate noi progrese în îmbu­nătăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii. La întîlnirile din­tre deputaţi şi alegă­tori au fost trecute în revistă şi reali­zările edilitar-gospo­­dăreşti. S-a reamintit că, in cadrul acţiunii patriotice pentru auto­finanţarea construcţii­lor de interes cetăţe­nesc, începută la tre­cutele alegeri, s-au a­­dunat fonduri ce de­păşesc 9 miliarde de coroane. Au fost con­struite numeroase că­mine pentru copii, şcoli de cultură gene­rală, stadioane şi alte obiective de folosinţă comună. Pe listele de candi­daţi sunt înscrişi mun­citori, ţărani coopera­tori, intelectuali, acti­vişti ai partidelor po­litice, ai organizaţii­lor de masă şi ob­şteşti. La actualele a­­legeri, 75 la sută din totalul celor propuşi în organele reprezen­tative ale ţării can­didează pentru pri­ma dată. Caracteristic pentru alegerile din 26—27 noiembrie este şi faptul că, în com­paraţie cu alegerile precedente, a crescut simţitor numărul can­didaţilor din rîndul muncitorilor, al fe­meilor şi tineretului. C. PRISACARU Fraga Mitingul prieteniei chino-vietnameze PEKMN 25 (Agerpres). — Luînd cu­vîntul la mitingul prieteniei­ chino­­vietnameze, organizat in cinstea de­legaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Vietnam, premierul Ciu En-lai a relevat că poporul vietna­mez s-a angajat într-o luptă cu­rajoasă împotriva agresorilor ameri­cani, obţinind victorii strălucite. Viet­namul de nord socialist a adus o contribuţie importantă la cauza revo­luţionară antiimperialistă a popoare­lor din întreaga lume, a demonstrat că nu poate fi infrînt un popor care luptă pentru salvarea naţională, ori­­cit de puternic ar fi duşmanul. In continuare, premierul chinez a de­nunţat politica promovată de S.U.A., care refuză să răspundă la propu­nerea în şapte puncte a G.R.P. al Republicii Vietnamului de Sud. El a arătat că problema indochineză poate fi rezolvată numai dacă S.U.A. îşi retrag trupele agresoare, dacă vor înceta să sprijine clicile-marionetă, astfel incit popoarele indochineze să-şi poată soluţiona problemele in­terne, fără amestec străin. Popoare­le din Vietnam, Cambodgia şi Laos sunt stăpinele Indochinei. Ele şi nu­mai ele au dreptul să hotărască in treburile ţărilor lor. „Noi, a spus vorbitorul, ne vom îndeplini datoria internaţionalistă şi vom depune toate eforturile pentru a sprijini popoarele indochineze in­ războiul lor împotriva agresiunii americane, pentru salvare naţională“. Subliniind însemnătatea rezoluţiei Adunării Generale privind restabi­lirea drepturilor R. P. Chineze la O.N.U. şi excluderea imediată a re­prezentantului clicii d­anbaisiste, Ciu En-lai a exprimat mulţumiri ţărilor iniţiatoare ale rezoluţiei, tuturor ţă­rilor prietene care au susţinut rezo­luţia. Primul ministru al R. D. Vietnam, Fam Van Dong, a menţionat în cu­­vîntarea sa că succesele revoluţiei chineze şi crearea Republicii Popu­lare Chineze — ţară în care trăieşte un sfert din populaţia lumii — re­prezintă un eveniment cu o uriaşă semnificaţie, care a transformat Chi­na înt­r-un stat socialist cu o indus­trie modernă și cu o agricultură dezvoltată. In continuare, Fam Van Dong s-a referit la acordurile de la Geneva din 1954, cu privire la Vietnam, sub­liniind că imperialiștii americani au violat in mod flagrant aceste acor­duri. Vorbitorul a demascat politica de „vietnamizare“ a războiului și „doctrina Nixon“, arătind că acestea nu înseanmă încetarea războiului de agresiune și căutarea păcii, ci trans­formarea conflictului într-un război dus sub conducerea S.U.A., folosind pe vietnamezi pentru a lupta împo­triva vietnamezilor. Propunerea în şapte puncte a Gu­vernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud — a spus vorbitorul — este baza justă pentru reglementarea problemei Viet­namului. întreaga naţiune vietname­ză, inclusiv compatrioţii din Vietna­mul de sud, este hotărită să-şi întă­rească unitatea, să folosească pe de­­plis iniţiativa şi poziţiile de ofensivă, să persevereze î­n intensificarea lup­tei pe fronturile militar, politic şi diplomatic, până la cucerirea victoriei totale, pentru marea cauză naţională a eliberării sudului, apărării nordu­lui, a reunificării paşnice a patriei. Trecind in revistă procesul luptei noastre revoluţionare, a spus Fam Van Dong, ne dăm seama că facto­rul determinant in victoriile noastre este forţa invincibilă a unităţii şi luptei poporului vietnamez. Fam Van Dong a transmis R. P. Chineze şi celorlalte ţări frăţeşti, tu­turor prietenilor Vietnamului, sin­cerele şi profundele mulţumiri ale poporului vietnamez pentru simpatia şi ajutorul acordat în lupta de rezis­tenţă faţă de agresiunea americană, de salvare a naţiunii, de construcţie socialistă. PEKMN 25 (Agerpres). — Delegaţia de partid şi guvernamentală vietna­meză, condusă de Fam Van Dong, membru al Biroului Politic al Comi­tetului Central al Partidului celor ce Muncesc­ din Vietnam, primul minis­tru al R.D. Vietnam, care se află in vizită în R.P. Chineză, a oferit un banchet in marea sală a Adunării Reprezentanţilor Populari pe întreaga Chină. Au participat Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chi­nez, premierul Consiliului de Stat, şi alte persoane oficiale chineze. A fost, de asemenea, prezent prinţul Noro­dom Sianuk, şeful statului cambod­gian. Fam Van Dong şi Ciu En-lai au rostit toasturi. * PEKIN 25 (Agerpres). — Fam Van Dong şi ceilalţi membri ai delegaţiei vietnameze au plecat joi la Sanhai, anunţă agenţia China Nouă. Oaspeţii sunt însoţiţi de Ciu En-lai și alte per­soane oficiale chineze. ★ Stabilirea de relaţii diplomatice intre guvernul R. D. Vietnam şi guvernele Danemarcei şi Norvegiei HANOI 25 (Agerpres). — Guverne­le R. D. Vietnam şi Danemarcei au hotărît să stabilească relaţii diploma­tice la nivel de ambasadă, anunţă un comunicat oficial dat publicităţii, concomitent, la Hanoi şi Copenhaga, HANOI 25 (Agerpres).­­ După cum informează agenţia V.N.A., la Hanoi şi Oslo s-a anunţat joi că gu­vernul R. D. Vietnam şi guvernul Norvegiei au convenit să stabilească relaţii diplomatice la nivel de amba­sadă. ORIENTUL APROPIAT TEL AVIV 25 (Agerpres). — Pre­şedintele Senegalului, Leopold Sedar Senghor, şeful statului nigerian, Ya­­kubu Gowon, şi reprezentanţii pre­şedinţilor Camerunului şi Republicii Zair, membri ai misiunii Comitetu­lui O.U.A. pentru facilitarea aplică­rii rezoluţiei Consiliului de Securi­tate privind reglementarea crizei din Orientul Apropiat, au avut joi noi convorbiri cu primul ministru is­­raelian, Golda Meir, şi cu ministrul de externe, Abba Eban. Agenţia Reuter informează că membrii mi­siunii O.U.A. au remis oficialităţilor israeliene un chestionar, pentru a cunoaşte mai bine poziţia acestora faţă de situaţia din Orientul Apro­piat. CAIRO 25 (Agerpres). — La sediul Ligii Arabe din Cairo s-au intîlnit miercuri şefi de stat major din 12 ţări arabe (Republica Arabă Egipt, Iordania, Sudan, Irak, Arabia Sau­­dită, Siria, Libia, Kuweit, Liban, Ma­roc, R.D.P a Yemenului şi Bahrein). Şeful statului major al forţelor ar­mate egiptene, generalul Saad El Din Shazly, care este, totodată, se­cretar general adjunct al Ligii Arabe pentru problemele militare, a pre­zentat un raport consacrat evoluţiei situaţiei din Orientul Apropiat. PARIS 25 (Agerpres).­­ „Guver­nul francez îşi reafirmă încrederea in misiunea mediatorului Naţiunilor Unite, Gunnar Jarring“, a declarat purtătorul de cuvînt Léo Hamon la sfirşitul şedinţei Consiliului de Mi­niştri al Franţei, în care a fost exa­minată și situația din Orientul Apropiat. Vizita ministrului comerţului exterior al României in R. P. Chineză PEKMN 25. — Corespondentul Ager­pres, I. Gălăţeanu, transmite : Minis­trul comerţului exterior al României, Cornel Burtică, a avut joi o convor­bire cu Pai Sian-kuo, ministrul co­merţului exterior al R. P. Chineze. In cadrul întilnirii, desfăşurată in­tr-un spirit prietenesc, au fost abor­date probleme ale acordului comer­cial pe anul viitor. La convorbire a participat Aurel Duma, ambasadorul României la Pekin. In aceeasi zi, ministrul român a avut o intilnire cu Han Sun-gen, prim-adjunct al ministrului pentru relaţii economice cu străinătatea. Cu acest prilej au fost discutate aspecte ale stadiului îndeplinirii protocolului privind livrările de instalaţii din R. P. Chineză către România, pre­cum şi modul de colaborare dintre specialiştii chinezi şi români. . TRATATIVELE DINTRE R. D. GERMANĂ ȘI R. F. A GERMANIEI BONN 25 (Agerpres). — Tratati­vele dintre Michael Kohl, secretar de stat la Consiliul de Miniştri al R. D. Germane, şi Egon Bahr, se­cretar de stat la Cancelaria Fede­rală a R. F. a Germaniei, au fost continuate la 24 noiembrie la Bonn şi au durat pină în primele ore ale zilei de 25 noiembrie, informează a­­genţia A.D.N. Secretarul de stat Michael Kohl a plecat joi la Berlin, pe calea aerului. In cursul aceleiaşi zile, el s-a înapoiat la­ Bonn şi a reluat tratativele cu Egon Bahr. G. a. T. T. Plan de măsuri în scopul eliminării restricţiilor din comerţul internaţional GENEVA 25 (Agerpres). — Sesiu­nea părţilor contractante la Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (G.A.T.T.), care se desfăşoară la Ge­neva, a început, examinarea activită­ţilor viitoare ale acestui organism. In cuvintul său, directorul general al G.A.T.T., Olivier Long, a prezentat un plan de măsuri pe termen scurt şi pe termen lung, în scopul elimi­nării restricţiilor din comerţul inter­naţional. Luînd cuvîntul în şedinţa de joi, şeful delegaţiei române, Mircea Pe­­trescu, ministru consilier, a subliniat că ţara noastră doreşte să aducă o contribuţie constructivă la activităţile G.A.T.T., aderarea sa la acest orga­nism înscriindu-se pe linia intensi­ficării participării României­ la divi­ziunea internaţională a muncii, a dezvoltării comerţului cu toate ţările lumii, indiferent de sistemul lor social-economic, pe baza principiilor independenţei şi suveranităţii naţio­nale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc. El a arătat în continuare că preocupările exprima­te în legătură cu accentuarea tendin­ţelor protecţioniste sunt justificate. Această situaţie conferă G.A.T.T. o responsabilitate suplimentară în gă­sirea de soluţii convenabile tuturor ţărilor, pentru depăşirea dificultăţilor prezente şi dezvoltarea schimburilor comerciale internaționale pe baze echitabile. DÜSSELDORF Deschiderea Congresului P. C. German DÜSSELDORF 25 (Agerpres). — Corespondenţă de la P. Stăncescu. In marea sală „Messehalle“ din Düssel­dorf a început joi cel de-al II-lea Congres al Partidului Comunist Ger­man. La Congres iau parte 606 dele­gaţi şi 245 invitaţi, printre care re­prezentanţi ai unor organizaţii demo­cratice vest-germane, precum şi de­legaţii ale unor partide comuniste şi muncitoreşti. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist­­ Ro­mân participă o delegaţie alcătuită din tovarăşii Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., şi Ştefan Andrei, membru su­pleant al C.C. al P.C.R. Congresul a adoptat o rezoluţie de solidaritate cu lupta revendicativă a metalurgiştilor din landul Baden- Württemberg. Pe ordinea de zi a congresului fi­gurează raportul Comitetului director al P.C.G., raportul asupra proiectu­lui de teze ale Congresului P.C.G., discuţii pe marginea celor două do­cumente şi alegerea organelor con­ducătoare ale partidului. La primul punct al ordinii de­­ a luat cuvîntul Kurt Bachman, pre­şedintele P.C. German, care­a pre­zentat raportul Comitetului director al partidului. Apoi, delegații l-au ales in unani­mitate pe Max Reimann ca preşe­dinte de onoare al P.C. German. Lucrările congresului continuă. roma Moment important pe calea refacerii unităţii sindicale italiene ROMA 25 — Corespondentul Ager­pres, Nicolae Puicea, transmite : Timp de trei zile, la Palatul congreselor din Florenţa s-au desfăşurat lucrările întrunirii Consiliilor generale ale Confederaţiei Generale a Muncii (C.G.I.L.), Confederaţiei Sindicatelor Oamenilor Muncii (C.I.S.L.) și Uniu­nii Italiene a Muncii (U.I.L.), consa­crate analizării etapei parcurse pe calea realizării unității sindicale de­pline și a stabilirii datei creării, sin­dicatului unic al oamenilor muncii italieni. Hotărînd convocarea congreselor centralelor sindicale respective pen­tru luna septembrie 1972, reuniunea din capitala Toscanei a stabilit, de fapt, încheierea — pină la acea dată — a fazei constituante a sindicatelor unitare, pe ramuri de producţie şi teritorial, urmînd ca, după cel mult cinci luni, deci pină în februarie 1973, să fie convocat Congresul confederal pentru a consemna crearea noii con­federaţii, unice, a oamenilor muncii italieni. Secretariatele celor trei confedera­ţii au primit mandat din partea con­siliilor generale de a organiza, în pri­măvara anului viitor, o mare adu­nare unitară, la care să participe reprezentanţi ai tuturor categoriilor de salariaţi din Italia, pentru a dez­bate şi aproba temele politicii pro­movate sindicate. Consiliile gene­rale ale G.I.L., C.I.S.L. şi U.I.L. cer organizaţiilor sindicale din fabrici să acţioneze, în spiritul unităţii depline, „pentru a respinge atacul patronal, a păstra şi asigura succesul deplin al liniei ce revendică o nouă politică e­­conomică, pentru reînnoirea profu­ndă a structurilor economice şi sociale ale Italiei“. Apreciate unanim ca un moment crucial pentru unitatea mişcării sin­dicale italiene şi succesul luptei ge­nerale a oamenilor muncii împotri­va exploatării, pentru reforme so­­cial-economice, deliberările de la Florenţa sunt considerate, în acelaşi timp, drept una dintre cele mai sem­nificative faze ale recuceririi unită­ții sindicale italiene, cu toate conse­cințele pozitive ce decurg din a­­ceasta. agenţiile de presă transmit: Nikolai Podgornîi, pre?e­ dintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., a primit, la 25 noiembrie, delegaţia Adunării Federale a R.S.F. Iugoslavia, condusă de Marian Bre­­ţeli, vicepreşedintele adunării, care face o vizită in U.R.S.S. In cadrul convorbirilor au fost abordate pro­bleme ale dezvoltării colaborării din­tre cele două ţări. Primul ministru al Cubei, Fidel Castro, aflat in vizită în Chile, a fost oaspetele muncitorilor din mai multe localităţi miniere aflate în a­­propierea oraşului Rancagua, între care şi centrul de extracţie şi prelu­crare a cuprului — mina „El­­e­­miente“ — cea mai mare exploatare cupriferă la zi din lume. Adunarea generală fes­tivă a Asociaţiei de prietenie Japo­nia—România, care a marcat cea de-a 15-a aniversare a creării asociaţiei, a avut loc joi la Tokio. Cu acest prilej, prof. dr. Mihnea Gheorghiu, prim-vicepreşedinte al I.R.R.C.S., a transmis un salut din partea­­ con­ducerii I.R.R.C.S., a oamenilor de artă şi cultură din România. In cursul zilei de joi, Mihnea Gheorghiu a avut întrevederi cu S. Takam­i, mi­nistrul educaţiei al Japoniei, şi cu Hidemi Kon, ministru de stat al a­­genţiei pentru afacerile culturale. La sediul ambasadei S.U.A. din Viena a avut loc joi cea de-a 96-a şedinţă de lucru (cea de-a 4-a din cadrul actualei runde) a convorbirilor sovieto-americane asupra limitării cursei înarmărilor strategice (S.A.L.T.). Următoarea şe­dinţă va avea loc marţea viitoare, la ambasada sovietică. Premierul demisionar Gaston Eyskens a ““ta ca acceptă să formeze noul guvern bel­gian. El a făcut cunoscut ziariştilor că speră să formeze noul guvern in următoarele două sau trei săptămîni, urmind a se prezenta în parlament pentru votul de învestitură spre sfîr­­şitul lunii viitoare. GENEVA 25 (Agerpres). — La Geneva a avut loc şedinţa Co­mitetului pregătitor al Conferin­ţei interparlamentare pentru coo­perare şi securitate in Europa. Reuniunea, desfăşurată sub pre­şedinţia deputatului român Mi­­hai Levente, preşedintele grupu­lui român al Uniunii interpar­lamentare, membru al Comite­tului Executiv al Uniunii, a exa­minat problemele legate de pre­gătirea Conferinţei, adoptind măsuri menite să asigure des­făşurarea ei in bune condiţii. Lucrările de construcţie a hidrocentralei de la Fier-2, cel mai mare obiectiv energetic al Albaniei, au fost inaugurate joi, informează agenţia ATA. Au fost prezenţi Mehmet Shehu, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi alţi con­ducători albanezi. Preşedintele Yahya Khan a primit delegaţia guvernamentală chineză, condusă de Li Sui-cin, mi­nistru la Ministerul nr. 1 al Indus­triei de Maşini, sosită în Pakistan pentru a participa la ceremonia inau­gurării unei uzine de utilaj greu, a unei uzine siderurgice şi pentru a face o vizită de prietenie, la invita­ţia guvernului pakistanez. Ministrul comerţului al S.U.A., Maurice Stans, a discutat cu Viktor Fiodorov, ministrul indus­triei de prelucrare a ţiţeiului şi petro­chimice al U.R.S.S., posibilităţile de dezvoltare a cooperării tehnico-ştiin­­ţifice şi economice in domeniul petro­chimiei dintre cele două ţări. Agen­ţia T.A.S.S. anunţă că Maurice Stans a continuat joi convorbirile cu mi­nistrul comerţului exterior al U.R.S.S., Nikolai Patolicev. Lucrările celui de-al IV- lea Congres al Uniunii zia­riştilor bulgari au început joi la Sofia. Gheorghi Bokov, preşedin­tele Uniunii, membru al Secretaria­tului C.C. al P.C.R., redactor şef al ziarului „Rabotnicesko Delo“, a pre­zentat un raport privind sarcinile ziariştilor bulgari în lumina hotări­­rilor Congresului al X-lea al P.C. Bulgar. In clădirea Senatului Berlinului occidental au con­tinuat, joi, tratativele dintre Günter Kohrt, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe al Republicii De­mocrate Germane, şi împuternicitul Berlinului occidental, Ulrich Müller, director senatorial , anunţă agen­ţia A.D.N. „Molnia-2", potrivit progra­mului de dezvoltare continuă a siste­melor de telecomunicaţii prin inter­mediul sateliţilor artificiali ai Pămîn­­tului, în Uniunea Sovietică a fost lansat satelitul „Molnia-2". Sistem parlamentar unicameral în Chile Bilanţul primului an de guvernare a Unităţii Populare — obiect al unei profunde analize făcute recent de preşedintele Allende, in­cuvintarea ţinută la aniversarea acestui eveni­ment — a prilejuit şi jalonarea direc­ţiilor de perfecţionare şi dezvoltare progresistă a instituţiilor de bază ale statului. „Trebuie să fixăm noi obiec­tive pentru anul 1972 — arăta preşe­dintele Allende — să transformăm instituţiile, adaptîndu-le noilor rea­lităţi sociale". In acest sens, una din principalele preocupări actuale ale Unităţii Popu­lare o reprezintă adaptarea activită­ţii parlamentare la transformările efectuate sau în curs de efectuare în viaţa politică şi socială a Republicii Chile. Pentru aceasta a fost înaintat spre dezbatere Congresului naţional un proiect care preconizează siste­mul Camerei unice în locul sistemu­lui actual, care cunoaşte Senatul şi Camera Deputaţilor. Semnat de pre­şedintele Allende, la 10 noiembrie, proiectul Camerei unice este în aten­ţia Congresului naţional şi al întregii prese chiliene. Larga aprobare care se manifestă in opinia publică faţă de acest proiect de reformă constituţio­nală derivă din convingerea că înlo­cuirea sistemului bicameral printr-un parlament eficace, avind funcţionali­tatea necesară, corespunde necesită­ţilor perioadei de mari schimbări în­făptuite sau un curs de înfăptuire în toate domeniile vieţii sociale din Chile. Nu este vorba de o schimbare de formă, ci de esenţă. In mesajul prezidenţial, care înso­ţeşte proiectul, se arată că acesta se întemeiază pe două criterii funda­mentale : primul, stimularea rapidi­tăţii şi eficienţei necesare în activita­tea legislativă, care trebuie să răs­pundă nevoilor unor transformări so­ciale accelerate ; al doilea, accentua­rea caracterului democratic al parla­mentului, care, în acest fel, va reflec­ta mai bine diversele curente de o­­pinie ale cetăţenilor. Mesajul subliniază că din Chile, care este un stat unitar, format din cetăţeni cărora constituţia le asi­gură egalitate în faţa legii şi le conferă aceleaşi drepturi politice, sistemul bicameral nu răspunde nici unei necesităţi reale, şi în prezent contribuie la tărăgănarea adoptării deciziilor politice oportune, îngreu­­nîndu-le in mod artificial". Aceasta este o apreciere întemeiată pe ex­periență. Astfel, proiectul de lege cu privire la înlăturarea efectelor cu­tremurului din 8 iulie, înaintat Con­gresului de către guvern la 13 iulie, este încă în fază de discuție, deşi adoptarea lui reprezintă o necesita­te stringentă. Sunt şi o serie de e­xemple mai vechi, devenite clasice in materie de tărăgănare parlamen­tară. „încetineala în funcţionarea activităţii parlamentare — se a­­rată in mesajul prezidenţial — a intervenit de fiecare dată cind se discutau proiecte care lezau interesele grupărilor dominante". Noua reformă este deci menită să aducă nu numai o mai mare operativitate, dar şi să accelereze transformările democratice şi pro­gresiste din Chile. Proiectul acordă o mare atenţie participării populare la procesul de iniţiere şi elaborare a legilor. In mod tradiţional, numai guvernul şi congresul aveau dreptul să vină cu iniţiative în materie de legiferare. Prin reforma propusă se menţin a­­ceste prerogative ale guvernului şi ale congresului, recunoscîndu-se, totodată, dreptul populaţiei de a prezenta — cu un număr de mini­mum 5 000 de semnături sau prin intermediul Centralei unice a oame­nilor muncii din Chile — proiecte de lege pe care parlamentul este obligat să le discute, iar guvernul să le promulge în cazul adoptării lor. Se preconizează, de asemenea, ca alegerile prezidenţiale şi parlamen­tare să aibă loc concomitent. Proiectul reformei constituţionale pentru trecerea la Camera unică cuprinde prevederi care lărgesc şi consacră o serie de drepturi sociale. „Aprobarea acestei reforme va per­mite, scrie ziarul «La Nacion», ca, în prima duminică a lunii martie 1973, poporul să aleagă pe baze noi, mai juste, un congres care să-l re­prezinte în mod real, atît din punct de vedere cantitativ cit şi ca­litativ. Aceasta înseamnă o perfec­ţionare îndrăzneaţă şi creatoare a mecanismelor instituţionale în Chile“. Eugen POP Santiago de Chile. Două dintre partidele care fac parte din Frontul Unităţii Populare din Chile, Partidul social-democrat şi Partidul radical, au hotărît să fuzioneze, formind partidul radical­­socialist. „Cele două partide au hotărît să fuzioneze , se arată în documentul de constituire a noii formaţiuni politice — într-o sin­gură organizaţie, care să reprezinte ideologic nu numai activul ambe­lor organizaţii, ci şi vaste sectoare cetăţeneşti, progresiste, hotărîtoare în procesul istoric revoluţionar pe care o trăieşte ţara“. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA I Bucureşti, Piaţa „Scrntei", Tel. 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi Instituţii. Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scinteii, ŞEDINŢA COMISIEI PERMANENTE C.A.LR. PENTRU AGRICULTURĂ BERLIN 25 (Agerpres).­­ Zilele acestea a avut loc la Dresda şedinţa Comisiei permanente C.A.E.R. pentru agricultură. S-au analizat sarcinile care decurg din hotărîrile sesiunii a XXV-a a C.A.E.R. în ce priveşte adincirea şi perfecţionarea în continuare a colaborării şi dezvoltarea integrării economice socialiste a ţărilor membre ale C.A.E.R. in domeniul agriculturii, şi au fost examinate măsurile cores­punzătoare pentru îndeplinirea aces­tor sarcini. Comisia a adoptat programul de acordare de ajutor R.P. Mongole în elaborarea măsurilor de intensificare şi de introducere a metodelor indus­triale de producţie a diferitelor tipuri de produse animaliere în această ţară. Comisia a examinat, de asemenea, probleme privind aplicarea unor for­me mai eficiente de colaborare în efectuarea în comun a cercetărilor ştiinţifice, specializarea şi cooperarea in lucrările în domeniul selecţiei cul­turilor agricole, precum şi o serie de alte probleme ale colaborării dintre ţările membre ale C.A.E.R. Comisia a aprobat planul său de activitate pe anul 1972. Ședința s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească. 20 36*

Next