Scînteia, decembrie 1971 (Anul 40, nr. 8985-9015)

1971-12-08 / nr. 8992

PROLITARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 8992 Miercuri 8 decembrie 1971 8 PAGINI-40 BANI C VASTA ACŢIUNE DE PROPAGANDA AGRICOLA, DE INSTRUIRE PROFESIONALA A OAMENILOR MUNCII DE LA SATE O amplă acţiune de pregătire profesională a oamenilor din toate domeniile de activitate, conjugată cu preocupările susţinute pentru înfăptuirea programului de dezvoltare a conştiinţei socialiste, cuprins în documentele plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie, se desfăşoară in întreaga ţară. Construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate reclamă oameni cu înaltă pregătire politică, ştiinţifică şi tehnică, cu un larg orizont de cunoştinţe generale şi deprinderi practice. Tocmai în acest scop, conducerea partidului a iniţiat legiferarea obligativităţii perfecţionării permanente a pregătirii profesionale a tuturor oamenilor muncii. Recent, secretariatul C.C. al P.C.R. a aprobat Programul privind desfăşurarea acţiunilor de propagandă agricolă şi de instruire profesională a ţăranilor cooperatori şi lucrătorilor din unităţile agricole de stat, elaborat de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor împreună cu Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie. Este un program vast care, într-o viziune largă şi cuprinzătoare, prevede îmbunătăţirea activităţii de propagare a cunoştinţelor tehnicoeconomice în rândurile ţăranilor cooperatori, muncitorilor din unităţile agricole de stat şi ţărănimii din zonele necooperativizate, informarea specialiştilor şi cadrelor de conducere din agricultură asupra celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, înfăptuirii acestui program trebuie să i se acorde cea mai mare atenţie din partea organelor şi organizaţiilor de partid, a consiliilor populare, a direcţiilor generale agricole judeţene şi a uniunilor cooperatiste, a conducerilor de unităţi agricole. Realizarea, punct cu punct, a prevederilor sale este o sarcină de cea mai mare răspundere, izvorîtă din necesitatea ca, paralel cu dotarea tehnică a agriculturii, să se asigure pregătirea, calificarea şi specializarea tuturor celor care lucrează in această importantă ramură a economiei ţării. In ultimii ani, paralel cu dezvoltarea bazei tehnico-materiale a agriculturii, a sporit numărul specialiştilor — ingineri agronomi, hortiviticultori, zootehnişti, medici veterinari — s-au conturat tehnologii noi de cultivare a pămintului şi de creştere a animalelor, a fost acumulată o experienţă valoroasă în toate sectoarele de activitate. Este o realitate evidentă aprobată de sporurile mari de producţie care se realizează an de an , că s-a îmbogăţit experienţa lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat şi din staţiunile de mecanizare, a membrilor cooperativelor agricole. Pentru a se pune in valoare In munca practică pe ogoare realizările în domeniul tehnic, pentru a se aplica în agricultură cuceririle ştiinţei au fost iniţiate unele acţiuni în ce priveşte instruirea lucrătorilor din agricultură. Cu toate acestea, cunoştinţele multor cooperatori, lucrători din I.A.S. şi S.M.A. şi chiar a unor specialişti au rămas în urmă faţă de tehnologiile noi care se generalizează, faţă de cuceririle ştiinţei şi tehnicii. De asemenea, pregătirea economică a unor cadre din conducerea unităţilor agricole nu s-a realizat în acelaşi ritm cu progresele înregistrate în organizarea şi dezvoltarea marilor unităţi agricole şi cu introducerea noilor forme de organizare şi retribuire a muncii. Programul privind desfăşurarea acţiunilor de propagandă agricolă şi de instruire profesională a ţăranilor cooperatori şi lucrătorilor din unităţile agricole de stat, făcînd parte din complexul de măsuri iniţiate de partid pentru perfecţionarea permanentă a pregătirii profesionale şi politico-ideologice a tuturor oamenilor muncii, pune pe baze noi, superioare, întreaga activitate de instruire în agricultură. Elementul nou, deosebit de important, îl constituie cuprinderea la cursurile agrozootehnice de masă a tuturor cooperatorilor şi lucrătorilor din unităţile agricole de stat. Este o măsură bună, menită să înlăture neajunsurile din anii trecuţi, cînd un mare număr de oameni rămîneau în afara oricărei forme de pregătire profesională. Participarea la cursurile agrozootehnice nu se poate rezuma numai la reprezentanţii formaţiilor de muncă, aşa cum s-a întîmplat in trecut. Extinderea tehnologiilor noi,generalizarea la practică»a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii necesită ca aceste forme de instruire să cuprindă pe toţi cooperatorii şi lucrătorii din întreprinderile agricole de stat, toţi cei ce lucrează in domeniul zootehniei sau în cîmp la semănat, întreţinerea culturilor, ca şi la lucrările de plantare şi întreţinere în legumicultura, pomicultură şi viticultură. Pentru ca aceasta să nu fie o activitate formală, cursurile agrozootehnice de masă se vor încheia cu o discuţie de verificare a cunoştinţelor fiecărui cursant şi o examinare practică, iar rezultatele obţinute vor fi avute în vedere la repartizarea şi promovarea în diferite munci care necesită o anumită calificare şi răspundere în procesul de producţie. Ridicarea pregătirii profesionale este în interesul fiecărui om, al fiecărei formaţii de muncă, al tuturor unităţilor agricole. Agricultura nu se mai poate face ca în trecut. Ea, întocmai ca şi alte sectoare ale economiei, progresează rapid, ceea ce impune ca ţăranul, ca şi muncitorul ori intelectualul să înveţe mereu, să fie în stare să muncească din ce în ce mai productiv. Aceste cerinţe trebuie bine lămurite de organizaţiile de partid de la sate astfel ca toţi cei care lucrează în agricultură să se convingă asupra necesităţii de a-şi însuşi noi şi temeinice cunoştinţe profesionale, să se străduiască apoi să le aplice cu bune rezultate în producţie. Eficienţa cursurilor agrozootehnice de masă depinde în mare măsură de acumularea de către cursanţi a unui volum de cunoştinţe tehnico-ştiinţifice cît mai utile pentru domeniul în care lucrează. Iată de ce programul prevede o restructurare radicală a modului de organizare a acestor cursuri în sensul că ele se vor desfăşura pe o durată mai scurtă de timp — 3—4 săptămîni în decursul iernii — timp în care se vor dezbate 12—15 teme. Rezidă, deci, caracterul organizat al cursurilor, o adevărată şcoală de scurtă durată în care oamenii vor fi puşi la curent şi vor dezbate aprofundat tot ce este necesar pentru a munci mai ,bine. Activitatea de instruire profesională va continua în tot cursul anului. La căminele culturale şi la cluburile I.A.S. şi S.M.A. se vor organiza sistematic conferinţe, consultaţii seri de întrebări şi răspunsuri, sfaturi practice, proiecţii de filme şi diapozitive pe teme agricole, întîlniri cu brigăzile ştiinţifice. Pentru aprofundarea cunoştinţelor şi aplicarea lor corectă, atît in timpul cursurilor, cit şi în timpul executării lucrărilor agricole, se vor executa operaţiuni practice. De asemenea, în vederea promovării tehnologiilor moderne, în fiecare fermă sau sector de activitate, trebuie organizate loturi demonstrative sau experimentale pentru a dovedi în practică eficienţa a ceea ce se dezbate la cursuri. Loturile demonstrative constituiemijlocul, prin care se evidenţiază posibilitatea de a obţine producţii maxime, iar iftvăță (Continuare in pag. a IlI-a) Practica din ultimii ani a evidenţiat faptul că primăriile, debarasîndu-se de metodele de lucru formale, birocratice practicate într-un trecut nu prea îndepărtat, şi angajîndu-se multilateral în conducerea întregii activităţi — economice, edilitare, sociale — exercită un rol mult mai mare în dezvoltarea comunelor noastre, sunt capabile să-şi lărgească, în continuare, acest rol. Pare de la sine înţeles ; totuşi, este cunoscut faptul că au existat (şi mai există şi în prezent) idei, concepţii despre funcţia şi rolul primăriei comunale, prin care se frînează soluţionarea multor probleme de ordin local, aşteptîndu-se intervenţii de la nivelul judeţului. Rezolvarea diferitelor sarcini depinde în bună măsură de spiritul întreprinzător, de capacitatea organizatorică a consiliului popular, a comitetului executiv şi, în primul rind, de eforturile primarului, de măsura în care reuşeşte să acţioneze pentru antrenarea întregii obşti la ridicarea economică şi edilitar-gospodărească a comunei. Or, în această privinţă, există încă mari rezerve care trebuie puse in valoare pentru dezvoltarea satelor. Pe la noi afirmaţia „cum munceşte primarul, aşa e şi comuna“ a dobîndit valoare de zicală. Se ştie că marea majoritate a primarilor din mediul rural sînt oameni ai satelor, fără pregătire superioară, sau specială, dar cu o bogată experienţă de buni gospodari. Personal, pînă acum cîţiva ani, am fost brigadier la cooperativa agricolă din localitate. Cind obştea m-a chemat în fruntea comunei, încredinţîndu-mi mandatul de primar, mi-am dat seama că această sarcină, care mă onorează, antrenează după sine şi o mare răspundere. Era vorba, de pildă, de răspunderea pentru ridicarea standardului edilitargospodăresc al comunei Bălţăteşti, care este şi staţiune balneo-climaterică, ceea ce presupune asigurarea unui plus de confort edilitar. Bilanţul de pînă acum în acest domeniu e încurajator, el incorporează eforturile tuturor cetăţenilor care, în frunte cu deputaţii, au executat, în ultimii doi ani, lucrări în valoare de peste 24 milioane lei. Ca pe orice şantier nou, am început cu punerea la punct a întregii reţele de drumuri (insumînd 70 km), pentru care s-au transportat zeci de mii de metri cubi de piatră, extrasă cu mijloace locale, în paralel s-a lucrat şi la extinderea elec- •i am fost călăuziţi de ideea bunei gospodăriri a fondurilor bugetare, prin valorificarea iniţiativei maselor, a resurselor materiale locale. Un exemplu : iniţial, noua şcoală din satul Bălţăteşti — a cărei construcţie se află pe terminate — trificării în satul Ghindăoani, prin instalarea a 24 km de reţea de joasă tensiune şi a două transformatoare. Tot ca repere ale modernizării comunei Bălţăteşti, înfăptuite cu ajutorul cetăţenilor, amintesc construirea a 34 săli de clasă, a unei maternităţi, a dispensarului, a căminului cultural. în toate aceste acţiuni era concepută de către proiectant cu numai două niveluri. Analizînd mai atent perspectiva învăţămîntului din comună, comitetul executiv al consiliului popular a ajuns la concluzia că, peste 4—5 ani, va fi nevoie să se construiască încă o şcoală. Atunci am hotărît revizuirea proiectului, considerînd că este mai bine ca la construcţia precum Comuna arată cum munceşte primarul ...iar primarul, gospodărind comuna, are întotdeauna ceva de spus • Preocuparea pentru dezvoltarea economiei comunei nu este satisfăcătoare. Dar nu numai din vina primăriei • Unele practici administrative diminuează efectul Legii 57 IM ZIARUL DE AZI: i I • în sprijinul celor i ' care studiază în în- S vâţămîntul de partid: J 1 întrebări şi răspun- ) i suri ; t • Faptul divers / ( • Exigenţele perfecţio- ) t nării pregătirii pro- j \ fesionaie: eficaci- ! \ tatea ? \ • Muzeele săteşti - t \ potenţial insuficient \ \ valorificat în siste \mul muncii educative \ S PAGINA A V-A J | ---------| Omul faţă în faţă \ j cu el însuşi... \ J PAGINA A VI-A j --------------------------------------* | Cum işi găseşte J \ finalizare j \ cercetarea ştiinţifică ! ! IDEI IN BIBLIORAFT ! ! SAU PRODUCŢII ! j SUPLIMENTARE 1 ! DE MILIOANE ? ţ !_________1 PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI, ION GHEORGHE MAURER, A PRIMIT PE NOUL AMBASADOR AL REPUBLICII ALGERIENE DEMOCRATICE ŞI POPULARE Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit marţi la amiază, în vizită protocolară de prezentare, pe Larabi Demaghiatious, noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Algeriene Democratice şi Populare în ţara noastră. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, a participat Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres) zată să mai adăugăm încă un nivel. în prezent, noua şcoală din comună dispune de 14 săli de clasă, două laboratoare, o sală pentru pregătire fizică şi altele ; la realizarea ei au fost economisiţi, pe această cale, peste 250 mii lei. Confruntarea de opinii între membrii comitetului executiv, între deputaţi şi cetăţeni, stabilirea de sarcini precise pentru fiecare locuitor al comunei care poartă vreun mandat încredinţat de obşte, precum şi controlul sistematic asupra modului cum se înfăptuiesc obiectivele aflate pe agenda de lucru a primăriei, sunt numai cîteva din metodele pe care le folosim frecvent în munca noastră. Nu de mult, am intrat în posesia noii schițe de sistematizare ; ea reprezintă rodul unei largi consultări cu sătenii și propune ca, în mod treptat, comuna noastră să devină un centru civic cu caracter urban. Astfel, s-a prevăzut ca — faţă de actualul nivel al echipării edilitar-gospodăreşti — pînă în 1975, zestrea gospodărească a comunei să fie îmbogăţită cu obiective economice şi social-culturale în valoare de peste 28 milioane lei. Acum suntem în plină acţiune pentru procurarea materialelor necesare noilor construcţii. Pe baza unor sugestii şi propuneri ale cetăţenilor, am hotărît ca o bună parte din acestea-Constantin ABRÂNOAIE primarul comunei Băltateşti judeţul Neamţ (Continuare in pag. a IV-a) CUVÂNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la Congresul al Vl-lea al P. M. U. P. Stimaţi tovarăşi, Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al Vl-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez şi să vă adresăm dumneavoastră, participanţilor la congres, comuniştilor şi tuturor oamenilor muncii din Polonia socialistă un fierbinte mesaj de prietenie şi solidaritate internaţionalistă din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a comuniştilor, a întregului popor. Faptul că acest înalt forum al comuniştilor polonezi are loc în preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Muncitoresc Polonez sporeşte şi mai mult însemnătatea congresului, îi conferă semnificaţia unui bilanţ atît al luptei pentru instaurarea puterii populare, cit şi al activităţii desfăşurate în anii construcţiei socialiste. Raportul Comitetului Central şi raportul prezentat congresului de tovarăşul Gierek oferă o amplă imagine a realizărilor pe care clasa muncitoare, oamenii muncii polonezi le-au dobîndit — sub conducerea partidului — în construcţia societăţii socialiste, precum şi a programului de dezvoltare multilaterală a patriei dumneavoastră. Comuniştii, oamenii muncii din România urmăresc cu profund interes cursul înnoitor determinat de Partidul Muncitoresc Unit Polonez pentru soluţionarea problemelor complexe ale edificării noii societăţi, pentru dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, creşterea bunăstării poporului, pentru afirmarea tot mai puternică a rolului conducător al partidului şi întărirea legăturilor sale cu clasa muncitoare şi masele populare, pentru participarea largă, nemijlocită a oamenilor muncii, la conducerea vieţii politico-sociale a întregii ţări. Ca prieteni ai poporului polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăşi, că partidul dumneavoastră a reuşit, sub conducerea tovarăşului Gierek, să învingă greutăţile de anul trecut şi să asigure dezvoltarea cu succes a orînduirii socialiste, progresul economic şi social — şi vă dorim succese cit mai mari pe acest drum. Dragi tovarăşi, Intre poporul român şi poporul polonez există vechi relaţii, cu bogate tradiţii făurite în lupta dusă în decursul istoriei pentru libertate şi independenţă naţională, împotriva imperialismului şi fascismului, a exploatării şi asupririi ; aceste relaţii au dobîndit un conţinut nou în anii socialismului, avînd drept fundament trainic noua orînduire socială, ideologia marxistleninistă, aspiraţiile şi ţelurile comune în lupta pentru triumful socialismului şi păcii. Consemnăm cu satisfacţie că între România şi Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică şi multilaterală, iar progresele obţinute de ţările noastre în construcţia socialistă, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă deschid largi perspective pentru intensificarea acestei colaborări. O contribuţie însemnată la dezvoltarea prieteniei româno-polone o aduc partidele noastre — Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, schimburile de delegaţii, de informaţii, contactele pe linie de partid înlesnind mai buna cunoaştere reciprocă a experienţei şi rezultatelor obţinute în construcţia socialistă, intensificarea colaborării pe multiple planuri. Partidul Comunist Român şi guvernul Republicii Socialiste România vor acţiona cu consecvenţă şi în viitor pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor româno-polone, cu convingerea că aceasta corespunde intereselor ambelor popoare, serveşte unităţii ţărilor socialiste, întăririi forţelor socialismului, cauzei progresului şi păcii. Stimaţi tovarăşi, In prezent, întregul nostru popor înfăptuieşte neabătut programul adoptat de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate — program care prevede continuarea în ritm susţinut a industrializării socialiste, modernizarea structurii întregii economii în vederea creşterii avuţiei naţionale, a apropierii defete dezvoltate din punct de vedere economic. Noul plan cincinal, 1971—1975, prevede creşterea producţiei industriale în ritm mediu anual de 11—12 la sută, dezvoltarea agriculturii, introducerea pe scară tot mai largă a ştiinţei şi tehnicii înaintate, creşterea mai rapidă a venitului naţional. Avînd ca obiectiv de prim ordin ridicarea sistematică a nivelului de trai al întregului popor, planul prevede creşterea însemnată a salariilor şi a veniturilor oamenilor muncii, în primul rind a salariilor mici, precum şi sporirea cheltuielilor social-culturale ale statului. Rezultatele obţinute pe primele 11 luni ale acestui an — cînd sarcinile de plan au fost nu numai îndeplinite, dar chiar depăşite — demonstrează realismul prevederilor cincinalului, hotărîrea cu care întregul popor român acţionează pentru transpunerea lui în viaţă. Dezvoltăm economia naţională în strînsă colaborare cu ţările socialiste, acordăm o atenţie deosebită promovării formelor noi de cooperare în producţie şi în alte domenii de activitate. In acest sens, apreciem importanţa Programului complex al adîncirii şi perfecţionării în continuare a colaborării şi dezvoltării integrării economice socialiste adoptat în vara acestui an la Bucureşti. Intensificăm, totodată, relaţiile noastre cu toate ţările, participînd activ la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul mondial de valori. în ultimii ani, partidul nostru a luat un şir de măsuri pentru perfecţionarea conducerii economiei şi a întregii vieţi sociale, a relaţiilor de producţie, a creat, în toate întreprinderile şi unităţile economico-sociale, organe de conducere colectivă din care fac parte şi oameni ai muncii care lucrează nemijlocit în producţie ; asigurăm, astfel, cadrul pentru participarea tot mai intensă a maselor populare la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe, dezvoltăm în forme noi democraţia socialistă. Acordînd o atenţie deosebită ridicării conştiinţei socialiste a întregului popor recent, Comitetul Central al partidului a elaborat un program de îmbunătăţire a activităţii ideologice şi de educaţie socialistă, de aşezare a relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. In acelaşi timp, asigurăm condiţii pentru dezvoltarea mai rapidă a învăţămîntului, ştiinţei, culturii — ca factori de prim ordin ai progresului rapid şi multilateral al întregii societăţi socialiste. Acţionînd pentru desfăşurarea cu succes a întregii opere de construcţie socialistă, partidul nostru îşi îndeplineşte atît înaltele sale îndatoriri faţă de propriul popor, cit şi datoria internaţionalistă, de răspundere faţă de clasa muncitoare de pretutindeni, faţă de cauza socialismului. In cadrul politicii sale externe, România situează pe primul plan prietenia, alianţa şi colaborarea cu toate ţările socialiste. Relaţiile de tip nou, internaţionaliste, dintre ţările socialiste trebuie să contribuie la înflorirea şi progresul fiecărei naţiuni socialiste, al tuturor ţărilor socialiste — ca state suverane, egale în drepturi — la cauza unităţii şi coeziunii lor. Considerăm că deosebirile de păreri existente nu trebuie să afecteze relaţiile interstatale, că trebuie acţionat pentru înlăturarea divergenţelor şi găsirea căilor ca, pe baza a ceea ce uneşte ţările socialiste, să se dezvolte între ele relaţii strînse de colaborare, întemeiate pe stimă şi încredere reciprocă. Pornind de la convingerea că toate statele lumii — fie ele mari sau mici — trebuie să participe activ la soluţionarea problemelor care preocupă omenirea, România desfăşoară o politică activă de extindere a Relaţiilor cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, îşi aduce contribuţia la promovarea înţelegerii şi apropierii între popoare. La baza relaţiilor cu toate statele situăm principiile respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc , pe care viaţa le-a confirmat pe deplin drept singurele care pot asigura dezvoltarea unor raporturi normale între ţări şi popoare. Ţara noastră se preocupă consecvent de înfăptuirea securităţii pe continentul european, de instaurarea unor relaţii care să excludă folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa în raporturile interstatale, să asigure colaborarea largă, neîngrădită a tuturor ţărilor. Considerăm că ratificarea cit mai neîntîrziată a tratatelor între U.R.S.S. şi Republica Federală a Germaniei, între Republica Populară Polonă şi Republica Federală a Germaniei, acordul la care s-a ajuns în problema Berlinului occidental, ca şi desfăşurarea şi încheierea cu succes a tratativelor dintre cele două state germane, precum şi dintre Republica Federală a Germaniei şi Republica Socialistă Cehoslovacă, sunt menite să favorizeze noi paşi înainte pe calea securităţii europene. Apreciind condiţiile favorabile existente, credem că este necesar să se acţioneze pentru trecerea la pregătirea multilaterală a conferinţei consacrate securităţii europene, astfel incit ea să poată avea loc anul viitor. Ne pronunţăm, totodată, pentru dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate în Balcani, pentru transformarea acestora într-o zonă denuclearizată, într-o regiune a colaborării, înţelegerii şi păcii. Condamnînd cu fermitate politica cercurilor imperialiste, reacţionare, de dominaţie şi agresiune, de dictat şi amestec în treburile interneale altor popoare, partidul şi guvernul român sprijină cu fermitate lupta eroică a poporului vietnamez, a celorlalte popoare din Peninsula Indochineză, se pronunţă pentru încetarea actelor de război şi retragerea tuturor trupelor S.U.A. şi ale aliaţilor lor din această zonă. De asemenea, ne pronunţăm pentru soluţionarea, în spiritul rezoluţiei Consiliului de Securitate din 1967, a conflictului din Orientul Mijlociu. In actualele condiţii internaţionale trebuie acţionat ca problemele litigioase dintre state să fie rezolvate pe cale politică, prin tratative paşnice, pentru a se pune capăt focarelor de conflicte şi încordare existente şi a se împiedica ivirea de noi surse de tensiune care ar putea pune în primejdie pacea popoarelor lumii. Acordăm o deosebită atenţie luptei pentru înfăptuirea dezarmării generale şi, în primul rind, a dezarmării nucleare, mobilizării largi a popoarelor lumii pentru a impune măsuri concrete în această direcţie. Republica Socialistă România sprijină activ lupta de eliberare naţională a popoarelor de sub dominaţia străină, dezvoltă colaborarea cu ţările care au scuturat jugul colonial şi care luptă pentru dezvoltarea lor independentă fie calea progresului şi păcii, considerând că aceasta face parte integrantă din lupta împotriva imperialismului. Partidul nostru acţionează cu consecvenţă pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi solidaritate frăţească cu toate partidele frăţeşti, pentru depăşirea dificultăţilor existente şi restabilirea pe o bază nouă, principială a unităţii şi colaborării dintre partidele comuniste şi muncitoreşti. In acelaşi timp, partidul nostru dezvoltă relaţii cu celelalte forţe revoluţionare, cu partidele socialiste şi socialdemocrate, cu mişcările de eliberare naţională şi cu alte mişcări democratice şi progresiste, hotărît să-şi aducă întreaga sa contribuţia la întărirea forţelor antiimperialiste din lumea întreagă. Stimaţi tovarăşi, In încheiere, doresc să-mi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre partidele şi ţările noastre vor cunoaşte o continuă dezvoltare, spre binele ambelor popoare, al cauzei socialismului şi păcii. Doresc să urez partidului dumneavoastră, tuturor comuniştilor şi oamenilor muncii succes deplin în înfăptuirea programului ce va fi adoptat de congres pentru dezvoltarea economiei, a întregii vieţi sociale, pentru bunăstarea şi fericirea poporului polonez. Trăiască prietenia şi colaborarea frăţească dintre popoarele român şi polonez, dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez ! Trăiască unitatea ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste ! Trăiască socialismul! Trăiască pacea ! Cuvîntarea a fost subliniată şi repetate rînduri cu vii şi puternice aplauze.