Scînteia, ianuarie 1972 (Anul 41, nr. 9016-9044)

1972-01-16 / nr. 9029

Priorităţi pe agenda economică a noului an ÎN INDUSTRIA LEMNULUI Convorbire cu tovarăşul Mihai SUDER, ministrul industriei lemnului Iată două cifre semnificative pentru dezvoltarea industriei lemnului in actualul cincinal : creşterea producţiei globale cu 24,2 la sută are loc in condiţiile in care masa lemnoasă exploatată se reduce cu 4,4 la sută faţă de cincinalul precedent. După cum se vede, este vorba de sa­tisfacerea unei cerinţe majore a etapei pe care, la ora actuală, o par­curge întreaga economie naţională — şi anume, VALORIFICAREA PE O TREAPTA SUPERIOARA A RESURSELOR NATURALE ALE TA­RII, INTRE CARE LEMNUL DETINE UN ROL DE SEAMA. Care sunt direcţiile ce jalonează activitatea acestei importante ramuri a econo­miei nationale in cel de-al doilea an al cincinalului si cum, prin a ce resorturi, se va acţiona pentru ca sarcinile stabilite prin planul de stat să fie îndeplinite in mod exemplar ? — Aş dori, ca înainte de prezen­tarea propriu-zisă a obiectivelor ca­racteristice industriei lemnului în acest an, ne-a spus ministrul indus­triei lemnului, să subliniez că toate rezultatele bune obţinute anul tre­cut — produse peste plan în valoare de 414 milioane lei, peste 170 de milioane lei beneficii suplimentare — reprezintă suma efectelor unor ample măsuri declanşate la începutul acestui cincinal pentru perfecţiona­rea producţiei, ridicarea pregătirii profesionale a cadrelor, continua îm­bunătăţire a calităţii produselor. Re­venind la obiectivele anului 1972, vă pot spune că ele vizează, în conti­nuare, utilizarea intensivă a întregu­lui potenţial economic pentru o cât mai înaltă şi mai complexă valori­ficare a masei lemnoase, prin desco­perirea şi mobilizarea, unor noi re­surse. Creşterea volumului produc­ţiei cu aproape un miliard de lei, în condiţiile în care masa lemnoasă ex­ploatată şi dată în producţie va fi mai mică cu aproape o jumătate de milion de metri cubi, reprezintă sarcina fundamentală către care con­verg toate preocupările celor aproape 300 000 de lucrători din ramura in­dustriei lemnului, celulozei şi hîrtiei. — Dată fiind complexitatea şi amploarea acestei sarcini, v-am ruga, tovarăşe ministru, să pre­cizaţi care vor fi punctele de sprijin in atingerea acestui im­portant obiectiv ? — La realizarea acestei substan­­ţiale creşteri avem în vedere, in primul rînd, darea în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie — fabrici de plăci din aşchii şi fibre din lemn, fabrici de mobilă şi de celuloză şi hîrtie — profilate pe va­lorificarea lemnului de slabă cali­tate, a lemnului mărunt, a deşeuri­lor, rumeguşului şi maculaturii, dar care vor asigura, in acelaşi timp, o prelucrare superioară a masei lem­noase. Avem, de asemenea, în ve­dere utilizarea mai raţională a ca­pacităţilor de producţie existente, a maşinilor şi instalaţiilor prin gene­ralizarea schimbului II şi extinde­rea schimbului III, prin utilizarea cu maximă eficienţă a fondului de timp disponibil. Toate aceste mă­suri, alături de multe altele, ne vor permite ca în anul pe care l-am în­ceput de curând, întregul spor de producţie să fie realizat pe seama creşterii productivităţii muncii. — Ne-aţi prezentat sarcina fundamentală a planului pe a­­cest an ; am reţinut totodată şi unele măsuri pe care le aveţi in vedere in scopul infăptuirii ei exemplare. Totuşi, pornind de la o serie de neajunsuri ma­nifestate in activitatea unor fa­brici şi combinate, lipsuri care s-au repercutat in nerealizarea integrală a planului la cheres­tea de fag, placaje şi PAL, sor­timente mult solicitate de bene­ficiari, am dori, tovarăşe mi­nistru, să vă referiţi, mai con­cret, la modul in care condu­cerea ministerului urmează să acţioneze pentru ca in acest an asemenea situaţii să nu se mai poată repeta . Vorbind despre restanţele în­registrate la cheresteaua de fag, ţin să subliniez că ele s-au datorat, în cea mai mare parte, unor lipsuri or­ganizatorice manifestate in activita­tea combinatelor de exploatare şi industrializare a lemnului din Deva, Tr. Severin, Sebeş, Tg. Secuiesc şi Tg. Jiu. In ce priveşte neindeplinirea planului la placaje şi PAL, de către unităţile din Tg. Jiu şi Caransebeş, aceasta, aşa cum de altfel s-a subliniat şi in presă, este urmarea modului defectuos de funcţionare a unor utilaje şi linii Convorbire realizată de Constantin DUMITRU (Continuare în pag. a lll-a) Trandafirii casei — Oamenii au prins gust. Plantează prin ogrăzi. Iftodie Leopold, nu mai departe, şi-a plantat văratecă. Ea a încropit în curte şi o mică arie de viţă. Toader Tămăşanu a deprins altoitul de trandafiri. Vin oamenii la ei amindoi şi... Pornind de la această relatare nu-i greu să-ţi în­chipui primăverile la Stoişeşti. Sat pierdut intre dea­lurile repezi ale Vasluiului. Îndată ce pămintul prinde a se dezmorţi, in orele lor de răgaz, cîţi cooperatori nu fac drumul pînă la Iftodie Leopold, megieşul lor, in poarta şi in casa căruia au loc dialogurile : — Mi-a rămas o spînzurătură de loc intr-un colț de ogradă. Păraînt rău, ca „pe rîpă". Ce zici, n-ar merge o terasă și clțiva butuci din ăia, de masă ? — Am. Sau : — Mi-am făcut casă nouă. Nevasta zice să ridicăm viță pin’la streașină. S-ar potrivi Muscatul Hamburg? — De ce nu? Nu-i greu să-ți imaginezi primăverile la Stoişeşti. PICĂTURA DE CERNEALĂ Megieşii lui Toader Tămăşanu — poate aceiaşi care au fost şi la Iftodie Leopold, poate alţii — urcă dru­mul şi pină la casa lui. Se minunează de ce ştiu şi cine ştiu să alcătuiască miinile acestui cooperator de-al lor. — Aş vrea nişte trandafiri roşii-flacără. Ai ? — Am. — Mă înveţi şi cum să-i plantez, să-i ocrotesc ? — Asta se învaţă uşor. Sau : — Tămăşene, am nişte trandafiri de altoit. — După ce-oi termina cu treburile, vin. Aşa, mai pe seară. Cu un simplu briceag de altoit şi cu o mare pasiune pentru frumos, Toader Tămăşanu aduce ati­­tea bucurii oamenilor din Stoişeşti. In crucea verii tufele de trandafiri — albi, roşii, gal­beni, frez, incorporind in petalele gingaşe toată cro­matica rivnită şi de oamenii acestor locuri — tranda­firi moşiţi in primăvară de o mină cu noroc dau fru­museţe nouă fiecărei locuinţe, satului întreg. Împli­neşte, intr-un cuvint, o adincă aspiraţie estetică a ţă­ranului de azi pe care timpurile vitrege din trecut n-aveau cum să i-o aducă. In crucea toamnelor — pe dealurile terasate de cooperatori şi transformate in podgorii strugurii a Urnă greu şi dulce in aşteptarea culegătorilor. Ritma statornică cu care cooperatorii caută tranda­firii lui Tămăşanu şi altoiurile fermecate ale lui Leo­pold oferă ea insăşi o idee despre aspiraţiile acestor oameni, despre universul emoţionant dominat de se­tea pentru frumos şi util a satului nostru socialist. Ilie TANASACHE Maiestăţii Sale REGINEI MARGRETHE A II-A A DANEMARCEI în numele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, al guvernului român şi al meu personal, adresez Maiestăţii Voastre şi familiei regale sincere condoleanţe în legătură cu înce­tarea din viaţă a Maiestăţii Sale Frederik al IX-lea. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIJI-VÂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 9029 Duminică 16 ianuarie 1972 6 PAGINI — 30 BANI PITEŞTI (prin tele­fon de la Ştefan Gre­­cu). Zestrea economică a judeţului Argeş s-a îmbogăţit în primul an al cincinalului ac­tual cu 21 noi obiec­tive industriale şi ca­pacităţi de producţie. Numai în cadrul Uzi­nei de autoturisme din Piteşti, de exemplu, au început să producă mai multe noi capacităţi ale secţiilor de turnă­torie neferoase, ma­­triţerie, segmenţi, mon­taj grupuri mecanice, iar finalizarea lucrări­lor de extindere şi modernizare a unor spaţii productive la uzina mecanică „Mus­cel“ din Cîmpulung a dus la creşterea pro­ducţiei de autoturis­me de teren, a pro­ducţiei de motoare de 70 CP şi echipamente mecanice pentru auto­utilitarele TV. Investiţiile alocate in acest an de stat pen­tru ridicarea Argeşului pe noi coordonate eco­nomice şi social-cultu­­rale depăşesc cu 43 la sută pe cele ale anu­lui trecut. Realizarea lor va însemna, între altele, apariţia pe har­ta judeţului a 32 noi unităţi şi capacităţi de producţie, în judeţul Argeş Noi capacităţi de producţie m­mm • ALo ! „SERVICIUL LA DOMICILIU"...­­ DA, DAR NU PRI­MIM COMENZI ! • AM PRIMIT SCRI­SOAREA DV.­­ ÎN ZIARUL DE AZI, IN PAGINA A ll-A • DIN FABRICI ŞI INSTITUTE, DE PE ŞANTIERE ŞI OGOARE , SEMNALE PRELUATE • SONDAJUL DE CARTE - UU SCOP IN SINE, CI INDICATOR PENTRU „PULSUL" EDITORIAL • ACTUALITA­TEA ŞTIINŢIFICĂ . SE VOR PUTEA OARE PRE­VESTI CUTREMURELE ? • ADNOTĂRI • FAPTUL DIVERS • CURIER JUDEŢEAN • SPORT Uzina de maşini grele predomină o nouă zonă industrială în Bucureşti Foto : M. Andreescu — Va invitam in urm­a, tovarăşi profesori universitari!­ a TEME DE CERCETARE INTERESANTE ■ POSIBILITĂŢI DE CONTRACTE RECIPROC AVANTAJOASE ■ O POARTĂ A COLABORĂRII TOT MAI LARG DESCHISĂ Potenţialul ştiinţific de care dispune invăţâmîntul superior poate fi valorifi­cat pe multiple căi. Una din ele : cercetarea ştiinţi­fică pentru producţiei pe bază de contract. In dia­logul concret catedre uni­versitare — uzine se reali­zează conexiunea invăţă­­mînt - cercetare - produc­ţie, trăsătură definitorie a şcolii superioare moderne contemporane. Există, în­tr-adevăr, in ultimii ani o preocupare tot mai vizibilă in direcţia circumscrierii activităţii de cercetare şti­inţifică în aria problemelor cardinale si a construcţiei socialiste. Iată de pildă ce ne spune conf. dr. ing. Alexandru Dănescu, pro­rector la Institutul politeh­nic din Bucureşti , — în cursul­ anului 1970 numeroase catedre au sta­bilit relaţii strînse, de lun­gă durată, cu unităţile pro­ductive, pe bază de con­tract. Dintre cele 51 teme înscrise în planul de stat au fost încheiate contracte de colaborare pentru 25 de teme, la care se adaugă alte 87 teme supraplan. Valoa­rea contractelor de cerce­tare ştiinţifică încheiate cu producţia este de peste 8 milioane lei... — Dar in 1971 ? — Aproape 130 de con­tracte care se ridică la o valoare de circa 16 milioa­ne lei. — Din punct de vedere tematic... — Lucrările efectuate pen­tru industrie s-au încadrat în două mari categorii : a) studii teoretice şi cercetări experimentale în vederea perfecţionării unor apara­te, maşini, instalaţii sau procese tehnologice ; b) în­cercări şi măsurători cu­rente, expertize tehnice, realizarea unor aparate sau dispozitive. Ne oprim la cîteva con­ tracte încheiate în 1971: co­laborarea cu uzinele de metale neferoase Baia Mare, în scopul micșorării pierderilor de metal util (cupru) prin care se recu­perează circa 900 tone cu­­pru an, ceea ce reprezintă beneficii de aproximativ 3 milioane lei ; realizarea unei emulsii şi a unui ulei de ungere indigene pentru laminorul de bandă la rece de la Combinatul siderurgic Galaţi (în acest fel se va elimina importul respecti­velor produse şi se obţine o economie în valută de 1 milion şi jumătate); asi­milarea în ţară a teh­nologiei de oţel cu car­bon ridicat (tip Ada­­mid) pentru Centrala in­dustrială Hunedoara ; obţi­nerea sintezei unui inhibi­tor de coroziune destinat laminorului de benzi la rece de la marele combinat gălăţean (valoarea contrac­tului : 200 000 lei) ; realiza­rea unor dispozitive specia­le solicitate în prezent din străinătate pentru încerca­rea locomotivei electrice Co-Co de 5 000 KW. Intrerupem aici şirul e­­xemplelor oferite de poli­tehnica bucureşteană. Sta­tistic, mai amintim că insti­tutul de acelaşi profil din Iaşi a încheiat 71 de con­tracte valorînd mai mult Victor VIŞINESCU (Continuare în pag. a IV-a) O TONĂ DE HÂRTIE PENTRU UN DRAM DE INFORMAŢIE ECONOMICĂ? Cerinţa perfecţionării sistemului informaţional vizează nu numai eco­nomia naţională în ansamblu, ci şi fiecare din unităţile ei componente, de bază, adică întreprinderile. în acest context, raţionalizarea şi sim­plificarea evidenţei in întreprinderi, eliberarea „canalelor informaţionale“ de o însemnată cantitate de formu­lare, care cuprind adeseori multipli­cate aceleaşi date, se impun cu ne­cesitate pentru obţinerea de infor­maţii economice sintetice, cu caracter cit mai util, absolut necesare luării de decizii optime şi de maximă efica­citate practică. Recent, a fost înfiinţată ca organ de lucru al Consiliului de Mi­niştri COMISIA GUVERNAMEN­TALA PENTRU RAŢIONALIZAREA SISTEMULUI DE EVIDENTA IN U­­NITATILE SOCIALISTE. Nenumăra­te fapte relevă oportunitatea creării a­­cestei comisii , ale cărei sarcini şi­­ atribuţii, obiective şi preocupări vor­­ forma obiectul unei reveniri în coloa­nele ziarului. In industria uşoară, de pildă, datorită multitudinii şi di­­versităţii profilelor de producţie, în interiorul întreprinderilor şi între acestea şi forurile lor de resort se vehiculează un număr mare de in­formaţii economice. Cum reuşeşte sistemul informaţional economic in această ramură să prezinte situa­ţiile în mod rapid şi cit mai exact factorilor de decizie ? Care au fost soluţiile adoptate pentru a trans­forma acest sistem de informare in­tr-un mecanism flexibil,* care să permită luarea unor decizii optime ? Sunt întrebări la care am cău­tat să obţinem un răspuns în an­cheta întreprinsă în cîteva centrale şi întreprinderi ale industriei uşoare. Din aceste investigaţii s-a desprins clar că mai sunt încă foarte multe lu­cruri de făcut pentru raţionalizarea evidenţei, a fluxurilor informaţio­nale. Se menţine, în continuare, o formularistică destul de stufoasă, munca pentru completarea aceloraşi documente în diferite birouri, la multiple niveluri, ocupă în continuare importante forţe, iar proiectele de perfecţionare a sistemului informa­ţional economic, realizate împreună cu CEPECA, stau aranjate în rafturi, in loc să fie aplicate în practică. Există o contradicţie evidentă in­tre acţiunea de dotare cu echipa­ment de calcul a întregii noastre e­­conomii — tendinţă ce se manifestă pregnant şi in industria uşoară — şi folosirea în continuare a unor prac­tici învechite ce împiedică perfecţio­narea fluxurilor informaţionale, raţio­nalizarea purtătorilor de informaţii. Iar atunci cînd un studiu de perfecţio­nare a sistemului informaţional econo­mic reuşeşte să-şi facă drum şi să-şi găsească aplicarea, cazul rămîne une­ori izolat. Bunăoară, pentru întîrzie­­rea întocmirii şi transmiterii docu­mentaţiei privitoare la recepţionarea — sortarea — spălarea linurilor, în­treprinderea bucureşteană „Textila Griviţa" plătea anual penalizări în valoare de 157 000 lei, cifră înregis­trată şi in anul 1969. Toate informa­ţiile din formularele de evidenţă, ca avizul de expediţie sau factura, ce însoţesc materia primă, erau înscrise şi intr-un document recapitulativ. La compartimentul transporturilor, evidenţa se ţinea atit în registrul de intrări vagoane şi coletărie, cit şi în registrul de evidenţă a transporturi­lor, unde figurau aceleaşi informaţii. Prin aplicarea proiectului propus de economistul Dumitru Gorjan, care prevede înregistrarea informaţiilor o singură dată (in loc de 32 docu­mente, la ora actuală au rămas doar 9), timpul de completare a formu­­laristicii s-a redus cu 32,4 la sută, ceea ce aduce anual întreprinderii o economie de 80 000 lei şi elimină, totodată, penalizările amintite. La „Textila Griviţa“ s-a obţinut deci un real succes in lupta cu iner­ţia intr-un perimetru al unei apa­rente automulţumiri privind perfec­ţionarea sistemului­­ informaţional economic. O experienţă care, după cum ne-au asigurat specialiştii de la CEPECA, ar trebui să fie generali­zată neîntîrziat. Dar cite alte între­prinderi similare au aplicat acest sistem ? Deşi se află în subordona­rea aceleiaşi Centrale industriale a linii din Bucureşti — nici una ! între­prinderi ca Uzinele textile din Cis­­nădie, Fabrica de postav din Buhuşi sau întreprinderea „Integrata" din Constanţa, care întîmpină dificultăţi asemănătoare cu cele ce se înregis­trau la „Textila Griviţa“, nu s-au dovedit a fi interesate să fructifice aceste îmbunătăţiri. Şi, astfel, lipsa de receptivitate la nou, tărăgănarea întirzie aplicarea in practică a unor realizări de acest fel, care ar putea aduce importante economii şi av­eli-Adrian POPESCU (Continuare în pag. a VI-a) • Informaţii suprapuse, într-un labirint de formu­lare * Dotarea cu calculatoare trebuie însoţită de un efort de concepţie pentru raţionalizarea evidenţei • De ce proiectele realizate cu CEPECA stau în rafturi şi nu se aplică în întreprinderi ? O­răşelul acesta, dintre livezi şi podgorii, capăt de linie ferată, dar mijloc de şosea asfaltată intre Iaşi şi Botoşani, cuprinde atita istorie şi legendă in mo­desta lui aşezare cu­ trei cronici la un loc. Mărturie a trecutului lui stau doar cele două ctitorii, a lui Ştefan cel Mare (1492) şi a lui Petru Rareş (1542), ambele podoabe de arhi­tectură medievală specifică epocii şi ambele refăcute in anii puterii populare ; şi mai sunt ruinele fostei curţi domneşti a Măriei Muşat, curte zidită înainte de 1384. „Aici, cei dinţii domni ai Moldovei şi-au avut reşedinţa de la răsărit a ţării“, scria Nicolae Iorga, marele savant care era găzduit la Za­­gavia Hirlăului săptămini întregi studiind docu­mente şi locuri. De altfel, aici a locuit drama­turgul Ronetti-Roman, aici au venit în ospeţie Delavrancea, Sadoveanu (autorul unei schiţe dramatice, care poartă Hirlăul in titlu), D. Gusti, Toplrceanu, Gala Galaction, Cezar Petrescu şi alţii, atraşi fie de frumuseţea locurilor şi dul­ceaţa podgoriilor, fie de aburul legendelor şi al istoriei. Şi, cu toate acestea, Hirlăul se scufunda în uitare an de an, legănat doar de amintiri. Abia acum, în zilele noastre, a devenit teritoriu de oraş nou, adică de centru urban in devenire. Cum ? Nu e vorba de edificarea peste noapte a unui centru care porneşte de la nivelul zero, cum avem destule in ţară, ci de o gîndită reanimare şi readucere in circuitul urbanistic modern a unui orășel care nu poate uita ce a însemnat cindva. Păstrind din trecut numai ceea ce are DINTRE VVEZI RĂSARE UN ORAŞ specific, Hirlăul de azi se racordează la civili­zaţia socialistă pe mai multe coordonate, tin­­zind, in primul rînd, spre un embrion industrial (secţia de tricotaje „Moldova“, fabrici de pro­duse alimentare), spre instituţii corespunzătoare (liceul, cu circa o mie de elevi, spitalul unificat, cu şase secţii, noul cinematograf, primăria etc.), şi apoi spre asigurarea unor condiţii de viaţă îmbunătăţite pentru populaţie (aducţiunea apei potabile şi industriale, canalizare, complexe comerciale, blocuri de locuinţe etc). Din biroul primarului avem ca in palmă în­tregul orășel dintre podgoriile arămii. împreună încercăm să privim pe fereastra viitorului. — Hirlăul trebuie să devină un obiectiv tu­ristic. Foarte atractiv : ii recomandă pitorescul aşezării, vestigiile istorice și, mai ales, darurile pămintului. Avem în proiect o cramă a Răre­­şoaiei și un restaurant pescăresc lingă iazul Gurgueta. Restaurantul trebuia să fie realizat anul acesta. Dar cam întirzie. — Hotelul turistic nu era prevăzut pen­tru 1973 ? — Poate fi devansat in 1972. — Ne mai trebuie urgent și o casă de cultură. — La Pircov a fost descoperit un izvor de ape sulfuroase, mai puternic decit cel de la Strunga. Aici este şi un puternic centru forestier. — Să ne sporim pe mai multe căi o dată forţa industrială. De ce nu şi o făbricuţă care să va­lorifice la faţa locului resursele lemnoase, in loc de a le expedia prin toată ţara ? — Şi, la o adică, de ce nu prelungirea liniei ferate pină la Botoşani, să fie o legătură directă laşi—Botoşani ? Doar la fel s-a procedat şi cu şoseaua. — Unde hotărîm amplasarea muzeului de is­torie şi arheologie ? Că de făcut trebuie să-l facem, nu mai încape zăbavă. ...De făcut, toate se cer făcute, fiindcă Hirlăul ambiţionează să devină cit mai repede ceea ce e indicat pe hartă : oraş nou. Vorba moldovenească : nu mai incape zăbavă. Aurel LEON Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Am onoarea să confirm primirea cordialului dumneavoastră mesaj, pe care mi l-aţi adresat cu prilejul împlinirii vîrstei de 50 ani. Vă mulţumesc foarte sincer şi vă rog să ac­ceptaţi urările de sănătate, viaţă lungă şi feri­cire personală, de prosperitate pentru poporul român, pe care poporul guineez, partidul şi gu­vernul său, precum şi eu însumi le exprimăm la rîndul nostru. Suntem­ încredinţaţi că excelentele relaţii exis­tente între cele două ţări ale noastre se vor în­tări continuu, spre cel mai mare folos al ambe­lor noastre popoare. Cu cea mai înaltă consideraţiune AHMED SEKOU TOUR2

Next