Scînteia, ianuarie 1972 (Anul 41, nr. 9016-9044)
1972-01-15 / nr. 9028
PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Marfa direct din depozit se plăteşte şi cu... amendă Intr-unul din depozitele O.C.L. produse industriale Brăila au intrat de curind 87 de fete de masă „Brabant“. De îndată ce le-a luat în primire, Ştefan Ionescu, şeful depozitului, a facturat 37 de bucăţi gestionarului Michel Schwartz, de la magazinul nr. 5 „Textila“, dar i-a eliberat doar.. 12 ! Restul de 25 le-a vindut el ,,clienţilor“ săi. Cum a reacţionat gestionarul magazinului în faţa unei asemenea flagrante incălcări a regulilor de comerţ ? Toate cele 12 feţe de masă, rămase la dispoziţia lui, le-a vindut unui cumpărător pe care il adusese cu el la depozit. Dar cind s-a constatat că nu a mai rămas nimic da vinzare, organele de resort i-au poftit pe cumpărători să pună marfa pe masă. O dată stabilite faptele, toate fetele de masă au fost confiscate, iar cumpărătorilor li s-au administrat pe loc amenzile prevăzute de lege. Acum, urmează încheierea conturilor pentru şeful de depozit şi gestionarul de magazin, care vor avea prilejul să afle că nici o marfă destinată comerţului nu se vinde pe sub mină, în depozit, ci ramai in magazin, la tejghea ! In orice caz, încă de pe acum pot fi siguri că li se va „factura“, pe faţă, pedeapsa meritată. Record cinegetic Noţiunea de vînător o include, implicit, şi pe aceea de apărător al animalelor pădurii. Pornind de la această idee, asociaţia judeţeană de vinătoare Argeş a întocmit un original bilanţ — acela al vînătorilor de dăunători. Pe primul loc (nici nu se putea altfel) — un... paznic de vinătoare : Radu Marin, de pe fondul Tutana. Ca un adevărat ocrotitor al ţinutului, el a împuşcat, in cursul anului trecut, 336 de ciori grive şi coţofene, 96 de dini hoinari, 32 de vulpi şi 3 lupi. 11 urmează Ion Vlăsceanu, din Topoloveni, şi Ilie Mincă, preşedintele filialei Ştfiffineşti. In taţg-Li ei trei timneten au nimerit nu mai puţin de 1 274 de... ţinte răpitoare. Săculeţele cu haşism . Acum cîteva zile, la punctul de frontieră Giurgiu, a oprit un autoturism în care se aflau trei turişti străini. La obişnuitul control vamal totul părea normal. Un răspuns cam echivoc la o întrebare i-a determinat însă pe lucrătorii vamali să încerce să se clarifice printr-o verificare suplimentară. Cu acest prilej, în tapiţeria şi motorul autoturismului au găsit 100 de săculeţe cu o substanţă puţin obişnuită. Analizele făcute au stabilit că era vorba de 20 kg. haşiş. Aşa stînd lucrurile, celor trei traficanţi de stupefiante li s-a întrerupt călătoria, pentru a suporta consecinţele prevăzute de legile ţării noastre şi de legile internaţionale. De 10000 escrocherii II cheamă Dorin Popa. De profesie — inginer silvic. Lucra la unitatea de transporturi forestiere Baia Mare. Dumnealui ţinea însă neapărat să se specializeze într-o cu totul altă... ramură. Promitea celor creduli, contra unui „avans“ oarecare, ba lemn de foc, ba cherestea, ba altceva. Intr-o zi l-a asigurat pe Grigore Ghinde că-i face rost de nişte verighete. Intr-alta, pe Ioan Solomon l-a încredinţat că-i va procura o scurtă de piele ş.a.m.d. In total, a dus astfel cu vorba 10 naivi sau oameni puşi pe... „făcut rost“ de la care a încasat 10 000 lei. Dar cum ulciorul nu merge de multe ori la apă, această „reprofilare“ i-a adus un an şi şase luni Închisoare. Dezgheţaţi autobuzele! întreprinderea de transporturi din Bucureşti este, pare-se, hotărîtă să facă concurenţă gerului abătut zilele acestea asupra Capitalei. Dovadă ? Autobuzele înregistrează cu regularitate scăderi de nivel de cite 20—30 minute faţă de orar ; tot mai multe maşini se defectează şi se retrag la depouri. Spre exemplificare, cazurile autobuzelor de pe liniile 44, 48, 31, 111 sau 105, ori traseul 38 pe care, vineri, la ora 9, rămăsese în cursă... un singur autovehicul. O altă anomalie : instalaţiile de încălzire care cu citva timp in urmă funcţionau din plin (deşi nu era nevoie) acum au îngheţat şi ele. De aceea, semnalăm situaţia forurilor de resort, în speranţa că „vor încălzi“ aşa cum se cuvine pe cei ce trebuie să asigure funcţionarea ireproşabilă a acestui serviciu public. Rubrică redactată de : Gheorghe POPESCU Dumitru KRCOB şi corespondenţii „Scînteîi" I.______________| în intimpinarea semicentenarului U.T.C. Sprijinul concret organizaţiei de tineret - îndatorire de frunte a comuniştilor Educarea tineretului în spiritul înaltelor idealuri ale socialismului, cultivarea în rindurile sale a dragostei faţă de muncă, a curajului, hărniciei, abnegaţiei, constituie obiective majore ale programului educaţiei comuniste adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. După cum arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, organele şi organizaţiile de partid trebuie să considere munca de educare a tineretului ca o datorie de prim ordin, permanentă, de ea depinzind viitorul societăţii, al naţiunii noastre socialiste. In îndeplinirea sarcinilor ce-i revin în acest domeniu, Comitetul judeţean de partid Neamţ este preocupat, în primul rînd, să întărească continuu rolul conducător al organizaţiilor de partid in educarea tineretului, să acorde un sprijin concret organizaţiilor U.T.C. în ridicarea nivelului întregii activităţi poltico-ideologice şi cultural-educative. Apropierea semicentenarului U.T.C. acţionează ca un imbold în această direcţie — deşi, este necesar de subliniat, sprijinirea organizaţiei de tineret este o îndatorire nu cu caracter sezonier, de campanie, ci permanentă, o obligaţie de frunte a comuniştilor. In acest sens, în urma unei plenare lărgite a comitetului judeţean, biroul comitetului judeţean a stabilit un complex de măsuri vizînd îmbunătăţirea activităţii de educare comunistă desfăşurată de organizaţiile U.T.C. , in vederea pregătirii materialului prezentat la şedinţa de birou, colective formate din activişti de partid şi ai U.T.C. s-au deplasat în diferite întreprinderi şi localităţi din judeţ, analizînd modalităţile în care se desfăşoară activitatea educativă în rindurile tineretului. La Roman, de exemplu, unde în activitatea organizaţiei municipale de tineret petsistau manifestări de formalism şi inerţie iar munca politico-educativă folosea o gamă redusă de mijloace, biroul comitetului municipal de partid a analizat stilul şi metodele folosite de organizaţiile U.T.C. în procesul educaţional, modul în care organizaţiile de partid conduc această activitate. La Sagna, după ce a iniţiat un studiu asupra orientării şi conţinutului muncii educative desfăşurate în rindul tineretului, comitetul comunal de partid a dezbătut într-o plenară concluziile desprinse din studiul efectuat, adoptind măsuri menite a contribui la îmbunătăţirea activităţii. Necesitatea creşterii rolului şi răspunderii organizaţiilor de partid în conducerea activităţii educative în rindurile tineretului este cu atit mai imperioasă, cu cit într-un şir de unităţi ele nu îşi îndeplinesc în mod corespunzător sarcinile ce le revin. în adunările de partid de la Combinatul de îngrăşăminte cu azot din Piatra Neamţ a fost criticată tendinţa unor organizaţii de partid de a lăsa exclusiv pe seama organizaţiilor U.T.C. munca de educare comunistă a tineretului, ceea ce s-a răsfrînt în tematica îngustă şi sărăcia de idei a expunerilor din cadrul învăţămintului politic, ca şi în slabul ecou al acţiunilor cultural-educative întreprinse. Considerăm că principalul factor de remediere a acestor deficienţe constă în înrădăcinarea — pe toate verigile organelor locale de partid — a convingerii ca educarea comunistă a tinerei generaţii nu poate fi rezultatul unor „campanii“, al unor acţiuni ocazionale, ci rodul unei activităţi continue, perseverente, de largă perspectivă, desfăşurată cu răbdare, tactşi înţelegere, sub conducerea organizaţiilor de partid cu aportul efectiv al tuturor comuniştilor. In această ordine de idei, acţionăm pentru materializarea indicaţiilor cuprinse in documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 35 noiembrie 1971 privind îmbunătăţirea orientării şi conţinutului muncii de educare comunistă a tineretului. Este un domeniu în care experienţa dobindită se cere îmbogăţită. Ne propunem să extindem practica încetăţenită la comitetele U.T.C. de la întreprinderea mecanică Roman, U.E.I.L. Roznov, din comunele Valea Ursului, Secueni, Gherăeşti, de a organiza întîlniri ale uteciştilor cu muncitori virstnici, activişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă care, explicind aspecte actuale ale politicii partidului, împărtăşind din experienţa lor de viaţă şi muncă, contribuie la lărgirea orizontului politic şi profesional al tinerilor. Diferite simpozioane pe teme cum ar fi „Tineretul — beneficiar al realizărilor socialismului“, „Aspiraţiile actuale ale tineretului în România“, ciclurile de conferinţe — „Aspecte din istoria U.T.C.“, „Profilul moral al tinărului zilelor noastre“, „Atitudinea socialistă a tineretului faţă de muncă“ — organizate in cinstea semicentenarului U.T.C. — precum şi vizitele la muzee, locuri istorice completează armonios această activitate. In practica de zi cu zi intilnim însă deseori organizaţii U.T.C. care pierd din cîmpul vizual una din îndatorirle lor fundamentale — educarea tineretului prin muncă şi pentru muncă. Este elocvent din acest punct de vedere studiul întreprins de comitetul de partid al Fabricii de ciment din Bicaz. Deşi aici disciplina, aportul tinerilor la îndeplinirea sarcinilor de plan erau nesatisfăcătoare, comitetul U.T.C. nu şi-a propus, in ultimul an, să facă din aceste probleme obiectul unor largi dezbateri in plenul organizaţiei. Nu e insă mai puţin adevărat că neglijarea de către unele organizaţii U.T.C. a problemelor majore ale muncii politico-educative este favorizată de modul formal în care unele organizaţii de partid îşi exercită viaţa de partid funcţiile de control şi îndrumare. In mai multe unităţi ale U.E.I.L. Piatra Neamţ, bunăoară, organizaţiile de partid se limitează la a urmări doar numărul şedinţelor, al cursanţilor şi lecţiilor ţinute în cadrul invăţămîntului U.T .„ ca şi frecvenţa diverselor manifestări culturale, în loc să-şi concentreze atenţia asupra conţinutului de idei al acestor activităţi, a forţei lor de influenţare. Or, o asemenea intervenţie a organizaţiilor de partid ar fi cu atit mai necesară cu cit desfăşurarea unei intense activităţi poltice şi cultural-educative în rindurile tinerilor — în majoritatea lor proveniţi din mediul rural — ar avea un efect pozitiv asupra integrării mai rapide a acestora în colectivul unităţii în care lucrează. In lumina prevederilor programului educaţiei socialiste adoptat de partid, căutăm să facem din cultivarea in conştiinţa tineretului a dragostei faţă de muncă, a datoriei de a munci cu pasiune in folosul dezvoltării societăţii, o problemă politică, acordîndu-i, în consecinţă, o maximă importanţă. In acest scop, diferite organizaţii de partid, cum sunt cele de la uzinele Săvineşti, C A.P. Bălăneşti, Ghindăoani, Făurei, au iniţiat, împreună cu organizaţiile U.T.C., vizite ale tinerilor la noile obiective'' industriale din judeţ, excursii pe şantiere, corelate cu activităţi patriotice, întîlniri cu foştii brigadieri de la Bicaz, acţiuni menite să sădească în conştiinţa tinerilor convingerea că toate înfăptuirile socialismului sunt rodul muncii harnice, entuziaste a poporului condus de partid. In marile unităţi industriale de la Săvineşti şi Piatra Neamţ se organizează frecvent concursuri şi olimpiade ale tinerilor de diferite meserii, tinerii evidenţiaţi în întrecerea socialistă sunt popularizaţi la panourile de onoare, staţiile de radioamplificare şi gazetele de perete. Căutăm, in acelaşi timp, prin mijloace variate să cultivăm dragostea faţă de întreprinderea în care muncesc, faţă de tradiţiile ei, arătîndu-le că realizările din anii noştri s-au obţinut cu preţul unor grele eforturi, că nimic nu ne-a venit de-a gata, iar pentru a intensifica ritmul progresului este nevoie de aportul efectiv al tuturor. Evident, înrădăcinarea respectului, a dragostei faţă de muncă este de neconceput fără dezvoltarea unei puternice opinii de masă potrivnice lenei, nepăsării, chiulului, tendinţelor de viaţă parazitară. De aceea noi am apreciat pozitiv felul în care a procedat Comitetul comunal de partid Secueni, organizind o întîlnire a cooperatorilor cu un şir de tineri care nu participau la lucrările agricole, precum şi cu părinţii lor. în cursul discuţiilor purtate a fost combătută, cu argumente convingătoare, mentalitatea acelor tineri care considerau că este „dreptul“ lor să trăiască fără a lucra, fără a fi cu nimic de folos societăţii. Experienţa a demonstrat că acolo unde organizaţiile de partid acordă atenţia cuvenită educării tinerilor prin muncă, aceştia se încadrează efectiv in procesul de producţie, efortul lor se materializează în îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan. Intilnim însă şi situaţii contrarii, cînd neglijarea de către organizaţiile de partid şi U.T.C. a îndatoririlor ce le revin în acest domeniu duce la stări de lucruri ca cele din unele secţii ale uzinei din Săvineşti, I.L.L. „Ozana“ din Tîrgu-Neamţ, unde sunt tineri care nu folosesc corespunzător utilajele, lrosesc timpul de lucru, dau produse de proastă calitate, lipsesc nemotivat de la program. Nenumărate fapte demonstrează că eficienţa activităţii educative în rindurile tineretului depinde în măsură hotărîtoare de modul în care este stimulată iniţiativa organizaţiilor U.T.C., în găsirea unor forme şi modalităţi adecvate de muncă politică, cu o mare forţă de convingere. De aceea, suntem preocupaţi să intensificăm acţiunile pentru cultivarea trăsăturilor proprii omului nou, domeniu în care au obţinut rezultate pozitive organizaţiile de partid şi U.T.C. de la Intreprinderea mecanică din Roman, comunele Borleşti, Girov ş.a. Aceasta nu justifică, însă, tendinţa unor activişti de partid care, în dorinţa de a îmbunătăţi activitatea educativă in rindurile tineretului, iau asupra lor realizarea sarcinilor ce revin nemijlocit organizaţiilor U.T.C., substituindu-se acestora. Programul P.C.R. pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice deschide largi perspective muncii de formare a tinerei generaţii în spiritul înaltelor idealuri ale socialismului. Comitetul judeţean de partid Neamţ va mobiliza toate organizaţiile de partid din judeţ pentru ca indicaţiile cuprinse în acest document de excepţională însemnătate să se materializeze în acţiuni menite să sporească aportul întregii activităţi politicoeducative la înrădăcinarea unor convingeri comuniste ferme în rindurile celor mai largi mase ale poporului, ale tinerei generaţii. Vasile DASCALU secretar al Comitetului judeţean Neamţ al P.C.R. (Urmare din pag. I) Nu-i nici un secret pentru nimeni că ani de zile, poate în alte locuri şi acum, a existat un adevărat duel între proiectanţi şi uzină Uzina, de obicei, obiectează că este „încărcată“ prea mult, iar proiectantul că e obligat să gândească, să conceapă la nivelul ritmurilor mondiale. In fond, aici se înfruntă două concepţii, cind de fapt ar trebui să se caute soluţiile pentru mai bine. Or, la noi, lucrurile s-au petrecut invers. — Adică ? — Proiectantul a optat pentru o variantă acceptabilă, care să nu supere, chipurile, uzina. O experienţă anterioară l-a minat probabil spre această soluţie de compromis.. — ...care a declanşat „duelul"? — Da, dar nu de natura aceluia: „tovarăşe proiectant, de ce mi-ai pus atîta în circă? Nu vezi că nu pot să duc?“ Ci: „tovarăşe proiectant, de ce nu mă stimezi? Oare numai atîta putem face noi?“ In faţa unei asemenea realităţi, de-a dreptul inedite, ne-am unit forţele şi am trecut la elaborarea variantelor la care mereu, din mers, mai găsim cite ceva de îmbunătăţit... Motivele acestui „conflict“ dau ele singure dimensiunile morale ale celor angajaţi în el. Intr-o astfel de confruntare oamenii şi-au dezvăluit emoţionant spiritul de responsabilitate, legăturile intime cu uzina, înţelegerea adîncă a imperativului de a pune în valoare cit mai deplin resursele ei materiale. In acelaşi timp, în această cursă contra cronometru pentru mai mult şi mai bine, a căpătat relief statoric disponibilitatea pentru nou, virtuţile morale înaintate, potrivit cărora fiecare se simte dator să-şi afirme iniţiativa, să-şi asume răspunderea unor soluţii care pot determina o fructificare mai certă a eforturilor fizice şi de gîndire... — Reamplasarea utilajelor trebuie astfel concepută incit să nu ne trezim că nu mai avem unde pune sîrma — și-a exprimat punctul de vedere Ion Ștefănescu, unul dintre cei mai buni șefi de echipă de la tratamente termice. Observația n-a căzut în gol. Ecoul ei concret ? „Mai întîi se va monta cuptorul nou şi apoi va fi demolat cel vechi“. — Cită producţie se preconizează să realizăm după noul flux? — au întrebat miştrii Constantin Hada şi Ion Iricean. — De la 6 tone la 13 tone pe metru pătrat. — Mă rog... Dar cum şi pe unde se va mai face transportul uzinal curent ? — Da, s-a recunoscut, transportul este intr-adevăr o problemă. Să fie însă chiar o piedică de netrecut ? Ia să ne gîndim cu toţii la asta. Chestiunea cerea un studiu atent şi cuprinzător. S-au colectat zeci şi zeci de opinii, de propuneri concrete. Au fost mobilizaţi specialiştii în transporturi din uzină şi din afara ei. S-a apelat şi la ajutorul celor de la CEPECA. Pînă la ora actuală, pentru cîteva secţii, s-au şi stabilit soluţiile ştiinţifice ale transportului. La electrozi, de pildă, s-a calculat că se poate amplasa o capacitate suplimentară de 8 000 tone pe an. Cum ? Prin mărirea, vitezei de transport, scurtarea distanţelor, utilizarea cu rost a spaţiilor de aşteptare. „Unul dintre birouri, rememorează cineva, devenise un fel de stat major al acţiunii de folosire mai bună a spaţiilor de producţie. Pe o planşă aşezată pe masă, nişte cartoane, închipuind feluritele utilaje din hale, erau combinate un fel de fel de poziţii. Directorul uzinei, tovarăşul Leonida Cazacu, şi-a petrecut multe seri aici. Nu o dată s-au încins dispute pasionante, nu o dată s-au ivit stări de impas, împreună cu proiectantul însă, lucrurile s-au lămurit pe rînd, soluţiile s-au conturat, chibzuind pe îndelete, nu confruntări creatoare“. „ Aflarea acestor soluţii, prin efortul tuturor, ne spune secretarul comitetului de partid, a avut o dublă valoare. Una, productivă, concretă. Cealaltă, de un fel deosebit, la fel de importantă. Nu am termenul la îndemînă s-o numesc. Oricum, ea a statornicit convingerea că nu sunt obstacole de netrecut, că oamenii dispun de o asemenea rezervă de energie şi spirit creator incit, uneori, îţi vine greu să evaluezi dimensiunile. Tovarăşul Eugen Sandu se opreşte la un episod, pentru demonstraţie. La zincare, reamplasarea cîtorva utilaje a antrenat numeroase forţe umane. La un moment dat, constructorul s-a trezit că a intrat „în criză de timp“. Termenele de punere in funcţiune riscau să nu fie respectate. Dar nu. Cursa contra cronometru Asta nu trebuia să se întimple în nici un caz! Comuniştii au luat iniţiativa, ca, fiecare, după orele de producţie, să se alăture alte cîteva ore constructorilor. „In fond, ziceau cei mai mulţi, muncim la montarea utilajelor la care tot noi vom lucra. Nu ne strică să re cunoaştem şi mai bine. Va fi o experienţă utilă“. Şi astfel, cind suna ora de încetare a lucrului, mulţi oameni de la zin care îşi contramandau singuri programele personale, încheiau un schimb şi, în aceeaşi salopetă, începeau schimbul de... constructori, de montori. Cîte asemenea după-amieze nu le-au petrecut astfel Nicolae Carabaşa, Stelian Gîscă, Constantin Jipa, sudorul Constantin Dumitru şi cîţi alţii ? Sunt oameni care recunosc deschis că, în această unire a eforturilor, pe lingă faptul că tezaurul de experienţă personală s-a îmbogăţit, au avut şi satisfacţia simplă şi emoţionantă de a fi contribuit la punerea în funcţiune, mult mai repede, a diferitelor instalaţii. E o bucurie omenească autentică, născută din participarea efectivă la efortul general de a aşeza ritmurile uzinei la nivelul real de dotare tehnică şi de experienţă umană acumulată. Este bucuria unor oameni responsabili care au antrenat toate resursele de energie şi creaţie pentru a împlini exemplar indicaţiile secretarului general al partidului vizînd o atitudine cu adevărat de proprietar şi producător faţă de punerea în valoare a condiţiilor materiale create. Un prim bilanţ al acestei ofensive în curs de desfăşurare la uzina buzoiană , 1971 a fost încheiat cu o producţie globală suplimentară de 18 milioane lei. Toate contractele au fost onorate. La export s-a dat peste plan o producţie în valoare de 650 000 Iei valută. Beneficiile suplimentare sunt evaluate la 4 milioane lei. Un bilanţ activ deci. Lingă el consemnăm hotărîrea acestui destoinic colectiv ca 1972 să adauge noi motive de mindrie. Clădirea sediului politic-administrativ din Tîrgovişte Foto : S. Cristian * SIBIU Lucrări de restaurare Una din principalele atracţii turistice ale Sibiului — zidul celei de-a treia centuri de fortificaţie a cetăţii, cu cele trei turnuri de apărare — a fost îmbogăţit recent cu un coridor acoperit, în lungime de 85 metri. El a fost reconstruit între „Turnul dulgherilor“ şi „Turnul olarilor“, după vechi schiţe existente în arhivele muzeului Bruckenthal. O dată cu terminarea şi a altor lucrări de restaurare, această parte a importantului monument istoric de pe strada Cetăţii va constitui un autentic muzeu medieval, reprezentativ pentru Sibiul secolului al XVI-lea. SCINTEIA — sîmbătă 15 ianuarie 1972 CURIER JUDEŢEAN CORESPONDENŢII „SCÎNTEII" TRANSMIT: DOLJ Preţuirea muncii obşteşti Cetăţenii Bacăului au trăit ieri, 14 ianuarie, un eveniment deosebit : oraşului lor i s-a decernat, în cadrul unei festivităţi, premiul I pe ţară pentru rezultatele remarcabile obţinute in anul 1971, în acţiunea de înfrumuseţare şi bună gospodărire a localităţii lor. Într-o atmosferă entuziastă, participanţii la adunare au adoptat textul unei telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin care asigură conducerea partidului şi statului că vor munci cu entuziasm şi dăruire pentru a pune în valoare toate resursele de care dispun în vederea îndeplinirii şi depăşirii planului şi angajamentelor pe acest NEAMŢ Ţărani cooperatori la odihna şi tratament . In aceste zile, poştaşii din judeţul Neamţ au împărţit destinatarilor ilustrate expediate de către cei 180 de ţărani cooperatori din comunele Săbăoani, Ţibucani, Grumazeşti, Trifeşti, Moldoveni etc. care, în cadrul primei serii a anului, se bucură de odihnă şi tratament în staţiunile balneo-climaterice Bazna, Borsec, Călimăneşti, Băile Herculane şi altele. In acest an, circa 1 200 de ţărani cooperatori din judeţul Neamţ vor beneficia de dreptul de a-şi îngriji sănătatea în staţiunile de odihnă şi tratament din ţară. Cantină pentru 2 000 de persoane In zona municipiului Craiova, unde se află uzinele „Electroputere“. Uzina de maşini şi material rulant şi unde va activa noul sector al uzinei „7 Noiembrie“, a fost construită o cantină modernă. Prevăzută cu încăperi spaţioase şi mobilier adecvat, cu utilaje electrice de bucătărie, camere frigorifice, magazii etc., în noua cantină pot servi zilnic masa 2 000 de persoane. „Moţul" - o cooperativă cu 21 de secţii In oraşul Cîmpeni a luat fiinţă cooperativa meşteşugărească „Moţul“, care îşi va desfăşura activitatea atit la Cimpeni, cit şi în centrul minier Baia de Arieş şi comuna Avram Iancu. Cooperativa „Moţul” are 21 de secţii : de cişmărie, tricotaje, croitorie, construcţii şi altele. Scopul principal : producerea de covoare şi obiecte de artizanat, valorificîndu-se astfel îndeletniciri tradiţionale pe aceste meleaguri. BUZĂU Noi obiective turistice . Pe şoseaua naţională Buzău — Bucureşti, în locul actualului „Popas Merei“, unitate care şi-a cîştigat renume în rindul călătorilor, se va construi un mare han turistic. De asemenea, in staţiunea buzoiană Monteoru-Băi, se construieşte un modern corn , plex turistic, care va oferi condiţii dintre cele mai bune de tratament, cazare şi agrement. ri Complex de vinificaţie Pentru a vinifica şi păstra mai bine rodul podgoriilor aparţinînd de I.A.S. Bucium s-a construit un nou complex de vinificaţie, în imediata apropiere a vestitului han „Trei sarmale“. In noul complex se pot vinifica pînă la 13 000 tone struguri şi se pot depozita circa 950 vagoane vin. Complexul dispune și de o stație automată de îmbuteliere a vinului. Nopţile albe ale lui P 10 (Urmare din pag. I)ţii sunt gazdele unor dese petreceri nocturne, foarte zgomotoase, care alungă somnul tuturor locatarilor din jur. Ce gindesc aceşti oameni ? I-am adus la cunoştinţă (dacă mai era nevoie) lui Gheorghe Faur că locatarii din bloc se plina de faptul că le strică somnul cu chefurile şi scandalurile pe care le provoacă. — Vai de mine — s-a lepădat el ca de Satana, eu cind mă-mbăt sunt cel mai blind... Atit de „blind“, incit sub teroarea scandalului soţia şi copiii au părăsit domiciliul. Guriţă, vecinul lui de palier (a cărui soţie a plecat de-acasă tot din cauza „blindeţii“ soţului) are alt „tabiet“ : cind vine noaptea pe trei cărări, aprinde toate luminile şi pune în funcţiune, la maximum de intensitate, toate aparatele electrice care produc muzică — televizor, radio, picup. De ce ? „Filozofie“ tipică . — Am auzit că pe lumea ailaltă e întuneric și tăcere. Măcar pe lumea asta să fie lumină și muzică... în locul oricărui comentariu, ne întrebăm : Oare nu se poate face nimic împotriva acestor scandalagii ? Nu există mijloace legale pentru a-i trage la răspundere ? Acestor întrebări le răspunde decretul 153 din 1970 (pentru stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii privind regulile de convieţuire socială, ordinea şi liniştea publică). Art. 2 al acestui decret conţine un paragraf — „g“ — care glăsuieşte : „Tulburarea, fără drept a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote, cu orice aparat sau alt obiect, ori prin strigăte sau larmă“ se „sancţionează cu închisoare contravenţională de la 10 zile la o lună sau cu amendă de la 300 la 1000 de lei“. în virtutea acestui decret, consiliile populare ale sectoarelor şi circumscripţiilor de miliţie au aplicat amenzi celor găsiţi in culpă , tribunalul sectorului 7, însărcinat în mod special cu aplicarea lui, a judecat cîteva zeci de cazuri. Decretul este, fără îndoială, o armă de apărare a liniştii cetăţenilor împotriva acelora care o nesocotesc. Se pune însă întrebarea dacă această armă este bine folosită, în aşa fel incit să-i pună la punct pe scandalagii. Iată opinia tov. it. col. Ion Popescu, comandantul circumscripţiei de miliţie nr. 21 : — In fiecare zi ni se prezintă cazuri care se încadrează în paragraful ,.g“ al decretului 153. Aplicăm sancţiunile cuvenite. Uneori, cei sancţionaţi vin a doua zi la noi lucizi, şi-şi cer iertare pentru scandalul provocat în cursul nopţii. Comportarea lor ulterioară dovedeşte că amenda a avut efectul educativ scontat. Dar avem destul de mulţi recidivişti. Sunt cazuri când unui individ i s-au aplicat patru-cinci amenzi, dar el continuă să provoace scandaluri. Date fiind implicaţiile de ordin social şi moral, urmările tulburării liniştii publice, părerea mea e că — în special recidiviştilor — va trebui să li se aplice amenzile cele mai aspre prevăzute în decret. De asemenea, pentru aducerea la ordine a acestor cetăţeni ar trebui să contribuie — din punct de vedere educativ — în mai mare măsură şi întreprinderile unde sunt salariaţi, precum şi asociaţiile de locatari din blocurile unde locuiesc. Pe parcursul investigaţiilor noastre am înţeles că — în mod firesc —■ comitetele asociaţilor de locatari sunt profund interesate în menţinerea liniştii. Ce pot face totuşi ele în această direcţie ? Pot pune pe scandalagii în discuţia adunării generale a locatarilor. Se întîmplă însă ca, celor ce tulbură liniştea colocatarilor puţin să le pese de critică, oricit ar fi ea de aspră. Unii, după ce ridică în puterea nopţii tot blocul în picioare, consideră critica îndreptăţită drept o... ofensă !,Mihai Marincaş (bl. P 10) a trimis o jalbă comitetului de locatari, arătînd cit de jignit se socoteşte de faptul că a fost pus în discuţie pentru beţii şi scandaluri repetate) ; alţii, ca Gh. Slăvoiu, din str. Compozitorilor 22, pentru a ieşi basma curată, calomniază în stingă şi în dreapta pe membrii comitetului de locatari. — Cred că asociaţia de locatari ar trebui să aibă mai multe drepturi în soluţionarea unor cazuri extreme, remarca Aurel Bărbuşel, preşedintele comitetului de locatari din blocul 4 S- 14. De pildă, dreptul de a propune diferite sancţiuni. Reţinem această propunere, adăugind şi observaţia, făcută de unii salariaţi ai consiliului popular al sectorului 7, care, pe baza confruntărilor cu realitatea, afirmă, pe drept cuvînt, că asociaţiilor de locatari se rezervă un rol minor în aplicarea decretului 153. Pentru întocmirea procesului verbal, care stă la baza sancţionării celui care a tulburat liniştea publică, potrivit legii, agentul constatator (care poate fi doar primarul sau împuternicitul lui, un ofiţer sau subofiţer de miliţie) trebuie să fie la faţa locului, în momentul comiterii infracţiunii. Această prezenţă , se înţelege, este, practic, imposibilă. Să presupunem că în blocul P-10 a izbucnit un scandal în puterea nopţii. Cui se adresează cetăţenii ? Circumscripţiei de miliţie. Pînă ajunge reprezentantul legii la faţa locului se scurge timp, beţivanul care a provocat larma s-a potolit sau a fost potolit de locatarii din vecinătate. Prin urmare, agentul constată că e linişte, iar reconstituirea faptelor e greoaie. Nu ar fi mai simplu să dispună de dreptul de agent constatator însuşi comitetul locatarilor ? Am comunicat această propunere tovarăşului Silvestru Vîrtosu, preşedintele secţiei a V-a civile a Tribunalului municipiului Bucureşti, cerîndu-i părerea. — Intr-adevăr, eficienţa, forţa decretului 153 vor spori prin acordarea de drepturi suplimentare asociaţiilor de locatari, foruri obşteşti mature, cărora, oricum, cetăţenii li se adresează cerîndu-le să intervină pentru a restabili Eniştea. Ar trebui analizată, de pildă, posibilitatea ca primarul să numească, nu unul, ci mai mulţi împuterniciţi, eventual chiar dintre membrii comitetelor asociaţiilor de locatari. Influenţa educativă a comitetelor, în rindul cetăţenilor, nu ar avea decit de cîştigat. Supunem aceste constatări şi propuneri atenţiei forurilor în drept. Adăugăm, totodată, opinia cetăţenilor cu care am stat de vorbă ; ei sunt de părere că în asemenea cazuri orice indulgenţă e dăunătoare. Statul le-a dat oamenilor case bune, confortabile, de care nu se pot bucura în voie din cauza cîtorva scandalagii. Ac de cojocul lor există. Doar că ar trebui să fie ceva mai ascuţit, pe măsura... cojocului.