Scînteia, ianuarie 1972 (Anul 41, nr. 9016-9044)

1972-01-15 / nr. 9028

SCINTEIA — simbäta 15 Ianuarie 1972 Şedinţa anuală a Comitetului Naţional F.A.O. Vineri a avut loc şedinţa anuală a Comitetului naţional F.A.O., la care au luat parte membrii comitetului, reprezentanţi ai ministerelor şi altor instituţii centrale interesate in co­laborarea cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricul­tură. Cu acest prilej au fost prezentate informări privind acţiunile întreprin­se în ultima perioadă in colaborare cu F.A.O., şi asupra activităţii dele­gaţiei române la cea de-a XVI-a. Conferinţă F.A.O. din noiembrie 1971. De asemenea, a fost dezbătut şi definitivat planul pe anul în curs, care cuprinde o sere de acţiuni vizînd intensificarea şi extinderea colaborării României cu F.A.O. pe multiple planuri şi participarea tot mai activă a ţării noastre la activi­tatea acestei instituţii specializate a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Lu­CRARILE ŞEDINŢEI CONSILIULUI SANITAR SUPERIOR ŞI A COLEGIULUI MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII * * In zilele de 13 şi 14 ianuarie s-au desfăşurat în Capitală lucrările şe­dinţei Consiliului sanitar superior şi a colegiului Ministerului Sănătăţii. Au luat parte academicieni, cadre universitare din întreaga ţară, con­­ducători ai direcţiilor sanitare jude­ţene, specialişti în probleme de igie­nă, reprezentanţi ai unor ministere şi instituţii centrale. Cu acest prilej au fost dezbătute probleme importante referitoare la continua îmbunătăţire a ocrotirii să­nătăţii populaţiei. In cele două zile ale lucrărilor au fost prezentate re­ferate privind : condiţiile de igienă şi măsuri de îmbunătăţire în acest domeniu ; educaţia sanitară a popu­laţiei, norme generale cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii de educaţie sanitară de către perso­nalul sanitar ; situaţia actuală a bo­lilor psihice şi programul privind a­­părarea şi promovarea sănătăţii min­tale a populaţiei. Analizînd activitatea desfăşurată de personalul din unităţile sanitare din domeniul igienei, Consiliul sanitar superior a făcut recomandări privind principalele direcţii în care trebuie să se acţioneze pentru obţinerea unor rezultate din ce în ce mai bune. S-a insistat asupra necesităţii îmbunătăţirii condiţiilor generale de igienă, a întăririi şi dezvoltării con­trolului sanitar, care trebuie să asi­gure supravegherea activă a stării de sănătate a populaţiei şi să impună cu fermitate aplicarea măsurilor de igienă în toate sectoarele. Dezbătînd importanta problemă a răspîndirii cunoştinţelor educativ­­sanitare, Consiliul sanitar superior a apreciat rolul hotărîtor al acestei ac­tivităţi pentru promovarea principiu­lui profilaxiei în asigurarea ocrotirii sănătăţii şi a subliniat necesitatea antrenării în această activitate a tu­turor organelor cu atribuţii de ins­truire, educaţie şi culturalizare a maselor. Participanţii la dezbateri au subliniat că pentru îmbunătăţirea în continuare a stării de sănătate a populaţiei este necesar să se ia largi măsuri cu caracter profilactic, pen­tru aplicarea cărora trebuie să coo­pereze şi să acţioneze toate forţele societăţii. Consiliul sanitar superior a reco­mandat un program de măsuri pen­tru îmbunătăţirea muncii moral-edu­cative în rîndurile personalului sani­tar, în scopul creşterii grijii şi res­pectului faţă de omul bolnav şi su­ferinţele sale, al prevenirii abaterilor de la principiile eticii şi echităţii so­cialiste prin întărirea activităţii or­ganelor de conducere din unităţile sanitare şi a colegiilor medicilor şi farmaciştilor, precum şi prin crearea unor legături permanente cu popu­laţia. La încheierea lucrărilor, cei pre­zenţi au adresat o telegramă Comi­tetului Central al Partidului Comu­nist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care şi-au exprimat profunda lor recunoştinţă faţă de grija permanentă pe care conducerea partidului o manifestă pentru creş­terea bunăstării materiale şi spiri­tuale, pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, însufleţiţi de măreţul program al edificării societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate — se scrie în tele­gramă — ne angajăm să depunem toate eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor în domeniul ocrotirii sănă­tăţii conform prevederilor Directive­lor C.C. al P.C.R., cu privire la îm­bunătăţirea asistenţei medicale, încredinţăm Comitetul Central al partidului, pe dumneavoastră perso­nal tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că întregul personal sanitar va depune toate eforturile, priceperea şi cunoş­tinţele sale în slujba sănătăţii po­porului. (Agerpres) Cronica zilei Ministrul relaţiilor externe al Re­publicii Peru, generalul de brigadă Miguel Angel de la Flor Valle, a trimis ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, o telegramă prin care mulţumeşte pentru felicitările adresate cu prilejul numirii sale în funcţia de ministru­ al relaţiilor ex­terne. Cu prilejul împlinirii a 122 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, vineri a avut loc în Capitală un simpozion cu tema „Cercetări docu­mentare despre Eminescu şi lumea copilăriei sale“, organizat de Muzeul literaturii române. Intr-o dezbatere liberă despre lu­mea copilăriei lui Mihai Eminescu, deschisă de Alecsandru Oprea, direc­torul muzeului, au luat cuvîntul, prin­tre: „alţi vorbitori,­­ profesorii Şerban Cioculescu, Augustin .Z., N...Pop, Du­mitru­­ Panaitescu, Edgar Papu, Ma­rin Bucur, precum şi muzeografii Co­­rin Grosu şi Flaviu Sabău. A fost prezentată, între altele, şi o serie din­­tr-un lot de 36 de corespondenţe ale lui Gheorghe Eminovici, datînd din perioada 1841—1845. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT TENIS România—Elveţia în primul tur al „Cupei Davis“ Reunită ieri la Londra, Federaţia internaţională de tenis a stabilit, prin tragere la sorţi, programul zo­nei europene a tradiţionalei compe­tiţii pentru „Cupa Davis“. In primul tur, care începe la 8 mai, selecţio­nata României va întâlni echipa El­veţiei. Alte meciuri : Italia—Aus­tria ; Olanda—Norvegia ; Iugosla­via—Polonia ; Finlanda—Danemarca ; U.R.S.S.—Ungaria ; Franţa—Anglia ; Bulgaria—Spania ; Irlanda—Turcia ; Grecia—R.F. a Germaniei ; Belgia— Cehoslovacia. Sferturile de finală ale zonei europene vor avea loc la 22 mai, semifinalele la 19 iunie și fi­nala zonei la 24 iulie. Pregătiri la început de an ale loturilor reprezentative de box Un număr total de 36 de pugilişti, aparţinînd loturilor reprezentative­­ şi de tineret, se află în acest în­ceput de an grupaţi sub supraveghe­rea antrenorilor la stagii de pregă­tire fizică sau tratamente speciale. Marea majoritate a componenţilor lotului A, 17 la număr, se găsesc la Băile Felix, unde fac tratamente me­dicale şi, totodată, sub conducerea lui Ion Popa, Constantin Nour şi Iordan Stoian, execută un program de pregătire fizică. Printre cei aflaţi la Băile Felix notăm boxeri cunos­cuţi ca Paul Dobrescu, Gabriel Po­­metcu, Alec Năstac, Constantin Gru­­escu, Gh. Ciochină, Al. Popa, Pavel Nedelcea, precum şi unii sportivi cu nume mai puţin cunoscute, ca, de pil­dă, Ion Mocanu, din Bocşa Română (categoria mijlocie-mică). Semna­lăm, de asemenea, printre cei selec­ţionaţi pe experimentaţii Nicolae Gîju şi Ion Covaci. Din lot lipsesc din diferite motive (studii etc.) Mi­hai Aurel, Ion Alexe, Vasile Anto­­niu, Victor Silberman, Aurel Dumi­­trescu. Stagiul de la Băile Felix, în­ceput la 3 ianuarie, se va încheia la 19 ianuarie, urmînd ca între 26 ianuarie şi 20 februarie să se treacă la o etapă de pregătire la munte (Păltiniş). Poate, după această dată, vom vedea şi meciuri de box... Cit priveşte totul de tineret, el se află în pregătire la „altitudine" (Piatra Arsă), pentru o perioadă de 20 de zile. Antrenorii Teodor Nicu­­lescu, Ion Dumitru, precum și Con­stantin Ciucă, acesta din urmă proaspăt promovat în conducerea lotului, dispun de 19 boxeri, prin­tre care Sandu Mihalcea, Dinu Condurat, Alexandru Turei, Simion Cutov. Campionatele europene O BOB Vineri la Saint Moritz au luat sfîrşit campionatele europene de bob pentru echipajele de două persoane. Titlul a revenit echipajului secund al R.F. a Germaniei (format din Wolfgang Zimmerer şi Peter Utz­­schneider), care a înregistrat timpul total (4 manşe) de 5’09”35/100. Pe locurile următoare s-au clasat R.F. a Germaniei I — 5T0”07/100 şi Elveţiei — 5T2”01/100. Echipajul României, alcătuit din Stavarache şi Juncu, s-a clasat pe locul 18 cu 5T8”87/100. Săptămîna viitoare, tot la Saint Moritz, au loc campionatele euro­pene pentru echipajele de 4 per­soane . PATINAJ ARTISTIC După disputarea a 6 figuri impuse, în campionatul european feminin de patinaj artistic de la Göteborg conduce austriaca Beatrix Schuba cu 1 243,1 puncte, urmată de C. Wal­ter (Elveţia) și R. Trapanese (Ita­lia). • Pentru a patra oară consecutiv, cunoscutul sportiv cehoslovac Ondrej Nepela a cîștigat titlul de campion al Europei la patinaj artistic. El a tota­lizat în clasament 2731,7 puncte, fiind urmat de sovieticul Serghei Cetveruhin (26­7­5 p.) și francezul Patrick Pera (2652 p.). Concurentul român G. Fazekas a ocupat locul 18 (din 23 de concurenți) cu 2119,8 puncte. LOTO NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA DIN 14 IANUARIE 1972 FOND GENERAL DE CÎȘTIGURI : 1 234 541 lei. EXTRAGEREA I : 55 33 81 80 64 50 70 18 73. Fond de cistiguri : 595 553 lei. EXTRAGEREA a II-a : 61 49 34 63 45 63 21. Fond de cistiguri : 633 988 lei. LUCRĂRILE SIMPOZIONULUI STUDENŢESC „U.T.C. — şcoală de educaţie comunistă a tineretului" La Bucureşti au continuat vineri lucrările Simpozionului studenţesc „U.T.C. — şcoală de educaţie co­munistă a tineretului“, organizat de Consiliul Uniunii Asociaţiilor Stu­denţeşti din Universitatea Bucureşti. Pe agenda reuniunii au fost în­scrise în această zi referatele „Cu­noaşterea valorilor culturii, ştiinţei şi tehnicii contemporane — condiţie fundamentală in­formarea viitorului specialist“ (Universitatea din Bucu­reşti — coreferat Universitatea din Braşov) ; „Cultivarea tradiţiilor re­voluţionare, factor esenţial în edu­carea patriotică a studenţilor“ (Uni­versitatea din Iaşi — coreferat Uni­versitatea din Craiova) ; „Studenţi­mea democrată — prezenţă activă în mişcarea antifascistă din România“ (Universitatea din Bucureşti) ; „E­ducaţia prin muncă şi pentru mun­că, titlu de nobleţe pentru tineretul universitar“ (Universitatea din Ti­mişoara) ; „Educaţia tineretului­ u­­niversitar în spiritul dreptăţii şi e­­chităţii socialiste — obiectiv major al asociaţiilor studenţeşti“ (Univer­sitatea din Bucureşti). în aceeaşi zi, participanţii la sim­pozion au vizitat Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din Ro­mânia. Fabrica „Răsăritul“ la 60 de ani de existenţă BRAŞOV (corespondentul „Scin­­teii“, Nicolae Mocanu) . Fabrica de materiale refractare „Răsăritul“ din Braşov a împlinit şase decenii de activitate. De la producţia modestă existentă înainte de naţionalizare, care se reducea doar la cărămizi pen­tru construcţie, ţigle şi cahle de te­racotă, fabrica „Răsăritul“ a cunos­cut în anii construcţiei socialiste transformări importante, atît sub aspectul dezvoltării şi modernizării capacităţilor de producţie, cit şi al profilului fabricaţiei. Această între­prindere a devenit una din princi­palele unităţi din ţara noastră pro­ducătoare de materiale refractare pentru siderurgie. Cu prilejul aniversării a 60 de ani de existenţă, ieri a avut loc o festi­vitate la care au participat cadre din conducerea ministerului de re­sort, a unor institute şi întreprinderi din cadrul ramurii respective, repre­zentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. In Încheiere, într-o at­mosferă de însufleţire şi puternic entuziasm, colectivul fabricii a adop­tat textul unei telegrame trimise C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune printre altele : „In aceste momente, gindu­­rile noastre se îndreaptă cu recu­noştinţă fierbinte către gloriosul nostru partid, către dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Conştienţi de complexitatea marilor prevederi stabilite de cel de-al X-lea Congres al partidului, de sarcinile mari ce revin întreprinderii noastre în actualul cincinal, de eforturile pe care trebuie să le depunem pentru în­făptuirea acestora, vom acţiona şi pe mai departe cu hotărire, abnegaţie şi devotament, mobilizind întreaga noastră energie creatoare şi capaci­tate de muncă pentru realizarea obiectivelor ce ne stau în faţă“. R­etrospectiva săptămînii eviden­ţiază o dată mai mult orienta­rea statornică a politicii exter­ne a partidului nostru de dezvoltare a legăturilor de solidaritate cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, cu alte detaşamente ale oamenilor muncii, cu mişcările de eliberare na­ţională, democratice şi progresiste. Pe această linie consecventă, vizita în ţara noastră a delegaţiei Partidului Socialist Popular din Danemarca, condusă de preşedintele partidului, tovarăşul Sigurd Omann, primirea şi discuţiile avute cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, convorbirile dintre dele­gaţiile P.C.R. şi P.S.P.D., subliniind relaţiile prieteneşti dintre cele două partide şi dorinţa reciprocă de a sl dezvolta în continuare, au reliefat — aşa cum se arată în comunicat — importanţa deosebită pe care o are pentru progres şi pace unitatea de acţiune a tuturor detaşamentelor cla­sei muncitoare, in pofida unor deose­biri de păreri în diferite probleme, a tuturor forţelor antiimperialiste. In acelaşi sens, salutul C.C. al P.C.R. adresat Congresului Partidului Comunist Libanez, exprimînd senti­mentele de prietenie cu care oamenii muncii din România urmăresc lupta P.C. Libanez, relevă rolul activ al acestuia în făurirea unui larg front naţional al forţelor interesate în în­făptuirea revendicărilor maselor populare. Simpatia şi spiritul de solidaritate pe care le nutreşte poporul nostru faţă de procesele revoluţionare de pe continentul latino-american şi, în acest context, faţă de transformările sociale şi economice care au loc în Republica Chile de la instaurarea guvernului Unităţii Populare au fost reflectate de participarea delegaţiei P.C.R. la festivităţile semicentenaru­lui Partidului Comunist din Chile. Mesajul preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, transmis Conferinţei de la Cairo a Organizaţiei de solidaritate cu po­poarele afro-asiatice, precum şi cu­­vîntarea rostită de conducătorul de­legaţiei Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa au dat expresie sprijinului deplin pe care ţara noastră il acordă luptei popoa­relor de pe aceste continente, din alte părţi ale lumii, împotriva politicii imperialiste de dominaţie şi presi­uni, pentru dezvoltare economică şi socială de sine stătătoare. F­iecare săptămînă confirmă ecoul tot mai larg in opinia publică al ideii securităţii şi cooperării în Europa. De fapt, în prezent s-a conturat un consens cvasiunanim în ce priveşte necesitatea organizării conferinţei general-europen­e consa­crate acestor ţeluri. Noi luări de po­ziţie manifestă voinţa ca ea să nu fie amînată, să aibă loc încă în cursul anului 1972 şi, pentru aceasta, să se treacă neintirziat la faza pregătirii ei prin întilniri multilaterale. In dezvoltarea iniţiativelor pozi­tive ale Finlandei, ministrul său de externe, Olavi Mattilo, a declarat că ţara sa poate organiza în termen scurt o reuniune pregătitoare şi că negocierile cu guvernele interesate continuă. Preşedintele Franz Jonas a reafirmat dorinţa Austriei de a lua şi de aci înainte parte activă la realizarea conferinţei. De asemenea, regele Suediei, Gustav Adolf al VI- lea, a relevat că pregătirile pentru convocarea unei conferinţe europe­ne asupra securităţii şi cooperării intră acum într-o fază mai activă, în acelaşi sens s-a pronunţat şi pri­mul ministru al Italiei, Emilio Co­lombo. In pofida puternicului ecou al ideii organizării conferinţei, se menţin în continuare obstacole ridicate de ad­versarii destinderii în Europa. Toc­mai de aceea are o importanţă deo­sebită ca eforturile ce se desfăşoa­ră pe linia statelor, a guvernelor să fie susţinute de adeziunea opiniei publice, a popoarelor. Din acest punct de vedere are o semnificaţie deosebită reuniunea consultativă a reprezentanţilor opiniei publice din 27 de ţări europene, care s-a ţinut zilele acestea la Bruxelles. Dezbă­tînd problemele securităţii şi coope­rării europene, ea a relevat necesi­tatea de a se acţiona şi mai intens în viitor, între altele, prin organiza­rea unei adunări generale a repre­zentanţilor opiniei publice europene, înscriind lupta pentru securitate in Europa ca un obiectiv de prim ordin al politicii sale externe. Ro­mânia, alături de alte ţări socialis­te, se pronunţă pentru trecerea la pregătirea multilaterală a conferin­ţei cu participarea tuturor statelor interesate, ia parte activ la dia­logul internaţional pe această temă, aducind, prin propunerile şi suges­tiile prezentate, prin efortul său constructiv de dezvoltare a relaţii­lor cu toate statele continentului, o contribuţie proprie la crearea cli­matului favorabil accelerării pregă­tirilor, convocării şi reuşitei confe­rinţei general-europene. Acum, cînd ne aflăm în faza pre­gătirii practice a conferinţei, este mai necesar ca oricînd să se depu­nă eforturi, să se acţioneze cu per­severenţă, pentru a se ajunge nein­tirziat la convocarea şi asigurarea reuşitei conferinţei general-europe­ne pentru securitate şi cooperare. Opinia publică internaţională aş­teaptă cu un viu interes consfătui­rea ordinară a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, anunţată pentru a doua jumătate a lunii ia­nuarie — interes pe deplin justifi­cat, ştiut fiind că tocmai în acest cadru s-a preconizat pentru prima oară, la consfătuirea de la Bucureşti din iulie 1966, o asemenea conferin­ţă şi că la­ intilnirile ulterioare s-au adus precizări şi concretizări care au făcut să avanseze ideea şi pro­blematica conferinţei. P­acea fiind indivizibilă, popoarele sunt profund interesate în stin­gerea focarelor de război şi de încordare din orice regiuni ale glo­bului, pentru reglementarea pe căi politice a conflictelor, pentru crea­rea condiţiilor ca, pretutindeni, po­poarele să se poată bucura nestin­gherite de dreptul lor sacru de a-şi hotărî singure soarta. Acest impera­tiv este reclamat în mod deosebit de situaţia din Indochina. In săp­tămîna care se încheie, pe toate fronturile din această peninsulă, for­ţele patriotice au repurtat succese în eroica lor rezistenţă împotriva a­­gresiunii. Patrioţii sud-vietnamezi au atacat chiar la porţile Saigonului; armata Frontului Patriotic din Laos a înregistrat însemnate victorii in nordul şi sudul ţării ; ca ur­mare a pierderilor grele pricinu­ite de forţele populare, tru­pele intervenţioniste saigoneze, care au invadat zilele trecute această ţară, au primit ordin să părăsească regiu­nea estică. Cu toate eşecurile sufe­rite atît pe plan militar cit şi în aplicarea aşa-zisei „vietnamizări“, S.U.A. perseverează pe linia conti­nuării războiului. încâlcind flagrant angajamentele asumate de S.U.A., aviaţia americană a atacat in mai multe rînduri teritoriul R.D. Vietnam. Este o politică repudiată tot mai mult de întreaga opinie publică in­ternaţională, inclusiv din S.U.A. Sub presiunea acestui curent antirăzboi­nic, S.U.A. au anunţat o nouă re­tragere de trupe din Vietnamul de sud, precizînd totodată că ,,o forţă de proporţii nedezvăluite“ va rămine în continuare acolo — ceea ce vădeşte intenţia de a continua agresiunea. Or, numai retragerea completă şi de­finitivă, crearea condiţiilor pentru libera afirmare a voinţei popoarelor indochineze constituie soluţia con­flictului. E­venimentele săptămînii au adus noi confirmări acelei tendinţe care se manifestă tot mai pregnant în lumea contemporană spre emanciparea statelor mici de sub tutela monopolurilor şi a puterii acestora, spre recuperarea avuţiilor naţionale şi valorificarea în interesul propriu a potenţialului material şi uman, spre întărirea suveranităţii şi o dezvoltare economico-politică de sine stătătoare. Caracteristică in a­­ceastă privinţă este confruntarea, care a avut loc la Geneva, între mem­brii Organizaţiei ţărilor exportatoare de petrol (OPEC) şi cartelul mono­polurilor internaţionale ce obţin pro­fituri din comercializarea lui — pro­blemă căreia i s-a consacrat în ziarul nostru un comentariu special. La cererea Maltei a început ope­raţiunea de evacuare a bazelor mi­litare deţinute de Anglia şi aflate la dispoziţia N.A.T.O. în acelaşi timp, din partea Londrei şi a N.A.T.O. se continuă politica de presiuni şi ten­tativele de a profita de situaţia eco­nomică precară a insulei pentru a-şi impune condiţiile. Dar — aşa cum scrie ziarul „Le Monde“, referindu-se la atitudinea guvernului Mintoff — „sentimentul naţional profund atins nu poate tolera o soluţie pe care altfel poate ar fi acceptat-o dacă maltezii ar fi fost consideraţi ca nişte parteneri cu drepturi egale“. Este fără îndoială un semn al vremurilor noastre faptul că un stat mic cum este Malta îşi afirmă cu atîta dem­nitate voinţa şi interesele sale. Tot în aceste zile, acţionînd în a­­părarea drepturilor sale, guvernul panamez şi-a anunţat intenţia de a se adresa Consiliului de Securitate în cazul în care negocierile de la Washington nu vor duce la recunoaş­terea suveranităţii ţării sale asupra Canalului Panama. Pe meridiane diferite, fapte cu a­­ceeaşi semnificaţie , lupta pentru in­dependenţă şi suveranitate exercită o influenţă tot mai mare în viaţa in­ternaţională, în eforturile pentru asi­gurarea unui climat normal intre statele lumii. Gh. CERCELESCU CRONICA INTERNA ŢIONALA Vremea rămîne friguroasă şi în zilele următoare ? In cursul zilei de ieri, mai mulţi cititori au solicitat amănunte în legătură cu evoluţia vremii. In cele ce urmează inserăm răspunsul primit de la specialiştii Institutului de meteorologie şi hidrologie . In mod normal, in luna ianuarie în ţara noastră se înregis­trează minimul anual de temperatură, în a­­cest an insă, în toată jumătatea de sud a Europei, deci şi in ţara noastră, a predo­minat o vreme în ge­neral închisă, dar deo­sebit de călduroasă, cu temperaturi pozi­tive în cea mai mare parte a ţării, chiar şi noaptea. Ziua s-au înregistrat temperaturi specifice unei toamne tîrzii. începînd din ziua de 12 ianuarie, pe continentul european s-au produs modifi­cări însemnate în dis­tribuţia curenţilor ae­rieni. In bazinul Mării Me­­diterane a avut loc o scădere a presiunii, fapt ce a permis pă­trunderea aerului arc­tic pînă în regiunile de sud-est ale conti­nentului. Aceste mase de­­ aer au traversat un teritoriu vast, a­­coperit cu zăpadă, şi au continuat să se ră­cească, ajungînd în ţara noastră cu tem­peraturi foarte scă­zute. Astfel, în cursul nopţii de 13—14 ianua­rie,­ temperaturile au coborît sub —20° în es­tul ţării, atingînd în nordul Moldovei, la Ră­dăuţi, —30° în diminea­ţa zilei de 14 ianuarie. Scăderea temperaturii a fost intensificată şi de faptul că cerul a fost mai mult senin noaptea. Valul de ră­cire a fost însoţit ini­ţial şi de ninsori slabe. Stratul de ză­padă acoperă solul doar în nordul Mol­dovei şi în sudul Do­­brogei, unde măsoară între 1 şi 7 cm., iar în restul ţării este pe­ticit sau lipseşte. In zona de munte există un strat de zăpadă cuprins între 20 şi 50 cm. în următoarele cî­­teva zile vremea va fi friguroasă cu nopţi ge­roase mai ales în pri­ma parte a intervalu­lui, apoi se va încălzi uşor. Cerul va fi va­riabil. Se vor semnala ninsori slabe mai ales în sudul ţării. Vîntul va sufla potrivit.. în nordul ţării tem­peraturile minime vor fi cuprinse între — 20° şi — 13° iar în celelalte regiuni între —12° şi —5°. Ziua, cele mai ridicate tem­peraturi vor oscila în­tre —8° şi +2° local mai coborîte. In Banat şi Transil­vania se va produce ceaţă slabă. Intre 20 — 24 ianua­­­rie : Vremea se va încălzi uşor. Se vor semnala precipitaţii slabe atît sub formă de lapoviţă şi ninsoare cit şi sub formă de burniţă şi ploaie. Vîn­tul va sufla slab pînă la potrivit. Tempera­turile minime vor fi cuprinse între —10° şi 0°, local mai cobo­­rite, iar maximele intre —5° şi +5°. Cea­ţă frecventă dimineaţa şi seara, între 25 — 31 ianua­rie . Vremea se va răci. Cerul va fi mai mult noros şi vor că­dea ninsori slabe. Pe alocuri se va produce ceață și chiciură. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Tem­peraturile minime vor fi cuprinse între —15° și —5° local mai co­borîte, iar maximele între —6° și +4°. viaţa internaţională R. D. GERMANĂ Îndeplinirea planului economic naţional pe anul 1971 BERLIN 14 (Agerpres). — Cores­pondentul nostru Şt. Deju, transmite: Serviciul central de statistică al R.D.G. a dat publicităţii comunicatul privind îndeplinirea planului econo­miei naţionale pe anul 1971. Faţă de 1970 venitul naţional a crescut cu 4.5 la sută, producţia măr­furilor industriale — cu 5.5 la sută, productivitatea muncii în industrie— cu 4.5 la sută, volumul lucrărilor de­­ montaj şi construcţii a crescut cu 5.7 la sută, producţia animalieră — cu 2.4 la sută, au fost transportate cu 5,2 la sută mai multe mărfuri, asigu­rarea materială a apărării patriei s-a desfăşurat conform planului, volumul comerţului exterior a crescut cu 6 la sută, desfacerea mărfurilor cu amă­nuntul­­ cu 3,9 la sută. Au fost pre­date 87 500 locuinţe noi sau moderni­zate şi renovate. Planul producţiei industriale a fost îndeplinit cu 101,6 la sută. El a fost îndeplinit în toate ramurile indus­triale, cu excepţia construcţiilor de maşini grele şi utilaje, unde a fost realizat in proporţie de 99,6 la sută. în domeniul agricol a fost continua­tă mecanizarea şi intensificată coope­rarea dintre unităţile agricole. La producţia de plante au fost înregis­trate recolte slabe. Numărul anima­lelor a crescut, industria alimentară a îndeplinit planul la carne cu 102,1 la sută, la lapte şi produse lactate — cu 100,9 la sută. Volumul comerţului exterior cu ţă­rile membre ale C.A.E.R. a crescut cu 6 la sută, două treimi din volumul comerţului exterior al R.D.G. fiind efectuat cu aceste ţări. Relaţiile eco­nomice cu ţările în curs de dezvol­tare s-au adîncit, în comerţul cu ţă­rile capitaliste schimbul de mărfuri a crescut, îndeosebi cu Franţa, Japo­nia şi Austria. Veniturile băneşti ale populaţiei au crescut faţă de anul anterior cu 3,7 la sută. R P. BULGARIA INAUGURAREA UNOR NOI INSTITUTE DE INVÂJÂIUINT SUPERIOR • INTILNIREA TOVARĂŞULUI TODOR JIVKOV CU META­­LURGIŞTII, TEXTILIŞTII ŞI CADRELE UNIVERSITARE DIN PLOVDIV SOFIA 14. — Corespondentul A­­gerpres, C. Amariţei, transmite : Tovarăşul Todor Jivkov, prim-secre­­tar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedin­tele Consiliului de Stat al R.P. Bul­garia, însoţit de alţi conducători de partid şi de stat, a făcut o vizită în oraşul Plovdiv, unde s-a întîlnit cu metalurgiştii de la combinatul de metale neferoase „Dimităr Blagoev“, cu textiliştii de la combinatul „Ma­­riţa“ şi cu studenţii şi profesorii din centrul universitar al oraşului. In timpul vizitei au fost inaugu­rate două noi institute de învăţă­­mînt superior — universitatea „Pai­­sii Hilendarski“ şi Institutul muzi­­cal-pedagogic superior — care au luat fiinţă la 1 ianuarie a.c. printr-un decret al Consiliului de Stat. Cu ocazia vizitelor făcute la cele două mari unităţi ale economiei bul­gare, au avut loc mitinguri, în cadrul cărora a luat cuvîntul Todor Jivkov. El s-a referit la succesele obţinute de unităţile vizitate şi la întrecerea so­cialistă din acest an, inițiată de fruntaşii în producție din Pernik. Expoziţie de artă românească la Varşovia Vineri, la Varşovia a avut loc vernisajul unei cuprinzătoare, expoziţii de artă contemporană românească. Cele peste 280 de exponate, grupate pe trei genuri — pictură, sculptură şi tapiserie artistică — prezintă un tablou al tendinţelor manifestate in ar­tele plastice din România, pre­cum şi felul in care tradiţiile istorice, lupta şi întreaga activi­tate a poporului român şi-au gă­sit oglindirea in artă. La verni­saj au participat T. Zaorski, mi­nistru adjunct al culturii şi ar­telor, St. Gierowski, vicepre­şedinte al Uniunii artiştilor plastici din Polonia, reprezen­tanţi ai secţiei culturale a C.C. al P.M.U.P., ai ministerului afa­cerilor externe, reprezentanţi ai corpului diplomatic, artişti plas­tici şi critici de artă polonezi. A fost de faţă Mihai Marin, am­basadorul României la Varşovia. PAGINA 7 Vizita tovarăşului losif Banc in R. P. Ungară BUDAPESTA 14 — Corespondentul nostru, Al. Pintea, transmite : Vi­neri dimineaţa, tovarăşul losif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Româ­nia, care participă la întîlnirea de lucru a preşedinţilor celor două părţi în Comisia mixtă guvernamen­tală româno-ungară de colaborare e­­conomică, a vizitat marile depozite frigorifice pentru carne, legume şi fructe de la Dunakeszi. Construcţie modernă, noile depozite frigorifice din apropierea capitalei ungare au o capacitate de 1 100 vagoane. A fost vizitată, de asemenea, întreprinderea industrială pentru fabricarea uleiuri­lor vegetale şi a detergenţilor din Rákospalota. In timpul vizitei la cele două uni­tăţi, tovarăşul Iosif Banc a fost în­soţit de Valyi Peter, vicepreşedinta al guvernului ungar, Kazareczki Kal­man, adjunct al ministrului agricul­turii şi industriei alimentare, precum şi de ambasadorul României la Buda­pesta, Ioan Cotoţ. Vineri după-amiază, tovarăşul Io­sif Banc, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, a avut o întreve­dere cu tovarăşul Feher Lajos, vice­președinte al guvernului ungar. In cadrul convorbirii, desfășurată într-o atmosferă cordială, au fost abordate probleme ale dezvoltării continue a relațiilor economice româno-ungare. ★ Direcţiunea P. C. Italian despre situaţia politică din ţară ROMA 14 — Corespondentul Ager­pres, N. Puicea, transmite : La Roma a avut loc o şedinţă a Direcţiunii Partidului Comunist Italian, sub pre­şedinţia lui Luigi Longo, secretar general al partidului, care a analizat actuala situaţie politică din ţară. La încheierea lucrărilor a fost dat pu­blicităţii un comunicat în care se spune că „Italia trebuie să iasă ra­pid şi în mod pozitiv din criza poli­tică în care se află de mai multă vreme“ şi că aceasta se poate face „numai printr-o radicală reînnoire a orientărilor politice, economice şi sociale“. Documentul menţionează, în continuare, că este necesar să se a­­dopte măsuri urgente şi severe îm­potriva reînvierii fascismului. Referindu-se apoi la problemele de ordin economic, comunicatul Direc­ţiunii P.C.I. subliniază că „pot şi trebuie să fie adoptate, după cum cer organizaţiile sindicale, măsuri eco­nomice care să facă faţă situaţiei serioase în care se află Italia, ame­ninţării şomajului pentru muncitorii italieni şi îngrijorării ţăranilor“. în­­ acest scop, este necesar să se proce­deze la relansarea imediată a inves­tiţiilor productive , publice, controlul preţurilor, aprobarea reformei sani­tare şi a reformei învăţămîntului, re­vederea unor prevederi ale legilor în sensul apărării democraţiei şi al combaterii fascismului. In ce priveşte politica externă, Di­recţiunea P.C.I. relevă că „Italia trebuie să acţioneze pentru convoca­rea, in 1972, a conferinţei privind securitatea europeană, trebuie să reacţioneze cu hotărire la intensifi­carea acţiunilor agresive ale S.U.A. in Vietnam şi, totodată, să recunoas­că oficial R. D. Germană şi R. D. Vietnam". „A eluda aceste exigenţe, se spu­ne în comunicat, ar însemna să se lase să treacă timpul care ne separă de alegerile politice din 1973 într-o nouă stare de inactivitate şi să se favorizeze o ulterioară involuţie con­servatoare“. Pentru a infringe toate manevrele conservatoare şi de dreap­ta sînt esenţiale consolidarea şi dez­voltarea in legătură cu problemele reale ale ţării, a unităţii stîngii ca experienţă nouă şi originală, bazată pe deplina autonomie a fiecărei for­ţe politice, se spune în încheierea comunicatului. Direcţiunea P.C.I. a hotărât convo­carea Comitetului Central al parti­dului pentru duni 17 ianuarie, cu ,­­ urm­atoarea ordinie de zi : „Comuniş­tii față de actuala criză politică“ — raport prezentat de Aldo Tortorella, membru al Direcțiunii. Belgrad Conferinţă de presă consacrată politicii economice pentru 1972 BELGRAD 14 (Agerpres). — După cum informează agenţia Tanjug, în cadrul unei conferinţe de presă con­sacrate politicii economice ce va fi promovată in anul 1972, Iakov Sirot­­kovici, vicepreşedinte al Consiliului Executiv Federal al R.S.F. Iugosla­via, a declarat că, faţă de începutul anului 1971, pentru acest an au fost create condiţii mai favorabile desfă­şurării proceselor economice. Măsu­rile de stabilizare, luate mai ales în a doua jumătate a anului trecut, a spus el, precum şi schimbările pozi­tive survenite în economie după a­­doptarea amendamentelor constitu­ţionale, îmbunătăţirea balanţei de plăţi cu străinătatea, comparativ cu anul 1970, permit ca in acest an să se treacă cu mai multă siguranţă la realizarea politicii economice propu­se. Toate acestea au fost reflectate şi în proiectul de rezoluţie cu pri­vire la politica economică ce urmea­ză să fie examinat pînă la sfîrşitul acestei luni în Adunarea Federală. In acest an, a spus in încheiere vicepreşedintele Consiliului Executiv Federal, sunt aşteptate, ca rezultat al ansamblului de măsuri preconizate, procese substanţial mai favorabile nu numai în producţie, ci şi în domeniul sporirii nivelului de trai şi social, al unor angajări în producţie mai sta­bile şi în ceea ce priveşte dezvoltarea mai rapidă a regiunilor insuficient dezvoltate ale ţării.

Next