Scînteia, ianuarie 1972 (Anul 41, nr. 9016-9044)
1972-01-15 / nr. 9028
SCINTEIA — simbäta 15 Ianuarie 1972 Şedinţa anuală a Comitetului Naţional F.A.O. Vineri a avut loc şedinţa anuală a Comitetului naţional F.A.O., la care au luat parte membrii comitetului, reprezentanţi ai ministerelor şi altor instituţii centrale interesate in colaborarea cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură. Cu acest prilej au fost prezentate informări privind acţiunile întreprinse în ultima perioadă in colaborare cu F.A.O., şi asupra activităţii delegaţiei române la cea de-a XVI-a. Conferinţă F.A.O. din noiembrie 1971. De asemenea, a fost dezbătut şi definitivat planul pe anul în curs, care cuprinde o sere de acţiuni vizînd intensificarea şi extinderea colaborării României cu F.A.O. pe multiple planuri şi participarea tot mai activă a ţării noastre la activitatea acestei instituţii specializate a Organizaţiei Naţiunilor Unite. LuCRARILE ŞEDINŢEI CONSILIULUI SANITAR SUPERIOR ŞI A COLEGIULUI MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII * * In zilele de 13 şi 14 ianuarie s-au desfăşurat în Capitală lucrările şedinţei Consiliului sanitar superior şi a colegiului Ministerului Sănătăţii. Au luat parte academicieni, cadre universitare din întreaga ţară, conducători ai direcţiilor sanitare judeţene, specialişti în probleme de igienă, reprezentanţi ai unor ministere şi instituţii centrale. Cu acest prilej au fost dezbătute probleme importante referitoare la continua îmbunătăţire a ocrotirii sănătăţii populaţiei. In cele două zile ale lucrărilor au fost prezentate referate privind : condiţiile de igienă şi măsuri de îmbunătăţire în acest domeniu ; educaţia sanitară a populaţiei, norme generale cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii de educaţie sanitară de către personalul sanitar ; situaţia actuală a bolilor psihice şi programul privind apărarea şi promovarea sănătăţii mintale a populaţiei. Analizînd activitatea desfăşurată de personalul din unităţile sanitare din domeniul igienei, Consiliul sanitar superior a făcut recomandări privind principalele direcţii în care trebuie să se acţioneze pentru obţinerea unor rezultate din ce în ce mai bune. S-a insistat asupra necesităţii îmbunătăţirii condiţiilor generale de igienă, a întăririi şi dezvoltării controlului sanitar, care trebuie să asigure supravegherea activă a stării de sănătate a populaţiei şi să impună cu fermitate aplicarea măsurilor de igienă în toate sectoarele. Dezbătînd importanta problemă a răspîndirii cunoştinţelor educativsanitare, Consiliul sanitar superior a apreciat rolul hotărîtor al acestei activităţi pentru promovarea principiului profilaxiei în asigurarea ocrotirii sănătăţii şi a subliniat necesitatea antrenării în această activitate a tuturor organelor cu atribuţii de instruire, educaţie şi culturalizare a maselor. Participanţii la dezbateri au subliniat că pentru îmbunătăţirea în continuare a stării de sănătate a populaţiei este necesar să se ia largi măsuri cu caracter profilactic, pentru aplicarea cărora trebuie să coopereze şi să acţioneze toate forţele societăţii. Consiliul sanitar superior a recomandat un program de măsuri pentru îmbunătăţirea muncii moral-educative în rîndurile personalului sanitar, în scopul creşterii grijii şi respectului faţă de omul bolnav şi suferinţele sale, al prevenirii abaterilor de la principiile eticii şi echităţii socialiste prin întărirea activităţii organelor de conducere din unităţile sanitare şi a colegiilor medicilor şi farmaciştilor, precum şi prin crearea unor legături permanente cu populaţia. La încheierea lucrărilor, cei prezenţi au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care şi-au exprimat profunda lor recunoştinţă faţă de grija permanentă pe care conducerea partidului o manifestă pentru creşterea bunăstării materiale şi spirituale, pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, însufleţiţi de măreţul program al edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate — se scrie în telegramă — ne angajăm să depunem toate eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor în domeniul ocrotirii sănătăţii conform prevederilor Directivelor C.C. al P.C.R., cu privire la îmbunătăţirea asistenţei medicale, încredinţăm Comitetul Central al partidului, pe dumneavoastră personal tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că întregul personal sanitar va depune toate eforturile, priceperea şi cunoştinţele sale în slujba sănătăţii poporului. (Agerpres) Cronica zilei Ministrul relaţiilor externe al Republicii Peru, generalul de brigadă Miguel Angel de la Flor Valle, a trimis ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, o telegramă prin care mulţumeşte pentru felicitările adresate cu prilejul numirii sale în funcţia de ministru al relaţiilor externe. Cu prilejul împlinirii a 122 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, vineri a avut loc în Capitală un simpozion cu tema „Cercetări documentare despre Eminescu şi lumea copilăriei sale“, organizat de Muzeul literaturii române. Intr-o dezbatere liberă despre lumea copilăriei lui Mihai Eminescu, deschisă de Alecsandru Oprea, directorul muzeului, au luat cuvîntul, printre: „alţi vorbitori, profesorii Şerban Cioculescu, Augustin .Z., N...Pop, Dumitru Panaitescu, Edgar Papu, Marin Bucur, precum şi muzeografii Corin Grosu şi Flaviu Sabău. A fost prezentată, între altele, şi o serie dintr-un lot de 36 de corespondenţe ale lui Gheorghe Eminovici, datînd din perioada 1841—1845. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT TENIS România—Elveţia în primul tur al „Cupei Davis“ Reunită ieri la Londra, Federaţia internaţională de tenis a stabilit, prin tragere la sorţi, programul zonei europene a tradiţionalei competiţii pentru „Cupa Davis“. In primul tur, care începe la 8 mai, selecţionata României va întâlni echipa Elveţiei. Alte meciuri : Italia—Austria ; Olanda—Norvegia ; Iugoslavia—Polonia ; Finlanda—Danemarca ; U.R.S.S.—Ungaria ; Franţa—Anglia ; Bulgaria—Spania ; Irlanda—Turcia ; Grecia—R.F. a Germaniei ; Belgia— Cehoslovacia. Sferturile de finală ale zonei europene vor avea loc la 22 mai, semifinalele la 19 iunie și finala zonei la 24 iulie. Pregătiri la început de an ale loturilor reprezentative de box Un număr total de 36 de pugilişti, aparţinînd loturilor reprezentative şi de tineret, se află în acest început de an grupaţi sub supravegherea antrenorilor la stagii de pregătire fizică sau tratamente speciale. Marea majoritate a componenţilor lotului A, 17 la număr, se găsesc la Băile Felix, unde fac tratamente medicale şi, totodată, sub conducerea lui Ion Popa, Constantin Nour şi Iordan Stoian, execută un program de pregătire fizică. Printre cei aflaţi la Băile Felix notăm boxeri cunoscuţi ca Paul Dobrescu, Gabriel Pometcu, Alec Năstac, Constantin Gruescu, Gh. Ciochină, Al. Popa, Pavel Nedelcea, precum şi unii sportivi cu nume mai puţin cunoscute, ca, de pildă, Ion Mocanu, din Bocşa Română (categoria mijlocie-mică). Semnalăm, de asemenea, printre cei selecţionaţi pe experimentaţii Nicolae Gîju şi Ion Covaci. Din lot lipsesc din diferite motive (studii etc.) Mihai Aurel, Ion Alexe, Vasile Antoniu, Victor Silberman, Aurel Dumitrescu. Stagiul de la Băile Felix, început la 3 ianuarie, se va încheia la 19 ianuarie, urmînd ca între 26 ianuarie şi 20 februarie să se treacă la o etapă de pregătire la munte (Păltiniş). Poate, după această dată, vom vedea şi meciuri de box... Cit priveşte totul de tineret, el se află în pregătire la „altitudine" (Piatra Arsă), pentru o perioadă de 20 de zile. Antrenorii Teodor Niculescu, Ion Dumitru, precum și Constantin Ciucă, acesta din urmă proaspăt promovat în conducerea lotului, dispun de 19 boxeri, printre care Sandu Mihalcea, Dinu Condurat, Alexandru Turei, Simion Cutov. Campionatele europene O BOB Vineri la Saint Moritz au luat sfîrşit campionatele europene de bob pentru echipajele de două persoane. Titlul a revenit echipajului secund al R.F. a Germaniei (format din Wolfgang Zimmerer şi Peter Utzschneider), care a înregistrat timpul total (4 manşe) de 5’09”35/100. Pe locurile următoare s-au clasat R.F. a Germaniei I — 5T0”07/100 şi Elveţiei — 5T2”01/100. Echipajul României, alcătuit din Stavarache şi Juncu, s-a clasat pe locul 18 cu 5T8”87/100. Săptămîna viitoare, tot la Saint Moritz, au loc campionatele europene pentru echipajele de 4 persoane . PATINAJ ARTISTIC După disputarea a 6 figuri impuse, în campionatul european feminin de patinaj artistic de la Göteborg conduce austriaca Beatrix Schuba cu 1 243,1 puncte, urmată de C. Walter (Elveţia) și R. Trapanese (Italia). • Pentru a patra oară consecutiv, cunoscutul sportiv cehoslovac Ondrej Nepela a cîștigat titlul de campion al Europei la patinaj artistic. El a totalizat în clasament 2731,7 puncte, fiind urmat de sovieticul Serghei Cetveruhin (2675 p.) și francezul Patrick Pera (2652 p.). Concurentul român G. Fazekas a ocupat locul 18 (din 23 de concurenți) cu 2119,8 puncte. LOTO NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA DIN 14 IANUARIE 1972 FOND GENERAL DE CÎȘTIGURI : 1 234 541 lei. EXTRAGEREA I : 55 33 81 80 64 50 70 18 73. Fond de cistiguri : 595 553 lei. EXTRAGEREA a II-a : 61 49 34 63 45 63 21. Fond de cistiguri : 633 988 lei. LUCRĂRILE SIMPOZIONULUI STUDENŢESC „U.T.C. — şcoală de educaţie comunistă a tineretului" La Bucureşti au continuat vineri lucrările Simpozionului studenţesc „U.T.C. — şcoală de educaţie comunistă a tineretului“, organizat de Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din Universitatea Bucureşti. Pe agenda reuniunii au fost înscrise în această zi referatele „Cunoaşterea valorilor culturii, ştiinţei şi tehnicii contemporane — condiţie fundamentală informarea viitorului specialist“ (Universitatea din Bucureşti — coreferat Universitatea din Braşov) ; „Cultivarea tradiţiilor revoluţionare, factor esenţial în educarea patriotică a studenţilor“ (Universitatea din Iaşi — coreferat Universitatea din Craiova) ; „Studenţimea democrată — prezenţă activă în mişcarea antifascistă din România“ (Universitatea din Bucureşti) ; „Educaţia prin muncă şi pentru muncă, titlu de nobleţe pentru tineretul universitar“ (Universitatea din Timişoara) ; „Educaţia tineretului universitar în spiritul dreptăţii şi echităţii socialiste — obiectiv major al asociaţiilor studenţeşti“ (Universitatea din Bucureşti). în aceeaşi zi, participanţii la simpozion au vizitat Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România. Fabrica „Răsăritul“ la 60 de ani de existenţă BRAŞOV (corespondentul „Scinteii“, Nicolae Mocanu) . Fabrica de materiale refractare „Răsăritul“ din Braşov a împlinit şase decenii de activitate. De la producţia modestă existentă înainte de naţionalizare, care se reducea doar la cărămizi pentru construcţie, ţigle şi cahle de teracotă, fabrica „Răsăritul“ a cunoscut în anii construcţiei socialiste transformări importante, atît sub aspectul dezvoltării şi modernizării capacităţilor de producţie, cit şi al profilului fabricaţiei. Această întreprindere a devenit una din principalele unităţi din ţara noastră producătoare de materiale refractare pentru siderurgie. Cu prilejul aniversării a 60 de ani de existenţă, ieri a avut loc o festivitate la care au participat cadre din conducerea ministerului de resort, a unor institute şi întreprinderi din cadrul ramurii respective, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. In Încheiere, într-o atmosferă de însufleţire şi puternic entuziasm, colectivul fabricii a adoptat textul unei telegrame trimise C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune printre altele : „In aceste momente, gindurile noastre se îndreaptă cu recunoştinţă fierbinte către gloriosul nostru partid, către dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Conştienţi de complexitatea marilor prevederi stabilite de cel de-al X-lea Congres al partidului, de sarcinile mari ce revin întreprinderii noastre în actualul cincinal, de eforturile pe care trebuie să le depunem pentru înfăptuirea acestora, vom acţiona şi pe mai departe cu hotărire, abnegaţie şi devotament, mobilizind întreaga noastră energie creatoare şi capacitate de muncă pentru realizarea obiectivelor ce ne stau în faţă“. Retrospectiva săptămînii evidenţiază o dată mai mult orientarea statornică a politicii externe a partidului nostru de dezvoltare a legăturilor de solidaritate cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, cu alte detaşamente ale oamenilor muncii, cu mişcările de eliberare naţională, democratice şi progresiste. Pe această linie consecventă, vizita în ţara noastră a delegaţiei Partidului Socialist Popular din Danemarca, condusă de preşedintele partidului, tovarăşul Sigurd Omann, primirea şi discuţiile avute cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, convorbirile dintre delegaţiile P.C.R. şi P.S.P.D., subliniind relaţiile prieteneşti dintre cele două partide şi dorinţa reciprocă de a sl dezvolta în continuare, au reliefat — aşa cum se arată în comunicat — importanţa deosebită pe care o are pentru progres şi pace unitatea de acţiune a tuturor detaşamentelor clasei muncitoare, in pofida unor deosebiri de păreri în diferite probleme, a tuturor forţelor antiimperialiste. In acelaşi sens, salutul C.C. al P.C.R. adresat Congresului Partidului Comunist Libanez, exprimînd sentimentele de prietenie cu care oamenii muncii din România urmăresc lupta P.C. Libanez, relevă rolul activ al acestuia în făurirea unui larg front naţional al forţelor interesate în înfăptuirea revendicărilor maselor populare. Simpatia şi spiritul de solidaritate pe care le nutreşte poporul nostru faţă de procesele revoluţionare de pe continentul latino-american şi, în acest context, faţă de transformările sociale şi economice care au loc în Republica Chile de la instaurarea guvernului Unităţii Populare au fost reflectate de participarea delegaţiei P.C.R. la festivităţile semicentenarului Partidului Comunist din Chile. Mesajul preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, transmis Conferinţei de la Cairo a Organizaţiei de solidaritate cu popoarele afro-asiatice, precum şi cuvîntarea rostită de conducătorul delegaţiei Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa au dat expresie sprijinului deplin pe care ţara noastră il acordă luptei popoarelor de pe aceste continente, din alte părţi ale lumii, împotriva politicii imperialiste de dominaţie şi presiuni, pentru dezvoltare economică şi socială de sine stătătoare. Fiecare săptămînă confirmă ecoul tot mai larg in opinia publică al ideii securităţii şi cooperării în Europa. De fapt, în prezent s-a conturat un consens cvasiunanim în ce priveşte necesitatea organizării conferinţei general-europene consacrate acestor ţeluri. Noi luări de poziţie manifestă voinţa ca ea să nu fie amînată, să aibă loc încă în cursul anului 1972 şi, pentru aceasta, să se treacă neintirziat la faza pregătirii ei prin întilniri multilaterale. In dezvoltarea iniţiativelor pozitive ale Finlandei, ministrul său de externe, Olavi Mattilo, a declarat că ţara sa poate organiza în termen scurt o reuniune pregătitoare şi că negocierile cu guvernele interesate continuă. Preşedintele Franz Jonas a reafirmat dorinţa Austriei de a lua şi de aci înainte parte activă la realizarea conferinţei. De asemenea, regele Suediei, Gustav Adolf al VI- lea, a relevat că pregătirile pentru convocarea unei conferinţe europene asupra securităţii şi cooperării intră acum într-o fază mai activă, în acelaşi sens s-a pronunţat şi primul ministru al Italiei, Emilio Colombo. In pofida puternicului ecou al ideii organizării conferinţei, se menţin în continuare obstacole ridicate de adversarii destinderii în Europa. Tocmai de aceea are o importanţă deosebită ca eforturile ce se desfăşoară pe linia statelor, a guvernelor să fie susţinute de adeziunea opiniei publice, a popoarelor. Din acest punct de vedere are o semnificaţie deosebită reuniunea consultativă a reprezentanţilor opiniei publice din 27 de ţări europene, care s-a ţinut zilele acestea la Bruxelles. Dezbătînd problemele securităţii şi cooperării europene, ea a relevat necesitatea de a se acţiona şi mai intens în viitor, între altele, prin organizarea unei adunări generale a reprezentanţilor opiniei publice europene, înscriind lupta pentru securitate in Europa ca un obiectiv de prim ordin al politicii sale externe. România, alături de alte ţări socialiste, se pronunţă pentru trecerea la pregătirea multilaterală a conferinţei cu participarea tuturor statelor interesate, ia parte activ la dialogul internaţional pe această temă, aducind, prin propunerile şi sugestiile prezentate, prin efortul său constructiv de dezvoltare a relaţiilor cu toate statele continentului, o contribuţie proprie la crearea climatului favorabil accelerării pregătirilor, convocării şi reuşitei conferinţei general-europene. Acum, cînd ne aflăm în faza pregătirii practice a conferinţei, este mai necesar ca oricînd să se depună eforturi, să se acţioneze cu perseverenţă, pentru a se ajunge neintirziat la convocarea şi asigurarea reuşitei conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare. Opinia publică internaţională aşteaptă cu un viu interes consfătuirea ordinară a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, anunţată pentru a doua jumătate a lunii ianuarie — interes pe deplin justificat, ştiut fiind că tocmai în acest cadru s-a preconizat pentru prima oară, la consfătuirea de la Bucureşti din iulie 1966, o asemenea conferinţă şi că la intilnirile ulterioare s-au adus precizări şi concretizări care au făcut să avanseze ideea şi problematica conferinţei. Pacea fiind indivizibilă, popoarele sunt profund interesate în stingerea focarelor de război şi de încordare din orice regiuni ale globului, pentru reglementarea pe căi politice a conflictelor, pentru crearea condiţiilor ca, pretutindeni, popoarele să se poată bucura nestingherite de dreptul lor sacru de a-şi hotărî singure soarta. Acest imperativ este reclamat în mod deosebit de situaţia din Indochina. In săptămîna care se încheie, pe toate fronturile din această peninsulă, forţele patriotice au repurtat succese în eroica lor rezistenţă împotriva agresiunii. Patrioţii sud-vietnamezi au atacat chiar la porţile Saigonului; armata Frontului Patriotic din Laos a înregistrat însemnate victorii in nordul şi sudul ţării ; ca urmare a pierderilor grele pricinuite de forţele populare, trupele intervenţioniste saigoneze, care au invadat zilele trecute această ţară, au primit ordin să părăsească regiunea estică. Cu toate eşecurile suferite atît pe plan militar cit şi în aplicarea aşa-zisei „vietnamizări“, S.U.A. perseverează pe linia continuării războiului. încâlcind flagrant angajamentele asumate de S.U.A., aviaţia americană a atacat in mai multe rînduri teritoriul R.D. Vietnam. Este o politică repudiată tot mai mult de întreaga opinie publică internaţională, inclusiv din S.U.A. Sub presiunea acestui curent antirăzboinic, S.U.A. au anunţat o nouă retragere de trupe din Vietnamul de sud, precizînd totodată că ,,o forţă de proporţii nedezvăluite“ va rămine în continuare acolo — ceea ce vădeşte intenţia de a continua agresiunea. Or, numai retragerea completă şi definitivă, crearea condiţiilor pentru libera afirmare a voinţei popoarelor indochineze constituie soluţia conflictului. Evenimentele săptămînii au adus noi confirmări acelei tendinţe care se manifestă tot mai pregnant în lumea contemporană spre emanciparea statelor mici de sub tutela monopolurilor şi a puterii acestora, spre recuperarea avuţiilor naţionale şi valorificarea în interesul propriu a potenţialului material şi uman, spre întărirea suveranităţii şi o dezvoltare economico-politică de sine stătătoare. Caracteristică in această privinţă este confruntarea, care a avut loc la Geneva, între membrii Organizaţiei ţărilor exportatoare de petrol (OPEC) şi cartelul monopolurilor internaţionale ce obţin profituri din comercializarea lui — problemă căreia i s-a consacrat în ziarul nostru un comentariu special. La cererea Maltei a început operaţiunea de evacuare a bazelor militare deţinute de Anglia şi aflate la dispoziţia N.A.T.O. în acelaşi timp, din partea Londrei şi a N.A.T.O. se continuă politica de presiuni şi tentativele de a profita de situaţia economică precară a insulei pentru a-şi impune condiţiile. Dar — aşa cum scrie ziarul „Le Monde“, referindu-se la atitudinea guvernului Mintoff — „sentimentul naţional profund atins nu poate tolera o soluţie pe care altfel poate ar fi acceptat-o dacă maltezii ar fi fost consideraţi ca nişte parteneri cu drepturi egale“. Este fără îndoială un semn al vremurilor noastre faptul că un stat mic cum este Malta îşi afirmă cu atîta demnitate voinţa şi interesele sale. Tot în aceste zile, acţionînd în apărarea drepturilor sale, guvernul panamez şi-a anunţat intenţia de a se adresa Consiliului de Securitate în cazul în care negocierile de la Washington nu vor duce la recunoaşterea suveranităţii ţării sale asupra Canalului Panama. Pe meridiane diferite, fapte cu aceeaşi semnificaţie , lupta pentru independenţă şi suveranitate exercită o influenţă tot mai mare în viaţa internaţională, în eforturile pentru asigurarea unui climat normal intre statele lumii. Gh. CERCELESCU CRONICA INTERNA ŢIONALA Vremea rămîne friguroasă şi în zilele următoare ? In cursul zilei de ieri, mai mulţi cititori au solicitat amănunte în legătură cu evoluţia vremii. In cele ce urmează inserăm răspunsul primit de la specialiştii Institutului de meteorologie şi hidrologie . In mod normal, in luna ianuarie în ţara noastră se înregistrează minimul anual de temperatură, în acest an insă, în toată jumătatea de sud a Europei, deci şi in ţara noastră, a predominat o vreme în general închisă, dar deosebit de călduroasă, cu temperaturi pozitive în cea mai mare parte a ţării, chiar şi noaptea. Ziua s-au înregistrat temperaturi specifice unei toamne tîrzii. începînd din ziua de 12 ianuarie, pe continentul european s-au produs modificări însemnate în distribuţia curenţilor aerieni. In bazinul Mării Mediterane a avut loc o scădere a presiunii, fapt ce a permis pătrunderea aerului arctic pînă în regiunile de sud-est ale continentului. Aceste mase de aer au traversat un teritoriu vast, acoperit cu zăpadă, şi au continuat să se răcească, ajungînd în ţara noastră cu temperaturi foarte scăzute. Astfel, în cursul nopţii de 13—14 ianuarie, temperaturile au coborît sub —20° în estul ţării, atingînd în nordul Moldovei, la Rădăuţi, —30° în dimineaţa zilei de 14 ianuarie. Scăderea temperaturii a fost intensificată şi de faptul că cerul a fost mai mult senin noaptea. Valul de răcire a fost însoţit iniţial şi de ninsori slabe. Stratul de zăpadă acoperă solul doar în nordul Moldovei şi în sudul Dobrogei, unde măsoară între 1 şi 7 cm., iar în restul ţării este peticit sau lipseşte. In zona de munte există un strat de zăpadă cuprins între 20 şi 50 cm. în următoarele cîteva zile vremea va fi friguroasă cu nopţi geroase mai ales în prima parte a intervalului, apoi se va încălzi uşor. Cerul va fi variabil. Se vor semnala ninsori slabe mai ales în sudul ţării. Vîntul va sufla potrivit.. în nordul ţării temperaturile minime vor fi cuprinse între — 20° şi — 13° iar în celelalte regiuni între —12° şi —5°. Ziua, cele mai ridicate temperaturi vor oscila între —8° şi +2° local mai coborîte. In Banat şi Transilvania se va produce ceaţă slabă. Intre 20 — 24 ianuarie : Vremea se va încălzi uşor. Se vor semnala precipitaţii slabe atît sub formă de lapoviţă şi ninsoare cit şi sub formă de burniţă şi ploaie. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —10° şi 0°, local mai coborite, iar maximele intre —5° şi +5°. Ceaţă frecventă dimineaţa şi seara, între 25 — 31 ianuarie . Vremea se va răci. Cerul va fi mai mult noros şi vor cădea ninsori slabe. Pe alocuri se va produce ceață și chiciură. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —15° și —5° local mai coborîte, iar maximele între —6° și +4°. viaţa internaţională R. D. GERMANĂ Îndeplinirea planului economic naţional pe anul 1971 BERLIN 14 (Agerpres). — Corespondentul nostru Şt. Deju, transmite: Serviciul central de statistică al R.D.G. a dat publicităţii comunicatul privind îndeplinirea planului economiei naţionale pe anul 1971. Faţă de 1970 venitul naţional a crescut cu 4.5 la sută, producţia mărfurilor industriale — cu 5.5 la sută, productivitatea muncii în industrie— cu 4.5 la sută, volumul lucrărilor de montaj şi construcţii a crescut cu 5.7 la sută, producţia animalieră — cu 2.4 la sută, au fost transportate cu 5,2 la sută mai multe mărfuri, asigurarea materială a apărării patriei s-a desfăşurat conform planului, volumul comerţului exterior a crescut cu 6 la sută, desfacerea mărfurilor cu amănuntul cu 3,9 la sută. Au fost predate 87 500 locuinţe noi sau modernizate şi renovate. Planul producţiei industriale a fost îndeplinit cu 101,6 la sută. El a fost îndeplinit în toate ramurile industriale, cu excepţia construcţiilor de maşini grele şi utilaje, unde a fost realizat in proporţie de 99,6 la sută. în domeniul agricol a fost continuată mecanizarea şi intensificată cooperarea dintre unităţile agricole. La producţia de plante au fost înregistrate recolte slabe. Numărul animalelor a crescut, industria alimentară a îndeplinit planul la carne cu 102,1 la sută, la lapte şi produse lactate — cu 100,9 la sută. Volumul comerţului exterior cu ţările membre ale C.A.E.R. a crescut cu 6 la sută, două treimi din volumul comerţului exterior al R.D.G. fiind efectuat cu aceste ţări. Relaţiile economice cu ţările în curs de dezvoltare s-au adîncit, în comerţul cu ţările capitaliste schimbul de mărfuri a crescut, îndeosebi cu Franţa, Japonia şi Austria. Veniturile băneşti ale populaţiei au crescut faţă de anul anterior cu 3,7 la sută. R P. BULGARIA INAUGURAREA UNOR NOI INSTITUTE DE INVÂJÂIUINT SUPERIOR • INTILNIREA TOVARĂŞULUI TODOR JIVKOV CU METALURGIŞTII, TEXTILIŞTII ŞI CADRELE UNIVERSITARE DIN PLOVDIV SOFIA 14. — Corespondentul Agerpres, C. Amariţei, transmite : Tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria, însoţit de alţi conducători de partid şi de stat, a făcut o vizită în oraşul Plovdiv, unde s-a întîlnit cu metalurgiştii de la combinatul de metale neferoase „Dimităr Blagoev“, cu textiliştii de la combinatul „Mariţa“ şi cu studenţii şi profesorii din centrul universitar al oraşului. In timpul vizitei au fost inaugurate două noi institute de învăţămînt superior — universitatea „Paisii Hilendarski“ şi Institutul muzical-pedagogic superior — care au luat fiinţă la 1 ianuarie a.c. printr-un decret al Consiliului de Stat. Cu ocazia vizitelor făcute la cele două mari unităţi ale economiei bulgare, au avut loc mitinguri, în cadrul cărora a luat cuvîntul Todor Jivkov. El s-a referit la succesele obţinute de unităţile vizitate şi la întrecerea socialistă din acest an, inițiată de fruntaşii în producție din Pernik. Expoziţie de artă românească la Varşovia Vineri, la Varşovia a avut loc vernisajul unei cuprinzătoare, expoziţii de artă contemporană românească. Cele peste 280 de exponate, grupate pe trei genuri — pictură, sculptură şi tapiserie artistică — prezintă un tablou al tendinţelor manifestate in artele plastice din România, precum şi felul in care tradiţiile istorice, lupta şi întreaga activitate a poporului român şi-au găsit oglindirea in artă. La vernisaj au participat T. Zaorski, ministru adjunct al culturii şi artelor, St. Gierowski, vicepreşedinte al Uniunii artiştilor plastici din Polonia, reprezentanţi ai secţiei culturale a C.C. al P.M.U.P., ai ministerului afacerilor externe, reprezentanţi ai corpului diplomatic, artişti plastici şi critici de artă polonezi. A fost de faţă Mihai Marin, ambasadorul României la Varşovia. PAGINA 7 Vizita tovarăşului losif Banc in R. P. Ungară BUDAPESTA 14 — Corespondentul nostru, Al. Pintea, transmite : Vineri dimineaţa, tovarăşul losif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, care participă la întîlnirea de lucru a preşedinţilor celor două părţi în Comisia mixtă guvernamentală româno-ungară de colaborare economică, a vizitat marile depozite frigorifice pentru carne, legume şi fructe de la Dunakeszi. Construcţie modernă, noile depozite frigorifice din apropierea capitalei ungare au o capacitate de 1 100 vagoane. A fost vizitată, de asemenea, întreprinderea industrială pentru fabricarea uleiurilor vegetale şi a detergenţilor din Rákospalota. In timpul vizitei la cele două unităţi, tovarăşul Iosif Banc a fost însoţit de Valyi Peter, vicepreşedinta al guvernului ungar, Kazareczki Kalman, adjunct al ministrului agriculturii şi industriei alimentare, precum şi de ambasadorul României la Budapesta, Ioan Cotoţ. Vineri după-amiază, tovarăşul Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, a avut o întrevedere cu tovarăşul Feher Lajos, vicepreședinte al guvernului ungar. In cadrul convorbirii, desfășurată într-o atmosferă cordială, au fost abordate probleme ale dezvoltării continue a relațiilor economice româno-ungare. ★ Direcţiunea P. C. Italian despre situaţia politică din ţară ROMA 14 — Corespondentul Agerpres, N. Puicea, transmite : La Roma a avut loc o şedinţă a Direcţiunii Partidului Comunist Italian, sub preşedinţia lui Luigi Longo, secretar general al partidului, care a analizat actuala situaţie politică din ţară. La încheierea lucrărilor a fost dat publicităţii un comunicat în care se spune că „Italia trebuie să iasă rapid şi în mod pozitiv din criza politică în care se află de mai multă vreme“ şi că aceasta se poate face „numai printr-o radicală reînnoire a orientărilor politice, economice şi sociale“. Documentul menţionează, în continuare, că este necesar să se adopte măsuri urgente şi severe împotriva reînvierii fascismului. Referindu-se apoi la problemele de ordin economic, comunicatul Direcţiunii P.C.I. subliniază că „pot şi trebuie să fie adoptate, după cum cer organizaţiile sindicale, măsuri economice care să facă faţă situaţiei serioase în care se află Italia, ameninţării şomajului pentru muncitorii italieni şi îngrijorării ţăranilor“. în acest scop, este necesar să se procedeze la relansarea imediată a investiţiilor productive , publice, controlul preţurilor, aprobarea reformei sanitare şi a reformei învăţămîntului, revederea unor prevederi ale legilor în sensul apărării democraţiei şi al combaterii fascismului. In ce priveşte politica externă, Direcţiunea P.C.I. relevă că „Italia trebuie să acţioneze pentru convocarea, in 1972, a conferinţei privind securitatea europeană, trebuie să reacţioneze cu hotărire la intensificarea acţiunilor agresive ale S.U.A. in Vietnam şi, totodată, să recunoască oficial R. D. Germană şi R. D. Vietnam". „A eluda aceste exigenţe, se spune în comunicat, ar însemna să se lase să treacă timpul care ne separă de alegerile politice din 1973 într-o nouă stare de inactivitate şi să se favorizeze o ulterioară involuţie conservatoare“. Pentru a infringe toate manevrele conservatoare şi de dreapta sînt esenţiale consolidarea şi dezvoltarea in legătură cu problemele reale ale ţării, a unităţii stîngii ca experienţă nouă şi originală, bazată pe deplina autonomie a fiecărei forţe politice, se spune în încheierea comunicatului. Direcţiunea P.C.I. a hotărât convocarea Comitetului Central al partidului pentru duni 17 ianuarie, cu , urmatoarea ordinie de zi : „Comuniştii față de actuala criză politică“ — raport prezentat de Aldo Tortorella, membru al Direcțiunii. Belgrad Conferinţă de presă consacrată politicii economice pentru 1972 BELGRAD 14 (Agerpres). — După cum informează agenţia Tanjug, în cadrul unei conferinţe de presă consacrate politicii economice ce va fi promovată in anul 1972, Iakov Sirotkovici, vicepreşedinte al Consiliului Executiv Federal al R.S.F. Iugoslavia, a declarat că, faţă de începutul anului 1971, pentru acest an au fost create condiţii mai favorabile desfăşurării proceselor economice. Măsurile de stabilizare, luate mai ales în a doua jumătate a anului trecut, a spus el, precum şi schimbările pozitive survenite în economie după adoptarea amendamentelor constituţionale, îmbunătăţirea balanţei de plăţi cu străinătatea, comparativ cu anul 1970, permit ca in acest an să se treacă cu mai multă siguranţă la realizarea politicii economice propuse. Toate acestea au fost reflectate şi în proiectul de rezoluţie cu privire la politica economică ce urmează să fie examinat pînă la sfîrşitul acestei luni în Adunarea Federală. In acest an, a spus in încheiere vicepreşedintele Consiliului Executiv Federal, sunt aşteptate, ca rezultat al ansamblului de măsuri preconizate, procese substanţial mai favorabile nu numai în producţie, ci şi în domeniul sporirii nivelului de trai şi social, al unor angajări în producţie mai stabile şi în ceea ce priveşte dezvoltarea mai rapidă a regiunilor insuficient dezvoltate ale ţării.