Scînteia, ianuarie 1972 (Anul 41, nr. 9016-9044)

1972-01-28 / nr. 9041

INVESTIŢIILE: 9 în acest cincinal o sută de miliarde! Făurirea unei agriculturi intensive, moderne, caracterizată prin constanţa la nivel ridicat a recoltelor, sporirea contribuţiei acestei ramuri la formarea venitului naţional, la îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei reprezintă unul dintre obiectivele fundamentale ale politicii economice a partidului şi a statului nostru. Caracterul realist al măsurilor de mare complexitate care vizează progresul agriculturii, preocuparea susţinută pentru dezvoltarea mai rapidă a acestei ramuri de bază a economiei naţionale sunt ilustrate în modul cel mai convingător prin sporirea volumului de investiţii destinate creşterii şi modernizării bazei tehnico-materiale, încă din perioada înfăptuirii reformei agrare, şi în anii care ai urmat, ţărănimea a primit un important sprijin pentru creşterea producţiei agricole, gospodăriile mici şi mijlocii au fost ajutate cu seminţe, unelte, asistenţă tehnică etc. Este cunoscut că una dintre caracteristicile esenţiale ale procesului de cooperativizare a agriculturii în ţara noastră a constituit-o realizarea unei producţii agricole normale, ceea ce a asigurat permanent aprovizionarea populaţiei, celelalte nevoi ale economiei naţionale. Opera de cooperativizare a fost însoţită de un efort puternic, multilateral din partea partidului şi statului nostru, a clasei muncitoare pentru consolidarea economică şi organizatorică a noilor unităţi agricole socialiste, încheierea cooperativizării agriculturii în 1962, care a marcat făurirea relaţiilor socialiste unitare la scara întregii economii naţionale, a creat, totodată, condiţiile realizării unor ample programe de investiţii pentru dezvoltarea puternică a bazei tehnico-materiale a agriculturii. în perioada cincinalului 1966—1970, eforturile de investiţie ale statului s-au materializat prin punerea in funcţiune a unor fonduri fixe care, in anul 1970, au reprezentat o creştere de 72 la sută, în comparaţie cu anul 1965. Aceasta constituie o bază puternică de cea mai mare însemnătate pentru sporirea producţiei agricole. Preocuparea statornică a conducerii partidului şi statului nostru pentru creşterea mai rapidă a producţiei agricole, ridicarea nivelului de civilizaţie materială a satului este in mod grăitor ilustrată de amplificarea investiţiilor destinate agriculturii in perioada anilor 1971—1975. Este suficient să amintim că numai in cincinalul actual totalul investiţiilor in agricultură însumează aproximativ o sută de miliarde lei, din care circa 80 miliarde lei reprezintă numai sumele provenite din fondurile centralizate ale statului. Chiar şi o sumară analiză a dinamicii investiţiilor agricole relevă creşterea substanţială a acestora an de an şi mai ales de la un cincinal la altul. In mod concret, volumul total al investiţiilor destinate agriculturii, în preţuri comparabile, au evoluat de la 32,8 miliarde lei, cit s-a realizat in perioada cincinalului 1961—1965, la 50 miliarde lei, din care 38,9 miliarde lei numai din fondurile statului in anii 1966—1970, urmînd, aşa cum am amintit, să se cifreze la 0 sută de miliarde în anii actualului cincinal. Politica consecventă, clarvăzătoare a partidului, de dezvoltare armonioasă a întregii economii naţionale, avîntul industriei socialiste capabile să înzestreze agricultura, celelalte ramuri ale economiei cu tehnica modernă, au deschis larg căile progresului general al ţării noastre pe calea construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Rezultatul acestui amplu proces in curs de desfăşurare este, între altele, accelerarea ritmului de modernizare a agriculturii, crearea condiţiilor pentru apropierea treptată a nivelului productivităţii muncii agricole de cel realizat în alte sectoare economice. O latură esenţială a activităţii în agricultură o reprezintă preocuparea pentru sporirea eficienţei investiţiilor, orientarea lor spre obiective direct productive, spre ramurile şi sectoarele cu rol decisiv in creşterea producţiei şi productivităţii muncii, a randamentului in sectorul vegetal şi in zootehnie, în condiţiile ţării noastre, cu o densitate mare a populaţiei şi o structură relativ redusă de teren arabil pe locuitor, în mod cit se poate de firesc, volumul cel mai mare de investiţii în actualul cincinal — circa 35 miliarde lei — este destinat îmbunătăţirilor funciare : irigaţii, desecări, prevenirea şi combaterea eroziunii solului. Această opţiune in orientarea investiţiilor este determinată de necesitatea valorificării la un nivel superior a întregii suprafeţe agricole, ridicării fertilităţii pămîntului — principalul mijloc de producţie în agricultură. In actualul cincinal se vor amenaja pentru irigaţii 1 250 000 hectare, din care 850 000 hectare în sisteme mari, iar restul prin amenajări locale. Amploarea eforturilor de investiţie ale statului în direcţia extinderii zonelor ,interzise secetei“ , nu are precedent in agricultura ţării noastre , lungimea canalelor magistrale şi secundare pentru aducerea apei însumează zeci de mii de km, iar capacitatea staţiilor moderne de pompare, de pildă, în sistemul de irigaţii Carasu întrece debitul mijlociu al Jiului şi Oltului luate la un loc. Faptul că în actualul cincinal se investesc numai in lucrările de amenajare pentru irigaţii peste 16,6 miliarde lei, în comparaţie cu cele 5 miliarde lei alocate in cincinalul precedent, exprimă un salt apreciabil determinat de cerinţe imperioase ale producţiei agricole. Este suficient să arătăm că în Cîmpia Română și în Dobrogea, după datele statistice, din o sută de ani, jumătate sant secetoși, iar perioadele C. BORDEIANU (Continuare în pag. a IlI-a) ÎN JUDEŢELE VASLUI ŞI BUZĂU Noi obiective industriale Anul 1972, a doua treaptă a actualului cincinal, înseamnă pentru judeţul Vaslui noi cote de industrializare. In reşedinţa judeţului a început construcţia unor noi obiective economice de importanţă deosebită, între care o fabrică de materiale izolatoare în cadrul căreia vor începe să producă încă din acest an o secţie de cărămidă diant şi o filatură de bumbac. Tot în acest an vor începe lucrările la Fabrica de elemente pneumatice pentru automatizări, unitate ce va fi amplasată în municipiul Birlad, la Fabrica de conserve de la Huşi şi la Fabrica de ventilatoare din oraşul Vaslui. Paralel, vor fi diversificate şi modernizate unităţi ale industriei locale şi cooperaţiei meşteşugăreşti. Ca urmare, producţia globală a industriei judeţului va înregistra, în acest an, o creştere de 13,9 la sută faţă de anul trecut. Sporirea producţiei de rulmenţi, mobilă, confecţii, produse agroalimentare, va contribui la mărirea exportului cu 37 la sută. Şi in judeţul Buzău Investiţiile acordate în acest an pentru ridicarea sa pe noi coordonate economice şi social-culturale depăşesc cu aproape 50 la sută pe cele ale anului precedent. Realizarea lor va însemna, între altele, apariţia pe harta judeţului a 12 noi unităţi şi capacităţi de producţie, printre care fabrica de garnituri de frînă şi etanşare Rm. Sărat, fabrica de mobilă de la Nehoiu, cea de parchete din Verneşti, uzina de utilaj terasier Buzău şi altele. Realizările pe plan economic vor fi însoţite de o dezvoltare continuă a localităţilor buzoiene înscrise puternic, în ultimii ani, pe orbita urbanizării. Se vor ridica încă 1 500 de apartamente, şcoli, o casă de cultură a sindicatelor, un hotel turistic, se va extinde reţeaua cooperaţiei meşteşugăreşti şi a celei de consum, se vor face noi lucrări privind îmbunătăţirea aprovizionării cu apă, modernizarea drumurilor etc. Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Bucureşti Ţinem să vă exprimăm mulţumiri sincere pentru telegrama prin care aţi binevoit a prezenta condoleanţe în legătură cu încetarea din viaţă a tovarăşului Cen I. MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez CIU EN - LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PROLITAR! DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN. Vă amintiţi ? A existat o perioadă cînd, dacă te interesa cit de cit, puteai afla despre Hunedoara „tot ce se poate şti şi încă multe altele“ , asta, fără să fi călcat pe acolo. Motivul ? Tot ceea ce numim astăzi „mijloacele de comunicare în masă“ te asaltau realmente — prin anii ’50 — cu informaţii al căror izvor se afla în cetatea vecină castelului Huniazilor. Era pe vremea cînd, cum scria un reporter, oraşul de la confluenţa Cernei cu Zlaştiul devenise „un fel de Mecca a ziariştilor“, pe vremea cînd „breasla te-ar fi renegat“ dacă n-ai fi făcut cel puţin o dată tradiţionalul pelerinaj spre Hunedoara. Pe parcurs, lucrurile s-au mai schimbat. Să fi fost „de vină“ apariţia şi dezvoltarea altor centre siderurgice ? Să fi fost de vină Galaţii ? Să fi scăzut pofta gazetarilor de a se mai deplasa pînă acolo ?... N-aş putea spune că asta nu l-a supărat pe hunedorean, dar nu l-a făcut să se comporte altfel decit totdeauna. In sensul acesta, nimic nu s-a schimbat : indiferent pe ce-ar pune mina, hunedoreanul are harul să dea un lucru cu care să se mindrească. Ceea ce este nou în municipiul Hunedoara — asta nu prea ştiam. Iar dacă te afli in oraş şi nu te duci la combinatul siderurgic (la „Desehaş“, cum se spune aici) se cheamă că ai făcut drumul degeaba. Ce se întîmplă azi la C.S.H. ? Nimic extraordinar : se munceşte. într-un reportaj din ’58, se spunea : „...mai ieri, pînă a început opera de construcţii, Hunedoara avea cam 6 000 de locuitori, iar astăzi (1958 — n.n.) are după datele recensămîntului circa 36 000“. Acum ? La 1 iulie 1971 — ne spune statistica — Hunedoara avea 78 000 de locuitori, fără suburbii. Pe cele 430 de hectare ale C.S.H.-ului există două secţii cu cinci furnale în funcţiune ; trei secţii de oţelării — 13 cuptoare Martin şi 6 cuptoare electrice ; blumingul. Şi astea sínt numai o parte. Majoritatea celor care lucrează aici sínt localnici, dar sínt şi cîteva mii care vin la lucru din afara perimetrului municipal, din satele şi comunele învecinate. Orele de schimb sunt un adevărat spectacol : trenul local şi cele 57 autobuze ale municipiului sunt tixite de cei care urmează să pătrundă prin cele 17 porţi ale gigantului industrial. E firesc să fie aşa. La C.S.H. se munceşte şi se construieşte. Dacă nu-i salariatul combinatului, apoi să ştiţi că hunedoreanul lucrează la I.C.S.H. — adică la construcţii siderurgice. Ar merita să vedeţi şantierul noului furnal de 1 000 mm. Amănunte ? Proporţii ? Imaginaţi-le : din metalele folosite la construirea lui s-ar putea face un dublu Ecuator cu un diametru de 10 mm , ca să se poată transporta pietrişul, cărămizile, cimentul şi metalul necesar construcţiei sunt necesare circa 10 000 de vagoane marfă — un tren lung de 60 km. Ridicaţi toate materialele astea pe o verticală de 80 de m şi veţi avea dimensiunile noului furnal şi a instalaţiilor aferente lui. Dacă l-ar lucra singur, un om ar trebui să cunoască vreo 100 de meserii şi ar fi „ocupat“ 2 000 de ani. Sau altceva : vreţi să ştiţi cam care este gabaritul halei care adăposteşte laminorul de profile mijlocii ? Imaginaţi-vă atunci cinci terenuri de fotbal alăturate... Indiferent unde ai lucra, la furnale sau la oţelării, la bluming sau la noua fabrică de oxigen, la cocserie sau la „aglomerare“, peste tot te întîmpină noutăţi tehnice de ultimă oră: sferofoare, tablouri şi pupitre de comandă cu sule de aparate de măsură şi control, semnale optice, acustice, creiere electronice pe „generaţii“, tiristori... Nu-ţi trebuie pic de imaginaţie să te crezi aflat undeva pe un cosmodrom. „De vină“ sunt şi siluetele coşurilor, furnalelor, cowperelor... In 1972 nici nu s-ar putea altfel. Vorba lui Ştefan Tripşa : Cine mai crede că siderurgistul e un „lopătar“ oarecare a rămas mult în urmă cu informaţia. Exista la Hunedoara, prin ’50, o „tripletă“ vestită : Aurel Stanciu, Vaier Lăbuneţ şi Dumitru Costache, pe atunci singurii posesori ai Ordinului Muncii clasa I. Sînt şi astăzi la combinat şi muncesc tot „prima-întîi“. Oamenii sînt la fel de buni. Se confirmă că „suntem ceea ce devenim“, dincolo de „bine“ există „mai bine“. Iar „mai binelui“ ii place să-și zică dintr-odată : calitate — cantitate. Regret un fapt : in 1972 nu există la Hunedoara o „tripletă“, așa cum exista în anii ’50. Motiv pentru care o construiesc ad-hoc : Ştefan Tripşa — Ioan Mărculescu — Ioan Cismaş. Cine-i Cismaş ? Omul pe care-l cunosc foarte bine reprezentanţii a cel puţin 18 firme siderurgice străine. Este maistrul despre care şi „Scînteia“ a mai scris in vreo patru rinduri, iar televiziunea i-a consacrat o emisiune specială. De ce ? El e cel care ţine acasă, la Mînerău, printre alte zeci de certificate de inovator şi un brevet de inventator , nr. 52 260 — „Cap de lance tip Hunedoara -pentru insuflat oxigen in baia de metal topit“. Pe atunci virful de lance al lui Cismaş nu rezista în cuptor decit cîteva zeci de ore. Astăzi , rezistă 537 ! De atunci şi pină acum economiile realizate de „Capul“ lul Cismaş au trecut binişor de 10 milioane lei. — De ce tip „Hunedoara“ şi nu „Cismaş“ 7 ! — Cine e „Cismaş“ ? Ei, acolo, un inventator printre cei 210 inovatori de la C.S.H. Tip „Hunedoara“ e cu totul altceva. Hunedoara înseamnă oţelul românesc — să mă ierte gălăţenii, dar noi le-am fost Universitatea... — îmi spune inventatorul. Atita modestie n-am mai văzut decit la macaragiul Vasile Gogoaşe, la Aurel Stanciu, la Dumir Dumitru şi Leontin Curteanu, la inginerul Zoltán Horvath („creierul“ creierelor electronice de la bluming) şi la... toţi ciţi am cunoscut la Hunedoara. Mircea BUNEA (Continuare în pag. a IV-a) Locuri şi oameni despre care „Scînteia“ a mai scris HUNEDOARA ŞI OŢELĂRII El • Hunedoara munceşte, construieşte şi învaţă • „...şi vă rog să mai scrieţi că oţelarul nu-şi ia cuvîntul înapoi!" * La noul furnal, un om cu o sută de meserii ar lucra vreo 2 000 de ani... • în 1971 , la fiecare 8 ore, un hunedorean s-a mutat în casă nouă • Zilnic, două perechi spun „Da !" la ofiţerul stării civile ÎN ZIARUL PE A21: • Diversitate de mijloace, orientare convergentă : Perfecţionarea activităţii politico-ideologice * S-a prelungit viaţa ulcioarelor care se spărgeau mergînd prea des la apă ? © „A preveni" este mai important decît „a repara" © Acordul global : Criterii de aplicare, metode de calcul, rezultate 6 AMATORISMUL nu înseamnă neapărat DILETANTISM! Avem în faţă scrisoarea tovarăşului Viorel Dumitrescu, procuror-şef al Procuraturii sectorului 4, unde se relatează în amănunţime un accident de circulaţie. ...Victor Iacob din str. Pietroasa nr. 20 A., proprietar al unui autoturism, se urcă la volan în stare de ebrietate şi circulă pe mai multe străzi ale Bucureştiului cu viteză excesivă. In cele din urmă, loveşte şi accidentează foarte grav pe cetăţeanul Ion Constantin, care traversa (neregulamentar) Bd. Republicii. In drum spre spital, accidentatul decedează. Menţionăm că respectivul conducător auto nu a schiţat nici un gest de evitare a accidentului, ba mai mult, a fugit de la locul faptei. Indignat de fapta şoferului, un cetăţean aflat cu autoturismul personal în imediata apropiere, doctorul Dorin Hociotă, l-a urmărit vreme îndelungată, facilitind identificarea făptaşului. N-ar fi rău — se spune în încheiere — ca acest mod diferit de comportare intr-o astfel de împrejurare să fie consemnat în coloanele ziarului". Scrisoarea ne-a pus deci In faţă două atitudini. Una, caracterizată prin iresponsabilitate şi laşitate, cealaltă printr-o ţinută civică înaltă, care ar trebui să-i caracterizeze pe toţi cei ce conduc pe drumurile publice. Subiectul despre conducătorul amator nu este nou. In ultimul timp însă numărul îngrijorător şi gravitatea accidentelor produse de amatori pe raza Capitalei ne-au determinat să solicităm unele amănunte tov.. col. Gheorghe Ştefăneasa, şeful serviciului circulaţiei din I.M.M.B. — După cite ştim, curba accidentelor rutiere se află în descreştere, la aceasta contribuind, desigur, măsurile luate de către Comitetul executiv al consiliului popular şi miliţie în vederea modernizării circulaţiei rutiere şi creşterii gradului de securitate al acesteia. Totuşi, in mai multe scrisori ni se semnalează persistenţa unor abateri flagrante de la lege, de care se fac vinovaţi unii conducători de mijloace auto ale transportului public — în special cei de autobuze — dar şi şoferi amatori. Ca în întimplarea relatată de cititorul nostru. Ce ne puteţi spune în legătură cu aceasta ? — Cazul particular pe care l-aţi expus reflectă, în fond, o situaţie mai generală. Din 540 accidente grave înregistrate anul trecut în Capitală, peste 190, soldate cu victime omeneşti şi pagube materiale, au fost provocate de către şoferii amatori, conducători auto cu maşini proprietate personală. Cred că este util să facem aici o clarificare a categoriilor de şoferi amatori. Din concluziile practicii noastre îi putem împărţi în patru categorii : a) conducători normali, echilibraţi şi liniştiţi ; b) oameni timoraţi, speriaţi de volan (debutanţii) ; c) categoria lamentabilă a pseudo-„eroilor“, „vedete de tinichea“ care bravează, fac exhibiţii şi „demonstraţii“ sau acte de „ambiţii“ cind se află la volan ; d) inconştienţii nărăviţi la alcool, inclusiv petrecăreţii care simpăta pleacă in „cumetrii“ şi beau pină duminică seara, iar lunea dimineaţa, insuficient restabiliţi, se aşează la volan, uitind că alcoolul Ie este încă prezent în singe. Dacă ne gindim la faptul că traficul rutier a crescut considerabil d in Capitală sunt in prezent peste 50 000 de autoturisme proprietate personală, şi numărul lor e in continuă creştere — problema comportă o deosebită atenţie. Pentru că, la aceste 500000 de autoturisme, care, de fapt, reprezintă un număr mai mare de conducători, se intîlnesc încă mulţi din aceste ultime categorii — generatori de accidente şi permanente pericole potenţiale. Faptele ne demonstrează cu precizie că, atunci cînd regulile de circulaţie sunt respectate cu stricteţe, accidentele sunt, practic, imposibile. Dacă ele se petrec totuşi, cauza o (Continuare in pag. a II-a) Convorbire cu col. Gheorghe ŞTEFĂNEASA, şeful serviciului circulaţiei din I.M.M.B. © Se pot distinge patru categorii, din care faceţi parte? © Autodescalificarea „şoferului de duminică" * Pe cînd examenul psiho-medical ? Un amplu program de acţiune pentru înfăptuirea securităţii europene! Ziarele de ieri au publicat documentele Consfătuirii din 25—26 ianuarie a.c. a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Inscriindu-se ca un eveniment important al vieţii politice internaţionale, consfătuirea conducătorilor de partid şi de stat din Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. Germană, Polonia, România, Ungaria, Uniunea Sovietică a prilejuit o nouă şi elocventă expresie a preocupărilor şi eforturilor acestor ţări în vederea transformării continentului nostru într-o zonă a păcii, securităţii şi cooperării — preocupări şi eforturi în cadrul cărora ,necesitatea trecerii neintîrziate la pregătirea conferinţei general-europene ocupă, in prezent, un loc de frunte. Desfăşurată intr-un spirit de prietenie frăţească şi colaborare, reuniunea de la Praga a pus din nou în evidenţă că schimburile de vederi plasate sub semnul înţelegerii, receptivităţii şi stimei reciproce reprezintă o contribuţie însemnată la cauza solidarităţii şi unităţii ţărilor socialiste, slujind, in acelaşi timp, ţelurilor nobile ale destinderii şi cooperării în Europa şi în lume. Analizind tendinţele spre destindere, cooperare şi bună vecinătate care se afirmă in viaţa continentului şi exprimînd aprecierea că aceste evoluţii pozitive au adus Europa într-o etapă importantă, participanţii la consfătuire au constatat cu satisfacţie că, în ultimul timp, s-au înregistrat noi progrese ca urmare a eforturilor şi contribuţiei constructive a ţărilor socialiste, precum şi a altor state europene. Agenda vieţii politice a continentului a consemnat, in ultimele luni, inclusiv in acest început de an, oefervescentă activitate de contacte, intilniri, consultări intre reprezentanţi ai statelor europene cu orinduiri diferite, măsuri pe linia dezvoltării şi normalizării relaţiilor politice dintre acestea, a extinderii legăturilor economice, tehnico-ştiinţifice, culturale şi de altă natură, activizarea crescindă a opiniei publice în procesul adincirii destinderii şi cooperării în Europa. Participînd din plin la acest proces, România socialistă s-a afirmat şi se afirmă ca un factor activ, deosebit de dinamic, ca unul din protagoniştii cei mai consecvenţi ai dialogului Internaţional in vederea promovării securităţii europene, contribuţia sa în această direcţie realizîndu-se pe multiple căi — prin numeroase contacte la cel mai înalt nivel şi la alte niveluri, prin normalizarea şi amplificarea relaţiilor, în diferite domenii, cu celelalte ţări ale continentului, indiferent de orînduirea socială, potrivit cerinţelor coexistenţei paşnice, prin extinderea şi diversificarea schimburilor economice, tehnico-ştiinţifice, culturale, prin iniţiativele şi propunerile constructive, larg apreciate, prin aportul la cristalizarea concepţiei generale şi a bazelor pe care trebuie clădită securitatea europeană, prin perseverenţa cu care militează pentru promovarea colaborării între toate ţările continentului. In această direcţie, deosebit de pozitive, cu urmări rodnice, s-au dovedit contactele şi schimburile de vederi intre reprezentanţii la nivel înalt ai ţării noastre cu conducătorii de stat din Franţa, Italia, Austria, Finlanda şi alte ţări nordice, R. F. a Germaniei — cu care România şi-a normalizat relaţiile reciproce stabilind raporturi diplomatice în 1967 — problema securităţii europene fiind abordată în convorbirile şi înscrisă la loc de frunte în documentele comune adoptate cu reprezentanţii şi ai altor state, din Europa ca şi din alte zone ale lumii. Aşa cum se arată şi în Declaraţia consfătuirii de la Praga privind pacea, securitatea şi colaborarea in Europa, ca importante acte pozitive în direcţia destinderii în Europa se înscriu începutul ratificării tratatelor sovieto—vest-german şi polono— vest-german, ca şi încheierea acordului cvadripartit in problemele referitoare la Berlinul occidental şi a acordurilor intre R.D.G. şi R.F.G., precum şi intre R.D.G. şi Senatul Berlinului occidental Salutînd cu satisfacţie recunoaşterea internaţională tot mai largă a Republicii Democrate Germane — cauză căreia România i-a acordat și îi acordă întregul său sprijin — ţara noastră consideră Romulus CAPLESCU (Continuare in pag. a V-a) Excelenţei Sale ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Profund mişcat de mesajul cordial de felicitări pe care aţi binevoit să mi-l adresaţi cu ocazia numirii mele în funcţia de prim-ministru, rog pe Excelenţa Voastră să primească sincerele mele mulţumiri. Folosesc această ocazie pentru a vă asigura că voi avea grijă ca legăturile care unesc cele două ţări ale noastre să se întărească şi mai mult. Cu înaltă consideraţie, AZIZ SEDEI Prim-ministru al Republicii Arabe Egipt