Scînteia, aprilie 1972 (Anul 41, nr. 9105-9134)
1972-04-01 / nr. 9105
PAGINA 2 VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAAUŞESCU IN REPUBLICA DEMOCRATICA SUDAN CU PRILEJUL DINEULUI OFERIT DE PREŞEDINTELE GAAFAR MOHAMMED NUMEIRY*) Toastul preşedintelui Gaafar Mohammed Numeiry Excelenţă, Domnule Nicolae Ceauşescu, preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Doamnă Ceauşescu, Dragi prieteni din Republica Socialistă România, Doamnelor şi domnilor, Permiteţi-mi, domnule preşedinte, să vă adresez bun venit dumneavoastră, soţiei dumneavoastră şi membrilor delegaţiei din Republica Socialistă România, oaspeţii noştri dragi sosiţi pe pămîntul Sudanului, între masele populare care vă primesc astăzi în mod frăţesc şi cinstesc în persoanele dumneavoastră poporul prieten al Republicii Socialiste România, de care ne leagă relaţii de prietenie ce se consolidează în multiple domenii. Mulţumindu-vă, excelenţă, pentru că aţi răspuns invitaţiei noastre frăţeşti de a vizita Republica Democratică Sudan, vă asigur de preţuirea poporului nostru pentru bunele dumneavoastră simţăminte de a întări legăturile de prietenie fundamentate pe baze puternice de respect deplin al suveranităţii naţionale şi avantajului reciproc, în lumina principiilor trainice care guvernează relaţiile dintre popoare. Remarc cu multă satisfacţie, excelenţă, dezvoltarea unor bune relaţii între cele două ţări şi popoare ale noastre, contribuţia dumneavoastră personală pentru consolidarea şi întărirea lor. Perioada care a urmat după reluarea relaţiilor diplomatice dintre ţările noastre a cunoscut o cooperare fructuoasă în numeroase domenii vitale, dovedind încrederea poporului dumneavoastră în întărirea acestei solidarităţi, care slujeşte cauza popoarelor. Poporul Sudanului, preţuind toate acestea, nu va precupeţi nici un efort pentru întărirea cooperării cu ţara dumneavoastră măreaţă şi cu poporul român prieten, pentru a atinge ţelurile sale, fiind fidel legăturilor noastre puternice de simpatie. Domnule preşedinte, Am urmărit şi apreciat mult ceea ce aţi întreprins pe linia solidarităţii cu popoarele militante ale Africii, preocupîndu-vă de problemele de eliberare naţională şi dezvoltare, consolidînd legăturile de prietenie cu acestea, pentru atingerea ţelurilor comune. Actuala dumneavoastră vizită în multe state ale Africii prietene a confirmat această semnificaţie, contribuind la relaţii mai strînse cu bravele ei popoare, care luptă pentru libertate, edificare şi progres, pe calea obiectivelor majore definite de Carta Organizaţiei Unităţii Africane. Credinţa noastră în ţelurile Organizaţiei Unităţii Africane şi Carta ei ne îndeamnă, domnule preşedinte, să intensificăm contactele noastre cu popoarele lumii, care au aceleaşi idealuri de a acţiona pentru salvgardarea dreptului, justiţiei şi păcii. De aceea, ne-am conformat întocmai ţelurilor şi rezoluţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite. Ataşamentul nostru faţă de necesitatea aplicării rezoluţiilor organizaţiei mondiale izvorăşte din faptul că acţionăm pentru consolidarea păcii, întemeiată pe justiţie, frăţie între popoare, înfierînd imperialismul şi planurile sale agresive împotriva libertăţii popoarelor, a progresului politic şi social al acestora. îmi este plăcut, excelenţă, să constat faptul că ţările noastre susţin ţelurile amintite, ca mijloc de apropiere între popoare şi de înfăptuire a dreptăţii în spiritul păcii. Republica Socialistă România prietenă a adoptat o poziţie de susţinere a rezoluţiei Consiliului de Securitate din 22 noiembrie 1967 şi a rezoluţiei Adunării Generale din decembrie 1971, privind problema Orientului Apropiat şi retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate, sprijinind dreptul arab şi lupta sacră a poporului palestinean pentru redobîndirea drepturilor sale legitime. Revoluţia arabă eroică a dat mulţi martiri în lupta sa aspră împotriva duşmanului feroce, sprijinit de către imperialismul mondial şi de sionism, care uneltesc împotriva poporului arab, a teritoriilor şi cuceririlor revoluţionare pe care acest popor le-a înfăptuit cu sînge şi jertfe. Poporul Sudanului, fidel îndatoririi sale de luptă, condamnă tendinţele expansioniste ale Israelului, ale cărui uneltiri se întîlnesc cu cele din sudul continentului african, cu scopul de a submina unitatea popoarelor ; poporul sudanez foloseşte toată energia sa pentru a sprijini nelimitat şi cauza revoluţiei arabe, lupta sa sacră, marile bătălii de eliberare. Lupta hotărîtă a popoarelor noastre împotriva forţelor violenţei şi a discriminării rasiale se uneşte cu lupta eroică pe care o duc popoarele din Indochina şi cele ale Americii Latine, care obţin victorii minunate, confirmînd că ziua triumfului lor deplin, a sfîrşitului tiraniei, reprimării sălbatice şi al uneltirilor imperialiste este aproape. Poporul Sudanului, hotărît să lupte împotriva imperialismului, să-şi consolideze independenţa naţională şi să înfăptuiască progresul social, pentru întărirea păcii, ca obiectiv al năzuinţelor sale, nu precupeţeşte nici un efort pentru întărirea luptei popoarelor, în vederea atingerii ţelurilor sale nobile. Poporul sudanez, crezînd în libertatea popoarelor, în suveranitatea lor deplină asupra teritoriilor lor, în dreptul la independenţă naţională, respinge şi condamnă încercările de amestec în treburile interne ale altor state, de frustrare a libertăţii popoarelor şi de uzurpare a drepturilor lor legitime, acţiuni de intervenţie imperialistă, care nu respectă normele internaţionale. Afirmînd acest principiu constant, noi îl aplicăm în toate domeniile relaţiilor noastre internaţionale. Excelenţă. Pornind de la această înţelegere constantă, şi pe aceste baze solide, consolidăm relaţiile de prietenie între popoarele noastre şi întărim lupta comună şi solidaritatea strînsă la toate nivelurile şi în domenii diferite ; aceste relaţii îşi lărgesc sfera, în urma contactelor şi întîlnirilor frăţeşti, a acţiunii comune care asigură poporului nostru posibilitatea de a întări cooperarea cu statele prietene şi popoarele acestora, care sînt alături de noi, umăr la umăr, în înfăptuirea ţelurilor noastre de edificare, progres şi bunăstare. Excelenţă, Reîntăresc mulţumirile mele şi preţuirea mea profundă pentru dumneavoastră personal şi soţia dumneavoastră, pentru prietenii dragi din ţara dumneavoastră prietenă, sperînd ca întîlnirea dumneavoastră cu masele poporului nostru să vă dea un bun prilej de a cunoaşte simpatia şi preţuirea pe care poporul sudanez le nutreşte faţă de dumneavoastră, preocupările şi eforturile sale pe calea unităţii naţionale, a înfăptuirii progresului social şi sporirii bunăstării sale. Bine aţi venit ! Excelenţă, Domnule preşedinte al Republicii Democratice Sudan, Doamnă Numeiry, Dragi prieteni sudanezi, Aş dori ca, în numele meu, al tovarăşei mele şi al tovarăşilor din delegaţie, să vă mulţumesc pentru invitaţia de a vizita străvechea şi frumoasa dumneavoastră ţară. De asemenea, ţin să vă mulţumesc pentru primirea cordială pe care ne-aţi făcut-o şi pentru salutul adresat României şi poporului său. Doresc să folosesc acest prilej pentru a vă adresa dumneavoastră, soţiei şi colaboratorilor dumneavoastră un salut călduros ; totodată, aş dori să adresez poporului prieten sudanez salutul meu cordial şi al poporului român. Relaţiile dintre România şi Sudan au cunoscut o dezvoltare de mulţi ani. De altfel, încă în secolul trecut, cetăţeni români au vizitat Sudanul şi au contribuit la cunoaşterea de către poporul nostru a istoriei străvechi a ţării dumneavoastră. Au intervenit şi unele împrejurări care au făcut ca relaţiile noastre să stagneze la un moment dat. Dar doresc să exprim satisfacţia mea că aceste momente au fost depăşite şi că relaţiile dintre România şi Sudan au pornit pe un drum normal. Vizita pe care o facem în ţara dumneavoastră constituie o dovadă a faptului că ţările noastre au ajuns la concluzia că interesele lor reciproce sunt de a colabora cît mai larg în toate domeniile de activitate. Sper că în cursul acestei vizite, al convorbirilor pe care le vom avea, domnule președinte, vom putea să trasăm noi căi pentru dezvoltarea cooperării dintre popoarele noastre, să întărim colaborarea corespunzător atît intereselor României, cît și ale Sudanului, precum și cauzei generale a prieteniei şi cooperării dintre popoare. Doresc să vă asigur că am venit în Sudan cu dorinţa de a pune bazele unei colaborări largi — în domeniile industriei, agriculturii, ştiinţei, culturii — şi sper că, la încheierea vizitei, vom putea constata că am ajuns la acorduri bune în multe domenii de activitate. Aş dori să mă refer la cîteva aspecte ale preocupărilor de astăzi ale poporului român pe drumul construirii orînduirii noi, socialiste. România a cunoscut ea însăşi, vreme îndelungată, jugul asupririi străine, a dus lupte îndelungate pentru eliberarea sa naţională şi socială. O dată cu trecerea la făurirea societăţii socialiste s-au creat condiţiile pentru realizarea unei depline independenţe, pentru asigurarea dreptului poporului român de a-şi hotărî destinele aşa cum doreşte el. In istorie, 27 de ani reprezintă, desigur, foarte puţin. Totuşi, în această perioadă scurtă, poporul român a parcurs o întreagă etapă istorică , de la regimul de asuprire al claselor burghezo-moşiereşti, la orînduirea în care poporul este stăpîn deplin al tuturor bogăţiilor naţionale şi îşi făureşte o viaţă nouă. Am pus de la început — şi punem şi acum — în centrul dezvoltării României industrializarea, ca bază a independenţei şi suveranităţii naţionale. In cei 27 de ani, industria românească a crescut de 19 ori. Am acordat, şi acordăm, în acelaşi timp, o atenţie deosebită agriculturii, înainte de eliberare, în agricultură lucrau 5 000 de tractoare, iar astăzi avem 100 000. La acestea se adaugă toate maşinile necesare lucrării în bune condiţii a pămîntului. Desigur că pe această bază, precum şi ca urmare a cooperativizării în întregime a agriculturii, putem să asigurăm o producţie sporită agroalimentară, satisfăcînd pe deplin cerinţele întregului nostru popor. Pornind la făurirea societăţii socialiste, am pus un accent deosebit pe dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei, culturii, factori hotărîtori pentru formarea cadrelor necesare tuturor sectoarelor de activitate, pentru a asigura progresul general al României. Ca urmare a acestor realizări, a crescut nivelul de trai al întregului nostru popor. De altfel, trebuie să menţionez că tot ceea ce facem în România este destinat să satisfacă cerinţele de bunăstare şi fericire ale tuturor celor ce muncesc. In aceasta constă însăşi esenţa socialismului, care pune în centrul preocupărilor sale omul. In acelaşi timp ne preocupăm de a crea cele mai bune condiţii pentru participarea activă a întregului nostru popor la conducerea societăţii. Şi, tocmai datorită acestor realizări şi a strînsei conlucrări între partid, guvern şi masele largi populare, politica noastră internă şi externă este sprijinită în mod unanim de întregul popor. Este de înţeles că, preocupîndu-se de a-şi făuri o nouă orînduire, poporul nostru este în mod vital interesat în existenţa unei păci trainice în lume. Noi considerăm că în lumea de astăzi este necesară dezvoltarea largă a relaţiilor de colaborare între toate statele, fără deosebire de orînduire socială. Desigur, fiind ţară socialistă, acordăm o mare atenţie dezvoltării relaţiilor cu toate statele socialiste şi cu ţările care au pornit pe calea dezvoltării independente. In acelaşi timp, acţionînd în spiritul principiilor coexistenţei paşnice, dezvoltăm relaţiile noastre cu toate statele lumii. Noi considerăm că este necesar să aşezăm la baza relaţiilor dintre state principiile deplinei egalităţi în drepturi, respectului suveranităţii şi independenţei naţionale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc. Considerăm că este necesar, mai mult ca oricînd, să se facă totul pentru a se renunţa la politica de forţă sau de ameninţare cu forţa in relaţiile internaţionale. Aşa cum aţi menţionat şi dumneavoastră, domnule preşedinte, vizita pe care o facem într-un număr de ţări din Africa reprezintă o manifestare a solidarităţii României cu ţările care luptă pentru dezvoltarea lor independentă. România consideră că întărirea colaborării cu ţările în curs de dezvoltare constituie un factor hotărîtor pentru progresul fiecărei ţări în parte, în lupta împotriva imperialismului şi colonialismului. Noi ne pronunţăm cu hotărîre pentru lichidarea colonialismului, neocolonialismului, rasismului ; acordăm un sprijin activ mişcărilor de eliberare naţională din Angola, Mozambic, Guineea-Bissau, Namibia şi celelalte ţări. Considerăm că este necesar de a se întări solidaritatea cu aceste popoare, pentru a grăbi lichidarea dominaţiei coloniale. Apreciem că Organizaţia Unităţii Africane poate juca un rol important în sprijinirea luptei acestor popoare — aşa cum apreciem că ţările socialiste, celelalte forţe antiimperialiste au un rol important în susţinerea luptei pentru lichidarea colonialismului. Considerăm că este necesar să se întărească conlucrarea şi solidaritatea tuturor acestor forţe pentru a asigura cît mai grabnic triumful luptei de eliberare naţională. Este cunoscut că în diferite părţi ale lumii mai ard încă flăcările războiului. Existenţa acestor focare de război şi încordare creează un mare pericol pentru toate popoarele care doresc să se dezvolte în mod independent. De aceea, considerăm că este necesar să întărim eforturile pentru lichidarea tuturor focarelor de război şi de încordare din lume. Noi ne-am pronunţat întotdeauna cu fermitate împotriva oricărei ocupaţii teritoriale. România s-a pronunţat şi se pronunţă cu hotărîre pentru soluţionarea conflictului din Orientul Mijlociu pe baza rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967. Aceasta presupune retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate, stabilirea de garanţii sigure pentru evitarea de noi acte de război şi pentru asigurarea independenţei şi suveranităţii tuturor statelor din această zonă. După părerea noastră, o soluţie în Orientul Mijlociu trebuie să ţină seamă şi de interesele populaţiei palestinene — şi anume să se creeze condiţii ca această populaţie să-şi poată desfăşura viaţa în condiţii de libertate, aşa cum o doreşte ea. Am acordat, şi acordăm, sprijinul nostru luptei popoarelor din Indochina, considerind că este necesar să sporim eforturile pentru a se pune capăt acestui război, pentru ca Statele Unite să-şi retragă trupele din toate ţările din Indochina. Considerăm că propunerile Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud constituie o bază reală pentru o soluţie în acest război. Este necesar ca popoarele vietnamez, cambodgian şi laoţian să poată să-şi hotărască, fără amestec din afară, calea dezvoltării lor ! în general, noi considerăm că trebuie să se facă totul pentru a se asigura dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî singur dezvoltarea sa economică-socială. Noi apreciem că dezvoltarea evenimentelor internaţionale este în favoarea forţelor care se pronunţă pentru egalitate în drepturi, pentru libertate şi progres social, că popoarele care au pornit pe calea dezvoltării de sine stătătoare reprezintă o uriaşă forţă contemporană, în stare să-şi asigure o viaţă liberă, independentă. Este adevărat că în tumne sunt ţări mari, ţări mici, mijlocii, cu orînduiri sociale diferite, că politica acestora corespunde orînduirii lor sociale. Dar noi apreciem că, în situaţia de astăzi, este necesar ca la soluţionarea marilor probleme ale vieţii internaţionale să participe toate statele, indiferent de mărimea lor. România, aflîndu-se ea însăşi în rîndul ţărilor miei şi mijlocii — ca şi Sudanul, dealtfel — se pronunţă ca aceste state să participe tot mai activ şi să-şi spună cuvîntul în soluţionarea tuturor problemelor care le interesează. Din experienţă ştim că realizarea unei asemenea politici cere eforturi, cere întărirea independenţei şi suveranităţii naţionale a fiecărui stat şi popor. Pentru a realiza colaborarea şi solidaritatea forţelor antiimperialiste, este necesar să se acorde o mare atenţie unităţii şi solidarităţii tuturor forţelor progresiste din fiecare ţară. Este adevărat că în lume mai sunt imperialişti, mai acţionează politica colonialistă şi neocolonialistă. Dar dacă forţele antiimperialiste, toate popoarele care doresc să trăiască libere îşi vor uni forţele, atunci ele îşi pot impune dreptul de a trăi cum doresc. Noi am dori ca relaţiile dintre România şi Sudan să se înscrie în aceste eforturi pentru întărirea colaborării şi unităţii tuturor forţelor antiimperialiste. Atît România, cît şi Sudanul au un drum lung de parcurs pentru dezvoltarea lor economică şi socială, pentru construirea unei orinduiri sociale noi. De aceea, este necesar să colaboreze între ele, să conlucreze cu alte state şi cu alte forţe antiimperialiste. Pentru că, izolaţi, fiecare putem fi înfrînţi , uniţi, acţionînd împreună, putem să reprezentăm o forţă invincibilă ! Aş dori să mai menţionez un lucru. In lume există multe ţări, situaţia din fiecare ţară se deosebeşte de cea din altele din punct de vedere istoric şi social. Aceasta poate să facă să apară deosebiri de păreri într-o problemă sau alta. Intr-un fel se pot soluţiona problemele construirii socialismului în România, în alt fel se pun problemele în alte ţări şi în alt mod în Sudan. Noi considerăm că fiecare popor, fiecare forţă revoluţionară trebuie să-şi elaboreze de sine stătător calea dezvoltării sale. (Aplauze) — colaborînd, aşa cum am spus, cu celelalte forţe din diferite state ale lumii. Dar existenţa unor păreri deosebite nu trebuie să împiedice colaborarea între state. Aş putea spune chiar mai mult, că tocmai atunci cînd există anumite deosebiri de păreri este nevoie de contacte mai dese, de discuţii, de a se colabora în problemele fundamentale, de interes comun. In acest spirit dorim noi să dezvoltăm colaborarea cu Sudanul. Aş dori să exprim convingerea mea că vizita pe care o facem acum în ţara dumneavoastră va marca un moment important pentru viitorul relaţiilor dintre popoarele noastre. Exprimindu-ne, încă o dată, satisfacţia noastră că ne găsim în Sudan, că avem prilejul de a cunoaşte unele din realizările şi preocupările poporului prieten sudanez, aș dori să urez un viitor cît mai strălucit prieteniei dintre popoarele noastre. (Vii aplauze). Toastul preşedintelui Nicolae Ceaușescu ui. După cum s-a anunţat în ‘ 1 numărul de ieri al ziarului, preşedintele Sudanului, Gaafar Mohammed Numeiry, şi doamna Rusein Numeiry au oferit, joi seara, un dineu în cinstea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceaușescu, la care cei doi șefi de stat au rostit toasturi. scenti.ia sîmbâta 1 aprilie 1972 Convorbiri oficiale intre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Gaafar Mohammed Numeiry Vineri, 31 martie, la Palatul Poporului din Khartum au avut loc convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română : Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul comerţului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei, Constantin Mitea, consilieri ai preşedintelui, Gheorghe Şerbănescu, însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Sudan, Vasile Răuţă, adjunct al ministrului comerţului exterior. Din partea sudaneză : dr. Osman Abu Al-Gasim, ministrul cooperării şi dezvoltării rurale, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei, Mahdi Mustafa, ministru de stat la preşedinţia republicii, Fakhradin Mohammad, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ahmed Abdul Rahman El-Agib, ministrul industriei și minelor, Suleiman Babikes, ambasador, Mohammad Abdel Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul Comerțului. Plecarea spre rezervaţia naturală Dinder Vineri la amiază, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, împreună cu preşedintele Gaafar Numeiry au plecat spre localitatea Damazin, de unde şi-au continuat călătoria spre rezervaţia naturală Dinder. Cei doi şefi de stat sunt însoţiţi de personalități române şi sudaneze. Vizite ale Elena De Vineri dimineaţa, tovarăşa Elena Ceauşescu a vizitat Grădina zoologică, unul din punctele de atracţie ale oraşului Khartum. In cursul după-amiezii a făcut o vizită la Muzeul de istorie natu- tovarăşeiauşescu o rală, nou aşezămînt cultural al capitalei sudaneze. Tovarășa Elena Ceaușescu a fost însoțită de doamna Busein Nuneiry. Dineu oferit în onoarea tovarăşei Elena Ceauşescu In seara zilei de vineri, tovarăşa Elena Ceauşescu a participat la un dineu oficial, oferit în onoarea sa de doamna Nafisa Ahmed al-Amin, preşedinta Uniunii Socialiste a femeilor sudaneze, ministru adjunct pentru problemele tineretului, sportului şi asistenţei sociale. La dineu, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, cordială, au luat parte doamna Busein Numeiry, precum şi membre ale conducerii Uniunii Socialiste a femeilor sudaneze. întrevederi româno-sudaneze Vineri după-amiază, tovarăşul Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior al Republicii Socialiste România, a avut o întîlnire de lucru cu Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei Sudanului. Au fost discutate probleme legate de perfectarea unor înţelegeri privind cooperarea economică şi tehnică, precum şi schimburile de mărfuri pe anul în curs. * Ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Bujor Almăşan, a avut o întrevedere de lucru cu ministrul sudanez al industriei şi minelor, Ahmed Abdul Rahman El-Agib. Au fost discutate probleme de interes comun din domeniul minelor și al petrolului. „Un oaspete drag, căruia i se cuvin preţuire şi respect“ — Revista presei sudaneze — Ziarele care au apărut vineri la Khartum, „Al-Ayam“ şi „Al-Ray Al-Amm“, au publicat pe primele pagini ample relatări privind sosirea în capitala sudaneză a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu. Cotidianul „Al-Ayam“ menţionează primirea călduroasă făcută la Khartum preşedintelui român — „Un oaspete drag, căruia i se cuvin preţuire şi respect“. „Salutăm cu căldură pe preşedintele român şi delegaţia sa — menţionează ziarul. Dorind să cooperăm ut mai mult, sperăm ca această vizită să constituie un moment important pentru intensificarea colaborării între cele două ţări“. Ziarul „Al-Ray Al-Amin“ a publicat, totodată, fotografii de la sosirea preşedintelui român la Khartum şi de la întrevederea celor doi preşedinţi, în tot cursul zilei de joi, televiziunea sudaneză a transmis aspecte de la solemnitatea sosirii în capitala Republicii Democratice Sudan a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. De asemenea, au fost prezentate secvenţe din filme documentare despre România, însoţite de comentarii privind istoria şi dezvoltarea generală a ţării noastre. Radiodifuziunea a difuzat un program dedicat României, cuprinzînd informaţii şi muzică populară românească.