Scînteia, aprilie 1972 (Anul 41, nr. 9105-9134)

1972-04-01 / nr. 9105

PAGINA 2 VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAAUŞESCU IN REPUBLICA DEMOCRATICA SUDAN CU PRILEJUL DINEULUI OFERIT DE PREŞEDINTELE GAAFAR MOHAMMED NUMEIRY*) Toastul preşedintelui Gaafar Mohammed Numeiry Excelenţă, Domnule Nicolae Ceauşescu, pre­şedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Doamnă Ceauşescu, Dragi prieteni din Republica So­cialistă România, Doamnelor şi domnilor, Permiteţi-mi, domnule preşedinte, să vă adresez bun venit dumnea­voastră, soţiei dumneavoastră şi membrilor delegaţiei din Republica Socialistă România, oaspeţii noştri dragi sosiţi pe pămîntul Sudanului, între masele populare care vă pri­mesc astăzi în mod frăţesc şi cin­stesc în persoanele dumneavoastră poporul prieten al Republicii So­cialiste România, de care ne leagă relaţii de prietenie ce se consoli­dează în multiple domenii. Mulţumindu-vă, excelenţă, pen­tru că aţi răspuns invitaţiei noas­tre frăţeşti de a vizita Republica Democratică Sudan, vă asigur de preţuirea poporului nostru pentru bunele dumneavoastră simţăminte de a întări legăturile de prietenie fundamentate pe baze puternice de respect deplin al suveranităţii na­ţionale şi avantajului reciproc, în lumina principiilor trainice care guvernează relaţiile dintre popoare. Remarc cu multă satisfacţie, ex­celenţă, dezvoltarea unor bune re­laţii între cele două ţări şi popoa­re ale noastre, contribuţia dumnea­voastră personală pentru consoli­darea şi întărirea lor. Perioada care a urmat după re­luarea relaţiilor diplomatice dintre ţările noastre a cunoscut o coope­rare fructuoasă în numeroase do­menii vitale, dovedind încrederea poporului dumneavoastră în întări­rea acestei solidarităţi, care slujeşte cauza popoarelor. Poporul Sudanului, preţuind toa­te acestea, nu va precupeţi nici un efort pentru întărirea cooperării cu ţara dumneavoastră măreaţă şi cu poporul român prieten, pentru a a­­tinge ţelurile sale, fiind fidel legă­turilor noastre puternice de simpa­tie. Domnule preşedinte, Am urmărit şi apreciat mult ceea ce aţi întreprins pe linia solidari­tăţii cu popoarele militante ale Africii, preocupîndu-vă de proble­mele de eliberare naţională şi dez­voltare, consolidînd legăturile de prietenie cu acestea, pentru atinge­rea ţelurilor comune. Actuala dumneavoastră vizită în multe state ale Africii prietene a confirmat această semnificaţie, con­tribuind la relaţii mai strînse cu bravele ei popoare, care luptă pen­tru libertate, edificare şi progres, pe calea obiectivelor majore defi­nite de Carta Organizaţiei Unităţii Africane. Credinţa noastră în ţelurile Or­ganizaţiei Unităţii Africane şi Carta ei ne îndeamnă, domnule preşedinte, să intensificăm contac­tele noastre cu popoarele lumii, care au aceleaşi idealuri de a ac­ţiona pentru salvgardarea dreptu­lui, justiţiei şi păcii. De aceea, ne-am conformat întocmai ţelurilor şi rezoluţiilor Organizaţiei Naţiuni­lor Unite. Ataşamentul nostru faţă de necesitatea aplicării rezoluţiilor organizaţiei mondiale izvorăşte din faptul că acţionăm pentru consoli­darea păcii, întemeiată pe justiţie, frăţie între popoare, înfierînd im­perialismul şi planurile sale agre­sive împotriva libertăţii popoarelor, a progresului politic şi social al a­­cestora. îmi este plăcut, excelenţă, să con­stat faptul că ţările noastre susţin ţelurile amintite, ca mijloc de a­­propiere între popoare şi de înfăp­tuire a dreptăţii în spiritul păcii. Republica Socialistă România prietenă a adoptat o poziţie de sus­ţinere a rezoluţiei Consiliului de Securitate din 22 noiembrie 1967 şi a rezoluţiei Adunării Generale din decembrie 1971, privind problema Orientului Apropiat şi retragerea Israelului din teritoriile arabe ocu­pate, sprijinind dreptul arab şi lup­ta sacră a poporului palestinean pentru redobîndirea drepturilor sale legitime. Revoluţia arabă eroică a dat mulţi martiri în lupta sa aspră îm­potriva duşmanului feroce, sprijinit de către imperialismul mondial şi de sionism, care uneltesc împotri­va poporului arab, a teritoriilor şi cuceririlor revoluţionare pe care a­­cest popor le-a înfăptuit cu sînge şi jertfe. Poporul Sudanului, fidel îndatori­rii sale de luptă, condamnă tendin­ţele expansioniste ale Israelului, ale cărui uneltiri se întîlnesc cu cele din sudul continentului african, cu scopul de a submina unitatea popoarelor ; poporul sudanez folo­seşte toată energia sa pentru a sprijini nelimitat şi cauza revolu­ţiei arabe, lupta sa sacră, marile bătălii de eliberare. Lupta hotărîtă a popoarelor noas­tre împotriva forţelor violenţei şi a discriminării rasiale se uneşte cu lupta eroică pe care o duc po­poarele din Indochina şi cele ale Americii Latine, care obţin victo­rii minunate, confirmînd că ziua triumfului lor deplin, a sfîrşitului ti­raniei, reprimării sălbatice şi al uneltirilor imperialiste este aproape. Poporul Sudanului, hotărît să lupte împotriva imperialismului, să-şi consolideze independenţa na­ţională şi să înfăptuiască progresul social, pentru întărirea păcii, ca o­­biectiv al năzuinţelor sale, nu pre­cupeţeşte nici un efort pentru în­tărirea luptei popoarelor, în ve­derea atingerii ţelurilor sale no­bile. Poporul sudanez, crezînd în li­bertatea popoarelor, în suveranita­tea lor deplină asupra teritoriilor lor, în dreptul la independenţă na­ţională, respinge şi condamnă în­cercările de amestec în treburile interne ale altor state, de frustrare a libertăţii popoarelor şi de uzur­pare a drepturilor lor legitime, ac­ţiuni de intervenţie imperialistă, care nu respectă normele interna­ţionale. Afirmînd acest principiu constant, noi îl aplicăm în toate do­meniile relaţiilor noastre interna­ţionale. Excelenţă. Pornind de la această înţele­gere constantă, şi pe aceste baze solide, consolidăm relaţiile de prietenie între popoarele noastre şi întărim lupta comună şi solidari­tatea strînsă la toate nivelurile şi în domenii diferite ; aceste relaţii îşi lărgesc sfera, în urma contac­telor şi întîlnirilor frăţeşti, a acţiu­nii comune care asigură poporului nostru posibilitatea de a întări coo­perarea cu statele prietene şi po­poarele acestora, care sînt alături de noi, umăr la umăr, în înfăptui­rea ţelurilor noastre de edificare, progres şi bunăstare. Excelenţă, Reîntăresc mulţumirile mele şi preţuirea mea profundă pentru dumneavoastră personal şi soţia dumneavoastră, pentru prietenii dragi din ţara dumneavoastră prie­tenă, sperînd ca întîlnirea dumnea­voastră cu masele poporului nos­tru să vă dea un bun prilej de a cunoaşte simpatia şi preţuirea pe care poporul sudanez le nutreşte faţă de dumneavoastră, preocupă­rile şi eforturile sale pe calea uni­tăţii naţionale, a înfăptuirii progre­sului social şi sporirii bunăstării sale. Bine aţi venit ! Excelenţă, Domnule preşedinte al Republicii Democratice Sudan, Doamnă Numeiry, Dragi prieteni sudanezi, Aş dori ca, în numele meu, al tovarăşei mele şi al tovarăşilor din delegaţie, să vă mulţumesc pentru invitaţia de a vizita străvechea şi frumoasa dumneavoastră ţară. De asemenea, ţin să vă mulţumesc pentru primirea cordială pe care ne-aţi făcut-o şi pentru salutul a­­dresat României şi poporului său. Doresc să folosesc acest prilej pen­tru a vă adresa dumneavoastră, soţiei şi colaboratorilor dumnea­voastră un salut călduros ; totoda­tă, aş dori să adresez poporului prieten sudanez salutul meu cor­dial şi al poporului român. Relaţiile dintre România şi Su­dan au cunoscut o dezvoltare de mulţi ani. De altfel, încă în seco­lul trecut, cetăţeni români au vi­zitat Sudanul şi au contribuit la cunoaşterea de către poporul nos­tru a istoriei străvechi a ţării dum­neavoastră. Au intervenit şi unele împreju­rări care au făcut ca relaţiile noas­tre să stagneze la un moment dat. Dar doresc să exprim satisfacţia mea că aceste momente au fost depăşite şi că relaţiile dintre România şi Sudan au pornit pe un drum normal. Vizita pe care o facem în ţara dumneavoastră constituie o dova­dă a faptului că ţările noastre au ajuns la concluzia că interesele lor reciproce sunt de a colabora cît mai larg în toate domeniile de ac­tivitate. Sper că în cursul acestei vizite, al convorbirilor pe care le vom avea, domnule președinte, vom putea să trasăm noi căi pentru dez­voltarea cooperării dintre popoare­le noastre, să întărim colaborarea corespunzător atît intereselor României, cît și ale Sudanului, pre­cum și cauzei generale a prieteniei şi cooperării dintre popoare. Doresc să vă asigur că am venit în Sudan cu dorinţa de a pune bazele unei colaborări largi — în domeniile in­dustriei, agriculturii, ştiinţei, cul­turii — şi sper că, la încheierea vizitei, vom putea constata că am ajuns la acorduri bune în multe domenii de activitate. Aş dori să mă refer la cîteva aspecte ale preocupărilor de astăzi ale poporului român pe drumul construirii orînduirii noi, socia­liste. România a cunoscut ea în­săşi, vreme îndelungată, jugul asu­pririi străine, a dus lupte îndelun­gate pentru eliberarea sa naţio­nală şi socială. O dată cu trecerea la făurirea societăţii socialiste s-au creat condiţiile pentru realizarea unei depline independenţe, pentru asigurarea dreptului poporului ro­mân de a-şi hotărî destinele aşa cum doreşte el. In istorie, 27 de ani reprezintă, desigur, foarte pu­ţin. Totuşi, în această perioadă scurtă, poporul român a parcurs o întreagă etapă istorică , de la re­gimul de asuprire al claselor bur­­ghezo-moşiereşti, la orînduirea în care poporul este stăpîn deplin al tuturor bogăţiilor naţionale şi îşi făureşte o viaţă nouă. Am pus de la început — şi pu­nem şi acum — în centrul dezvol­tării României industrializarea, ca bază a independenţei şi suverani­tăţii naţionale. In cei 27 de ani, in­dustria românească a crescut de 19 ori. Am acordat, şi acordăm, în ace­laşi timp, o atenţie deosebită agri­culturii, înainte de eliberare, în agricultură lucrau 5 000 de tractoa­re, iar astăzi avem 100 000. La a­­cestea se adaugă toate maşinile necesare lucrării în bune condiţii a pămîntului. Desigur că pe a­­ceastă bază, precum şi ca urma­re a cooperativizării în întregime a agriculturii, putem să asigurăm o producţie sporită agroalimentară, satisfăcînd pe deplin cerinţele în­tregului nostru popor. Pornind la făurirea societăţii so­cialiste, am pus un accent deosebit pe dezvoltarea învăţămîntului, şti­inţei, culturii, factori hotărîtori pentru formarea cadrelor necesare tuturor sectoarelor de activitate, pentru a asigura progresul general al României. Ca urmare a acestor realizări, a crescut nivelul de trai al întregu­lui nostru popor. De altfel, trebuie să menţionez că tot ceea ce facem în România este destinat să satis­facă cerinţele de bunăstare şi feri­cire ale tuturor celor ce muncesc. In aceasta constă însăşi esenţa so­cialismului, care pune în centrul preocupărilor sale omul. In acelaşi timp ne preocupăm de a crea cele mai bune condiţii pen­tru participarea activă a întregului nostru popor la conducerea socie­tăţii. Şi, tocmai datorită acestor realizări şi a strînsei conlucrări între partid, guvern şi masele largi populare, politica noastră internă şi externă este sprijinită în mod unanim de întregul popor. Este de înţeles că, preocupîn­­du-se de a-şi făuri o nouă orîn­­duire, poporul nostru este în mod vital interesat în existenţa unei păci trainice în lume. Noi consi­derăm că în lumea de astăzi este necesară dezvoltarea largă a rela­ţiilor de colaborare între toate statele, fără deosebire de orînduire socială. Desigur, fiind ţară socia­listă, acordăm o mare atenţie dez­voltării relaţiilor cu toate statele socialiste şi cu ţările care au por­nit pe calea dezvoltării indepen­dente. In acelaşi timp, acţionînd în spiritul principiilor coexistenţei paşnice, dezvoltăm relaţiile noastre cu toate statele lumii. Noi consi­derăm că este necesar să aşezăm la baza relaţiilor dintre state prin­cipiile deplinei egalităţi în drep­turi, respectului suveranităţii şi in­dependenţei naţionale, neameste­cului în treburile interne, avanta­jului reciproc. Considerăm că este necesar, mai mult ca oricînd, să se facă totul pentru a se renunţa la politica de forţă sau de ameninţare cu forţa in relaţiile internaţio­nale. Aşa cum aţi menţionat şi dum­neavoastră, domnule preşedinte, vi­zita pe care o facem într-un număr de ţări din Africa reprezintă o ma­nifestare a solidarităţii României cu ţările care luptă pentru dezvoltarea lor independentă. România consi­deră că întărirea colaborării cu ţă­rile în curs de dezvoltare constituie un factor hotărîtor pentru progre­sul fiecărei ţări în parte, în lupta împotriva imperialismului şi colo­nialismului. Noi ne pronunţăm cu hotărîre pentru lichidarea colonialismului, neocolonialismului, rasismului ; a­­cordăm un sprijin activ mişcărilor de eliberare naţională din Angola, Mozambic, Guineea-Bissau, Nami­bia şi celelalte ţări. Considerăm că este necesar de a se întări solida­ritatea cu aceste popoare, pentru a grăbi lichidarea dominaţiei colo­niale. Apreciem că Organizaţia U­­nităţii Africane poate juca un rol important în sprijinirea luptei a­­cestor popoare — aşa cum apre­ciem că ţările socialiste, celelalte forţe antiimperialiste au un rol im­portant în susţinerea luptei pentru lichidarea colonialismului. Consi­derăm că este necesar să se întă­rească conlucrarea şi solidaritatea tuturor acestor forţe pentru a asi­gura cît mai grabnic triumful luptei de eliberare naţională. Este cunoscut că în diferite părţi ale lumii mai ard încă flăcările războiului. Existenţa acestor foca­re de război şi încordare creează un mare pericol pentru toate popoarele care doresc să se dezvolte în mod independent. De aceea, considerăm că este necesar să întărim efortu­rile pentru lichidarea tuturor foca­relor de război şi de încordare din lume. Noi ne-am pronunţat întot­deauna cu fermitate împotriva ori­cărei ocupaţii teritoriale. România s-a pronunţat şi se pro­nunţă cu hotărîre pentru soluţiona­rea conflictului din Orientul Mijlo­ciu pe baza rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967. Aceasta presupune retragerea tru­pelor israeliene din teritorii­le ocupate, stabilirea de ga­ranţii sigure pentru evitarea de noi acte de război şi pentru asigu­rarea independenţei şi suveranită­ţii tuturor statelor din această zonă. După părerea noastră, o so­luţie în Orientul Mijlociu trebuie să ţină seamă şi de interesele populaţiei palestinene — şi anume să se creeze condiţii ca această populaţie să-şi poată desfăşura viaţa în condiţii de libertate, aşa cum o doreşte ea. Am acordat, şi acordăm, spriji­nul nostru luptei popoarelor din Indochina, considerind că este ne­cesar să sporim eforturile pentru a se pune capăt acestui război, pentru ca Statele Unite să-şi re­tragă trupele din toate ţările din Indochina. Considerăm că propu­nerile Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietna­mului de Sud constituie o bază reală pentru o soluţie în acest război. Este necesar ca popoarele vietnamez, cambodgian şi laoţian să poată să-şi hotărască, fără a­­mestec din afară, calea dezvoltării lor ! în general, noi considerăm că trebuie să se facă totul pentru a se asigura dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî singur dezvoltarea sa economică-socială. Noi apreciem că dezvoltarea e­­venimentelor internaţionale este în favoarea forţelor care se pronunţă pentru egalitate în drepturi, pentru libertate şi progres social, că po­poarele care au pornit pe calea dezvoltării de sine stătătoare re­prezintă o uriaşă forţă contempo­rană, în stare să-şi asigure o viaţă liberă, independentă. Este adevărat că în tumne sunt ţări mari, ţări mici, mijlocii, cu o­­rînduiri sociale diferite, că politica acestora corespunde orînduirii lor sociale. Dar noi apreciem că, în situaţia de astăzi, este necesar ca la soluţionarea marilor probleme ale vieţii internaţionale să participe toate statele, indiferent de mărimea lor. România, aflîndu-se ea însăşi în rîndul ţărilor miei şi mijlocii — ca şi Sudanul, de­­altfel — se pro­nunţă ca aceste state să participe tot mai activ şi să-şi spu­nă cuvîntul în soluţionarea tutu­ror problemelor care le interesea­ză. Din experienţă ştim că realiza­rea unei asemenea politici cere e­­forturi, cere întărirea independen­ţei şi suveranităţii naţionale a fie­cărui stat şi popor. Pentru a realiza colaborarea şi solidaritatea forţelor antiimperialiste, este necesar să se acorde o mare atenţie unităţii şi so­lidarităţii tuturor forţelor progre­siste din fiecare ţară. Este adevărat că în lume mai sunt imperialişti, mai acţionează politi­ca colonialistă şi neocolonialistă. Dar dacă forţele antiimperialiste, toate popoarele care doresc să tră­iască libere îşi vor uni forţele, a­­tunci ele îşi pot impune dreptul de a trăi cum doresc. Noi am dori ca relaţiile dintre România şi Sudan să se înscrie în aceste eforturi pentru întărirea co­laborării şi unităţii tuturor forţelor antiimperialiste. Atît România, cît şi Sudanul au un drum lung de par­curs pentru dezvoltarea lor econo­mică şi socială, pentru construirea unei orinduiri sociale noi. De aceea, este necesar să colaboreze între ele, să conlucreze cu alte state şi cu alte forţe antiimperialiste. Pentru că, izolaţi, fiecare putem fi înfrînţi , uniţi, acţionînd împreună, putem să reprezentăm o forţă invinci­bilă ! Aş dori să mai menţionez un lu­cru. In lume există multe ţări, si­tuaţia din fiecare ţară se deosebeşte de cea din altele din punct de ve­dere istoric şi social. Aceasta poate să facă să apară deosebiri de pă­reri într-o problemă sau alta. In­tr-un fel se pot soluţiona proble­mele construirii socialismului în România, în alt fel se pun proble­mele în alte ţări şi în alt mod în Sudan. Noi considerăm că fiecare popor, fiecare forţă revoluţionară trebuie să-şi elaboreze de sine stă­tător calea dezvoltării sale. (Aplau­ze) — colaborînd, aşa cum am spus, cu celelalte forţe din diferite state ale lumii. Dar existenţa unor pă­reri deosebite nu trebuie să împie­dice colaborarea între state. Aş pu­tea spune chiar mai mult, că toc­mai atunci cînd există anumite deo­sebiri de păreri este nevoie de con­tacte mai dese, de discuţii, de a se colabora în problemele fundamen­tale, de interes comun. In acest spi­rit dorim noi să dezvoltăm colabo­rarea cu Sudanul. Aş dori să exprim convingerea mea că vizita pe care o facem acum în ţara dumneavoastră va marca un moment important pentru viitorul relaţiilor dintre popoarele noastre. Exprimindu-ne, încă o dată, sa­tisfacţia noastră că ne găsim în Su­dan, că avem prilejul de a cunoaş­te unele din realizările şi preocu­pările poporului prieten sudanez, aș dori să urez un viitor cît mai stră­lucit prieteniei dintre popoarele noastre. (Vii aplauze). Toastul preşedintelui Nicolae Ceaușescu ui.­ După cum s-a anunţat în ‘ 1 numărul de ieri al ziarului,­­ preşedintele Sudanului, Gaa­far Mohammed Numeiry, şi doam­na Rusein Numeiry au oferit, joi seara, un dineu în cinstea preşedin­telui Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceaușescu, la care cei doi șefi de stat au rostit toasturi. scenti.ia sîmbâta 1 aprilie 1972 Convorbiri oficiale intre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Gaafar Mohammed Numeiry Vineri, 31 martie, la Palatul Po­porului din Khartum au avut loc convorbiri oficiale între preşedin­tele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România,­ Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republi­cii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Nu­meiry. Au participat la convorbiri, din partea română : Ion Păţan, vice­preşedinte al Consiliului de Mi­niştri şi ministrul comerţului exte­rior, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei, Constantin Mitea, consi­lieri ai preşedintelui, Gheorghe Şerbănescu, însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Sudan, Vasile Răuţă, adjunct al ministru­lui comerţului exterior. Din partea sudaneză : dr. Osman Abu Al-Gasim, ministrul cooperă­rii şi dezvoltării rurale, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul econo­miei, Mahdi Mustafa, ministru de stat la preşedinţia republicii, Fakhradin Mohammad, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ah­med Abdul Rahman El-Agib, mi­nistrul industriei și minelor, Su­leiman Babikes, ambasador, Mo­hammad Abdel Majid Ahmed, se­cretar de stat la Ministerul Comer­țului. Plecarea spre rezervaţia naturală Dinder Vineri la amiază, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, împreună cu preşedin­tele Gaafar Numeiry au plecat spre localitatea Damazin, de unde şi-au continuat călătoria spre rezervaţia naturală Dinder. Cei doi şefi de stat sunt însoţiţi de personalități române şi suda­neze. Vizite ale Elena De Vineri dimineaţa, tovarăşa Elena Ceauşescu a vizitat Grădina zoo­logică, unul din punctele de atrac­ţie ale oraşului Khartum. In cursul după-amiezii a făcut o vizită la Muzeul de istorie natu- tovarăşei­­­auşescu o rală, nou aşezămînt cultural al ca­pitalei sudaneze. Tovarășa Elena Ceaușescu a fost însoțită de doamna Busein Nu­neiry. Dineu oferit în onoarea tovarăşei Elena Ceauşescu In seara zilei de vineri, tovarăşa Elena Ceauşescu a participat la un dineu oficial, oferit în onoarea sa de doamna Nafisa Ahmed al-Amin, preşedinta Uniunii Socialiste a fe­meilor sudaneze, ministru adjunct pentru problemele tineretului, spor­tului şi asistenţei sociale. La dineu, care s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă caldă, cordială, au luat parte doamna Busein Nu­meiry, precum şi membre ale con­ducerii Uniunii Socialiste a femei­lor sudaneze. întrevederi româno-sudaneze Vineri după-amiază, tovarăşul Ion Păţan, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, ministrul co­merţului exterior al Republicii Socialiste România, a avut o întîl­­nire de lucru cu Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei Su­danului. Au fost discutate probleme le­gate de perfectarea unor înţelegeri privind cooperarea economică şi tehnică, precum şi schimburile de mărfuri pe anul în curs. * Ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Bujor Almăşan, a avut o întrevedere de lucru cu ministrul sudanez al industriei şi minelor, Ahmed Abdul Rahman El-Agib. Au fost discutate probleme de interes comun din domeniul minelor și al petrolului. „Un oaspete drag, căruia i se cuvin preţuire şi respect“ — Revista presei sudaneze — Ziarele care au apărut vineri la Khartum, „Al-Ayam“ şi „Al-Ray Al-Amm“, au publicat pe primele pagini ample relatări privind sosi­rea în capitala sudaneză a pre­şedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu. Cotidianul „Al-Ayam“ men­ţionează primirea călduroasă făcu­tă la Khartum preşedintelui român — „Un oaspete drag, căruia i se cuvin preţuire şi respect“. „Salu­tăm cu căldură pe preşedintele ro­mân şi delegaţia sa — menţionea­ză ziarul. Dorind să cooperăm ut mai mult, sperăm ca această vizită să constituie un moment impor­tant pentru intensificarea colabo­rării între cele două ţări“. Ziarul „Al-Ray Al-Amin“ a pu­blicat, totodată, fotografii de la sosirea preşedintelui român la Khartum şi de la întrevederea ce­lor doi preşedinţi, în tot cursul zilei de joi, televi­ziunea sudaneză a transmis aspec­te de la solemnitatea sosirii în capitala Republicii Democra­tice Sudan a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. De asemenea, au fost prezentate secvenţe din filme do­cumentare despre România, înso­ţite de comentarii privind istoria şi dezvoltarea generală a ţării noastre. Radiodifuziunea a difuzat un program dedicat României, cu­­­­prinzînd informaţii şi muzică populară românească.

Next