Scînteia, aprilie 1972 (Anul 41, nr. 9105-9134)
1972-04-08 / nr. 9112
SCINTEIA —simbăia 8 aprilie 1972 TELEGRAME ŞI SCRISORI ADRESATE C.C. AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU BIROUL COMITETULUI JUDEŢEAN CLUJ AL P.C.R. : Oamenii muncii din judeţul Cluj — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — au urmărit cu vie satisfacţie şi mîndrie patriotică vizita in ţările Africii întreprinsă de dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, purtător al mesajului de prietenie, pace şi colaborare al României socialiste faţă de popoarele eliberate ale continentului african. Vizita în ţările Africii se înscrie ca un deosebit moment pe linia extinderii şi adîncirii relaţiilor de prietenie şi colaborare politică, economică, culturală dintre România şi ţările vizitate, ea se încadrează in sfera largă a acţiunilor întreprinse de partidul şi guvernul ţării noastre in direcţia promovării înţelegerii şi cooperării între popoare, întăririi unităţii de acţiune a frontului antiimperialist, a tuturor forţelor revoluţionare şi progresiste. Ne facem o înaltă datorie patriotică şi partinică exprimîndu-vâ, acum, la întoarcerea în patrie, întreaga adeziune, acordul deplin faţă de tot ceea ce aţi întreprins în cursul vizitei. Adresîndu-vă mulţumirile noastre fierbinţi pentru neobosita dumneavoastră activitate, menită să slujească naţiunea română, patria şi poporul nostru, ne angajăm să vă urmăm cu credinţă şi devotament, să fim şi un viitor luptători demni pentru înălţarea României socialiste, pentru cauza păcii şi progresului în lume. COMITETUL JUDEŢEAN VRANCEA AL P.C.R. : Primirea deosebit de călduroasă şi prietenească de care v-aţi bucurat pretutindeni în ţările vizitate, convorbirile fructuoase purtate cu conducătorii acestora, cu reprezentanţi ai mişcărilor naţionale de eliberare, precum şi cuvîntările şi documentele semnate, demonstrează marele prestigiu al României în lume, înalta apreciere pe care popoarele o dau activităţii neobosite ce o depuneţi în slujba păcii şi cooperării internaţionale. Acum, când aţi revenit în patrie, o dată cu urarea de „bun venit“, vă încredinţăm şi cu acest prilej, scumpe tovarăşe Ceauşescu, că toţi oamenii muncii din judeţul Vrancea aprobă cu însufleţire activitatea rodnică ce aţi desfăşurat-o timp de aproape o lună de zile, cu convingerea fermă că această vizită a constituit o contribuţie de preţ la întărirea prieteniei, colaborării şi solidarităţii internaţionale dintre poporul român şi popoarele africane. COMITETUL JUDEŢEAN GORJ AL P.C.R. : Urmărind cu deosebit interes desfăşurarea rodnicei dumneavoastră vizite de patru săptămîni în îndepărtata Africă, v-am simţit permanent aproape, scumpe tovarăşe secretar general, am avut mereu convingerea valorii noastre naţionale, am trăit sentimente de profundă mîndrie pentru prestigiul României şi al idealului socialist, al căror strălucit purtător de cuvînt sînteţi. Dorim să exprimăm din adîncul Inimii, dumneavoastră, iubite tovarăşe Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, membrilor delegaţiei de partid şi de stat pe care aţi condus-o, adinca noastră bucurie, satisfacţie şi recunoştinţă pentru inestimabila contribuţie la lărgirea şi dezvoltarea, pe un plan superior, a relaţiilor de prietenie şi colaborare între partidul şi poporul nostru şi partidele şi popoarele din ţările vizitate, spre binele comun şi in interesul unităţii tuturor forţelor antiimperialiste, pentru progres şi prosperitate în lume. Cetăţenii Gorjului consideră vizita ca o nouă dovadă a unităţii dialectice dintre politica internă şi cea externă a partidului şi statului nostru, iar atmosfera de cordialitate, căldură şi ospitalitate cu care aţi fost întîmpinat în Africa, o mărturie autentică a prestigiului de care se bucură Partidul Comunist Român, patria socialistă şi dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu. COMITETUL JUDEŢEAN MARAMUREŞ AL P.C.R. : Suntem mîndri că mesajul poporului român de pace şi prietenie, de colaborare largă cu toate ţările, pe baza respectării neabătute a independenţei, suveranităţii naţionale, a dreptului fiecărui popor de a-şi făuri destinele potrivit intereselor proprii, fără amestec din afară, a găsit pretutindeni în ţările vizitate o entuziastă înţelegere şi aprobare, confirmînd încă o dată justeţea politicii externe marxist-leniniste a partidului şi statului nostru, înaltul prestigiu internaţional al României socialiste. Avem convingerea fermă că vizita dumneavoastră în ţările continentului african, manifestare concretă a internaţionalismului consecvent al partidului şi statului nostru, rezultatele acestei misiuni de pace şi colaborare, pe care aţi îndeplinit-o în mod magistral, corespund nu numai intereselor poporului român şi ale popoarelor vizitate, ci intereselor tuturor ţărilor, cauzei generale a păcii şi progresului în lume. In aceste momente de profundă satisfacţie şi mîndrie patriotică, vă asigurăm, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că organizaţia noastră judeţeană, toţi muncitorii, ţăranii, intelectualii, fără deosebire de naţionalitate din Maramureş, îşi vor consacra şi de acum înainte toate eforturile îndeplinirii cu succes a sarcinilor care ne revin din măreţul program adoptat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Krititi. Incederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în scumpa noastră patrie. BIROUL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P.C.R. ŞI COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN : Alături de toţi oamenii muncii din patria noastră, locuitorii oraşelor şi satelor harghitene au urmărit cu sentimente de legitimă mîndrie patriotică, etapă cu etapă, vizitele întreprinse în ţările Africii, în care aţi dus mesajul de prietenie, pace, colaborare şi solidaritate militantă, internaţionalistă, al poporului român pentru popoarele continentului african care luptă pentru întărirea independenţei şi suveranităţii lor naţionale, pentru dezvoltare de sine stătătoare, împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului. Activitatea neobosită pe care o desfăşuraţi în fruntea partidului şi statului pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră şi sporirea prestigiului României socialiste în rîndul popoarelor lumii constituia o pildă vie pentru noi toţi. Vă asigurăm că nu ne vom cruţa eforturile pentru a ne îndeplini şi noi cu cinste datoria, fiecare la locul său de muncă, întreaga organizaţie judeţeană de partid, pentru traducerea în fapte a măreţelor obiective stabilite de cel de-al X-lea Congres al partidului, pentru înflorirea patriei noastre — Republica Socialistă România. COMITETUL JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. Activitatea laborioasă desfăşurată de delegaţia de partid şi guvernamentală şi în mod deosebit aportul excepţional pe care dumneavoastră personal l-aţi adus la succesul convorbirilor şi tratativelor constituie o strălucită expresie a dorinţei fierbinţi a poporului român de a contribui la întărirea păcii şi înţelegerii între popoare, pe baza respectării principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, a neamestecului în treburile interne ale altor ţări, a avantajului reciproc. Organizaţia judeţeană de partid, toţi locuitorii judeţului Ilfov au încercat sentimente de profundă satisfacţie faţă de primirea călduroasă, frăţească, pe care popoarele africane vizitate v-au făcut-o, toate acestea , reprezentînd recunoaşterea activităţii susţinute pe care dumneavoastră o desfăşuraţi in fruntea partidului şi statului nostru, marele prestigiu de care se bucură România socialistă în lumea întreagă, însufleţiţi de minunatul exemplu pe care dumneavoastră, cel mai iubit fiu al poporului român, ni-l oferiţi permanent, vă asigurăm, mult stimate tovarăşe secretar general, că nu vom precupeţi eforturile pentru a îndeplini în mod exemplar sarcinile ce revin judeţului nostru din măreţul program de făurire a societăţii socjiialiate • multilateral •-texv«4ts«i»-in • Republica Socialistă România. BIROUL COMITETULUI MUNICIPAL TECUCI AL P.C.R. : Intr-o impresionantă unitate de gîndire şi voinţă, noi, tecucenii, dăm glas adeziunii depline, ne exprimăm totala aprobare faţă de rezultatele vizitei, faţă de activitatea prodigioasă desfăşurată de dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ca neobosit şi ferm militant revoluţionar, promotor al solidarităţii forţelor progresului şi păcii. Prin activitatea neobosită ce o depuneţi, faceţi să crească necontenit prestigiul şi autoritatea României socialiste, să avem prieteni pe toate meridianele globului , suntem mindri de această ţară minunată, pentru a cărei înflorire vă consacraţi întreaga viaţă şi activitate. COLEGIUL MINISTERULUI FORŢELOR ARMATE, exprimînd sentimentele şi gîndurile tuturor ostaşilor ţării, dă o inaltă apreciere încheierii cu deplin succes a vizitei prieteneşti făcute în cele opt ţări ale continentului african de către dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, strălucit mesager al idealurilor de pace şi colaborare ale poporului român. Inscriindu-se ca un moment in importantă istorică, cu profunde ecouri pe cele mai diverse meridiane ale lumii, această vizită, prin ţelurile şi efectele ei multiple, evidenţiază concordanţa deplină a politicii marxist-leniniste a partidului şi statului nostru cu cele mai stringente cerinţe ale internaţionalismului proletar, cu dezideratele majore ale omenirii contemporane. Preţuind succesul deosebit cu care s-a încheiat vizita de prietenie, colegiul Ministerului Forţelor Armate, făcîndu-se ecoul sentimentelor tuturor fiilor patriei purtând haină militară, îşi exprimă şi cu acest prilej stima şi dragostea profundă faţă de dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, fiu credincios al poporului, exemplu de militant comunist, patriot şi internaţionalist, promotor neobosit al intereselor ţării şi, totodată, al unităţii şi colaborării tuturor popoarelor în lupta pentru progres şi pace — ţeluri nobile în a căror împlinire investiţi nesecată energie şi pasiune revoluţionară. Mulţumindu-vă din toată inima pentru intensa activitate ce o desfăşuraţi în fruntea Partidului Comunist Român şi a statului nostru, în slujba înfloririi şi creşterii continue a prestigiului ţării în lume, a întăririi forţelor mondiale ale socialismului şi păcii, a forţelor antiimperialiste, vă asigurăm, stimate tovarăşe Ceauşescu, că întregul personal al forţelor armate, în strînsă unitate cu întregul popor, îşi va spori eforturile pentru a îndeplini cu devotament, abnegaţie şi dăruire totală misiunile de răspundere ce ii sunt şi îi vor fi încredinţate de dumneavoastră — comandantul nostru suprem — de partid şi guvern în numele patriei, al cauzei* socialismului şi păcii. şi Au mai trimis telegrame militarii din Comandamentul trupelor de grăniceri, Comandamentul trupelor de transmisiuni, Comandamentul trupelor de geniu. Comandamentul serviciilor forţelor armate. Şcoala militară de ofiţeri activi de transmisiuni. Şcoala militară de maiştri de aviaţie „Traian Vuia“, UM 01783, 02840, 02446. „S-a confirmat inca o dată - dacă mai era nevoie — unitatea dintre politica internă şi externă a ţării noastre, s-a demonstrat că realizările pe care le obţinem in edificarea socialismului sunt factorul hotăritor al creşterii prestigiului României pe plan internaţional, al sporirii aportului său la cauza progresului general“. Din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rostită joi pe aeroportul Băneasa. Publicăm mai jos spicuiri din telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de plenare cu activul are comitetelor judeţene de partid, plenare care s-au ţinut în timpul cind secretarul general al partidului efectuat vizita în ţările africane. Punind în evidenţă rezultatele obţinute în construcţia economică, exprimînd hotărirea de a depăşi planul pe acest an, toate aceste telegrame dau expresie convingerii organizaţiilor de partid, a tuturor oamenilor muncii că aprobarea cea mai semnificativă pentru activitatea desfăşurată de secretarul general al partidului o constituie munca fără preget pentru dezvoltarea şi înflorirea continuă a patriei, angajamentul de a obţine rezultate şi mai bune, în toate domeniile construcţiei socialiste. In acest an — se arată in telegrama plenarei ORGANIZAŢIEI JUEŢENE DE PARTID HUNEDOARA — s-aufăcut noi paşi în consolidarea şidezvoltarea succeselor obţinute, în valorificarea mai deplină, la un nivel calitativ superior, a marilor potenţe pe care le oferă baza materială creată, experienţa cîştigată de organizaţiile de partid, de colectivele noastre de muncă, măsurile de perfecţionare a vieţii economice şi sociale. Judeţul nostru se angajează să realizeze în 1972, peste prevederile de plan, o producţiemarfă în valoare de 150 milioane lei, depăşirea productivităţii muncii în industria republicană cu 1 200 lei/salariat, economii din reducerea cheltuielilor de producţie de 12 milioane lei, beneficii peste plan în valoare de 30 milioane lei, depăşirea sarcinii de export cu cel puţin 5,5 milioane lei valută. Dînd glas recunoştinţei fierbinţi faţă de tot ceea ce întreprindeţi pentru afirmarea cuvintului şi iniţiativelor patriei noastre socialiste în rezolvarea marilor probleme ale contemporaneităţii, ne angajăm — în numele comuniştilor, al muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor hunedoreni — să muncim fără preget în mine, pe platformele agregatelor siderurgice, pe schele, ogoare, la catedre sau în laboratoare, pentru aplicarea politicii partidului, pentru progresul multilateral al societăţii noastre socialiste. In telegrama plenarei COMITETULUI JUDEŢEAN BRAILA AL P.C.R. se arată printre altele : „Rezultatele bune obţinute în primul trimestru al acestui an, când în industrie am realizat o producţie suplimentară de peste 40 milioane lei, ne permit să asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră personal, tovarăşe secretar general, că în acest an vom îndeplini şi depăşi sarcinile de plan ce ne răspin. Ne angajăm să realizăm suplimentar 105 milioane lei la producţia-marfă industrială, să reducem cheltuielile de producţie cu 13,5 milioane lei şi să sporim nivelul planificat al acumulărilor socialiste cu 26 milioane lei. Comuniştii, ceilalţi oameni ai muncii din agricultură se angajează să depăşească planul producţiei-marfă cu 4 000 tone de gnn. 2 700 tone porumb, 3 000 tone sfeclă de zahăr, 2 000 tone struguri, 330 tone carne, 2 500 hl lapte. In numele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii din judeţ, plenara comitetului judeţean de partid dă o înaltă apreciere politicii externe juste, marxist-leniniste a partidului nostru, în cadrul căreia vizita dumneavoastră într-o serie de ţări africane prietene reprezintă dovada elocventă a promovării principiilor egalităţii, suveranităţii şi independenţei naţionale, ale avantajului reciproc, în dezvoltarea relaţiilor cu toate statele, indiferent de orînduirea lor social-politică, însufleţiţi de perspectivele luminoase pe care le deschide planul cincinal actual, prima etapă a procesului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, ne angajăm. Iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să milităm neobosiţi pentru transpunerea în viaţă a hotărîrilor celui de-al X-lea Congres al partidului. Confirmînd prin fapte adeziunea totală la politica partidului nostru — se arată într-o altă telegramă — ORGANIZAŢIA JUDEŢEANĂ DE PARTID ARGEŞ se angajează să realizeze suplimentar în acest an o producţie-marfă industrială de 175,4 milioane lei, 17,9 milioane lei economii din reducerea cheltuielilor de producţie, un volum de construcţii-montaj de 30,7 milioane lei, importante cantităţi de cereale, fructe, legume şi produse alimentare. Plenara organizaţiei judeţene de partid asigură Comitetul Central al Partidului Comunist Român, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că cei peste 57 000 de comunişti, ca, de altfel, toţi oamenii muncii din judeţul Argeş, Însufleţiţi de înţelepciunea, exigenţa şi spiritul de dăruire cu care conduceţi destinele ţării, vor munci cu abnegaţie pentru transformarea Argeşului intr-un judeţ al hărniciei, cinstei, onoarei şi demnităţii socialiste, pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, a sarcinilor economice şi social-politice ce ne revin, sporind astfel contribuţia judeţului nostru la înflorirea multilaterală a scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. Pe baza angajamentelor asumate in adunările generale ale oamenilor muncii, consacrate dezbaterii sarcinilor pe anul 1972 — se arată în telegrama plenarei COMITETULUI JUDEŢEAN TIMIŞ AL P.C.R. — asigurăm conducerea partidului că, intensificând întrecerea socialistă, colectivele fabricilor şi uzinelor timişene vor depăşi planul producţiei-marfă Pe acest an cu 200 milioane lei, vor realiza economii la preţul de cost de 10 milioane lei şi vor obţine beneficii suplimentare de 20 milioane lei. Urmind indicaţiile conducerii de partid, vor fi executate prin autoutilaje lucrări în valoare de 55 milioane lei. Eforturile îndreptate spre diversificarea producţiei se vor concretiza prin asimilarea a 165 produse noi peste plan. Hotărîţi să valorifice mai deplin potenţialul agriculturii judeţului nostru, oamenii muncii din unităţile socialiste au efectuat în bune condiţii lucrările agricole de toamnă şi efectuează la un nivel superior însămînţările de primăvară, celelalte acţiuni din această campanie, punind astfel bazele unei recolte bogate, la nivelul sarcinilor mari ce revin agriculturii timişene în acest an, atit pentru creşterea producţiei vegetale, cit şi animale. Plenara comitetului judeţean de partid încredinţează Comitetul Central al Partidului Comunist Român, personal pe dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că oamenii muncii din judeţul Timiş nu-şi vor precupeţi eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin in cel de-al doilea an al cincinalului şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Exprimînd hotărirea fermă de a îndeplini şi depăşi prevederile planului şi ca răspuns la chemarea partidului de a face din actualul cincinal un cincinal al calităţii , se spune în telegrama plenarei COMITETULUI JUDEŢEAN GALAŢI AL P.C.R. — colectivele din industria judeţului nostru s-au angajat să dea în acest an o producţie-marfă suplimentară în valoare de 261 milioane lei, materializată în importante sporuri de oţel, fontă, laminate, ţesături, prefabricate din beton şi produse alimentare, să depăşească planul producţiei la export cu 5,3 milioane lei valută, de cel al creşterii productivităţii muncii cu cel puţin unu la sută, să economisească suplimentar 4 497 tone metal. 4 546 tone combustibil convenţional. 3 415 mii kWh energie electrică. 2 400 tone cocs ş.a. Lucrătorii de pe ogoarele judeţului Galaţi s-au angajat să depăşească producţiile planificate pe acest an la toate culturile şi în sectorul zootehnic, să furnizeze, pe această bază, importante cantităţi de cereale, carne şi lapte la fondul centralizat al statului. Conştienţi că înfăptuirea amplelor şi complexelor sarcini economice, politice şi sociale incumbă o înaltă răspundere, vom milita permanent pentru ridicarea continuă a rolului de conducător politic al organizaţiilor de partid, vom desfăşura o largă şi multilaterală activitate politico-ideologică pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a comuniştilor, a tuturor celorlalţi oameni ai muncii, sporind astfel contribuţia tuturor locuitorilor din judeţul de la Dunăre la înflorirea patriei noastre socialiste. In telegrama plenarei COMITETULUI JUDEŢEAN IAŞI AL P.C.R. se arată, printre altele : Privind cu răspundere sarcinile sporite ale etapei pe care o străbatem, colectivele de muncă din judeţ au descoperit noi resurse de sporire a producţiei industriale şi agricole. Pe această bază, plenara comitetului judeţean de partid, în numele comuniştilor, al colectivelor de oameni ai muncii, se angajează ca în anul 1972 să realizeze peste plan o producţie-marfă de 98 milioane lei în industrie şi de 5 milioane lei în cooperaţia meşteşugărească şi de consum. Vor fi realizate peste plan 3 000 tone ţevi şi profile îndoite de oţel, 200 tone fibre şi fire poliesterice, antibiotice diferite în valoare de 10 milioane lei, 800 tone mase plastice prelucrate, 95 mii mp ţesături diverse, 30 tone fire din bumbac, confecţii textile în valoare de 5 milioane lei, mobilă în valoare de 2 milioane lei etc. De asemenea, planul productivităţii muncii va fi depăşit cu 1 la sută. Totodată, lucrătorii ogoarelor se angajează să dea peste prevederi o cantitate de 2 300 tone grîu, 3 000 tone porumb, 1050 tone cartofi, 2 300 tone legume, 5 600 hl lapte de vacă, 100 litri lapte de oaie ş.a. Pe ansamblul economiei judeţului ne propunem să depăşim planul de livrări la export cu 2 milioane lei valută. In vederea îndeplinirii cu succes a acestor angajamente, plenara a stabilit măsuri concrete, pentru aplicarea cărora oamenii muncii, in frunte cu comuniştii, sunt hotăriţi să depună toate eforturile, răspunzînd astfel grijii şi încrederii pe care conducerea superioară de partid şi de stat o acordă organizaţiei noastre judeţene. PAGINA 3 Acum, în grădini şi vii. Mai mulţi lucrători, muncă mai cu spor! încheierea peste tot a insămintării culturilor din prima epocă şi trecerea la semănatul porumbului polarizează. In aceste zile, atenţia oamenilor muncii din agricultură. Din datele centralizate la ministerul de resort, rezultă că ritmul lucrărilor este bun, iar calitatea acestora se situează la un nivel superior faţă de anii precedenţi. Ţinînd seama de condiţiile specifice din această primăvară, în marea majoritate a unităţilor agricole au fost luate măsuri pentru menţinerea umidităţii solului — factor de prim ordin pentru realizarea unei recolte bogate. In prezent, principala atenţie trebuie acordată efectuării tuturor lucrărilor de sezon pe cimp, in grădinile de legume, în livezi şi vii, pe pajiştile naturale. In rîndurile care urmează, prezentăm concluziile raidurilor organizate in judeţele Ialomiţa şi Vrancea. CEI CARE INTIRZIE PLANTATUL IN SOLARII SĂ NU SE AŞTEPTE LA VENITURI MARI La cultura legumelor timpurii de solarii în condiţiile respectării tehnologiei şi încadrării riguroase in timpul optim de plantat se pot obţine beneficii substanţiale. „Realizarea unor venituri mari este pe deplin posibilă , ne relatează dr. ing. Gheorghe Vîlceanu, directorul întreprinderii judeţene Ialomiţa de producere a legumelor. Conducerile cooperativelor, specialiştii au manifestat în acest an o grijă deosebită pentru solarii. încă din toamnă, aproape toate fermele şi-au asigurat necesarul de pămînt, turbă, combustibil pentru sere, materiale de construcţii. împreună cu direcţia generală agricolă, am stabilit perioadele optime de semănat şi plantat in solarii, in raport cu condiţiile pedoclimatice din judeţ“. Intr-adevăr, în ce priveşte cultivarea legumelor in solarii, faţă de ■ anul precedent, se înregistrează un reviriment, apreciabil. In acest an plantatul a început la 21 martie şi se va termina cel tîrziu la sfîrşitul primei decade din luna aprilie. Pină în prezent, din suprafaţa de 83,5 ha sunt învelite cu folii de polietilenă 67 ha, iar 50 ha sint plantate. Cooperativele agricole din Sărăţeni si Albeşti au terminat plantatul tomatelor. La Reviga, solarul a fost in Întregime acoperit cu polietilenă. S-au luat din s tignp toate măsurile „pentru, a-i spori" rezistenţa la vînturile puternice din Bărăgan. Şi anul trecut cooperatorii din Reviga au obţinut la tomate producţii mari — 75 tone la hectar — dar ele au apărut tîrziu pe piaţă. Anul acesta însă au început plantatul la 22 martie. La Roseţi, cooperatorii au lucrat cu toate forţele, reuşind în scurt timp să acopere 12 hectare de solarii şi să planteze 9 hectare de tomate. Revenim la solarul din Ceaeu exact la o lună de la publicarea unui articol care, între altele, scotea in evidentă calitatea slabă a lucrărilor de pregătire a terenului efectuate aici. La aceasta se adaugă acum intîrzierea învelitului cu polietilenă şi rămineri în urmă la plantarea răsadurilor. „Nu avem folii de dimensiuni corespunzătoare, iar cu cea de 1,6 m lăţime se lucrează greu , ne explică inginerul Nicolae Dinu. Aşteptăm să ne vină de la bază". În cursul investigaţiilor la baza de aprovizionare din Slobozia primim informaţii că există folie îngustă In cantităţi suficiente. Rămîne doar să hotărască consiliul de conducere cind să o ridice. Dacă mai stă mult pe gmnduri o să trebuiască să înceapă plantatul la solarii o dată cu cel în cimp. De pe acum se poate vedea că răsadurile s-au dezvoltat prea mult, iar pregătirea solului în solarii este departe de a răspunde exigenţelor culturii legumelor. In ultimul timp a fost impulsionat ritmul lucrărilor la solariile apartinind I.J.P.U.I.L.F. . In cele patru centre — Slobozia, Călăraşi, Feteşti şi Ţăndărei — au fost plantate 9 hectare de tomate. La Călăraşi, cele 9 hectare de solarii au fost învelite şi se lucrează intens la plantat. Lucian CIUBOTARI, corespondentul „Scînteii" VIA SE LUCREAZĂ DUPĂ VREME, NU DUPĂ CALENDAR Cele 32 000 de hectare plantaţii de vii din judeţul Vrancea reprezintă 9,25 la sută din patrimoniul viticol al ţării. In vederea obţinerii unor recolte mari de struguri se acordă o deosebită atenţie executării lucrărilor de întreţinere în vii. Numeroase fapte confirmă preocuparea care există în întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole pentru executarea tăierilor, legatului şi a arăturilor în vii. Pe cele 101 ha ale fermei nr. 9 a I.A.S. Coteşti lucrările au fost încheiate, iar terenul a fost fertilizat, arat şi grăpat. „Am lucrat zilnic cu 300 de oameni — spunea ing. Dumitru Damian, şeful fermei. Este adevărat că anul trecut am încheiat lucrările de primăvară pe la 25 aprilie. Dar adevăratul podgorean nu se conduce după calendar, ci după vreme. La cinci grade în sol, viţa începe viaţa activă. După 15 zile începe înmugurirea. Până atunci însă lucrările trebuie să fie încheiate. Mai ales tăiatul şi legatul coardelor pentru a nu pierde tocmai mugurii de rod“. Şi în numeroase cooperative agricole, cum sunt cele din Popeşti, Cârligele, Boloteşti, Slobozia-Bradului, lucrările în vii sint avansate. La Păuneşti, de exemplu, tăiatul s-a încheiat pe întreaga suprafaţă de 876 ha. Aici am intîlnit sute de cooperatori : bărbaţii revizuiau sistemele de susţinere, iar in urma lor femeile legau coardele, echipe de bărbaţi arau via Intre rinduri. „In acest an avem o participare la muncă ca niciodată in trecut , spunea preşedintele Nicolae Ursu. Munca în acord global îi stimulează pe oameni“. Această apreciere este valabilă şi pentru cooperativa agricolă din Rugineşti. Aici via este lucrată in acord global, pe familii. In alţi ani, în cooperativă răminea via nelucrată. Acum totul este lucrat exemplar. Pretutindeni , la Ţifeşti, Urecheşti, Dumbrăveni, se munceşte cu spor. Dar cu ocazia raidului am intîlnit şi unele deficienţe care constituie, de fapt, note distonante în ansamblul eforturilor care se fac pentru ca podgoriile să producă mai mulţi struguri. Cooperativa agricolă din Moviliţa are 824 hectare viţă de vie. Dar tăiatul şi legatul au început cu multă întîrziere. Aci mai trebuie completate 28 000 goluri în vii şi urmează să se planteze 40 hectare. „N-am început plantatul, justifica inginerul Vasile Niţă, pentru că nici terenul nu este pregătit. N-am găsit un nivelator. De altfel, cu secţia de mecanizare avem şi alte greutăţi. Din cele 4 tractoare viticole doar două le putem folosi“. La Moviliţa ritmul lucrărilor în vii este slab şi pentru că peste 250 de oameni au fost trimişi la pădure pentru confecţionatul aracilor. Sigur, aceasta nu este rău, numai că lucrarea trebuia făcută incă din iarnă. Un exemplu de ceea ce înseamnă să nu se execute la timpul potrivit fiecare lucrare am intîlnit şi la cooperativa agricolă Cîndeşti. Cooperatorii din ferma 3 lucrau de zor in vii, unii mai bine, alţii mai slab. Pe şeful şi economistul fermei l-am Întâlnit in sat măsurând locurile de casă. Sigur, este o treabă necesară, dar putea fi făcută toată iarna pentru ca acum şeful fermei să poată Îndruma executarea lucrărilor in vii. Lucrările sunt rămase in urmă şi la cooperativele agricole Panciu, Broşteni, Jariştea, Bordeşti etc. Este necesar ca spre acesta unităţi să-şi îndrepte atenţia organele agricole judeţene, să sprijine consiliile de conducere in acţiunea de mobilizare a cooperatorilor la lucru, pentru terminarea grabnică a lucrărilor nu vii. Ion NISTOR corespondentul „Scînteii* La cooperativa agricolă Şivila, judeţul Galaţi, se execută lucrările de întreţinere a terenului în livadă Foto : M. Cioc O gamă variată de încălţăminte pentru copii Fabrica „Timpuri noi“ din Braşov este una din principalele unităţi producătoare de încălţăminte pentru copii din ţara noastră. Răspunzînd cerinţelor mereu sporite ale pieţei, în ultimii doi ani aici s-au desfăşurat importante lucrări care au dus la dublarea capacităţii de producţie. Acest fapt a avut un dublu efect : pe de o parte — sporirea volumului producţiei de încălţăminte pentru cei mici, iar pe de altă parte — asimilarea în fabricaţie a unor noi sortimente de Încălţăminte de calitate superioară, în special încălţăminte de lac. O preocupare constantă a colectivului de aici o constituie lărgirea gamei de produse, realizarea unor sortimente şi modele noi, mai rezistente, cu un aspect mai plăcut. Din modelele noi de încălţăminte prezentate anul trecut la pavilionul de mostre al bunurilor de larg consum, 30 au fost pină acum introduse in fabricaţie. Este vorba, printre altele, de ghete şi pantofi de lac cu talpă lipită. Încălţăminte din lacuri fantezi, pantofi decupaţi, perforaţi etc. Alte circa 20 de modele se află in pregătire şi vor fi lansate în fabricaţie în cursul trimestrului II. O realizare de seamă a colectivului de aici o constituie trecerea la fabricarea încălţămintei cu talpă lipită. Comparativ cu sistemul clasic — talpa cusută — noul sistem prezintă o serie de avantaje : Încălţămintea este mai uşoară, flexibilă, comodă la purtat. La ora actuală, peste 40 la sută din încălţămintea produsă la „Timpuri noi“ este încălţăminte cu talpă lipită, urmind ca pină la sfîrşitul anului să se ajungă la 89 la sută. O realizare recentă a colectivului fabricii „Timpuri noi“ o constituie realizarea unor haine velurate şi a unor articole de marochinărie, printr-o prelucrare mai bună a pieilor cu dimensiuni groase. Numai pe această cale s-a reuşit să se obţină in primele două luni din acest an o producţie suplimentară in valoare de aproape un milion lei. Acordînd o atenţie sporită acestei activităţi, conducerea fabricii şi-a propus să dezvolte producţia de haine velurate şi obiecte de marochinărie, obiectiv care va fi atins prin Înfiinţarea schimbului II şi realizarea unor lucrări de mică mecanizare. Specialiştii agricoli (Urmare din pag. I) se plantează legume. Intr-un alt loc, preşedintele cooperativei, Petre Niţă, cu Întregul aparat administrativ, plantau pomi fructiferi. Asemenea preocupări pentru buna desfăşurare a insămîntărilor am intilnit şi In alte numeroase cooperative agricole, cum sint cele din Fărcaşele, Comani, Dobrosloveni, Dranovăţ, Pleşoiu etc. In toate acestea am intîlnit o vie şi permanentă preocupare faţă de modul in care se execută lucrările de pregătire a terenului pentru păstrarea umidităţii în sol şi insâmîntarea porumbului. Mai sunt insă şi cazuri — ce-i drept puţine la număr — unde specialiştii nu acordă atenţia cuvenită lucrărilor de sezon. In ziua de 5 aprilie, la cooperativa agricolă din Brincoveni a început, la indicaţia specialiştilor, insămînţarea porumbului. Dar, acolo unde se lucra din punctul denumit „Sub brutărie“, nu se afla nici inginerul-şef al unităţii, nici preşedintele cooperativei. Nu ar fi fost nimic dacă calitatea lucrărilor nu ar fi avut de suferit... Dar cei care lucrau la semănat încorporau sămînţa intr-un sol insuficient pregătit şi In plus nu cunoşteau densitatea şi adincimea de îngropare a seminţelor. Cu ce se ocupau inginerul şi preşedintele cooperativei ? Tov. Dumitru Mincă, preşedintele cooperativei, era la sediul unităţii, iar pe inginerul-şef, Ion Iordache, 11 chemase primarul, Gheorghe Dincă, să-l ajute la contractarea mieilor în satul Mărghieni. Nu este un caz izolat. Deşi nu se lăsase incă seara, pe inginerul-şef al cooperativei din Grădinari, tov. Dumitru Stoica, l-am găsit la sediul unităţii. „Am plecat din cimp, pentru că... m-am supărat pe mecanizatori ! A trebuit să lucrăm azi cu ambele semănători SPC-6, dar nu a funcţionat decit una — şi aceea numai cîteva ceasuri. Cealaltă nu este incă pregătită". Cu toate că aici semănatul a început în ziua de 1 aprilie, pină în seara zilei de 5 aprilie, abia s-au semănat 20 hectare cu porumb din cele 310 planificate. Defecţiuni la semănători, acum, cind semănatul porumbului abia a început, am intîlnit şi la cooperativa agricolă Mărunţei. In ziua de 8 aprilie a.c. la ora 10 dimineaţa, din 3 semănători SPC-6 era în brazdă doar una. Să fie aceasta o scuză pentru inginerulşef al unităţii, Marin Rogojinaru, de a zăbovi mai mult timp la sediul cooperativei ? Tot la sediu, ocupindu-se cu o situaţie operativă, l-am intîlnit şi pe inginerulşef de la Bălăneşti, tov. Mihai Ciulu, in vreme ce in cimp tractoarele lucrau de zor. Este un lucru cunoscut că o supraveghere atentă a modului de executare a lucrărilor agricole oferă garanţia pregătirii unui bun pat germinativ, a răsăririi şi dezvoltării optime a plantelor, în final a realizării unor producţii sporite. Iată de ce se impune ca specialiştii să acorde atenţia cuvenită insămîntărilor, astfel incit să se creeze o puternică bază viitoarei recolte pe care o dorim cit mai bogată.