Scînteia, aprilie 1972 (Anul 41, nr. 9105-9134)

1972-04-08 / nr. 9112

SCINTEIA —­simbăia 8 aprilie 1972 TELEGRAME ŞI SCRISORI ADRESATE C.C. AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU BIROUL COMITETULUI JUDE­ŢEAN CLUJ AL P.C.R. : Oamenii muncii din judeţul Cluj — români, maghiari, germani şi de alte naţio­nalităţi — au urmărit cu vie satis­facţie şi mîndrie patriotică vizita in ţările Africii întreprinsă de dumnea­voastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, purtător al mesajului de prietenie, pace şi colaborare al Româ­niei socialiste faţă de popoarele eli­berate ale continentului african. Vizita în ţările Africii se înscrie ca un deosebit moment pe linia extin­derii şi adîncirii relaţiilor de priete­nie şi colaborare politică, economică, culturală dintre România şi ţările vi­zitate, ea se încadrează in sfera largă a acţiunilor întreprinse de partidul şi guvernul ţării noastre in direcţia pro­movării înţelegerii şi cooperării în­tre popoare, întăririi unităţii de ac­ţiune a frontului antiimperialist, a tuturor forţelor revoluţionare şi pro­gresiste. Ne facem o înaltă datorie patrio­tică şi partinică exprimîndu-vâ, a­­cum, la întoarcerea în patrie, întreaga adeziune, acordul deplin faţă de tot ceea ce aţi întreprins în cursul vizi­tei. Adresîndu-vă mulţumirile noas­tre fierbinţi pentru neobosita dum­neavoastră activitate, menită să sluj­­ească naţiunea română, patria şi poporul nostru, ne angajăm să vă urmăm cu credinţă şi devotament, să fim şi un viitor luptători demni pen­tru înălţarea României socialiste, pentru cauza păcii şi progresului în lume. COMITETUL JUDEŢEAN VRAN­­CEA AL P.C.R. : Primirea deosebit de călduroasă şi prietenească de care v-aţi bucurat pretutindeni în ţările vizitate, convorbirile fructuoase pur­tate cu conducătorii acestora, cu re­prezentanţi ai mişcărilor naţionale de eliberare, precum şi cuvîntările şi documentele semnate, demonstrează marele prestigiu al României în lume, înalta apreciere pe care po­poarele o dau activităţii neobosite ce o depuneţi în slujba păcii şi coope­rării internaţionale. Acum, când aţi revenit în patrie, o dată cu urarea de „bun venit“, vă în­credinţăm şi cu acest prilej, scumpe tovarăşe Ceauşescu, că toţi oamenii muncii din judeţul Vrancea aprobă cu însufleţire activitatea rodnică ce aţi desfăşurat-o timp de aproape o lună de zile, cu convingerea fermă că această vizită a constituit o contribu­ţie de preţ la întărirea prieteniei, co­laborării şi solidarităţii internaţionale dintre poporul român şi popoarele a­­fricane. COMITETUL JUDEŢEAN GORJ AL P.C.R. : Urmărind cu deosebit in­teres desfăşurarea rodnicei dumnea­voastră vizite de patru săptămîni în îndepărtata Africă, v-am simţit per­manent aproape, scumpe tovarăşe se­cretar general, am avut mereu con­vingerea valorii noastre naţionale, am trăit sentimente de profundă mîndrie pentru prestigiul României şi al idealului socialist, al căror stră­lucit purtător de cuvînt sînteţi. Dorim să exprimăm din adîncul Inimii, dumneavoastră, iubite tova­răşe Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, membrilor delegaţiei de partid şi de stat pe care aţi con­dus-o, adinca noastră bucurie, satis­facţie şi recunoştinţă pentru inesti­mabila contribuţie la lărgirea şi dez­voltarea, pe un plan superior, a re­laţiilor de prietenie şi colaborare între partidul şi poporul nostru şi partidele şi popoarele din ţările vizi­tate, spre binele comun şi in intere­sul unităţii tuturor forţelor antiimpe­­rialiste, pentru progres şi prosperita­te în lume. Cetăţenii Gorjului consideră vizita ca o nouă dovadă a unităţii dialec­tice dintre politica internă şi cea ex­ternă a partidului şi statului nostru, iar atmosfera de cordialitate, căldură şi ospitalitate cu care aţi fost întîm­­pinat în Africa, o mărturie autentică a prestigiului de care se bucură Par­tidul Comunist Român, patria socia­listă şi dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu. COMITETUL JUDEŢEAN MARA­MUREŞ AL P.C.R. : Suntem­ mîndri că mesajul poporului român de pace şi prietenie, de colaborare largă cu toate­ ţările, pe baza respectării neabătute a independenţei, suverani­tăţii naţionale, a dreptului fiecărui popor de a-şi făuri destinele po­trivit intereselor proprii, fără a­­mestec din afară, a găsit pretu­tindeni în ţările vizitate o entuzias­tă înţelegere şi aprobare, confirmînd încă o dată justeţea politicii externe marxist-leniniste a partidului şi sta­tului nostru, înaltul prestigiu interna­ţional al României socialiste. Avem convingerea fermă că vizita dumneavoastră în ţările continentu­lui african, manifestare concretă a internaţionalismului consecvent al partidului şi statului nostru, rezulta­tele acestei misiuni de pace şi co­laborare, pe care aţi îndeplinit-o în mod magistral, corespund nu numai intereselor poporului român şi ale popoarelor vizitate, ci intereselor tu­turor ţărilor, cauzei generale a păcii şi progresului în lume. In aceste momente de profundă sa­tisfacţie şi mîndrie patriotică, vă a­­sigurăm, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că organizaţia noastră judeţeană, toţi muncitorii, ţăranii, intelectualii, fără deosebire de naţio­nalitate­ din Maramureş, îşi vor con­sacra şi de acum înainte toate efor­turile îndeplinirii cu succes a sarci­nilor care ne revin din măreţul pro­gram adoptat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Krititi. Ince­­derea făuririi societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate în scumpa noastră patrie. BIROUL COMITETULUI JUDE­ŢEAN HARGHITA AL P.C.R. ŞI CO­MITETUL EXECUTIV AL CONSI­LIULUI POPULAR JUDEŢEAN : A­lături de toţi oamenii muncii din pa­tria noastră, locuitorii oraşelor şi sa­telor harghitene au urmărit cu sen­timente de legitimă mîndrie patrioti­că, etapă cu etapă, vizitele întreprin­se în ţările Africii, în care aţi dus mesajul de prietenie, pace, colabo­rare şi solidaritate militantă, interna­­ţionalistă, al poporului român pen­tru popoarele conti­nentului afri­can care luptă pentru întărirea independenţei şi suveranităţii lor naţionale, pentru dezvoltare de sine stătătoare, împotriva imperialis­mului, colonialismului şi neocolo­­nialismului. Activitatea neobosită pe care o desfăşuraţi în fruntea partidului şi statului pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră şi sporirea prestigiu­lui României socialiste în rîndul popoarelor lumii constituia o pildă vie pentru noi toţi. Vă asigurăm că nu ne vom cruţa eforturile pentru a ne îndeplini şi noi cu cinste datoria, fiecare la lo­cul său de muncă, întreaga organi­zaţie judeţeană de partid, pentru traducerea în fapte a măreţelor o­­biective stabilite de cel de-al X-lea Congres al partidului, pentru înflo­rirea patriei noastre — Republica So­cialistă România. COMITETUL JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. Activitatea laborioasă desfăşurată de delegaţia de partid şi guvernamentală şi în mod deose­bit aportul excepţional pe care dum­neavoastră personal l-aţi adus la succesul convorbirilor şi tratati­velor constituie o strălucită expre­sie a dorinţei fierbinţi a poporului român de a contribui la întărirea păcii şi înţelegerii între popoare, pe baza respectării principiilor inde­pendenţei şi suveranităţii naţionale, a neamestecului în treburile interne ale altor ţări, a avantajului reciproc. Organizaţia judeţeană de partid, toţi locuitorii judeţului Ilfov au în­cercat sentimente de profundă sa­tisfacţie faţă de primirea călduroasă, frăţească, pe care popoarele afri­cane vizitate v-au făcut-o, toate a­­cestea , reprezentînd recunoaşterea activităţii susţinute pe care dum­neavoastră o desfăşuraţi in fruntea partidului şi statului nostru, marele prestigiu de care se bucură Româ­nia socialistă în lumea întreagă, însufleţiţi de minunatul exemplu pe care dumneavoastră, cel mai iubit fiu al poporului român, ni-l oferiţi permanent, vă asigurăm, mult stimate tovarăşe secretar general, că nu vom precupeţi eforturile pentru a înde­plini în mod exemplar sarcinile ce revin judeţului nostru din măreţul program de făurire a societăţii so­­cjii­aliate • multilateral­ •-texv«4ts«i»-in • Republica Socialistă România. BIROUL COMITETULUI MU­NICIPAL TECUCI AL P.C.R. : Intr-o impresionantă unitate de gîndire şi voinţă, noi, tecucenii, dăm glas adeziunii depline, ne ex­primăm totala aprobare faţă de rezultatele vizitei, faţă de activita­tea prodigioasă desfăşurată de dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ca neobosit şi ferm mili­tant revoluţionar, promotor al soli­darităţii forţelor progresului şi păcii. Prin activitatea neobosită ce o depu­neţi, faceţi să crească necontenit prestigiul şi autoritatea României socialiste, să avem prieteni pe toate meridianele globului , suntem­ mindri de această ţară minunată, pentru a cărei înflorire vă consacraţi întreaga viaţă şi activitate. COLEGIUL MINISTERULUI FOR­ŢELOR ARMATE, exprimînd senti­­­­mentele şi gîndurile tuturor ostaşi­lor ţării, dă o inaltă apreciere înche­ierii cu deplin succes a vizitei prie­teneşti făcute­ în cele opt ţări ale continentului african de către dum­neavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, strălucit mesager al idea­lurilor de pace şi colaborare ale po­porului român. Inscriindu-se ca un moment in importantă istorică, cu profunde e­­couri pe cele mai diverse meridiane ale lumii, această vizită, prin ţelu­rile şi efectele ei multiple, eviden­ţiază concordanţa deplină a politicii marxist-leniniste a partidului şi sta­tului nostru cu cele mai stringente cerinţe ale internaţionalismului pro­letar, cu dezideratele majore ale omenirii contemporane. Preţuind succesul deosebit cu care s-a încheiat vizita de prietenie, co­legiul Ministerului Forţelor Armate, făcîndu-se ecoul sentimentelor tu­turor fiilor patriei purtând haină mi­litară, îşi exprimă şi cu acest pri­lej stima şi dragostea profundă faţă de dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, fiu credincios al poporu­lui, exemplu de militant comunist, patriot şi internaţionalist, promotor neobosit al intereselor ţării şi, tot­­odată, al unităţii şi colaborării tu­turor popoarelor în lupta pentru pro­gres şi pace — ţeluri nobile în a căror împlinire investiţi nesecată e­­nergie şi pasiune revoluţionară. Mulţumindu-vă din toată inima pentru intensa activitate ce o des­făşuraţi în fruntea Partidului Co­munist Român şi a statului nostru, în slujba înfloririi şi creşterii con­tinue a prestigiului ţării în lume, a întăririi forţelor mon­diale ale socialismului şi pă­cii, a forţelor antiimperialiste, vă asigurăm, stimate tovarăşe Ceauşescu, că întregul personal al forţelor armate, în strînsă unitate cu întregul popor, îşi va spori eforturile pentru a îndeplini cu devotament, abnegaţie şi dăruire totală misiunile de răspundere ce ii sunt şi îi vor fi încredinţate de dumneavoastră — co­mandantul nostru suprem — de partid şi guvern în numele patriei, al cau­zei* socialismului şi păcii. şi Au mai trimis telegrame militarii din Comandamentul trupelor de gră­niceri, Comandamentul trupelor de transmisiuni, Comandamentul trupe­lor de geniu. Comandamentul servi­ciilor forţelor armate. Şcoala mili­tară de ofiţeri activi de transmisiuni. Şcoala militară de maiştri de aviaţie „Traian Vuia“, UM 01783, 02840, 02446. „S-a confirmat inca o dată - dacă mai era nevoie — unitatea dintre politica internă şi externă a ţării noastre, s-a demonstrat că realizările pe care le obţinem in edificarea socialismului sunt factorul hotăritor al creşterii prestigiului României pe plan interna­ţional, al sporirii aportului său la cauza progresului general“. Din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rostită joi pe aeroportul Băneasa. Publicăm mai jos spicuiri din telegrame adresate C.C. al P.C.R., to­varăşului Nicolae Ceauşescu, de plenare cu activul are comitetelor ju­deţene de partid, plenare care s-au ţinut în timpul cind secretarul ge­neral al partidului efectuat vizita în ţările africane. Punind în evi­denţă rezultatele obţinute în construcţia economică, exprimînd hotă­­rirea de a depăşi planul pe acest an, toate aceste telegrame dau ex­presie convingerii organizaţiilor de partid, a tuturor oamenilor muncii că aprobarea cea mai semnificativă pentru activitatea desfăşurată de secretarul general al partidului o constituie munca fără preget pentru dezvoltarea şi înflorirea continuă a patriei, angajamentul de a obţine rezultate şi mai bune, în toate domeniile construcţiei socialiste. In acest an — se arată in tele­g­rama plenarei ORGANIZAŢIEI JU­­EŢENE DE PARTID HUNEDOA­RA — s-au­­făcut noi paşi în con­solidarea şi­­dezvoltarea succeselor obţinute, în valorificarea mai depli­nă, la un nivel calitativ superior, a marilor potenţe pe care le oferă baza materială creată, experienţa cîştiga­­tă de organizaţiile de partid, de co­lectivele noastre de muncă, măsuri­le de perfecţionare a vieţii econo­mice şi sociale. Judeţul nostru se angajează să realizeze în 1972, peste prevederile de plan, o producţie­­marfă în valoare de 150 milioane lei, depăşirea productivităţii muncii în industria republicană cu 1 200 lei/sa­­lariat, economii din reducerea chel­tuielilor de producţie de 12 milioa­ne lei, beneficii peste plan în va­loare de 30 milioane lei, de­păşirea sarcinii de export cu cel puţin 5,5­ milioane lei valută. Dînd glas recunoştinţei fierbinţi faţă de tot ceea ce întreprindeţi pen­tru afirmarea cuvintului şi iniţiati­velor patriei noastre socialiste în re­zolvarea marilor probleme ale con­temporaneităţii, ne angajăm — în numele comuniştilor, al muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor hunedoreni — să muncim fără preget în mine, pe platformele agregatelor siderurgice, pe schele, ogoare, la catedre sau în laboratoare, pentru aplicarea politicii partidului, pentru progresul multi­lateral al societăţii noastre socialiste. In telegrama plenarei COMITETU­LUI JUDEŢEAN BRAILA AL P.C.R. se arată printre altele : „Rezultatele bune obţinute în primul trimestru al acestui an, când în industrie am rea­lizat o producţie suplimentară de peste 40 milioane lei, ne permit să asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră personal, tovarăşe secretar general, că în acest an vom îndeplini şi depăşi sarcinile de plan ce ne răspin. Ne angajăm să realizăm suplimentar 105 milioane lei la pro­­ducţia-marfă industrială, să reducem cheltuielile de producţie cu 13,5 mi­lioane lei şi să sporim nivelul plani­ficat al acumulărilor socialiste cu 26 milioane lei. Comuniştii, ceilalţi oa­meni ai muncii din agricultură se angajează să depăşească planul pro­­ducţiei-marfă cu 4 000 tone de gnn. 2 700 tone porumb, 3 000 tone sfeclă de zahăr, 2 000 tone struguri, 330 tone carne, 2 500 hl lapte. In numele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii din judeţ, plenara comitetului judeţean de partid dă o înaltă apreciere politicii externe juste, marxist-leniniste a partidului nostru, în cadrul căreia vizita dum­neavoastră într-o serie de ţări afri­cane prietene reprezintă dovada elocventă a promovării principiilor egalităţii, suveranităţii şi indepen­denţei naţionale, ale avantajului re­ciproc, în dezvoltarea relaţiilor cu toate statele, indiferent de orînduirea lor social-politică, însufleţiţi de perspectivele lumi­noase pe care le deschide planul cin­cinal actual, prima etapă a procesu­lui de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, ne angajăm. Iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să milităm neobosiţi pentru transpu­nerea în viaţă a hotărîrilor celui de-al X-lea Congres al partidului. Confirmînd prin fapte adeziunea totală la politica partidului nostru — se arată într-o altă telegramă — ORGANIZAŢIA JUDEŢEANĂ DE PARTID ARGEŞ se angajează să realizeze suplimentar în acest an o producţie-marfă industrială de 175,4 milioane lei, 17,9 milioane lei e­­conomii din reducerea cheltuieli­lor de producţie, un volum de con­­strucţii-montaj de 30,7 milioane lei, importante cantităţi de cereale, fruc­te, legume şi produse alimentare. Plenara organizaţiei judeţene de partid asigură Comitetul Central al Partidului Comunist Român, pe dumneavoastră personal, iubite tova­răşe Nicolae Ceauşescu, că cei peste 57 000 de comunişti, ca, de altfel, toţi oamenii muncii din judeţul Argeş, Însufleţiţi de înţelepciunea, exigenţa şi spiritul de dăruire cu care condu­ceţi destinele ţării, vor munci cu ab­negaţie pentru transformarea Arge­şului intr-un judeţ al hărniciei, cin­stei, onoarei şi demnităţii socialiste, pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, a sarcinilor economice şi social-poli­­tice ce ne revin, sporind astfel con­tribuţia judeţului nostru la înflori­rea multilaterală a scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. Pe baza angajamentelor asumate in adunările generale ale oamenilor muncii, consacrate dezbaterii sarcini­lor pe anul 1972 — se arată în tele­grama plenarei COMITETULUI JU­DEŢEAN TIMIŞ AL P.C.R. — asigu­răm conducerea partidului că, inten­sificând întrecerea socialistă, colecti­vele fabricilor şi uzinelor timişene vor depăşi planul producţiei-marfă Pe acest an cu 200 milioane lei, vor realiza economii la preţul de cost de 10 milioane lei şi vor obţine beneficii suplimentare de 20 milioane lei. Ur­­mind indicaţiile conducerii de partid, vor fi executate prin autoutilaje lu­crări în valoare de 55 milioane lei. Eforturile îndreptate spre diversifica­rea producţiei se vor concretiza prin asimilarea a 165 produse noi peste plan. Hotărîţi să valorifice mai deplin potenţialul agriculturii judeţului nos­tru, oamenii muncii din unităţile so­cialiste au efectuat în bune con­diţii lucrările agricole de toamnă şi efectuează la un nivel su­perior însămînţările de primăvară, celelalte acţiuni din această campa­nie, punind astfel bazele unei recolte bogate, la nivelul sarcinilor mari ce revin agriculturii timişene în acest an, atit pentru creşterea producţiei vegetale, cit şi animale. Plenara comitetului judeţean de partid încredinţează Comitetul Cen­tral al Partidului Comunist Român, personal pe dumneavoastră, mult sti­mate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că oamenii muncii din judeţul Timiş nu-şi vor precupeţi eforturile pen­tru îndeplinirea sarcinilor ce le re­vin in cel de-al doilea an al cinci­nalului şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Exprimînd hotărirea fermă de a îndeplini şi depăşi prevederile pla­nului şi ca răspuns la chemarea partidului de a face din actualul cin­cinal un cincinal al calităţii , se spune în telegrama plenarei COMI­TETULUI JUDEŢEAN GALAŢI AL P.C.R. — colectivele din industria judeţului nostru s-au angajat să dea în acest an o producţie-marfă supli­mentară în valoare de 261 milioane lei, materializată în importante spo­ruri de oţel, fontă, laminate, ţesături, prefabricate din beton şi produse ali­mentare, să depăşească planul pro­ducţiei la export cu 5,3 milioane lei valută, de cel al creşterii producti­vităţii muncii cu cel puţin unu la sută, să economisească suplimentar 4 497 tone metal. 4 546 tone combus­tibil convenţional. 3 415 mii kWh energie electrică. 2 400 tone cocs ş.a. Lucrătorii de pe ogoarele judeţului Galaţi s-au angajat să depăşească producţiile planificate pe acest an la toate culturile şi în sectorul zooteh­nic, să furnizeze, pe această bază, importante cantităţi de cereale, carne şi lapte la fondul centralizat al sta­tului. Conştienţi că înfăptuirea amplelor şi complexelor sarcini economice, po­litice şi sociale incumbă o înaltă răs­pundere, vom milita permanent pen­tru ridicarea continuă a rolului de conducător politic al organizaţiilor de partid, vom desfăşura o largă şi multilaterală activitate politico-ideo­­logică pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a comuniştilor, a tuturor celorlalţi oameni ai muncii, sporind astfel contribuţia tuturor locuitorilor din judeţul de la Dunăre la înflo­rirea patriei noastre socialiste. In telegrama plenarei COMITETU­LUI JUDEŢEAN IAŞI AL P.C.R. se arată, printre altele : Privind cu răs­pundere sarcinile sporite ale etapei pe care o străbatem, colectivele de muncă din judeţ au descoperit noi re­surse de sporire a producţiei indus­triale şi agricole. Pe această bază, plenara comitetului judeţean de partid, în numele comuniştilor, al colectivelor de oameni ai muncii, se angajează ca în anul 1972 să realizeze peste plan o producţie-marfă de 98 milioane lei în industrie şi de 5 mi­lioane lei în cooperaţia meşteşugă­rească şi de consum. Vor fi realiza­te peste plan 3 000 tone ţevi şi profile îndoite de oţel, 200 tone fibre şi fire poliesterice, antibiotice diferite în valoare de 10 milioane lei, 800 tone mase plastice prelucrate, 95 mii mp ţesături diverse, 30 tone fire din bumbac, confecţii textile în valoare de 5 milioane lei, mobilă în valoare de 2 milioane lei etc. De asemenea, planul productivităţii muncii va fi depăşit cu 1 la sută. Totodată, lu­crătorii ogoarelor se angajează să dea peste prevederi o cantitate de 2 300 tone grîu, 3 000 tone porumb, 1050 tone cartofi, 2 300 tone legume, 5 600 hl lapte de vacă, 100 litri lapte de oaie ş.a. Pe ansamblul economiei ju­deţului ne propunem să depăşim planul de livrări la export cu 2 mi­lioane lei valută. In vederea îndeplinirii cu succes a acestor angajamente, plenara a sta­bilit măsuri concrete, pentru aplica­rea cărora oamenii muncii, in frunte cu comuniştii, sunt hotăriţi să depună toate eforturile, răspunzînd astfel gri­jii şi încrederii pe care conducerea superioară de partid şi de stat o a­­cordă organizaţiei noastre judeţene. PAGINA 3 Acum, în grădini şi vii. Mai mulţi lucrători, muncă mai cu spor! încheierea peste tot a insămintării culturilor din prima epocă şi trecerea la semănatul porumbului polarizează. In aceste zile, atenţia oamenilor muncii din agricultură. Din datele centralizate la ministe­rul de resort, rezultă că ritmul lucrărilor este bun, iar calitatea aces­tora se situează la un nivel superior faţă de anii precedenţi. Ţinînd seama de condiţiile specifice din această primăvară, în marea majo­ritate a unităţilor agricole au fost luate măsuri pentru menţinerea umidităţii solului — factor de prim ordin pentru realizarea unei re­colte bogate. In prezent, principala atenţie trebuie acordată efectuării tuturor lucrărilor de sezon pe cimp, in grădinile de legume, în livezi şi vii, pe pajiştile naturale. In rîndurile care urmează, prezentăm con­cluziile raidurilor organizate in judeţele Ialomiţa şi Vrancea. CEI CARE INTIRZIE PLANTATUL IN SOLARII SĂ NU SE AŞTEPTE LA VENITURI MARI La cultura legumelor timpurii de solarii în condiţiile respectării tehno­logiei şi încadrării riguroase in tim­pul optim de plantat se pot obţine beneficii substanţiale. „Realizarea u­­nor venituri mari este pe deplin po­sibilă , ne relatează dr. ing. Gheor­­ghe Vîlceanu, directorul întreprin­derii judeţene Ialomiţa de pro­ducere a legumelor. Conduceri­le cooperativelor, specialiştii au manifestat în acest an o gri­jă deosebită pentru solarii. încă din toamnă, aproape toate fer­mele şi-au asigurat necesarul de pămînt, turbă, combustibil pentru sere, materiale de con­strucţii. împreună cu direcţia gene­rală agricolă, am stabilit perioadele optime de semănat şi plantat in so­larii, in raport cu condiţiile pedo­climatice din judeţ“. Intr-adevăr, în ce priveşte culti­varea legumelor in solarii, faţă de ■ a­­nul precedent, se înregistrează un re­viriment, apreciabil. In acest an plan­tatul a început la 21 martie şi se va termina cel tîrziu la sfîrşitul primei decade din luna aprilie. Pină în pre­zent, din suprafaţa de 83,5 ha sunt învelite cu folii de polietilenă 67 ha, iar 50 ha sint plantate. Coope­rativele agricole din Sărăţeni si Albeşti au terminat plantatul toma­telor. La Reviga, solarul a fost in Întregi­me acoperit cu polietilenă. S-au luat din s tignp toate măsurile „pentru, a-i spori" rezistenţa la vînturile puterni­ce din Bărăgan. Şi anul trecut coo­peratorii din Reviga au obţinut la tomate producţii mari — 75 tone la hectar — dar ele au apărut tîrziu pe piaţă. Anul acesta însă au început plantatul la 22 martie. La Roseţi, cooperatorii au lucrat cu toate for­ţele, reuşind în scurt timp să acopere 12 hectare de solarii şi să planteze 9 hectare de tomate. Revenim la solarul din Ceaeu exact la o lună de la publicarea unui articol care, între altele, scotea in evidentă calitatea slabă a lucrărilor de pregătire a terenului efectuate aici. La aceasta se adaugă acum in­­tîrzierea învelitului cu polietilenă şi rămineri în urmă la plantarea răsa­durilor. „Nu avem folii de dimen­siuni corespunzătoare, iar cu cea de 1,6 m lăţime se lucrează greu , ne explică inginerul Nicolae Dinu. Aş­teptăm să ne vină de la bază". În cursul investigaţiilor la baza de apro­vizionare din Slobozia primim in­formaţii că există folie îngustă In c­antităţi suficiente. Rămîne doar să hotărască consiliul de conducere cind să o ridice. Dacă mai stă mult pe gmnduri o să trebuiască să înceapă plantatul la solarii o dată cu cel în cimp. De pe acum se poate vedea că răsadurile s-au dezvoltat prea mult, iar pregătirea solului în solarii este departe de a răspunde exigenţelor culturii legumelor. In ultimul timp a fost impulsionat ritmul lucrărilor la solariile apar­­tinind I.J.P.U.I.L.F. . In cele patru centre — Slobozia, Călăraşi, Feteşti şi Ţăndărei — au fost plantate 9 hec­tare de tomate. La Călăraşi, cele 9 hectare de solarii au fost învelite şi se lucrează intens la plantat. Lucian CIUBOTARI, corespondentul „Scînteii" VIA SE LUCREAZĂ DUPĂ VREME, NU DUPĂ CALENDAR Cele 32 000 de hectare plantaţii de vii din judeţul Vrancea reprezintă 9,25 la sută din patrimoniul viticol al ţării. In vederea obţinerii unor re­colte mari de struguri se acordă o deosebită atenţie executării lucrărilor de întreţinere în vii. Numeroase fap­te confirmă preocuparea care există în întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole pentru execu­tarea tăierilor, legatului şi a arături­lor în vii. Pe cele 101 ha ale fermei nr. 9 a I.­A.S. Coteşti lucrările au fost în­cheiate, iar terenul a fost fertilizat, arat şi grăpat. „Am lucrat zilnic cu 300 de oameni — spunea ing. Dumi­tru Damian, şeful fermei.­ Este ade­vă­­rat că anul trecut am încheiat lu­crările de primăvară pe la 25 apri­lie. Dar adevăratul podgorean nu se conduce după calendar, ci după vre­me. La cinci grade în sol, viţa începe viaţa activă. După 15 zile începe în­mugurirea. Până atunci însă lucră­rile trebuie să fie încheiate. Mai ales tăiatul şi legatul coardelor pentru a nu pierde tocmai mugurii de rod“. Şi în numeroase cooperative agri­cole, cum sunt cele din Popeşti, Câr­ligele, Boloteşti, Slobozia-Bradului, lucrările în vii sint avansate. La Pău­­neşti, de exemplu, tăiatul s-a încheiat pe întreaga suprafaţă de 876 ha. Aici am intîlnit sute de cooperatori : băr­baţii revizuiau sistemele de susţinere, iar in urma lor femeile legau coar­dele, echipe de bărbaţi arau via In­tre rinduri. „In acest an avem o participare la muncă ca niciodată in trecut , spunea preşedintele Nicolae Ursu. Munca în acord global îi sti­mulează pe oameni“. Această apre­ciere este valabilă şi pentru coopera­tiva agricolă din Rugineşti. Aici via este lucrată in acord global, pe fa­milii. In alţi ani, în cooperativă ră­­minea via nelucrată. Acum totul este lucrat exemplar. Pretutindeni , la Ţifeşti, Urecheşti, Dumbrăveni, se munceşte cu spor. Dar cu ocazia raidului am intîlnit şi unele deficienţe care constituie, de fapt, note distonante în ansamblul e­­forturilor care se fac pentru ca pod­goriile să producă mai mulţi struguri. Cooperativa agricolă din Moviliţa are 824 hectare viţă de vie. Dar tăiatul şi legatul au început cu multă întîr­­ziere. Aci mai trebuie completate 28 000 goluri în vii şi urmează să se planteze 40 hectare. „N-am început plantatul, justifica inginerul Vasile Niţă, pentru că nici terenul nu este pregătit. N-am găsit un nivelator. De altfel, cu secţia de mecanizare avem şi alte greutăţi. Din cele 4 tractoare viticole doar două le putem folosi“. La Moviliţa ritmul lucrărilor în vii este slab şi pentru că peste 250 de oameni au fost trimişi la pădure pen­tru confecţionatul aracilor. Sigur, a­­ceasta nu este rău, numai că lucrarea trebuia făcută incă din iarnă. Un exemplu de ceea ce înseamnă să nu se execute la timpul potrivit fieca­re lucrare am intîlnit şi la coope­rativa agricolă Cîndeşti. Coope­ratorii din ferma 3 lucrau de zor in vii, unii mai bine, alţii mai slab. Pe şeful şi economistul fermei l-am În­tâlnit in sat măsurând locurile de casă. Sigur, este o treabă necesară, dar putea fi făcută toată iarna pen­tru ca acum şeful fermei să poată Îndruma executarea lucrărilor in vii. Lucrările sunt rămase in urmă şi la cooperativele agricole Panciu, Broş­­teni, Jariştea, Bordeşti etc. Este necesar ca spre acesta unităţi să-şi îndrepte atenţia organele agri­cole judeţene, să sprijine consiliile de conducere in acţiunea de mobilizare a cooperatorilor la lucru, pentru ter­minarea grabnică a lucrărilor nu vii. Ion NISTOR corespondentul „Scînteii* La cooperativa agricolă Şivila, judeţul Galaţi, se execută lucrările de între­ţinere a terenului în livadă Foto : M. Cioc O gamă variată de încălţăminte pentru copii Fabrica „Timpuri noi“ din Braşov este una din principalele unităţi producătoare de încăl­ţăminte pentru copii din ţara noastră. Răspunzînd cerinţelor mereu sporite ale pieţei, în ul­timii doi ani aici s-au desfăşu­rat importante lucrări care au dus la dublarea capacităţii de producţie. Acest fapt a avut un dublu efect : pe de o parte — sporirea volumului producţiei de încălţăminte pentru cei mici, iar pe de altă parte — asimila­rea în fabricaţie a unor noi sor­timente de Încălţăminte de cali­tate superioară, în special în­călţăminte de lac. O preocupare constantă a colectivului de aici o constituie lărgirea gamei de produse, realizarea unor sorti­mente şi modele noi, mai rezis­tente, cu un aspect mai plăcut. Din modelele noi de încălţămin­te prezentate anul trecut la pa­vilionul de mostre al bunurilor de larg consum, 30 au fost pină acum introduse in fabricaţie. Este vorba, printre altele, de ghete şi pantofi de lac cu talpă lipită. Încălţăminte din lacuri fantezi, pantofi decupaţi, perfo­raţi etc. Alte circa 20 de modele se află in pregătire şi vor fi lansate în fabricaţie în cursul trimestrului II. O realizare de seamă a colectivului de aici o constituie trecerea la fabricarea încălţămintei cu talpă lipită. Comparativ cu sistemul clasic — talpa cusută — noul sistem pre­zintă o serie de avantaje : Încăl­ţămintea este mai uşoară, fle­xibilă, comodă la purtat. La ora actuală, peste 40 la sută din încălţămintea produsă la „Tim­puri noi“ este încălţăminte cu talpă lipită, urmind ca pină la sfîrşitul anului să se ajungă la 89 la sută. O realizare recentă a colecti­vului fabricii „Timpuri noi“ o constituie realizarea unor haine velurate şi a unor articole de marochinărie, printr-o prelucra­re mai bună a pieilor cu dimen­siuni groase. Numai pe această cale s-a reuşit să se obţină in primele două luni din acest an o producţie suplimentară in va­loare de aproape un milion lei. Acordînd o atenţie sporită aces­tei activităţi, conducerea fabricii şi-a propus să dezvolte produc­ţia de haine velurate şi obiecte de marochinărie, obiectiv care va fi atins prin Înfiinţarea schimbului II şi realizarea unor lucrări de mică mecanizare. Specialiştii agricoli (Urmare din pag. I) se plantează legume. Intr-un alt loc, preşedintele cooperativei, Pe­tre Niţă, cu Întregul aparat admi­nistrativ, plantau pomi fructiferi. Asemenea preocupări pentru buna desfăşurare a insămîntărilor am in­­tilnit şi In alte numeroase coope­rative agricole, cum sint cele din Fărcaşele, Comani, Dobrosloveni, Dranovăţ, Pleşoiu etc. In toate a­­cestea am intîlnit o vie şi perma­nentă preocupare faţă de modul in care se execută lucrările de pregă­tire a terenului pentru păstrarea umidităţii în sol şi insâmîntarea porumbului. Mai sunt insă şi cazuri — ce-i drept puţine la număr — unde specialiştii nu acordă atenţia cuve­nită lucrărilor de sezon. In ziua de 5 aprilie, la cooperativa agricolă din Brincoveni a început, la indica­ţia specialiştilor, insămînţarea po­rumbului. Dar, acolo unde se lucra din punctul denumit „Sub brutărie“, nu se afla nici inginerul-şef al unităţii, nici preşedintele coopera­tivei. Nu ar fi fost nimic dacă cali­tatea lucrărilor nu ar fi avut de suferit... Dar cei care lucrau la se­mănat încorporau sămînţa intr-un sol insuficient pregătit şi In plus nu cunoşteau densitatea şi adinci­­mea de îngropare a seminţelor. Cu ce se ocupau inginerul şi preşedin­tele cooperativei ? Tov. Dumitru Mincă, preşedintele cooperativei, era la sediul unităţii, iar pe ingi­nerul-şef, Ion Iordache, 11 chemase primarul, Gheorghe Dincă, să-l aju­te la contractarea mieilor în satul Mărghieni. Nu este un caz izolat. Deşi nu se lăsase incă seara, pe in­ginerul-şef al cooperativei din Gră­dinari, tov. Dumitru Stoica, l-am găsit la sediul unităţii. „Am plecat din cimp, pentru că... m-am supă­rat pe mecanizatori ! A trebuit să lucrăm azi cu ambele semănători SPC-6, dar nu a funcţionat decit una­­ — şi aceea numai cîteva ceasuri. Cealaltă nu este incă pre­gătită". Cu toate că aici semă­natul a început în ziua de 1 aprilie, pină în seara zilei de 5 aprilie, abia s-au semănat 20 hec­tare cu porumb din cele 310 pla­nificate. Defecţiuni la semănători, acum, cind semănatul porumbului abia a început, am intîlnit şi la cooperativa agricolă Mărunţei. In ziua de 8 aprilie a.c. la ora 10 di­mineaţa, din 3 semănători SPC-6 era în brazdă doar una. Să fie a­­ceasta o scuză pentru inginerul­­şef al unităţii, Marin Rogojinaru, de a zăbovi mai mult timp la se­diul cooperativei ? Tot la sediu, ocupindu-se cu o situaţie opera­tivă, l-am intîlnit şi pe inginerul­­şef de la Bălăneşti, tov. Mihai Ciulu, in vreme ce in cimp trac­toarele lucrau de zor. Este un lucru cunoscut că o su­praveghere atentă a modului de executare a lucrărilor agricole ofe­ră garanţia pregătirii unui bun pat germinativ, a răsăririi şi dez­voltării optime a plantelor, în final a realizării unor producţii sporite. Iată de ce se impune ca specia­liştii să acorde atenţia cuvenită insămîntărilor, astfel incit să se creeze o puternică bază viitoarei recolte pe care o dorim cit mai bogată.

Next