Scînteia, mai 1972 (Anul 41, nr. 9135-9164)

1972-05-01 / nr. 9135

PAGINA 2 De-a lungul a cinci decenii IMA) sub steagul solidarităţii internaţionaliste attice, militante De la vechea noastră mişcare muncitorească şi socialistă a moştenit Partidul Comunist Român o tradiţie pe care, preluind-o, avea s-o dezvolte şi s-o îmbogăţească necontenit: tradiţia solidarităţii internaţionaliste cu lupta pentru liber­tate a clasei muncitoare de pretutindeni, a tuturor popoarelor lumii. De-a lungul în­tregii sale existenţe, îmbinarea organică a patriotismului şi internaţionalismului, a sarcinilor naţionale şi internaţionale a fost o constantă nedezminţită, o trăsătură defi­nitorie esenţială a activităţii partidului. Prin slujirea devotată a Intereselor funda­­mentale ale ţării, ca şi a cauzei generale a socialismului, el îşi îndeplineşte îndatori­rile ce îi revin ca avangardă revoluţionară a clasei muncitoare, a poporului său, cit şi ca detaşament activ al mişcării comuniste mondiale. Evocării, cu prilejul zilei de 1 Mai, a cîtorva momente semnificative din cronica glorioasă a tradiţiilor internaţio­nale ale P.C.R., îi consacrăm ancheta noastră. Intonînd Internaţionala — Nu voi uita niciodată atmosfera de efervescenţă revoluţionară, de aş­teptare încordată şi speranţă în care noi, militanţii socialişti, am sărbătorit ziua de 1 Mai în 1921, îşi aminteşte tovarăşul MIHAI CRU­­CEANU, membru al P.C.R. de la în­temeiere. Discuţiile din cluburile muncitoreşti, din presa democratică, toate gindurile noastre erau îndrep­­­­tate spre apropiatul congres al Parti­dului Socialist. Peste o săptămînă aveam să îndeplinim mandatul ce ne fusese încredinţat de membrii parti­­­­dului. Sala in care se desfăşurau lu­crările era înconjurată de trupe. Ameninţările la care eram supuşi nu ne-au putut clinti. Congresul a votat pentru transformarea partidului so­cialist în partid comunist şi afilierea lui la Internaţionala a III-a, creată de Lenin. Una din rezoluţiile con­gresului exprima solidaritatea noas­tră cu proletariatul rus, cu prima ţară a socialismului. Cînd armata Şi poliţia au pătruns In sală spre a aresta delegaţii, dintre baionete a răsunat „Internaţionala“. Ea expri­ma, în mod patetic, crezul, idealul nostru. Furia şi teama guvernanţi­lor erau justificate. Se născuse un detaşament activ al armatei interna­ţionale a comuniştilor, avangarda revoluţionară care avea să călăuzeas­că lupta proletariatului român spre victoria socialismului. In apărarea cuceririlor Revoluţiei din Octombrie Solidaritatea proletariatului român cu iV marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi-a găsit o impresionan­tă manifestare in participarea cu arma in­tină a unui mare număr de fii ai poporului nostru la desfăşura­rea revoluţiei, la lupta dusă de Pu­terea Sovietică împotriva forţelor contrarevoluţiei­„Trei ani la nod, din 1919 în 1921, 1 Mai m-a găsit in uniforma de os­taş al Armatei Roşii, povesteşte to­varăşul CONSTANTIN PIRVULES­­CU, unul dintre veteranii mişcării noastre muncitoreşti. De fiecare dată mă aflam în alt sector al frontului împotriva forţelor contrarevoluţiona­re. Mai întii in batalionul revoluţio­nar românesc format la Poltava, a­­poi la Orenburg, in Divizia 5 de ca­valerie din Armata I revoluţionară, apoi pe frontul din Turkestan. Mă înrolasem ca voluntar in batalionul revoluţionar românesc al Armatei Roşii, la scurt timp după ce, ca lu­crător la Atelierele Nicotină Iaşi, am participat la primele greve de solidaritate cu Revoluţia din Octom­brie. Nu mi se va şterge niciodată din amintire elanul cu care mii da români, printre care mulţi prizo­nieri în armata austro-ungară aflaţi pe teritoriul Rusiei, s-au înrolat în rindurile Armatei Roşii. Detaşamen­tele revoluţionare româneşti coman­date de Jean Marinescu, Teodor Dia­­mandescu, Vasile Popovici, Mihail Gheorghiu şi-au adus din plin con­tribuţia la zdrobirea de către Arma­ta Roşie a armatelor contrarevolu­ţionare ale lui Krasnov, Denikin, Pet­l1­ura şi Kolceak. După infrînge­­rea forţelor contrarevoluţionare, am participat la demonstraţia de la 1 Mai 1922 din Piaţa Roşie ; atunci l-am văzut pentru prima oară pe V.I. Lenin. La a 50-a aniversare a Revoluţiei din Octombrie mi s-a de­cernat Ordinul „Lenin“.“ In anii următori, infruntînd pri­goana regimului burghezo-moşi­eresc şi a dictaturii fasciste, imbinînd ac­tivitatea ilegală cu cea legală, par­tidul a militat cu consecvenţă pen­tru prietenie, bună vecinătate şi so­lidaritate cu Uniunea Sovietică. „Am fost unul dintre numeroşii militanţi antifascişti, relatează acai. prof. ILIE MURGULESCU, care au primit din partea partidului sarcina de a iniţia, împreună cu un şir de personalităţi proeminente ale vieţii noastre publice, intelectuali de vază, crearea în 1934 a asociaţiei „Amicii U.R.S.S.“ şi, ulterior, a ..Societăţii pentru întreţinerea raporturilor cul­turale dintre România şi Uniunea Sovietică“, ele au desfăşurat, o inten­să acţiune pentru popularizarea rea­lizărilor primei ţări a socialismului, pentru prietenia româno-sovieticâ. Largul ecou al activităţii P.C.R. în opinia publică, poziţia lucidă a unor cercuri şi personalităţi progresiste au determinat stabilirea în 1934 a rela­ţiilor diplomatice dintre România si U.R.S.S. Valul de teroare dezlăn­ţuit împotriva partidului, a forţelor patriotice nu ne-a putut împiedica să continuăm cu toate forţele in anii următori lupta împotriva pregătirii războiului antisovietic“. „Pentru libertate" ...Umbra ameninţătoare a fascis­mului plana asupra Europei. Izbuc­nise rebeliunea fascistă împotriva Republicii Spaniole. Infruntînd ne­numărate greutăţi, străbătând ilegal o frontieră după alta, aproape 500 de antifascişti din România se în­dreptau, la chemarea Partidului Co­munist Român, spre Spania unde aveau să se înroleze în Brigăzile in­ternaţionale. Cu patru decenii în urmă, ajustat la Atelierele C.F.R.-Paşcani, CON­STANTIN CÎMPEANU işi aminteş­te de un 1 Mai petrecut în Spania. Era în 1937. „Comandant de pluton In compania de mitraliere „Griviţa roşie“, după aproape şapte luni pe­trecute într-un spital de răniţi, am fost trimis împreună cu alţi volun­tari la Albacete pentru convales­cenţă. Ca s-o grăbim... am intrat in corpul de gardă al Uzinei de gre­nade din localitate. Se lucra neîn­trerupt, zi şi noapte. Iar In acel 1 Mai, după ce ne-am terminat orele de gardă, am lucrat şi noi, alături de muncitori, la filetatul si monta­tul focoaselor. După un scurt miting In uzină, fiecare din noi a fost In­vitat seara la masă la cite o fami­lie de muncitori. Am cîntat împreu­nă, am ciocnit și... ne-am întors la uzină. Era nevoie de arme, ca de aer. Pare curios, dar acolo în Spa­nia, noi, comuniștii români, am săr­bătorit pentru prima oară ! Mai in libertate. Această libertate venisem s-o apărăm împotriva rebeliunii fas­ciste. La duşmanul împotriva căruia luptam recunoscusem trăsăturile gru­părilor fasciste din ţară cărora gu­vernanţii le deschideau drum spre putere“. Împotriva fascismului a pregătirilor de război — Nu-mi amintesc, în decursul în­tregii perioade dintre cele două răz­boaie mondiale, vreun 1 Mai care să nu fi marcat un moment de virf al largilor acţiuni de solidaritate inter­­naţionalistă iniţiate de partidul nos­tru, işi aminteşte acad. prof. P. CON­­STANTINESCU-IAŞI. Desfăşurîn­­du-şi activitatea sub conducerea ne­mijlocită a P.C.R., Comitetul naţio­nal antifascist român a organizat in 1933 manifestaţii în faţa legaţiei ger­mane împotriva procesului înscenat de hitlerişti lui Dimitrov. In 1934 in centrele muncitoreşti au fost create comitete de luptă pentru eliberarea lui Thälmann. O deosebită amploare a cunoscut stringerea de ajutoare materiale pentru victimele represiunii antimuncitoreşti din Austria (1934). In 1935 am făcut parte din delegaţia care a exprimat reprezentantului di­plomatic al Etiopiei sentimentele de simpatie, ale intelectualităţii române faţă de poporul etiopian, victimă a invaziei fasciste. In calitate de pre­şedinte al Comitetului naţional anti­fascist român am stabilit la Paris, Viena, Roma, Londra, mijloace de coordonare a eforturilor noastre cu acţiunile desfăşurate de mişcările an­tifasciste din Occident împotriva pre­gătirilor de război ale Germaniei na­ziste. Reprezentanţii României au participat la Congresul universal pen­tru pace de la Bruxelles (1936), la Congresul mondial împotriva rasis­mului de la Paris (1937), la Congre­sul internaţional al tineretului pentru pace de la New York (1938). In de­cursul celor cinci decenii de existenţă a partidului nu a fost acţiune pro­gresistă desfăşurată într-un colţ al lumii care să nu se fi bucurat de spri­jinul şi solidaritatea comuniştilor ro­mâni. Este o tradiţie nobilă pe care o continuăm azi în noile condiţii. Cu drapelul roşu şi cel tricolor printre mitraliere La uzinele „Victoria“ Calan l-am întîlnit pe „decanul de vîrstă“ al directorilor din judeţul Hunedoara, ADOLF DRUKER, Erou al Muncii Socialiste. — O amintire de 1 Mai 7 Era­ir, 1936 sau 1937, nu-mi amintesc precis. Demonstram la Reşiţa. Poliţia, arma­ta împînziseră oraşul. De-o parte şi de alta a traseului pe unde treceau demonstranţii — mitraliere. Deodată, de-a curmezişul străzii, poliţia a în­tins un drapel tricolor. Cei ce erau in primele rinduri au înţeles provo­carea. Voiau să călcăm tricolorul în picioare şi apoi să ne poată calomnia: „Comuniştii batjocoresc drapelul na­ţional“. Nu le-a mers însă. Noi am ridicat tricolorul şi, sub faldurile a­­cestuia, ca şi ale drapelului roşu, ne-am continuat demonstraţia. Era mai mult decât un simbol, o reali­­tate vie ; partidul ne-a educat după chipul său, am fost şi suntem­ deopo­trivă patrioţi şi internaţionalişti. 20000 de oameni în ziua de 1 Mai 1939, în jurul orei 12, din Piaţa Romană urmind traseul Calea Victoriei — Splaiul Independenţei — Bulevardul 1848 — Bulevardul 11 Iunie — Parcul Liber­tăţii — a început una dintre cele mai puternice demonstraţii ale clasei muncitoare din Capitală in anii pre­mergători celui de-al doilea război mondial. Concepută iniţial ca o ma­nifestare a „loialităţii“ breslelor faţă de dictatura regală, ea a fost trans­formată, prin acţiunea partidului co­munist, într-o puternică demonstraţie antifascistă şi antirăzboinică. Pe stră­zile oraşului au defilat 20 000 de oa­meni ai muncii, din piepturile cărora au răsunat cu putere lozincile par­tidului comunist : „Jos fascismul „La ghilotină cu Hitler şi Mussolini!“, „Să zădărnicim războiul urzit de Germania hitleristă !“, „Trăiască frontul popular antifascist !“, „Jos a­­genţii trădători de ţară !“, „Vrem amnistie !“ — Mă aflam în coloana muncito­rilor metalurgişti de la „Leonida" — îşi aminteşte tovarăşul ALEXANDRU DEMETER, vechi militant al partidu­lui, pornisem un grup compact de la întrunirea muncitorească din sala „Tomis“. Coloana înainta încet. Abia după două ore am ajuns în faţa pa­latului regal. In balcon regele era pregătit pentru a primi „omagiile“ demonstranţilor. Spre uimirea şi fu­ria lui a fost însă nevoit să audă cu urechile lui, poate pentru prima dată în viaţa sa, glasul poporului român, să ia cunoştinţă nemijlocit de adevă­ratele sentimente ale acestuia, de os­tilitatea maselor împotriva fascismu­lui, de voinţa acestora de a apăra in­dependenţa şi integritatea României împotriva uneltirilor Germaniei hit­­leriste. In rindurile armatei revoluţionare chineze Cu sentimente de profundă soli­daritate internaţionalistă au urmărit comuniştii, oamenii muncii din ţara noastră mişcarea revoluţionară din China, condusă de Partidul Comu­nist Chinez. Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1936 a trimis un călduros salut Partidului Comunist Chinez, a­­preciind că „poporul chinez şi eroica lui Armată roşie muncitorească-ţără­­­­nească sunt unul din factorii princi­pali ai apărării păcii şi al respingerii provocatorilor de război“. Făcîndu-se interpreţii sentimente­lor internaţionaliste ale comuniştilor români, îndeplinind sarcina ce le-a fost trasată de partid, doi medici, foşti voluntari români in brigăzile in­ternaţionale din Spania, au plecat in China, spre a sprijini lupta poporului chinez împotriva agresorilor japonezi. „Mi-ar fi greu să-mi amintesc acum vreun eveniment deosebit pe­trecut în cele şase zile de 1 Mai câte am petrecut între anii 1939— 1945 pe fronturile din China revolu­ţionară — ne-a mărturisit tovarăşul dr. IANCU DAVID. Multe sărbători au trecut neobservate : pentru noi, pe front, fiecare victorie era o săr­bătoare. In acţiuni de luntă, în con­diţii grele de front, de multe ori nu-ţi dădeai seama de scurgerea timpului. Un lucru era însă mereu treaz în conştiinţa noastră : senti­mentul că — aflaţi la mii şi mii de ki­lometri de patrie — ne îndeplineam o sarcină internaţionalistă, încredin­ţată de partid. O dată cu infringerea imperialismului japonez, misiunea noastră s-a încheiat. La 1 Mai 1946 eram din nou in patrie. L-am săr­bătorit sub semnul luptei pentru viitorul socialist al României“. Pe frontul antihitlerist in preziua marii victorii . La 1 Mai 1945, cerul era luminat noaptea nu de focuri de artificii, ci de rachete şi exploziile obuzelor. Mă aflam pe front — îşi aminteşte eco­nomistul GHEORGHE DANILA, din Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii. Batalio­nul nostru — 53 Transmisiuni, din Armata a IV-a română — lupta pe teritoriul Cehoslovaciei, alături de unităţi ale armatei sovietice şi de formaţiuni ale partizanilor ceho­slovaci. Cu puţine zile în urmă, după o bătălie crincenă, cu încleştare de tancuri, duel de artilerie, trupele noastre eliberaseră Banska Bistriţa. Una dintre cele 1722 localităţi de pe teritoriul Cehoslovaciei eliberate de forţele armate române, în preajma sărbătorii ne aflam în lupte spre Praga, d după ce străbătusem masivii muntoşi ai Cehoslovaciei. Primisem vizita unor echipe de artişti din ţară care dădeau spectacole pe front A venit atunci şi un grup de muncitori care ne-au vorbit despre eforturile ţârii, ale clasei muncitoare pentru a­­provizionarea frontului. Ne-au transmis îndemnul partidului de a fi gata de orice sacrificiu spre a grăbi infringerea hitlerismului. Eram însu­fleţiţi de convingerea că prin lovitu­rile date duşmanului ne facem dato­ria faţă de ţară şi ajutăm, totodată, popoarele subjugate de fascişti să-şi redobindească libertatea. Aveam să înțeleg în anii ce au urmat că a­­ceastă îmbinare a patriotismului şi internaţionalismului stă la temelia întregii politici a partidului nostru. De la „primul 1 Mai liber" pînă in 1972 — îmi amintesc şi acum de „pri­mul 1 Mai liber“. Era in 1945 — ne povesteşte muncitorul CONSTANTIN STOICA, de la uzinele „23 August“ din Capitală. Tînăr trni­ingiu, mă aflam in coloana muncitorilor de la „Malaxa“. Asemeni ţării întregi, u­­zina întîmpinase sărbătoarea prole­tară încordîndu-şi forţele spre a răspunde lozincii lansate de partid : „Totul pentru front, totul pentru victorie !“ Pe panourile purtate în­făţişam realizările noastre in repa­rarea vagoanelor şi locomotivelor necesare aprovizionării frontului antifascist. De atunci, an­­de an, suc­cesele pe care le raportam partidu­lui marcau cite o treaptă in urcuşul spre socialism. E un drum lung de la primele linii de ciment şi maca­rale turn cu care ne mindream la 1 Mai 1949, primul an după naţionali­zare, la gama largă de locomotive Diesel hidraulice pe care le realizăm in 1972, multe dintre ele pentru ex­port. Am stat de vorbă cu multe de­legaţii de partid şi sindicale care ne-au vizitat uzina. Din tot ce ne-au spus m-am putut convinge cită dreptate are partidul arăttndu-ne că succesele noastre in construcţia so­cialistă reprezintă o contribuţie la întărirea forţelor păcii şi progresului social. Umăr la umăr cu popoarele frăţeşti din toate ţările socialiste Popoarele ţărilor socialiste sărbă­toresc 1 Mai sub steagul partidelor frăţeşti care îndeplinesc rolul de for­ţă conducătoare a societăţii. In zeci de alte ţări, milioane de oameni işi unesc rindurile în jurul avangărzii lor marxist-leniniste in lupta pentru transformarea revoluţionară a socie­tăţii. Ne uneşte pe toţi marele steag comun al marxism-leninismului. „ Anul trecut am sărbătorit 1 Mai în R.D. Germană in cadrul unei dele­gaţii invitate de mişcarea sindicală din această ţară, ne spune GH. HA­­DAREANU, muncitor la Uzina meca­nică de material rulant „16 Februa­­rie“-Cluj. Schimbul de delegaţii ale activiştilor de partid, sindicali şi ai altor organizaţii de masă a intrat in tradiţie ca unul din cele mai potrivite mijloace de a întări conlucrarea to­vărăşească cu organizaţiile similare din celelalte ţări socialiste, de a ne împărtăşi reciproc din experienţa a­­cumulată. Ori de cite ori am călătorit într-o ţară socialistă m-am simţit ca acasă, între prieteni şi fraţi, uniţi prin interesele fundamentale şi ţelurile co­mune. De aceea am salutat cu căl­dură vizitele tovarăşului Nicolae Ceauşescu în ţările socialiste, în noile state independente din Africa, ca şi pe conducătorii de partid şi de stat ai acestor ţări care au vizitat Româ­nia. Vedem in convorbirile prieteneşti purtate cu aceste prilejuri, în înche­ierea tratatelor de prietenie, co­laborare şi alianţă cu Uniunea Sovietică, Bulgaria, Cehoslovacia, Po­lonia, Ungaria, în dezvoltarea rela­ţiilor de colaborare cu R.P. Chineză, R.D. Vietnam, R.P.D. Coreeană şi Cuba o expresie a consecvenţei cu care partidul nostru militează pentru întărirea continuă a prieteniei fră­ţeşti cu toate statele socialiste, ca element fundamental al politicii noastre externe. Această orientare, ca şi eforturile perseverente ale parti­dului nostru pentru întărirea unităţii sistemului mondial socialist, pentru dezvoltarea colaborării cu toate parti­dele comuniste şi muncitoreşti in ve­derea creşterii forţei şi coeziunii miş­cării comuniste mondiale, a frontului antiimperialist, a tuturor forţelor re­voluţionare şi progresiste constituie o expresie grăitoare a Internaţionalis­mului consecvent al partidului nostru. Clasa muncitoare, întregul popor sprijină din solrncul Inimii această politică patriotică şi internaţionalistă. Anchetă realizată de Tudor OLARU Florica DINULESCU Constantin MORARU tv LUNI, 1 MAI 1972 programul­­ 9.00 „Cintec de sărbătoare“. Ver­suri închinate patriei şi,­in primă audiţie, cintece premia­te la concursul „Cintare României socialiste“, organi­zat de Radioteleviziunea ro­mână. 9.30 film artistic pentru copii­ul tineret : „Aport, Muhtar !“ — o producţie a studiourilor so­vietice. 11.00 „Flori de mai“ — program de cintece şi dansuri populare. 11.00 Magazin sportiv : Campiona­tele europene de lupte gre­­co-romane. Aspecte înregis­trate de la Katowice. Rugbi :­­ România — Maroc (Cupa Na­ţiunilor) ; Finala Cupei Cam­pionilor Europeni la handbal feminin : Spartak Kiev­­ , Sport Club Leipzig (repriza a II-a). Transmisiune de la Bratislava. 14.45 Dans şi cintec de pretu­tindeni. In program : folclor muzical şi coregrafie din R.P.D. Algeria, R.P. Bulga­ria, R.P. Chineză, Columbia, Cuba, R. P. Congo, R. A. E­­gipt, Italia, R.S.F. Iugosla­via, Mexic, R. P. Mongolă, Scoţia, Spania, S.U.A., R. P. Ungara, U.R.S.S., Republica Socialistă România. 19.45 Oameni şi fapte. Reportaj de Alexandru Stark. 18.00 Ostaşii, la ei acasă. Specta­col înregistrat în careul unei unităţi militare. 16.45 1 Mai 1972 : Sub steagul luptei revoluţionare, antiimperialis­­te, pentru pace şi progres social. Documentar în imagini despre lupta clasei munci­toare din ţările capitaliste şi a mişcărilor de eliberare na­ţională. 17.00 Avanpremieră. 17.05 Desene animate. 17.25 Speranţe... confirmări : Con­­cert-spectacol cu public, sus­ţinut de tineri interpreţi de muzică populară. 19.10 Reportaj TV­ : „Fragment din Jurnalul unui poet“. Un Jur­nal cinematografia semnat de poetul Alexandru Andriţoiu. 18.30 Film de aventuri : „Cer ar­zător”. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal — 1 Mai 1972 — Sărbătoarea muncii în oraşe­le şi satele ţării. 29.19 „Te laud, te apăr, te evit“. Spectacol muzical-literar pre­zentat de corul şi orchestra de studio ale Radioteleviziu­­nii. 20.50 „Bună seara, primăvară !“. 21.50 Film artistic : Walt Disney. 22.40 Telejurnal. 22.50 Romanţe şi cintece de petre­cere cu Ioana Radu şi Gica Petri­scu. PROGRAMUL II 99.15 Seară de operetă : „Ana Lu­­gojana" de Filaret Barbu. (Partea a doua a spectacolu­lui). 26.55 Agenda. 21.05 Concert simfonic popular: Uvertura la „Carnavalul ro­man“ de Berlioz; Serenade pentru orchestră de coarde de Ceaikovski. 21.40 Bucureştiul necunoscut — Tezaurele oraşului. Emisiune de Maria Preduţ. 22.00 Romanţe. MARŢI, 2 MAI 1972 PROGRAMUL I­ MO program pentru copii. „Viers­­­a şi IPP de bucurie“ — program prezentat de Ansamblul ar­tistic „Crai Nou“ al pionieri­lor din municipiul Braşov; „Cenuşăreasa“ — film mu­zical realizat In studiourile cehoslovace. 11.00 Solişti şi piese celebre : Con­certul vn re minor pentru două viori şi orchestră de Johann Sebastian Bach. So­lişti Yehudi Menuhin şi Ro­bert Masters acompaniaţi de Menuhin Festival Orchestra ; Concertul pentru pian şi or­chestră de Edward Grieg. Di­rijor Mircea Basarab. Solist György Cziffra. 12.00 Muzică populară româneas­că : Cite flori pe Bistriţa. 12.15 Magazin sportiv : Concurs in­ternaţional de călărie — pro­be de sărituri peste obstaco­le. Transmisiune de la Bra­tislava. Fotbal : U.R.S.S. — Peru. înregistrare de la Kiev. 14.15 Muzică de promenadă în interpretarea fanfarei Ansam­blului M.FIA. 14.30 închiderea emisiunii de di­mineaţă. 16.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Postmeridian — Ediţie specială. 18.00 Speranţe... confirmări (Inter­­viziune). Concert-spectacol cu public susţinut de tineri in­terpreţi de muzică uşoară. 19.00 Oameni şi fapte. Reportaj de Emanuel Valeria 19.15 Avanpremieră. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 O definiţie a tinereţii. Re­portaj cu tineri din Suceava despre entuziasm, angajare, luciditate, realizat de Vartan Arachelian. 20.25 Bucuroşi de oaspeţi ? Emisiu­ne realizată la Ardusat, în Maramureş, la Reghin printre lutieri, în sala de muzică a Muzeului Bruckental, în Insula Mare a Brăilei. 21.05 Film artistic : ,,Tot aurul din lume“. O comedie de René Clair, cu Bourini, A. Fratelli­­ni, C. Castel. 22.40 Telejurnal. PROGRAMUL II 20.10 Muzică populară. 20.40 Ritul, ramul... Versuri de Vic­tor Eftimiu, Zaharia Stancu, Nichita Stănescu, Haralambie Țugui, Werner Bossert, Flo­rin Mihai Petrescu, Szilagy Domokos, Adira Muşat, Ale­xandru Grigore. 20,55 Seară de operă : „Nevestele vesele din Windsor“ de Otto Nicolai. Adaptarea şi regia A. I. Arbore. 22,10 Film documentar: „Inteli­genţă cifrată“. O producţie a studioului „Al. Sahia“. 22,25 In paşi de dans, catre 1 MAI • Teatrul National „I, L. Cara­­giale" (sala Comedia) : Travesti — 20; (sala Studio) ; Dulcea pasăre a tinereţii — 20. • Teatrul ,,C. I. Nottara“ (sala Magheru) : Adio Charnie — 19.30; (sala Studio) : Vinovatul — 20. • Teatrul Giuleşti : Freddy — 19.30. • Teatrul Evreiesc de Stat : Pe placul tuturor — 19,30. • Teatrul satiric muzical „C. Tă­­nase” (sala Savoy) ; Bimbirică — 19,30. (sala Victoria) ; Groapa — 19,30. • Circul „București“ : Inter-circus — 18 şi 19,30. 2 MAI • Opera Română : Liliacul — 19,30. • Teatrul de Operetă : Paganini — 19,30. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulan­­ura“ (sala din bd. Schitu Magu­­reanu) : O scrisoare pierdută — 20; (sala din str. Alex. Sahia) : Spectacol de poezie și muzică — 20. • Teatrul de Comedie : Opinia publică — 20. • Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru) : Bună seara d-le Wilde — 15,30; Adio Charlie — 19,30; (sala Studio) : O lună la ţară — 20. • Teatrul Giuleşti : Comedie cu olteni — 19.30. • Teatrul Evreiesc de Stat : Bara­­şeum ’72 — 19.30. • Teatrul de revistă şi comedia „Ion Vasilescu" ; Fetei­ Didinel — 19.30. • Teatrul satiric muzical „C. Ta­­nase" (sala Savoy) : Bimbirică — 19.30. • Teatrul „Ţăndărică“ (sala din str- Academiei) : Punguţa cu doi bani — 11. • Circul „Bucureşti“ : Inter-circul — 16 şi 19,30; c­inema • Silvia 8 FESTIVAL — 1; 11,15; 13,30; 16; 18,30 ;21. • 19 fete şi un marinar : VICTO­RIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 30,45. • Toamna Cheyennilor : LUCEA­FĂRUL — 9; 12,30; 16; 19,30, BUCUREȘTI — 8,45; 11,45; 14,45; 17,45; 20,45. • Doamna și vagabondul , SCA­LA — 9; 11,15; 13,30; 16,15; 13,30 21, GRADINA SELECT — 19,30. • Astă seară dansăm In familie : PATRIA — 10; 12,30; 15; 17,45; 20,30, FAVORIT — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, CAPITOL — 9; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21, la gră­dină — 19,30. • Ultimul domiciliu cunoscut : FEROVIAR — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, MODERN — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,11; 20,30, la grădină — 19,30. • Pentru că se iubesc : LUMINA — 9, 11; 13,15; 15,45; 18, 20,30, LI­RA — 15,30; 18, la grădină — 19,30. • Preria : EXCELSIOR — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, MELO­DIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45, GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18.15; 20,30. • Poloneza de Oghinski : FLA­ CĂRA — 15,30; 18; 20,15. • Marea dragoste : CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, FLOREASCA — 15,30; 18; 20,15, MIORIŢA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Felix şi Otilia : BUZEŞTI — 15,30; 19, la grădină — 19, VOLGA — 9; 12,30; 16; 19,30, TOMIS — 9; 12,30; 16; 19,30, la grădină — 19,30 • Evadare din planeta maimuţe­­lor : GRIVIŢA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, AURORA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, la gră­dină — 19,30, FLAMURA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Hei, pustiule ! : TIMPURI NOI *— 9 — 18,30 în continuare. • Program de documentare : TIMPURI NOI — 20,15. • Mary Poppins : BUCEGI — 16; 19,30, la grădină — 19,30, GIU­LEȘTI — 15,30; 19. • Tinereţea lui Tom Edison — 10; 12; 14, Niky, Pluto şi Donald — 16; 17,30; 19; 20,30, CINEMATE­CA (sala Union *— luni, 1 mai) Niky, Pluto şi Donald — 10; 11,30; 13; 14,30, O noapte la Casablanca 16; 18, Edison — 20,30, CINEMA­TECA (sala Union — marţi, 2 mai). • Cercurile dragostei : CRINGAŞI — 15,30; 18, 20,15. • Adio, domnule Chips ! : ARTA — 16; 19,30, la grădină — 19,30 • Tată cu de-a sila : DRUMUL SĂRII — 15,30; 17,45; 20. • Program de desene animate : DOINA — 10. • Micul scăldător : DOINA *— 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. • Puterea și Adevărul : LARO­MET— 15,30; 19. • Love story : DACIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Nu-mi place ziua de luni : UNIREA — 15,30; 17,45; 20, la grădină — 20. • Steaua sudului : FERENTARI — 15,30; 17,45; 20. • Pădurea pierdută : MOȘILOR — 15,30; 17,45; 20, la grădină —20. • Osceola : PACEA — 15,45; 18, 20. • Locotenentul Bullitt : MUNCA — 15,30; 18; 20,15. • Tată de duminică : COSMOS — 15,30; 13; 20,15. • Sacco şi Vanzetti : RAHOVA — 15,30; 18; 20,30. • Cortul roşu : PROGRESUL — 15,30; 19. • Secretul planetei maimuţelor : VITAN — 15,30; 18, la grădină — 19,30. • Mihai­ Strogoff : POPULAR — 15,30; 18; 20,15.­ ­ SCâNTEIA - luni 1 mai 19­72 CURIER JUDEŢEAN CORESPONDENŢII „SCÎNTEII“ TRANSMIT: Orăşelul constructorilor In zona căminelor muncitoreşti de lingă platforma industrială din Tirgovişte au fost date în folosin­ţă un club cu 700 de locuri, o mo­dernă cantino-restaurant pentru 3 000 de persoane şi un mare ma­gazin de produse industriale. In curind, celor 3 200 de constructori care locuiesc in prezent aici, li se vor adăuga alţi 700, prin darea în folosinţă a două noi cămine pentru tinerii nefamilişti. De asemenea, se construieşte o tabără muncito­rească pentru circa 5 000 de con­structori, care va dispune de ener­gie electrică, şi încălzire asigurată de o centrală electrică proprie, de club, dispensar medical, unităţi co­merciale şi de alimentaţie publică, terenuri de sport. CONSTANŢA Complex balneologie La Eforie-Nord se află un stadiu avansat de construcţie cel mai mare complex de tratament cu activitate permanentă de pe litoral. Trei ho­teluri moderne, ,Delfinul“, „Medu­za“ şi „Steaua de mare“, însumind aproape 1 400 locuri, au fost date in folosinţă. Baza de tratament este alcătuită din cabinete medicale, la­boratoare, secţii de balneo şi hidro­­terapie, de cosmetică terapeutică, trei bazine cu apă de mare, precum şi cu nămol din lacul Techirghiol, aflat în imediata apropiere. Aici se vor trata, cu deosebire, afecţiuni reumatismale, boli de piele, insufi­ciente respiratorii. BRĂILA „Snagovul" Brăilei In Incinta indiguată din Insula Mare a Brăilei, la Braşova, rămă­sese o suprafaţă de circa 400 hec­tare luciu de apă — un vechi braţ al Dunării, populat de stufă­rişuri, păsări, peşti. Cineva a avut ideea de a se amenaja aici o bază nautică şi de agrement. Animaţi de această idee, brăilenii şi-au unit incă de anul trecut efor­turile într-o amplă acţiune de muncă patriotică. S-au întocmit proiecte, s-au amenajat plaja şi împrejurimile, s-au confecţionat pontoane şi s-au procurat bărci cu pînze şi cu motor, o şalupă. Acum, la Braşova — un viitor Snagov al Brăilei — se lucrează cu mult en­tuziasm, astfel incit brăilenii isi vor putea petrece in curind aici timpul liber în mod agreabil, reconfortant VASLUI Mărunţişuri şi nu prea­ întreprindere de producţie ţi prestări in construcţii — este nu­mele unei noi unităţi economice judeţene, înfiinţată la Vaslui. Me­nirea ei : realizarea unor produse de largă întrebuinţare, mobilier co­mercial pentru dotarea magazinelor săteşti, ambalaje din lemn. De ase­menea, întreprinderea produce o gamă variată de obiecte de uz cas­nic, aşa zisele mărunţişuri, dar foarte căutate de cumpărători : piu­liţe, site, cîrlige, răsucitoare, stre­curători, pîlnii şi multe altele, pre­cum şi obiecte de artizanat din lemn, sticlă, metal. INIŢIATIVE CU MILIOANE DE AUTORI (Urmari din pag. I) efort, ci numai respectind disciplina de fier a producţiei, economii valo­­rînd milioane şi milioane de lei“. Acum, la cîteva luni după declanşa­rea acestei Iniţiative rezultatele vor­besc de la sine : de săptămîni în şir nu se mai înregistrează nici o ab­sentă nemotivată, gradul de utili­zare a fondului de timp a crescut la 98,5 la­­sută — fiind in prezent unul din cei mai ridicaţi indici înregistraţi în industria constructoare de maşini, economiile de metal au ajuns la sute si sute de tone, calitatea a crescut substantial, însumaţi asemenea re­zultate posibile in oricare întreprin­dere si veţi afla uimitoarele dimen­siuni materiale ale unei oinante ini­ţiative născută în întrecere. La Hunedoara, în marea cetate a siderurgiei, un grup de jurnalişti inimoşi lansează chemarea de a se lucra o zi din fiecare luni cu cocs economisit. Şi dacă pînă in pre­zent au obţinut economii de cîteva sute de tone de cocs înseamnă că hotărîrea lor, departe de a fi iluzo­rie — cum o credeau unii — a de­venit palpabilă pentru oricine. Gîn­­diţi-vă ce economii s-ar obţine in­tr-un an la nivelul industriei noas­tre, prin generalizarea unei aseme­nea iniţiative valoroase. Mindrn de succesele de pînă acum siderurgiştii hunedoreni sînt gata să împărtă­şească experienţa acumulată, sînt gata să întindă o mină colegială ori­cărui partener de întrecere, fără teama de a pierde competiţia­ In sfirşit, ne mai oprim la una din zecile sau poate sutele de iniţiative tîşnite din efervescenţa întrecerii : la Brăzi, la Grupul industrial de pe­trochimie — de unde a fost lansată chemarea la întrecere către toate unităţile industriei chimice — între­cerea este axată pe iniţiativa „fie­care specialist să fie un cadru de concepţie pentru problemele propriei întreprinderi“. In prezent, toţi ingi­nerii cercetează cite o problemă teh­nică de primă importanţă. Numai in patru luni din acest an s-au şi finalizat în practică 15 teme tehnice majore, a căror aplicare se va solda cu o economie de aproape 3,5 milioa­ne de lei. Ei, specialiştii acestui grup industrial, alături de toţi salariaţii, slujind cu convingere ideea întrece-­ rii pe tărîmul fertil al muncii, vor soluţiona, pînă la sfîrşitul acestui an, încă 200 de teme de cercetare. Uite minţi la fel de active şi iscoditoare ale zecilor de mii de cadre cu pre­gătire superioară din celelalte între­prinderi n-ar putea scoate idei ,,de aur“ sub impulsurile unei asemenea ambiţioase şi reale întreceri ! Sunt fapte născute in întrecere, fapte care vorbesc de la sine des­pre pasiune şi dăruire în muncă, despre sentimentul datoriei, mîn­­driei şi onoarei muncitoreşti. Aşa­dar, mai mult decit consemnarea im­presionantelor succese, întrecerea conţine sensuri politice Înalte, sem­nificaţii umane profunde, ea deve­nind o puternică instituţie socialistă a muncii, emanată din conştiinţa de proprietar şi de producător a omu­lui muncii, clădită pe fundamentul de granit al proprietăţii socialiste. Privită din această perspectivă pre­zentarea succeselor nu rămine un simplu act statistic, ci pătrunde in sfera unor proiecţii generale cu a­­dînci rezonante în viaţa fiecărui in­divid, a fiecărui colectiv, a întregii ţări. Impresionante si pline de îndemn sunt. In acest sens, cu­vintele rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu ocazia solemnităţii de decorare a fruntaşilor în întrecerea pe 1971 . „Eu aş dori ca din aceas­tă întrecere să cîştigăm cit mai mult — indiferent cine va ocupa lo­cul I­­* *• ca industria românească, agricultura, ştiinţa să obţină succese tot mai mari. Îndeplinind astfel pro­gramul de dezvoltare a ţării, lichi­­dind, cit mai repede, decalajul care ne mai desparte de ţările dezvol­tate, asigurind ridicarea României pe noi trepte de progres şi civiliza­ţie, de bunăstare materială şi spiri­tuală“.

Next