Scînteia, iunie 1972 (Anul 41, nr. 9165-9194)

1972-06-01 / nr. 9165

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 9165 Joi 1 iunie 1972 6 PAGINI - 30 BANI VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU in unităţi ale industriei alimentare din perimetrul Capitalei Miercuri, în cursul dimineţii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, însoţit de tovarăşii Emil Bod­­naraş, Gheorghe Cioară şi de An­gelo Miculescu, ministrul agricul­turii, industriei alimentare şi ape­lor, a făcut o vizită în unităţi pro­ducătoare de preparate din carne şi conserve de legume şi fructe din perimetrul Capitalei. Vizita de lucru a secretarului general a debutat în noua zonă in­dustrială — Popești-Leordeni. In anii din urmă, fabricilor existente în această parte a Bucureștiului li s-au adăugat uzina de anvelope „Danubiana“, întreprinderea „Vis­­cofil“, un mare complex de sere, o modernă fabrică de mezeluri şi conserve din came. Această din urmă unitate — fa­brica de mezeluri şi conserve din came — prim obiectiv al vizitei, a intrat în funcţiune parţial anul tre­cut, în august, lucrînd in prezent la o capacitate zilnică de aproape 60 de tone produse. Ea este proiectată insă pentru o producţie zilnică de 86 tone, parametri ce urmează să fie atinşi în a doua jumătate a anului în curs, o dată cu trece­rea la două şi trei schimburi de lucru. Constructorii şi beneficiarii unităţii se preocupă ca termenul prevăzut pentru atingerea capaci­tăţii proiectate să fie scurtat cu aproximativ două luni de zile. A­­ceastă unitate va fi cea mai mare întreprindere de acest fel din ţară. Pornindu-se de la baza de re­cepţie a materiilor prime, se urmă­reşte întregul proces tehnologic, proces modern, mecanizat, în care mîna intervine doar în ultime­le faze ale fabricaţiei : depozi­tări, manipulări, ambalaj. Se in­formează despre modul de asigu­rare a materiilor prime, de or­ganizare a producţiei şi desfacerii către unităţile comerciale bucureş­­tene. Fabrica realizează o gamă de peste 60 de sortimente de mezeluri, şuncă şi alte preparate din carne. Specialiştilor unităţii li se reco­mandă să aibă ca obiectiv princi­pal, o dată cu realizarea cantita­tivă a indicilor de plan, latura calitativă a activităţii de produc­ţie pentru a nu ajunge în unită­ţile de desfacere decît mărfuri de cea mai bună calitate. In secţia de expediere a produ­selor finite, unde produsele sunt încărcate în maşini frigorifice pentru a fi expediate unităţilor comerciale de desfacere, are loc un schimb de opinii în legătură, în­deosebi, cu concepţia de expediţie, cu modul de transportare a produ­selor. Secretarul general al parti­dului indică conducerii ministeru­lui de resort, organelor comercia­le ale Capitalei şi conducerii unită­ţii să ia măsuri mai urgente pentru organizarea transportului în contei­­nere al produselor, metodă moder­nă, care asigură condiţiile cerute de regulile de igienă, să optimizeze ritmul de aprovizionare a unităţi­lor pe bază de comenzi individua­lizate de la unitate la unitate, să raţionalizeze la maximum utiliza­rea forţei de muncă. In laboratorul unităţii, unde se efectuează zilnic analizele chimice şi biochimice ale fiecărui produs destinat livrării către comerţ, este subliniată cu toată fermitatea necesitatea respec­tării riguroase a criteriilor contro­lului calităţii produselor. O viziune greşită a proiectantu­lui a condus la soluţii constructive inadecvate, ceea ce determină une­le observaţii critice, însoţite de su­gestii de remediere, în legătură cu iluminatul unor hale de fabricaţie, funcţionalitatea spaţiului. Ca o măsură privind întreaga zonă industrială Popeşti-Leordeni, secretarul general al partidului a trasat responsabililor Capitalei, be­neficiarilor sarcina de a elabora un studiu general asupra alimentă­rii cu apă caldă şi abur industrial, studiu care să definească soluţii mai eficiente, mai economice în folosirea surselor de căldură tre­buitoare industriei. La secţia anexă de preparare a produselor din carne, lapte, legu­me şi fructe a întreprinderii agri­cole de stat „30 Decembrie“ din apropierea Capitalei, cel de-al doi­lea punct din programul vizitei, se produc anual circa 1100 tone pre­parate din carne, se prelucrează 63 000 hl de lapte în diferite pro­duse, se obţin circa 25 tone con­serve din legume şi fructe. In fază avansată de construcţie de află o fabrică nouă de conserve proiec­tată la capacitatea de 3 000 tone a­­nual. Există proiecte privind şi con­strucţia unei unităţi noi pentru fa­bricarea mezelurilor. Cît priveşte actualele capacităţi de fabricaţie, se constată o serie de deficienţe în mo­dul de desfăşurare a procesului teh­nologic, în folosirea utilajelor, în manipularea produselor, ceea ce a­­trage observaţii din partea secre­tarului general al partidului. Fac­torilor de răspundere de la comi­tetul judeţean de partid — este de (Continuare în pag. a Iii-a) La Fabrica de conserve de legume și fructe din Buftea IN CINSTEA CONFERINŢEI NATIONALE A P.C.R. SI A CELEI DE-fl Mlflf­fl ANIMtRSftBI A MUCII Pentru progresul mai rapid al economiei, pentru prosperitatea întregului popor Cincinalul înainte de termen! «Analize realiste, calcule temeinice, angajamente tot mai mari • „Toată producţia de ţevi peste plan — cu metal economisit!“ MOTRU: Un excepţional record în minerit IN PAGINA A ll-A PRIMIRI LA TOVARĂŞUL ________________________________________________________________________________________3 NICOLAE CEAUSESCU Mohamed Saleh Muteev A,ministru de interne al Republicii Populare Yemen Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit în după-amiaza zilei de 31 mai pe Mohamed Saleh Mutee’A, membru al Biroului Politic al orga­nizaţiei Frontul Naţional, ministru de interne al Republicii Democratice Populare Yemen, care face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Ministe­rului de Interne. La întrevedere a participat Ion Stănescu, membru supleant al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., mi­nistru de interne. In cadrul întrevederii, Mohamed Saleh Mutee’A a înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj din par­tea preşedintelui Consiliului Prezi­denţial al Republicii Democratice Populare Yemen, Salem Rabia Aii, în care se exprimă calde mulţumiri pentru sprijinul acordat poporului a­­cestei ţări în lupta pentru punerea în valoare a resurselor sale naţionale, pentru dezvoltarea economică şi so­cială a tării, pentru întărirea inde­pendenţei naţionale, împotriva impe­rialismului şi neocolonialismului. Cu acest prilej, oaspetele a prezentat u­­nele aspecte din ţara sa, îndeosebi cu privire la lupta poporului yeme­­nit împotriva forţelor reacţionare in­terne şi a uneltirilor imperialiste din afară. Mulţumind pentru mesajul trans­mis, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, la rindul său, şefului statu­lui R.D.P.R. un salut prietenesc şi a asigurat că poporul român va acorda în continuare întregul său sprijin luptei poporului din Republica Demo­cratică Populară Yemen pentru con­solidarea independentei nationale, pentru dezvoltarea sa de sine stă­tătoare pe calea progresului. A fost exprimată dorinţa de a dezvolta în continuare relaţiile de prietenie , şi colaborare, în interesul celor douǎ popoare, al cauzei generale a păcii, al luptei împotriva imperialismului, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Martha Borquez - membră a Prezidiului C. C. al P. C. Mexican Miercuri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit pe tovarăşa Martha Borquez, membră a Prezidiului C.C. al P.C. Mexican, care se află în vizită în țara noastră. La primire au participat tovarăşii Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membră a C.C. al P.C.R. Tovarăşa Martha Borquez a trans­mis Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, un salut călduros din partea primului secretar al P.C. Mexican, tovarăşul Arnoldo Verdugo. Mulţumind pentru mesajul primit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adre­sat conducerii P.C. Mexican, tova­răşului A. Verdugo salutări frăţeşti, împreună cu urările de noi succese în activitatea partidului. In cadrul convorbirii, s-a efectuat o informare reciprocă asupra activi­tăţii celor două partide şi au fost abordate unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale, ale mişcării mor comuniste şi muncitoreşti, ale luptei împotriva imperialismului. Exprimîn­­du-se deplina satisfacţie pentru re­laţiile de solidaritate internaţionalis­­tă şi colaborare tovărăşească dintre P.C.R. şi P.C. Mexican, s-a reafirmat hotărîrea comună de a dezvolta aces­te legături, corespunzător intereselor celor două partide şi popoare, ale unităţii mişcării comuniste şi mun­citoreşti, ale tuturor forțelor antiim­­perialiste. Convorbirea s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. Interviul acordat de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, companiei japoneze de televiziune N. H.R. După cum s-a anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit la 5 mai un grup de ziarişti japonezi de la Compania de televiziune N.H.K. din Tokio, cărora le-a acordat un interviu. ÎNTREBARE : Domnule pre­şedinte, poporul japonez dă o înaltă apreciere activităţii di­plomatice a României în tre­burile internaţionale şi în special diplomaţiei ei indepen­dente şi autonome. Aţi dori să ne explicaţi principiile fundamentale ale politicii dumneavoastră diplo­matice ? RĂSPUNS : In politica sa in­ternaţională România porneşte de la realităţile lumii contemporane, de la existenţa atît a statelor cu orînduire socialistă, cît şi a state­lor cu orînduire capitalistă. De a­­ceea consideră că trebuie promova­tă o politică de coexistenţă paşnică, de dezvoltare a colaborării între toate popoarele, fără deosebire de orînduire socială. Acordăm o atenţie deosebită re­laţiilor cu ţările socialiste şi cu ţările care au păşit pe calea dez­voltării lor independente. In acelaşi timp, în spiritul coexistenţei paş­nice dezvoltăm relaţii active cu toate ţările lumii, participăm activ la diviziunea internaţională a muncii, aceasta corespunzînd inte­reselor dezvoltării noastre economi­ce şi sociale, cauzei destinderii şi apropierii între popoare. Apreciem că pe plan internaţio­nal au loc profunde schimbări care merg în direcţia afirmării tot mai puternice a dorinţei popoarelor de a se pune capăt politicii imperia­liste de forţă şi dictat, colonialis­mului, neocolonialismului, de a se asigura condiţii pentru dezvoltarea fiecărei naţiuni corespunzător in­tereselor sale. La baza relaţiilor noastre internaţionale aşezăm prin­cipiile deplinei egalităţi în drep­turi, ale respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neames­tecului în treburile interne şi a­­vantajului reciproc. In acelaşi timp, ne pronunţăm pentru renun­ţarea la folosirea forţei şi la ame­ninţarea cu forţa în raporturile dintre state. Un alt principiu al politicii ex­terne româneşti este necesitatea participării la soluţionarea proble­melor internaţionale a tuturor sta­telor, fie ele mari, fie ele mici ; considerăm că soluţionarea marilor probleme care confruntă astăzi o­­menirea nu este posibilă decît cu participarea tuturor ţărilor intere­sate. Desigur, ţinînd seama de mă­rimea României, acordăm o aten­ţie deosebită participării la viaţa internaţională a ţărilor mici şi mij­locii. Considerăm că este necesar să se renunţe cu desăvirşire în viaţa in­ternaţională la politica de forţă, de ameninţare cu forţa, să se acţio­neze pentru excluderea războaielor dintre state. In acest sens, ţinînd seama că pacea este indivizibilă, România acţionează cu fermitate pentru stingerea tuturor focarelor de război şi încordare în lume, pen­tru soluţionarea pe cale paşnică, politică a problemelor litigioase dintre state. în acest sens este de înţeles că ne pronunţăm pentru a se pune capăt cît mai grabnic războiului dus de Statele Unite ale Americii în Vietnam, pentru a se asigura pacea în Peninsula Indo­­chineză. Acţionăm, de asemenea, pentru soluţionarea conflictului şi încordării din Orientul Apropiat pe baza rezoluţiei Consiliului de Secu­ritate din noiembrie 1967. (Continuare în pag. a IlI-a) Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit­ pe Mohamed Saleh Mutee’A, ministru, de interne al Republicii Democratice Populare Yemen Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Româ­nia, Ion Gheorghe Maurer, a pri­mit, miercuri după-amiază, pe Mo­hamed Saleh Mutee’A, membru al Biroului Politic al Organizaţiei Fron­tul Naţional, ministru de interne al Republicii Democratice Populare Yemen, care întreprinde o vizită în ţara noastră. La convorbire, care s-a desfăşu­rat într-o atmosferă de prietenie şi cordialitate, a luat parte Ion Stă­nescu, membru supleant al Comite­tului Executiv al C.C al P.C.R., ministru de interne, și general maior Nicolae State, adjunct al ministru­lui. (Agerpres) IN ZIARUL DE AZI: 9 Adunări generale ale organizaţiilor de partid: METALURGIŞTII IEŞENI IN COMPETIŢIE CU TIMPUL 9 Ziua internaţională a copilului: CONTEMPORANII VIITORULUI • FAPTUL DIVERS • SPORT ÎNTÎLNIREA LA NIVEL ÎNALT SOVIETO - AMERICANĂ ÎN INTERESUL DEZVOLTĂRII RELAŢIILOR RECIPROCE, AL COEXISTENŢEI PAŞNICE Vizita oficială în Uniunea Sovietică a preşedintelui S.U.A., Richard Nixon, a luat sfîrşit, dîndu-se publi­cităţii Comunicatul comun şi docu­mentul intitulat „Bazele relaţiilor re­ciproce dintre U.R.S.S. şi S.U.A.“. In timpul vizitei, preşedintele american a purtat convorbiri îndelungate cu secretarul general al C.C. al P.C.U.S., Leonid Brejnev, cu preşedintele So­vietului Suprem, Nikolai Podgornii, şi cu preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Alexei Kosîghin, convorbiri al căror subiect l-au constituit proble­me ale relaţiilor sovieto-americane, precum şi probleme internaţionale actuale. După cum este cunoscut, contactele şi întîlnirile sovieto-americane la di­ferite niveluri se desfăşoară de un şir de ani, pe diverse planuri, avînd un caracter sistematic. înscriindu-se în cadrul acestui dialog, vizita preşe­dintelui S.U.A. în U.R.S.S. reprezintă un eveniment de o mare importanţă, atit în relaţiile bilaterale dintre cele două state, cit şi în viaţa interna­ţională. Marcînd noi paşi pe calea adîncirii colaborării sovieto-americane, a­­ceastă vizită s-a concretizat prin în­cheierea unui şir de acorduri bilate­rale : acordul de colaborare in do­meniul protecţiei mediului înconju­rător , acordul în domeniul medici­nii si ocrotirii sănătăţii , acordul de colaborare in domeniul cercetării Cosmosului , acordul în domeniul ştiinţei si tehnicii. De asemenea, s-a hotărît instituirea unei comisii sovieto-americane în problemele co­merţului. Totodată, au fost încheiate şi acor­duri privind relaţiile reciproce pe tă­­rîm militar. A fost, astfel, semnat acordul referitor la preîntîmpinarea unor incidente în marea liberă şi spaţiul aerian deasupra ei — pro­blemă de mare importanţă în zilele noastre, cînd libera circulaţie­ în condiţii de securitate şi la adăpost de orice primejdii pe toate mările şi oceanele lumii, ca şi pe căile de co­municaţie aeriene, constituie cerinţe imperioase ale unor relaţii interna­ţionale normale, ale destinderii şi dezvoltării schimburilor intre toate statele.­­ In acelaşi cadru bilateral se În­scrie semnarea tratatului privind limitarea reciprocă a sistemelor de apărare antirachetă şi a acordului provizoriu cu privire la unele mă­suri în domeniul limitării armamen­tului strategic ofensiv — probleme care formează de mai mulţi ani o­­biectul convorbirilor sovieto-ame­ricane. Fireşte, realizarea unei înţe­legeri intre cele două mari puteri in ce priveşte limitarea înarmărilor strategice constituie o măsură utilă, care poate marca un important în­ceput de drum . România, ca şi alte tari socialiste şi forţe iubitoare de pace, s-a pronunţat întotdeauna in sprijinul acelor măsuri care, chiar avînd un caracter parţial sau tran­zitoriu, pot să ducă la atingerea o­­biectivului principal, a dez- letatului fundamental al omenirii — dezarma­rea generală şi, în primul rînd, de­­nuclearizarea planetei, interzicerea folosirii armelor nucleare, sistarea producţiei lor, distrugerea totală a stocurilor de asemenea arme. Desi­gur, realizarea unei opere atît, de vaste, de complexe şi de importante cum este dezarmarea nucleară impu­ne aportul tuturor statelor lumii, poate fi numai rezultanta strădanii­lor lor şi mai susţinute, şi mai ener­gice — o însemnătate decisivă avînd lupta popoarelor pentru dezarmare. V. ILIESCU (Continuare in pag. a V-a)

Next