Scînteia, iunie 1972 (Anul 41, nr. 9165-9194)
1972-06-01 / nr. 9165
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 9165 Joi 1 iunie 1972 6 PAGINI - 30 BANI VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU in unităţi ale industriei alimentare din perimetrul Capitalei Miercuri, în cursul dimineţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară şi de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor, a făcut o vizită în unităţi producătoare de preparate din carne şi conserve de legume şi fructe din perimetrul Capitalei. Vizita de lucru a secretarului general a debutat în noua zonă industrială — Popești-Leordeni. In anii din urmă, fabricilor existente în această parte a Bucureștiului li s-au adăugat uzina de anvelope „Danubiana“, întreprinderea „Viscofil“, un mare complex de sere, o modernă fabrică de mezeluri şi conserve din came. Această din urmă unitate — fabrica de mezeluri şi conserve din came — prim obiectiv al vizitei, a intrat în funcţiune parţial anul trecut, în august, lucrînd in prezent la o capacitate zilnică de aproape 60 de tone produse. Ea este proiectată insă pentru o producţie zilnică de 86 tone, parametri ce urmează să fie atinşi în a doua jumătate a anului în curs, o dată cu trecerea la două şi trei schimburi de lucru. Constructorii şi beneficiarii unităţii se preocupă ca termenul prevăzut pentru atingerea capacităţii proiectate să fie scurtat cu aproximativ două luni de zile. Această unitate va fi cea mai mare întreprindere de acest fel din ţară. Pornindu-se de la baza de recepţie a materiilor prime, se urmăreşte întregul proces tehnologic, proces modern, mecanizat, în care mîna intervine doar în ultimele faze ale fabricaţiei : depozitări, manipulări, ambalaj. Se informează despre modul de asigurare a materiilor prime, de organizare a producţiei şi desfacerii către unităţile comerciale bucureştene. Fabrica realizează o gamă de peste 60 de sortimente de mezeluri, şuncă şi alte preparate din carne. Specialiştilor unităţii li se recomandă să aibă ca obiectiv principal, o dată cu realizarea cantitativă a indicilor de plan, latura calitativă a activităţii de producţie pentru a nu ajunge în unităţile de desfacere decît mărfuri de cea mai bună calitate. In secţia de expediere a produselor finite, unde produsele sunt încărcate în maşini frigorifice pentru a fi expediate unităţilor comerciale de desfacere, are loc un schimb de opinii în legătură, îndeosebi, cu concepţia de expediţie, cu modul de transportare a produselor. Secretarul general al partidului indică conducerii ministerului de resort, organelor comerciale ale Capitalei şi conducerii unităţii să ia măsuri mai urgente pentru organizarea transportului în conteinere al produselor, metodă modernă, care asigură condiţiile cerute de regulile de igienă, să optimizeze ritmul de aprovizionare a unităţilor pe bază de comenzi individualizate de la unitate la unitate, să raţionalizeze la maximum utilizarea forţei de muncă. In laboratorul unităţii, unde se efectuează zilnic analizele chimice şi biochimice ale fiecărui produs destinat livrării către comerţ, este subliniată cu toată fermitatea necesitatea respectării riguroase a criteriilor controlului calităţii produselor. O viziune greşită a proiectantului a condus la soluţii constructive inadecvate, ceea ce determină unele observaţii critice, însoţite de sugestii de remediere, în legătură cu iluminatul unor hale de fabricaţie, funcţionalitatea spaţiului. Ca o măsură privind întreaga zonă industrială Popeşti-Leordeni, secretarul general al partidului a trasat responsabililor Capitalei, beneficiarilor sarcina de a elabora un studiu general asupra alimentării cu apă caldă şi abur industrial, studiu care să definească soluţii mai eficiente, mai economice în folosirea surselor de căldură trebuitoare industriei. La secţia anexă de preparare a produselor din carne, lapte, legume şi fructe a întreprinderii agricole de stat „30 Decembrie“ din apropierea Capitalei, cel de-al doilea punct din programul vizitei, se produc anual circa 1100 tone preparate din carne, se prelucrează 63 000 hl de lapte în diferite produse, se obţin circa 25 tone conserve din legume şi fructe. In fază avansată de construcţie de află o fabrică nouă de conserve proiectată la capacitatea de 3 000 tone anual. Există proiecte privind şi construcţia unei unităţi noi pentru fabricarea mezelurilor. Cît priveşte actualele capacităţi de fabricaţie, se constată o serie de deficienţe în modul de desfăşurare a procesului tehnologic, în folosirea utilajelor, în manipularea produselor, ceea ce atrage observaţii din partea secretarului general al partidului. Factorilor de răspundere de la comitetul judeţean de partid — este de (Continuare în pag. a Iii-a) La Fabrica de conserve de legume și fructe din Buftea IN CINSTEA CONFERINŢEI NATIONALE A P.C.R. SI A CELEI DE-fl Mlflffl ANIMtRSftBI A MUCII Pentru progresul mai rapid al economiei, pentru prosperitatea întregului popor Cincinalul înainte de termen! «Analize realiste, calcule temeinice, angajamente tot mai mari • „Toată producţia de ţevi peste plan — cu metal economisit!“ MOTRU: Un excepţional record în minerit IN PAGINA A ll-A PRIMIRI LA TOVARĂŞUL ________________________________________________________________________________________3 NICOLAE CEAUSESCU Mohamed Saleh Muteev A,ministru de interne al Republicii Populare Yemen Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit în după-amiaza zilei de 31 mai pe Mohamed Saleh Mutee’A, membru al Biroului Politic al organizaţiei Frontul Naţional, ministru de interne al Republicii Democratice Populare Yemen, care face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Ministerului de Interne. La întrevedere a participat Ion Stănescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministru de interne. In cadrul întrevederii, Mohamed Saleh Mutee’A a înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj din partea preşedintelui Consiliului Prezidenţial al Republicii Democratice Populare Yemen, Salem Rabia Aii, în care se exprimă calde mulţumiri pentru sprijinul acordat poporului acestei ţări în lupta pentru punerea în valoare a resurselor sale naţionale, pentru dezvoltarea economică şi socială a tării, pentru întărirea independenţei naţionale, împotriva imperialismului şi neocolonialismului. Cu acest prilej, oaspetele a prezentat unele aspecte din ţara sa, îndeosebi cu privire la lupta poporului yemenit împotriva forţelor reacţionare interne şi a uneltirilor imperialiste din afară. Mulţumind pentru mesajul transmis, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, la rindul său, şefului statului R.D.P.R. un salut prietenesc şi a asigurat că poporul român va acorda în continuare întregul său sprijin luptei poporului din Republica Democratică Populară Yemen pentru consolidarea independentei nationale, pentru dezvoltarea sa de sine stătătoare pe calea progresului. A fost exprimată dorinţa de a dezvolta în continuare relaţiile de prietenie , şi colaborare, în interesul celor douǎ popoare, al cauzei generale a păcii, al luptei împotriva imperialismului, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Martha Borquez - membră a Prezidiului C. C. al P. C. Mexican Miercuri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit pe tovarăşa Martha Borquez, membră a Prezidiului C.C. al P.C. Mexican, care se află în vizită în țara noastră. La primire au participat tovarăşii Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membră a C.C. al P.C.R. Tovarăşa Martha Borquez a transmis Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, un salut călduros din partea primului secretar al P.C. Mexican, tovarăşul Arnoldo Verdugo. Mulţumind pentru mesajul primit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat conducerii P.C. Mexican, tovarăşului A. Verdugo salutări frăţeşti, împreună cu urările de noi succese în activitatea partidului. In cadrul convorbirii, s-a efectuat o informare reciprocă asupra activităţii celor două partide şi au fost abordate unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale, ale mişcării mor comuniste şi muncitoreşti, ale luptei împotriva imperialismului. Exprimîndu-se deplina satisfacţie pentru relaţiile de solidaritate internaţionalistă şi colaborare tovărăşească dintre P.C.R. şi P.C. Mexican, s-a reafirmat hotărîrea comună de a dezvolta aceste legături, corespunzător intereselor celor două partide şi popoare, ale unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti, ale tuturor forțelor antiimperialiste. Convorbirea s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. Interviul acordat de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, companiei japoneze de televiziune N. H.R. După cum s-a anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit la 5 mai un grup de ziarişti japonezi de la Compania de televiziune N.H.K. din Tokio, cărora le-a acordat un interviu. ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, poporul japonez dă o înaltă apreciere activităţii diplomatice a României în treburile internaţionale şi în special diplomaţiei ei independente şi autonome. Aţi dori să ne explicaţi principiile fundamentale ale politicii dumneavoastră diplomatice ? RĂSPUNS : In politica sa internaţională România porneşte de la realităţile lumii contemporane, de la existenţa atît a statelor cu orînduire socialistă, cît şi a statelor cu orînduire capitalistă. De aceea consideră că trebuie promovată o politică de coexistenţă paşnică, de dezvoltare a colaborării între toate popoarele, fără deosebire de orînduire socială. Acordăm o atenţie deosebită relaţiilor cu ţările socialiste şi cu ţările care au păşit pe calea dezvoltării lor independente. In acelaşi timp, în spiritul coexistenţei paşnice dezvoltăm relaţii active cu toate ţările lumii, participăm activ la diviziunea internaţională a muncii, aceasta corespunzînd intereselor dezvoltării noastre economice şi sociale, cauzei destinderii şi apropierii între popoare. Apreciem că pe plan internaţional au loc profunde schimbări care merg în direcţia afirmării tot mai puternice a dorinţei popoarelor de a se pune capăt politicii imperialiste de forţă şi dictat, colonialismului, neocolonialismului, de a se asigura condiţii pentru dezvoltarea fiecărei naţiuni corespunzător intereselor sale. La baza relaţiilor noastre internaţionale aşezăm principiile deplinei egalităţi în drepturi, ale respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. In acelaşi timp, ne pronunţăm pentru renunţarea la folosirea forţei şi la ameninţarea cu forţa în raporturile dintre state. Un alt principiu al politicii externe româneşti este necesitatea participării la soluţionarea problemelor internaţionale a tuturor statelor, fie ele mari, fie ele mici ; considerăm că soluţionarea marilor probleme care confruntă astăzi omenirea nu este posibilă decît cu participarea tuturor ţărilor interesate. Desigur, ţinînd seama de mărimea României, acordăm o atenţie deosebită participării la viaţa internaţională a ţărilor mici şi mijlocii. Considerăm că este necesar să se renunţe cu desăvirşire în viaţa internaţională la politica de forţă, de ameninţare cu forţa, să se acţioneze pentru excluderea războaielor dintre state. In acest sens, ţinînd seama că pacea este indivizibilă, România acţionează cu fermitate pentru stingerea tuturor focarelor de război şi încordare în lume, pentru soluţionarea pe cale paşnică, politică a problemelor litigioase dintre state. în acest sens este de înţeles că ne pronunţăm pentru a se pune capăt cît mai grabnic războiului dus de Statele Unite ale Americii în Vietnam, pentru a se asigura pacea în Peninsula Indochineză. Acţionăm, de asemenea, pentru soluţionarea conflictului şi încordării din Orientul Apropiat pe baza rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967. (Continuare în pag. a IlI-a) Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe Mohamed Saleh Mutee’A, ministru, de interne al Republicii Democratice Populare Yemen Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, miercuri după-amiază, pe Mohamed Saleh Mutee’A, membru al Biroului Politic al Organizaţiei Frontul Naţional, ministru de interne al Republicii Democratice Populare Yemen, care întreprinde o vizită în ţara noastră. La convorbire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi cordialitate, a luat parte Ion Stănescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C al P.C.R., ministru de interne, și general maior Nicolae State, adjunct al ministrului. (Agerpres) IN ZIARUL DE AZI: 9 Adunări generale ale organizaţiilor de partid: METALURGIŞTII IEŞENI IN COMPETIŢIE CU TIMPUL 9 Ziua internaţională a copilului: CONTEMPORANII VIITORULUI • FAPTUL DIVERS • SPORT ÎNTÎLNIREA LA NIVEL ÎNALT SOVIETO - AMERICANĂ ÎN INTERESUL DEZVOLTĂRII RELAŢIILOR RECIPROCE, AL COEXISTENŢEI PAŞNICE Vizita oficială în Uniunea Sovietică a preşedintelui S.U.A., Richard Nixon, a luat sfîrşit, dîndu-se publicităţii Comunicatul comun şi documentul intitulat „Bazele relaţiilor reciproce dintre U.R.S.S. şi S.U.A.“. In timpul vizitei, preşedintele american a purtat convorbiri îndelungate cu secretarul general al C.C. al P.C.U.S., Leonid Brejnev, cu preşedintele Sovietului Suprem, Nikolai Podgornii, şi cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Alexei Kosîghin, convorbiri al căror subiect l-au constituit probleme ale relaţiilor sovieto-americane, precum şi probleme internaţionale actuale. După cum este cunoscut, contactele şi întîlnirile sovieto-americane la diferite niveluri se desfăşoară de un şir de ani, pe diverse planuri, avînd un caracter sistematic. înscriindu-se în cadrul acestui dialog, vizita preşedintelui S.U.A. în U.R.S.S. reprezintă un eveniment de o mare importanţă, atit în relaţiile bilaterale dintre cele două state, cit şi în viaţa internaţională. Marcînd noi paşi pe calea adîncirii colaborării sovieto-americane, această vizită s-a concretizat prin încheierea unui şir de acorduri bilaterale : acordul de colaborare in domeniul protecţiei mediului înconjurător , acordul în domeniul medicinii si ocrotirii sănătăţii , acordul de colaborare in domeniul cercetării Cosmosului , acordul în domeniul ştiinţei si tehnicii. De asemenea, s-a hotărît instituirea unei comisii sovieto-americane în problemele comerţului. Totodată, au fost încheiate şi acorduri privind relaţiile reciproce pe tărîm militar. A fost, astfel, semnat acordul referitor la preîntîmpinarea unor incidente în marea liberă şi spaţiul aerian deasupra ei — problemă de mare importanţă în zilele noastre, cînd libera circulaţie în condiţii de securitate şi la adăpost de orice primejdii pe toate mările şi oceanele lumii, ca şi pe căile de comunicaţie aeriene, constituie cerinţe imperioase ale unor relaţii internaţionale normale, ale destinderii şi dezvoltării schimburilor intre toate statele. In acelaşi cadru bilateral se Înscrie semnarea tratatului privind limitarea reciprocă a sistemelor de apărare antirachetă şi a acordului provizoriu cu privire la unele măsuri în domeniul limitării armamentului strategic ofensiv — probleme care formează de mai mulţi ani obiectul convorbirilor sovieto-americane. Fireşte, realizarea unei înţelegeri intre cele două mari puteri in ce priveşte limitarea înarmărilor strategice constituie o măsură utilă, care poate marca un important început de drum . România, ca şi alte tari socialiste şi forţe iubitoare de pace, s-a pronunţat întotdeauna in sprijinul acelor măsuri care, chiar avînd un caracter parţial sau tranzitoriu, pot să ducă la atingerea obiectivului principal, a dez- letatului fundamental al omenirii — dezarmarea generală şi, în primul rînd, denuclearizarea planetei, interzicerea folosirii armelor nucleare, sistarea producţiei lor, distrugerea totală a stocurilor de asemenea arme. Desigur, realizarea unei opere atît, de vaste, de complexe şi de importante cum este dezarmarea nucleară impune aportul tuturor statelor lumii, poate fi numai rezultanta strădaniilor lor şi mai susţinute, şi mai energice — o însemnătate decisivă avînd lupta popoarelor pentru dezarmare. V. ILIESCU (Continuare in pag. a V-a)