Scînteia, iunie 1972 (Anul 41, nr. 9165-9194)
1972-06-01 / nr. 9165
PAGINA 4 SClNTEIÄ - /oi 7 /urne 7972 . -«-■■■»■»1-- I ii ii mi im ^MMMiinii ■■ ii i a» ii ■■■!! wiMMMi wim Iii ■IWI« I ii I - ii mii I I «nnminff~—~■*-rrr Ziua internaţională a copilului CONTEMPORANII VIITORULUI Cind vine un copil pe lume, omul naşte frumuseţe. Tot ce este mai sublim în limba omenească, cuvintele cele mai duioase, dragostea şi gingăşia sufletelor noastre către copii se îndreaptă. O societate, atunci cind vrea să-şi vadă chipul liman şi spiritual intr-o oglindă fidelă, trebuie să privească în ochii copiilor ei. Gradul de civilizaţie al unui popor işi găseşte cel mai sensibil termometru în fericirea copiilor pe care ii aduce pe lume. Căci dacă oamenii iau tot ceea ce le este necesar vieţii din natură, din mediul înconjurător, copiii sunt prelungirea fiinţei lor, etalonul speranţelor şi năzuinţelor lor şi respectul pentru lumea pe care o clădesc este mărturisit nu numai de respectul faţă de ei înşişi şi de natură, ci, in primul rind, de responsabilitatea faţă de copii, de afecţiunea şi cinstea cu care şi-i înconjoară. Recitind recent cele mai importante documente de partid şi de stat ale anilor construcţiei socialismului in ţara noastră, am avut o tulburătoare revelaţie : aproape că nu există document al revoluţiei care să nu amintească de grija faţă de copii. Sinonimi cu viitorul, ei sunt întotdeauna invocaţi cu seriozitate şi răspundere, cu infinită generozitate şi căldură socială. Vedem in ei, mereu, izbindirea a tot ce am dorit noi înşinne de la viaţă. De aceea, ştim bine că formînd copilăria formăm viitorul comunist, ziua de mîine a patriei, investind in ei, facem cea mai trainică, cea mai rentabilă, cea mai nedespărţită investiţie. Adulţii nu sunt numai „foşti“ copii, ci, în cazurile cele mai reuşite, păstrători, de copilărie şi fructificatori ai ei. Copiii nu sunt doar „viitori“ adulţi, ci depozitarii unor investiţii educative a căror recoltă se coace in anii maturităţii. Ucenici la meseria de om, ei işi dau mai tîrziu examenul în faţa vieţii, răsplătindu-i in acest fel pe „meşterii" puşi să le călească sufletele — părinţii, şcoala, organizaţiile de pionieri şi U.T.C., societatea. Cei născuţi sub fecunda şi generoasa zodie a socialismului au deasupra creştetelor lor bunii auguri ai unei lumi care i-a desemnat pe ei, cei dinţii, cu dreptul la fericire. Căci cei născuţi în aceşti ani vor fi bărbaţii şi femeile ce vor păşi încă tineri în mileniul al treilea, ochii copiilor de astăzi vor vedea şi se vor bucura de realizările anului 2000, de roadele strădaniilor noastre de a situa România printre ţările avansate ale lumii. Muncim, producem, creăm in această perspectivă deschisă copiilor noştri oamenii celei mai drepte orinduiri sociale. Acestui ţel înalt îi sunt închinate eforturile noastre materiale şi spirituale, ampla operă de educaţie comunistă. Grija, dragostea fată de urmaşi se materializează în felul cum îi deprindem cu munca, cu respectul faţă de oameni, cu responsabilitatea faţă de îndatoririle sociale, imsuflîndu-le încă din pruncie dragostea fierbinte faţă de patrie şi faţă de partid. Ca educatori, avem datoria de a cultiva în conştiinţa tinerelor vlăstare valorile morale ale orînduirii noastre, spiritul muncii şi al echităţii socialiste, patriotismul şi internaţionalismul socialist, atitudinea militantă de cetăţeni ai unei lumi animate de idealurile păcii şi progresului social. La noi se spune, pe drept cuvînt, că o ţară care nu îşi cunoaşte trecutul este ca un copil ce nu işi ştie părinţii. Copiii fiind viitorul nostru, noi suntem prezentul lor. Universul copilăriei lor este lumea noastră de azi in impetuosul marş socialist spre ziua de mâine. România acestor ani aflată în eroicul şi permanentul efort pentru un viitor de lumină , acest univers al copiilor noştri este epoca marilor şi structuralelor prefaceri din fiinţa ţării, lor închinate, lor aduse prinos, spre continua, înflorire a gliei româneşti şi a patriei cinstite. Pare inutil să ne mai întrebăm ce poartă in sufletele lor copiii celor care au stăvilit Dunărea, au clădit oraşe noi, au împuternicit ţara cu tot ce îi este necesar pentru a face faţă exigenţelor lumii moderne şi, ■ totuşi, privim mereu cu grijă spre ei, vrînd să ştim bine cu ce i-am dotat spre a fi cu adevărat schimbul nostru de mîine. Am clădit o ţară care se poate privi drept, în cea mai fidelă dintre toate oglinzile timpului : ochii copiilor ei. Lor le vom lăsa această ţară spre a putea privi şi ei, la rindul lor, drept, în ochii copiilor ce-i vor naşte. loan GRIGORESCU „Ordinul 100 ? Bun. Chiar foarte bun. Este o înmănunchere de dispoziţii, care ne arată modalităţile concrete de aplicare a măsurilor de protecţia muncii in condiţiile specifice din agricultură“. Părerea de mai sus a emis-o ing. Toma Victor, inspector general de specialitate la Inspecţia de stat pentru protecţia muncii. Şi tovarăşul inspector continuă : — Ordinul este bine cunoscut de lucrătorii din agricultură. La fiecare completare si îmbunătăţire a fost multiplicat şi difuzat pînă la ultima unitate si subunitate de lucru. Printre măsurile curente pa care le prevede, iată una destul de importantă. La tractoarele de 65 CP (conduse de tractorişti tineri, în primul an de la angajare) au fost blocate vitezele IV și V, pentru a-i împiedica pe mecanizatori să circule și să facă virajele cu viteze exagerate. Prin aplicarea acestei măsuri s-a eliminat aproape complet o cauză de grave accidentări. Alt exemplu : este știut că adesea, după terminarea orelor de muncă, mecanizatorii porneau cu tractoarele la... plimbare. Frecvent, raidurile nocturne se încheiau cu cite un accident grav. Iată de ce s-a luat măsura, conform ordinului amintit, de a se bloca pompele de injecţie la terminarea lucrului la toate tractoarele. încă o măsură aplicată : o modificare tehnică la înnodătorul presei de balotat* „PMT-3“, trasă de tractoare, a eliminat aproape complet o cauză frecventă de accidentare a mîinilor. Cu ani în urmă, o pondere Însemnată o aveau accidentele prin electrocutări. Pentru Înlăturarea lor, Departamentul I.A.S. a asigurat în fiecare judeţ cîte două-trei aparate speciale de verificare a corectitudinii cu care se leagă la pămînt instalaţiile electrice. La cerere, echipele I.A.S.-ului fac asemenea verificări tehnica şi în unităţile de mecanizare a agriculturii şi în cooperativele agricole de producţie. Rezultatul din 1972 nu a mai avut loc în unităţile agricole nici un accident prin electrocutare. Un rol important în reducerea accidentelor a avut şi instituirea comisiilor de omologare a noilor maşini care de mai bine de un an de zile nu au mai permis să pătrundă în unităţile agricole maşini fără zestrea tehnică corespunzătoare pentru protecţia muncii... S-ar mai putea enumera şi alte rezultate pozitive. Totuși, o realitate rămîne de necontestat , statistica arată că, pe ansamblu, numărul de accidente in agricultură continuă să rămină încă ridicat. — Ponderea cea mai mare, aproximativ o treime din totalul accidentelor cu cele mai grave urmări, o deţin răsturnările de tractoare — ne spune şeful inspectoratului general de resort, ing. Gh. Dima. De ce se răstoarnă tractoarele ? Simplu : nu se respectă regulile privind executarea lucrărilor pe pante , se circulă cu viteze excesive , redotarea tractoarelor ce adaugă şi o repartiţie a cabinelor inegală, nejudicioasă, care nu ţine seama de configuraţia terenului. Dacă Direcţia generală a mecanizării agriculturii a dotat staţiunile de maşini agricole din opt judeţe deluroase cu numărul necesar de tractoare echipate cu cabine, departamentul I.A.S. nu a avut această grijă. Aici, „împărţeala“ s-a făcut funcţionăreşte, am zice cu ochii închişi, fără a se ţine seama de condiţiile de teren. Aşa se explică de ce zile să facă ceea ce nu făcuseră în doi ani ? — Absolut toţi... Era o treabă de citeva ore... In materie de instructaje ni se relatează alte ciudăţenii. La I.A.S. Rm. Sărat, tractoriştii din transporturi erau instruiţi cu reguli ce privesc activitatea de reparaţii ; la alte cîteva unităţi agricole, aceleaşi reguli de protecţia muncii erau prelucrate cu toţi salariaţii, indiferent de specializarea lor : sudori, forjori, electricieni, mecanici, tractorişti, vizitii sau paznici ; la în • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT FOTBAL INTRE F. C. ARGES SI U. I. A. UN SINGUR PUNCI... Acum patru zile, la Constanţa, învinsă (şi obosită, se pare) U.T.A. ceda şefia clasamentului, şefie pe care a deţinut-o 20 de etape. Ieri, tot la Constanţa, interesantă coincidenţă, a trebuit să-şi apere poziţia noul lider, F.C. Argeş. Disputîndu-se însă în nocturnă, deci după ce rezultatul derbiului de la Arad era cunoscut, partida Farul — F. C. Argeş a stat mult timp sub semnul suspiciunii, ceilalţi doi pretendenţi la cucerirea titlului, U.T.A. şi Universitatea Cluj, punindu-şi, pe drept, întrebarea dacă gazdele işi apără şansele în mod sportiv sau dimpotrivă... Subliniind aceasta nu facem vreun proces de intenţie, dar credem că orice motiv de speculaţie ar fi fost eliminat de la bun început ; federaţia avea (şi are) datoria să fie mai atentă la programarea meciurilor care pot decide in lupta pentru titlu. O nedumerire firească au, de asemenea, spectatorii bucureşteni : de ce pentru meciul Steaua . Politehnica, de o mai mică importanţă pentru public, s-a ales stadionul „23 August“ cu uriaşele lui tribune şi nu stadionul „Republicii“, a cărui capacitate ar fi fost arhisuficientă ? Oare pentru organizatori, pentru echipe sunt de preferat tribunele goale şi încasările mici ? La Arad, în derbiul etapei, victoria a revenit la limită („insă întru totul meritat“ — afirmă martori oculari echipei gazdă. Indiscutabil, disputa a presupus mari eforturi din partea ambelor formaţii, antrenorii respectivi operind, tocmai pentru a mai împrospăta forţele, schimbările regulamentare de jucători. Arădenii au dominat ceva mai mult, au avut cîteva ocazii mari, dar de-abia tîrziu — urmarea unei faze aparent simple — au reuşit să înscrie singurul gol al partidei. O impresie bună au făcut, între alţii, Axente şi Domide. Clujenii s-au văzut, în final, stăpîni pe situaţie, dar U.T.A. s-a apărat din răsputeri. Victoria de ieri îi menţine pe fotbaliştii Aradului în imediata apropiere a locului întîi. Pentru moment, lupta pentru titlu angajează doar pe U.T.A. şi F. C. Argeş. Dar cele patru etape rămase pînă la încheierea campionatului pot aduce în prim plan, poate chiar în frunte, pe oricare dintre echipele clasate pe locurile 3—6, adică pe Universitatea Cluj, pe A.S.A. Tg. Mureș, pe S.C. Bacău sau — să nu surprindă ! — pe Rapid. De altfel, rapidiștii au realizat ieri singura victorie în deplasare. Faptul este notabil și pentru că Jiul nu a pierdut niciodată la Petroșani. Foarte interesantă rămîne In continuare disputa indirectă dintre Politehnica Iaşi şi C.F.R. Cluj, care — după cum se ştie — caută să evite penultimul loc (loc sortit retrogradării). Invingînd ieri, într-o partidă extrem de dificilă, pe una dintre fruntaşele clasamentului (dacă ar fi cîştigat ieri la Cluj, băcăuanii s-ar fi aflat acum pe locul III !), ceferiştii din Cluj nutresc serioase speranţe că vor „supravieţui" în divizia A. Echipa ieşeană a jucat la Bucureşti şi a realizat un scor egal , mai mult de atît nici nu sperau, deşi ieri, pe terenul de joc. Steaua nu s-a arătat parcă dornică de o victorie, pe care, desigur, cei mai mulţi dintre suporteri o scontau. Cu acest „nul“, Steaua se află pe locul 10 ; dacă ar fi cîştigat, putea fi pe locul 7. Chiar le este indiferent fotbaliştilor de la Steaua dacă echipa lor ocupă un loc în prima jumătate a clasamentului sau în a doua sa parte ? Din punct de vedere al eficacităţii, etapa de ieri a fost mult prea săracă . In opt partide, numai 18 goluri. Prea puţin, totuşi, dacă ne gîndim că in etapa precedentă se realizase un veritabil record : 29 de goluri. Partida nocturnă de la Constanţa nu a stabilit pe teren un învingător , la capătul a 90 de minute de joc — un joc plăcut doar în prima repriză, după pauză fiind presărat cu dese iregularităţi — nici Farul, nici F. C. Argeş nu au marcat vreun gol. Scorul însă ii avantajează evident pe piteşteni ; ei păstrează mai departe poziţia de lideri şi au acum şi un punct avans faţă de U.T A. Un avans deloc liniştitor, dar care poate fi pînă la urmă hotărîtor. Se apreciază că F. C. Argeş are în continuare un program favorabil : duminică joacă acasă cu A.S.A. Tg. Mureş, apoi în deplasare cu Jiul, din nou acasă cu Crişul şi, în fine, la Bucureşti, cu Dinamo. De cealaltă parte, U.T.A. se vede în faţe unor meciuri, oricum, mai severe. Va juca, în ordine, cu Universitatea (la Craiova), cu Petrolul (la Arad), cu Politehnica (la Iaşi) şi, în ultima etapă, cu S.C. Bacău (la Arad). Şi iată cum, de unde cu foarte puţin timp în urmă — cel puţin în privinţa luptei pentru titlu — campionatul părea încheiat (echipa Aradului se îndrepta sigură şi singură spre cucerirea celui de-al 7-lea său titlu), amatorii de fotbal se află în faţa unui final de competiţie extrem de aprins, nimeni neputindu-şi asuma riscul unui pronostic exact asupra numelui echipei ce va cîştiga cel de-al 54-lea campionat naţional. I. DUMITRU DE LA FEDERAŢIA DE FOTBAL Biroul Federaţiei Române de Fotbal a analizat modul de pregătire şi comportare a echipei olimpice de fotbal a României în meciul cu Danemarca şi a luat următoarele hotărîri : Sancţionarea cu interdicţia de a mai face parte din vreun lot reprezentativ, în tot cursul anului 1972, a jucătorilor care au evoluat în partida de la Bucureşti cu Danemarca (mai puţin jucătorii proveniţi de la lotul reprezentativ A . Dumitru, Neagu şi Domide), precum si a selectionabililor olimpici Vigu si Pantea, care au manifestat acte de indisciplină in timpul pregătirilor . Eliberarea din funcţia de antrenor de lot reprezentativ a antrenorului Gh. Ola : Renunţarea la serviciile antrenorului Gh. Constantin : încetarea activităţii lotului olimpic român în forma lui actuală. Biroul C.N.E.F.S. a ascultat referatul prezentat de către F. R. de Fotbal şi a apreciat că atitudinea critică şi autocritică a analizei, cit şi măsurile luate sunt corespunzătoare Biroul C.N.E.F.S. s-a referit in mod autocritic la atitudinea membrilor săi in timpul pregătirilor reprezentativei olimpice. AIn cîteva rînduri Finala C.C.E. la fotbal AJAX INTERNAZIONALE 2-0 Aseară la Rotterdam, în fata a peste 60 000 de spectatori, s-a disputat finala „Cupei campionilor europeni“ la fotbal, intre echipele Ajax Amsterdam si Internazionale Milano După o primă repriză egală, în care, totuși, ambele echipe au avut ocazii de gol, victoria a revenit echipei olandeze cu scorul de 2—0. • ATLETISM. Cu prilejul unui concurs atletic desfășurat pe stadionul „Lenin" din Moscova atleta sovietică Faina Melnik a corectat recordul mondial la aruncarea discului cu o performanţă de 65,42 m. Vechiul record era de 64,88 m şi aparţinea aceleiaşi atlete. REZULTATE TEHNICE • FARUL — F. C. ARGEȘ 0—0. • U.T.A. — UNIVERSITATEA CLUJ 1—0 (0—0). A marcat : Both (min. 71). • JIUL — RAPID 0—1 (0—1). A marcat : Neagu (min. 13). • STEAUA — POLITEHNICA 1—1 (1—0). Au marcat: Iordănescu (min. 3) , respectiv — Lupulescu (min. 72) • CRIŞUL — DINAMO 3—3 (1—1). Au marcat : Tamaș (min. 42), Agud (min. 65), Colnic (min. 84) , respectiv Dinu (min. 8), FI. Dumitrescu (min. 52), Radu Nunweiller (min. 55). • UNIVERSITATEA CRAIOVA - PETROLUL 3—0 (2—0). Au marcat : Marcu (min. 23), Neagu (min. 30), Oblemenco — din 11 m (min. 90). • A.S.A. TG. MUREŞ — STEAGUL ROŞU 3—1 (1—0). Au marcat : Bölöni (min. 4), Hajnal (min. 74), Lucaci II (min. 88) , respectiv Drăgoi (min 79). • C.F.R. CLUJ — S. C. BACAU 1—0 (0—0). A marcat: Soc (min. 48). Etapa viitoare (4 iunie) Universitatea Craiova — U.T.A. : F C. Arges — A.S.A. Tg. Mureş : Steaua — Dinamo : Politehnica — Crişul : Rapid — Farul : Petrolul — C.F.R. Cluj ; S. C. Bacău — Steagul roşu : Universitatea Cluj — Jiul. Cind tractoriştii Învaţă reguli de navigaţie aeriană... De ce un ordin clar privind normele de protecţia muncii în agricultură nu este respectat nici de către forul care l-a dat? locurile periculoase nu sunt marcate , se părăsesc itinerarele stabilite. Se prevede ordinul în acest sens ? In primul rind dotarea tractoarelor cu cabine sau cadre de rezistență. Cit de eficientă este măsura indicată o arată faptul că la tractoarele răsturnate, care erau dotate cu asemenea cabine, în ultimii trei ani, nu s-a înregistrat nici un accident mortal, nici un accident care să genereze invaliditate. Cabinele au o rezistenţă de-a dreptul uluitoare. Iată un exemplu edificator : surprins de tren, la traversarea nereglementară a unei linii ferate (lîngă Deveselu): un tractor cu cabină a fost rostogolit de cîteva ori pe o distanţă apreciabilă. Totuşi, tractoristul a scăpat doar cu nişte cucuie şi o simplă spaimă zdravănă. E, prin urmare, inutil să mai insistăm asupra necesităţii echipării tractoarelor cu asemenea cabine. Şi, totuşi, în mai bine de trei ani au fost dotate cu cabine metalice mai puţin de patruzeci la sută din tractoarele de 65 CP La lipsa de sensibilitate a celor chemaţi să asiguîntr-un judeţ din zona de deal cum este Clujul au fost dotate cu asemenea cabine doar cincisprezece la sută din tractoarele prevăzute, cu mult sub media pe ţară. Chiar în condiţiile amintite, cea mai mare parte a accidentelor puteau fi evitate dacă locurile periculoase erau marcate pe teren şi dacă tractoriştii erau instruiţi asupra modului de efectuare a întoarcerii şi a respectării regimurilor de circulaţie. Era o treabă grea, necesita investiţii ? Nimic din toate acestea. Şi totuşi ani de zile, conducerile multor unităţi agricole au făcut foarte puţin în acest sens. Inspectorul general ing. V. Toma ne relata: — Era în aprilie. Am fost la S.M.A. Roşiorii de Vede. împreună cu directorul unităţii m-am dus să văd marcajul locurilor periculoase. Am ajuns la C.A.P. Măldăreni. Marcaje nu erau. Ele lipseau şi de pe terenurile altor cinci gospodării. Am dat preşedinţilor C.A.P.-urilor respective termen de 48 ore pentru realizarea marcajelor. Şi au reuşit în două preprinderea de industrializare a cărnii din Iaşi, şeful coloanei auto a instruit şoferii cu reguli care se referă la activităţi specifice zborurilor aeriene. Instructaje curat... aeriene. De ce se întîmplă aşa ? Fiindcă la multe unităţi agricole propriile compartimente de protecţia muncii vegetează, sunt descompletate sau — tot atit de rău— salariaţii acestora sunt folosiţi frecvent in alte activităţi. La rindul lor, inspectorii de stat se mulţumesc să ia măsuri de „îndreptare a stării de lucruri“ numai în unităţile controlate — nu generalizează experienţa bună, nu intervin cu autoritate pentru soluţii de principiu. Ne-am referit doar la prevederi a căror aplicare ar elimina cauzele pentru o bună parte din accidentele grave. Dar „Ordinul 100“ mai are cel puţin încă o duzină de prevederi care sunt aplicate doar parţial sau deloc. Cum se face că hotărîri bune, adoptate de colegiile unor foruri centrale, nu dau roadele scontate ? Să analizăm un exemplu. La art. 15, din „Ordinul 100“, se prevede că „în toate cazurile accidentelor de muncă, soldate cu pierderi de vieţi, în termen de 24 de ore de la încheierea cercetărilor de către organele de stat judeţene, directorul unităţii în care s-a produs accidentul are obligaţia să se prezinte cu dosarul de anchetă la conducerea departamentului. Aici, pe baza referatului întocmit de compartimentul propriu de protecţie a muncii, se vor analiza cauzele care au generat accidentul şi, în raport cu vina conducătorului unităţii şi a altor persoane, vor fi luate măsuri de sancţionare“. O procedură analogă se prevede şi în raport cu preşedinţii C.A.P. Prevederea, prin implicaţiile ei, depăşeşte cu mult o sancţiune oarecare aplicată unui conducător de unitate: ea permite şefului de departament să cunoască circumstanţele producerii unor accidente grave, să le analizeze şi să ia măsuri care să prevină repetarea unor accidente asemănătoare în toate unităţile departamentului. Dar la Departamentul agriculturii de stat, în 72 la sută din cazuri, prevederea de mai sus n-a fost respectată. Nimeni n-a chemat la ordine pe cei care se făceau vinovați sau care au încălcat prevederea respectivă din „Ordin“. Faptul că nu s-a urmărit de către departament respectarea sarcinilor stabilite prin ordin a contribuit la scăderea răspunderii față de problemele protecţiei muncii, la subestimarea lor, s-a reflectat dureros în dinamica accidentelor. Nu ne-am propus să facem o analiză a situaţiei accidentelor de muncă în agricultură (o parte din lipsurile semnalate au fost sau sunt pe cale de a fi remediate). Ne-am limitat la comentarea implicaţiilor pe care le are nerespectarea propriilor hotărîri. Am fi putut lua drept exemple de decizii, ordine şi hotărîri doar parţial aplicate şi de la Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţie etc. Am preferat „Ordinul 100“ şi l-am examinat în amănunt, pe de o parte fiindcă este vorba de un act bine conceput, pe de altă parte, fiindcă el demonstrează cu vigoare adevărul cunoscut dar încă ignorat, că dispoziţiile, oricît de valoroase ar fi, nu se aplică de la sine şi că urmărirea eficienţei acestora, la fel ca a oricărui indicator economic, este o obligaţie a conducerii, la toate nivelurile. AI. PLAIEŞU Al 28-lea Congres anual al Federaţiei internaţionale a arhivelor de film (F.I.A.F.) La Bucureşti au început, miercuri dimineaţa, lucrările celui de-al 28-lea Congres anual al Federaţiei internaţionale a arhivelor de film (F.I.A.F.). Această manifestare reuneşte re-prezentanţi ai arhivelor naţionale de film din peste 30 de ţări, precum şi numeroşi specialişti în domeniul istoriei, criticii şi arhivisticii cinematografice. La şedinţa inaugurală au adresat cuvinte de salut Corneliu Leu, director general adjunct al Centrului Naţional al Cinematografiei, şi Virgil Calotescu, secretar al Asociaţiei cineaştilor din ţara noastră. Preşedintele federaţiei, prof. Jerzy Toeplitz, a prezentat apoi raportul de activitate al F.I.A.F. în intervalul scurs de la congresul precedent. Timp de 4 zile, participanţii vor dezbate probleme privind perspectivele dezvoltării activităţii federaţiei, păstrarea şi conservarea filmelor etc. Programul reuniunii mai prevede un colocviu organizat de Arhiva Naţională de Film şi Institutul de Istoria Artei de pe lingă Academia de ştiinţe sociale şi politice, pe tema „Arhiva de film şi cercetarea istoriei cinematografice“. Pe durata desfăşurării congresului, la sala „Union“ va avea loc un ciclu de proiecţii intitulat „Bijuterii ale cinematografului“, prilej cu care vor fi prezentate pelicule de valoare puse la dispoziţie de arhivele nationale de film, membre ale F.I.A.F. (Agerpres) CLASAMENTUL F. C. Argeș 26 16 2 8 42—31 34 D.T.A. 26 13 7 6 45—24 33 Iniv. Cluj 26 13 5 8 36—25 31 A.S.A. Tg. Mureș 26 12 7 7 29—27 31 S. C. Bacău 26 13 4 9 40—31 30 Rapid 26 12 4 10 38—30 28 Steagul roşu 26 10 7 9 28—20 27 Dinamo 26 10 7 9 37—31 27 Univ. Craiova 26 11 5 10 34—31 27 Steaua 26 9 8 9 31—23 26 Farul 26 8 9 9 25—32 25 Jiul 26 9 6 11 23—32 24 Petrolul 26 8 7 11 19—33 23 Politehnica 26 5 10 11 28—39 20 C.F.R. Cluj 26 6 7 13 21—33 19 Crisul 26 2 7 17 13 47 11 COLOCVIU „EXIGENTE NOI IN METODICA PREDĂRII ŞTIINŢELOR SOCIALE“ In zilele de 30 şi 31 mai a avut loc la Bucureşti colocviul cu tema „Exigenţe noi în metodica predării ştiinţelor sociale“, organizat de Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului, în cadrul manifestărilor consacrate apropiatei Conferinţe Naţionale a Partidului Comunist Român. Programul colocviului a cuprins numeroase comunicări ale unor cadre didactice din învăţămîntul de cultură generală, profesional şi tehnic, precum şi din învăţămîntul superior, membri ai Academiei de ştiinţe sociale şi politice, cadre de la Academia „Ştefan Gheorghiu“, Academia Militară, care au abordat o problematică amplă şi diversă privind creşterea rolului ştiinţelor sociale în ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii ideologice-educative în şcoli şi facultăţi, perfecţionarea metodicii predării, accentuarea caracterului ei partinic, militant, legarea cit mai strînsă de necesităţile practicii. Comunicările au suscitat ample dezbateri, un rodnic schimb de experienţă. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tov. Virgil Cazacu, prim-adjunct al ministrului educaţiei şi invăţămîntului. Particpanţii au adoptat în unanimitate textul unei telegrame adresate Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune printre altele : „In tot ceea ce întreprindem, acţionăm ca activişti de partid conştienţi de îndatoririle noastre şi de marea răspundere ce ne revine în educarea comunistă a tineretului ; noi, cadrele didactice de la catedrele de ştiinţe sociale, sîntem hotărîţi să ne înzecim eforturile pentru ridicarea predării acestor ştiinţe la nivelul exigenţelor actuale, să înarmăm întregul tineret din şcoli şi facultăţi cu temeinica însuşire a politicii interne şi externe a partidului nostru“. LISTA DE ClŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA LA SORŢI DIN 31 MAI 1972 Cîştigurile revin Întregi obligaţiunilor de 200 Iei. In valoarea cîştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor cîştigătoare. Plata cîştigurilor se face prin filialele C.E.C. — oS g g £ £ Valoarea S? «S§ 2 cg cîștigurilor c ?, h n«» s o s«______________ 15 «Ss fgsi? Zv Sv ZgST 8X total# o o 1 74766 32 100 000 100 006 1 31734 28 76 000 75 000 1 78654 24 50 000 60 000 1 01081 36 25 000 25 000 I 53481 03 10 000 10 000 I 00479 19 6 400 6 400 I 97590 40 5 000 S 000 Terminația serie) 100 930 632 000 100 733 01 2 000 400 000 100 829 03 1 000 100 034 37 1 000 100 252 32 1 000 100 327 20 1 000 400 000 1000 80 26 800 010 58 29 800 1000 37 48 800 2 400 000 1807 TOTALi 3 471 400 FAPTUL DIVERS Credit şi... dobîndă Cabanier la cabana „Negoiu“ din munţii Făgăraş, Ernst Kloos, trebuia să depună suma de 26 000 lei, rezultată din vînzări, la casieria Oficiului judeţean de turism Sibiu. Aflînd „pontul“, Liviu Cazan din Sibiu, str. 1 Mai nr. 17, s-a oferit să-i facă el acest serviciu. Impresionat de un asemenea „gest“, E. R. i-a încredinţat banii. L. C. i-a primit bucuros şi... a dispărut şi mai bucuros ! Pentru aceasta, Tribunalul judeţean Sibiu l-a condamnat la 4 ani închisoare. Din aceeaşi sentinţă reţinem însă şi un alt fapt : pentru încredinţarea banilor respectivi unei persoane care nu prezenta garanţia necesară, E. R. va executa acum trei luni închisoare. La aşa credit, aşa dobindă ! De la gară pîzi’ la moară... In ziua de 29 mai a fost expediat de la baza de recepţie Benca-Teleorman un vagon încărcat cu 60 tone griu pentru moara din Alexandria. Dar, aşa cum aveau să se convingă şi ceferiştii din Roşiorii de Vede (care au repartizat vagonul respectiv pentru acest valoros transport), una din clapele de descărcare nu avea siguranţa... asigurată. Consecinţa : la trecerea vagonului prin staţia Roşiori, siguranţa lipsă le-a tras... clapa ! In urma trepidaţiilor, clapeta a cedat şi aproximativ 20 tone de grîu „au fost descărcate“ intre şine. Noroc însă că, trenul fiind în manevră, griul s-a împrăştiat pe o distanţă de numai cîţiva metri şi, în bună parte, a putut fi adunat. Totuşi, diferenţa trebuie recuperată, dar nu de la acarul Păun. „20 - 25/72“ şi-a făcut datoria Un fapt dintr-o scrisoare primită din partea ing. Petru Fulea, din cadrul formaţiei 20— 25/72 „Geofizica” a I.P.G.G. Bucureşti, aflată acum in comuna Vama (Suceava). „In ziua de 18 mai a.c. — ne relatează el — in timp ce executam unele lucrări în comuna Moldoviţa o casă situată la citeva sute de metri a început să ardă. Toţi ca unul, întregul colectiv de prospectori, artificieri şi sondori, am pornit cu un tractor cisternă spre locuinţa cuprinsă de flăcări al cărei stăpin era plecat din localitate, împreună cu vecinii am scos din casă un copil care dormea, bunurile, aflate in pericol şi am început lupta cu focul. Întreaga formaţie şi-a făcut datoria, lucrînd cu toată dăruirea la salvarea locuinţei incendiate şi a celor din imediata ei apropiere. Sunt demne de menţionat numele cîtorva dintre eroii acestei acţiuni: conducătorul auto Gheorghe Neculăeş şi artificierii Lixandru Stan şi Constantin Moise“. Aripi pentru... un porumbel „In ziua de 23 mai 1972 — ne scrie Ioan Chirara, din comuna Măerişte nr. 235, judeţul Sălaj — deasupra casei în care locuiesc a poposit un porumbel de poştă. Aflat probabil în cursă, el era atit de obosit şi nemişcat, incit l-am putut prinde şi am început să-l hrănesc, reţinîndu-l printre porumbeii mei. Pe picior poartă însemnul 085—67—990. Intre timp, el s-a mai pus pe picioare, dar nu s-a refăcut complet pentru a-şi continua drumul. De aceea, rog pe această cale pe stăpânul lui să decidă: să-i dau drumul (dacă are garanţia că va ajunge acasă) sau să aştept pînă va veni el să-l ridice ?“ Cine-l ajută pe semnatarul scrisorii în strădania lui de a găsi... aripi, care să-l ducă pe porumbel la cuibul său ? S-au grăbit cu demolatul Pînă nu de mult, în Vaslui exista un singur hotel în care găseau găzduire mulţi dintre oaspeţii dornici să rămină peste noapte în acest oraş. De la o vreme insă, numărul vizitatorilor a crescut şi edilii locali s-au văzut nevoiţi să construiască un hotel modern. Dar nici nu s-a terminat bine construcţia acestuia şi aceiaşi edili s-au apucat să-l demoleze pe cel vechi ! Rezultatul ? în prezent, cine vizitează pentru mai multe zile Vasluiul trebuie să ia primul tren şi să-şi caute loc la hotel în altă parte. Pentru că hotelul nou nu va fi dat în folosinţă decit o dată cu terminarea lucrărilor la reţeaua de alimentare cu apă a oraşului ! Oare clădirea veche nu putea fi demolată după ce prelua „ştafeta“ noua unitate ? Pentru că, apropo de ştafetă, mai ales In asemenea situaţii, ea nu se predă înainte de linia de sosire, ci din mers, după rodajul adecvat. Rubrica redactata de Dumitru TIRCOB si corespondenții „Scînteii" "■Mae mmmmm mmmmmm mmm—m mmmmmm -