Scînteia, iunie 1972 (Anul 41, nr. 9165-9194)

1972-06-01 / nr. 9165

PAGINA 4 SClNTEIÄ - /oi 7 /urne 7972 . -«-■■■»■»1-- I ii ii mi im ^MMMiinii ■■ ii i a» ii ■■■!! wiMMMi wim Iii ■IWI« I ii I - ii mii I I «nnminff~—~■*-rrr ­ Ziua internaţională a copilului CONTEMPORANII VIITORULUI Cind vine un co­pil pe lume, omul naşte frumuseţe. Tot ce este mai sublim în limba omenească, cu­vintele cele mai du­ioase, dragostea şi gingăşia sufletelor noastre către copii se îndreaptă. O socie­tate, atunci cind vrea să-şi vadă chipul li­man şi spiritual in­tr-o oglindă fidelă, trebuie să privească în ochii copiilor ei. Gradul de civilizaţie al unui popor işi gă­seşte cel mai sensi­bil termometru în fericirea copiilor pe care ii aduce pe lu­me. Căci dacă oame­nii iau tot ceea ce le este necesar vieţii din natură, din me­diul înconjurător, co­piii sunt prelungirea fiinţei lor, etalonul speranţelor şi năzuin­ţelor lor şi respectul pentru lumea pe care o clădesc este mărtu­risit nu numai de respectul faţă de ei înşişi şi de natură, ci, in primul rind, de responsabilitatea faţă de copii, de afecţiu­nea şi cinstea cu care şi-i înconjoară. Recitind recent cele mai importante do­cumente de partid şi de stat ale anilor construcţiei socialis­mului in ţara noas­tră, am avut o tulbu­rătoare revelaţie : a­­proape că nu există document al revolu­ţiei care să nu amin­tească de grija faţă de copii. Sinonimi cu viitorul, ei sunt în­totdeauna invocaţi cu seriozitate şi răspun­dere, cu infinită ge­nerozitate şi căldură socială. Vedem in ei, mereu, izbindirea a tot ce am dorit noi înşinne de la viaţă. De aceea, ştim bine că formînd copilăria formăm viitorul co­munist, ziua de mîi­­ne a patriei, investind in ei, facem cea mai trainică, cea mai ren­tabilă, cea mai ne­despărţită investiţie. Adulţii nu sunt nu­mai „foşti“ copii, ci, în cazurile cele mai reuşite, păstrători, de copilărie şi fructifi­­catori ai ei. Copiii nu sunt doar „viitori“ a­­dulţi, ci depozitarii u­­nor investiţii educa­tive a căror recoltă se coace in anii ma­turităţii. Ucenici la meseria de om, ei işi dau mai tîrziu exame­nul în faţa vieţii, răsplătindu-i in acest fel pe „meşterii" puşi să le călească sufle­tele — părinţii, şcoa­la, organizaţiile de pionieri şi U.T.C., so­cietatea. Cei născuţi sub fe­cunda şi generoasa zodie a socialismului au deasupra creştete­lor lor bunii auguri ai unei lumi care i-a desemnat pe ei, cei dinţii, cu dreptul la fericire. Căci cei năs­cuţi în aceşti ani vor fi bărbaţii şi femeile ce vor păşi încă ti­neri în mileniul al treilea, ochii copiilor de astăzi vor vedea şi se vor bucura de realizările anului 2000, de roadele strădanii­lor noastre de a si­tua România printre ţările avansate ale lumii. Muncim, pro­ducem, creăm in a­­ceastă perspectivă deschisă copiilor noş­tri oamenii celei mai drepte orinduiri so­ciale. Acestui ţel înalt îi sunt închinate efor­turile noastre mate­riale şi spirituale, am­pla operă de educa­ţie comunistă. Grija, dragostea fa­­tă de urmaşi se ma­terializează în felul cum îi deprindem cu munca, cu respectul faţă de oameni, cu res­ponsabilitatea faţă­ de îndatoririle sociale, im­­­suflîndu-le încă din pruncie dragostea fierbinte faţă de pa­trie şi faţă de par­tid. Ca educatori, a­­vem datoria de a cultiva în conştiinţa tinerelor vlăstare va­lorile morale ale o­­rînduirii noastre, spi­ritul muncii şi al e­­chităţii socialiste, pa­triotismul şi interna­ţionalismul socialist, atitudinea militantă de cetăţeni ai unei lumi animate de idea­lurile păcii şi pro­gresului social. La noi se spune, pe drept cuvînt, că o ţară care nu îşi cunoaşte trecutul este ca un copil ce nu işi ştie pă­rinţii. Copiii fiind viitorul nostru, noi suntem­ prezentul lor. Universul copilăriei lor este lumea noas­tră de azi in impe­tuosul marş socialist spre ziua de mâine. România acestor ani aflată în eroicul şi permanentul efort pentru un viitor de lu­mină , acest univers al copiilor noştri este epoca marilor şi struc­turalelor prefaceri din fiinţa ţării, lor închi­nate, lor aduse pri­nos, spre continua, în­florire a gliei româ­neşti şi a patriei cinstite. Pare inutil să ne mai întrebăm ce poartă in sufletele lor copiii celor care au stăvilit Dunărea, au clădit oraşe noi, au împuternicit ţara cu tot ce îi este necesar pentru a face faţă e­­xigenţelor lumii mo­derne şi, ■ totuşi, pri­­­­vim mereu cu grijă spre ei, vrînd să ştim bine cu ce i-am dotat spre a fi cu adevărat schimbul nostru de mîine. Am clădit o ţară care se poate privi drept, în cea mai fi­delă dintre toate o­­glinzile timpului : o­chii copiilor ei. Lor le vom lăsa această ţară spre a putea pri­vi şi ei, la rindul lor, drept, în ochii copii­lor ce-i vor naşte. loan GRIGORESCU „Ordinul 100 ? Bun. Chiar foarte bun. Este o înmănunchere de dispozi­ţii, care ne arată modali­tăţile concrete de aplicare a măsurilor de protecţia muncii in condiţiile spe­cifice din agricultură“. Părerea de mai­ sus a emis-o ing. Toma Victor, inspector general de spe­cialitate la Inspecţia de stat pentru protecţia mun­cii. Şi tovarăşul inspector continuă : — Ordinul este bine cu­noscut de lucrătorii din a­­gricultură. La fiecare com­pletare si îmbunătăţire a fost multiplicat şi difuzat pînă la ultima unitate si subunitate de lucru. Prin­tre măsurile curente pa care le prevede, iată una destul de importantă. La tractoarele de 65 CP (con­duse de tractorişti tineri, în primul an de la angaja­re) au fost blocate vitezele IV și V, pentru a-i împie­dica pe mecanizatori să cir­cule și să facă virajele cu viteze exagerate. Prin apli­carea acestei măsuri s-a e­­liminat aproape complet o cauză de grave acciden­tări. Alt exemplu : este știut că adesea, după ter­minarea orelor de muncă, mecanizatorii porneau cu tractoarele la... plimbare. Frecvent, raidurile noctur­ne se încheiau cu cite un accident grav. Iată de ce s-a luat măsura, conform ordinului amintit, de a se bloca pompele de injecţie la terminarea lucrului la toate tractoarele. încă o măsură aplicată : o modifi­care tehnică la înnodătorul presei de balotat* „PMT-3“, trasă de tractoare, a elimi­nat aproape complet o cau­ză frecventă de accidenta­re a mîinilor. Cu ani în urmă, o pondere Însemna­tă o aveau accidentele prin electrocutări. Pentru Înlă­turarea lor, Departamentul I.A.S. a asigurat în fieca­re judeţ cîte două-trei a­­parate speciale de verifica­re a corectitudinii cu care se leagă la pămînt instala­ţiile electrice. La cerere, e­­chipele I.A.S.-ului fac a­­semenea verificări tehnica şi în unităţile de mecani­zare a agriculturii şi în cooperativele agricole de producţie. Rezultatul d­in 1972 nu a mai avut loc în unităţile agricole nici un accident prin electrocutare. Un rol important în redu­cerea accidentelor a avut şi instituirea comisiilor de omologare a noilor maşini care de mai bine de un an de zile nu au mai permis să pătrundă în unităţile a­­gricole maşini fără zestrea tehnică corespunzătoare pentru protecţia muncii... S-ar mai putea enumera şi alte rezultate pozitive. Totuși, o realitate rămîn­e de necontestat , statistica arată că, pe ansamblu, nu­mărul de accidente in a­­gricultură continuă să ră­­mină încă ridicat. — Ponderea cea mai ma­re, aproximativ o treime din totalul accidentelor cu cele mai grave urmări, o deţin răsturnările de trac­toare — ne spune şeful in­spectoratului general de re­sort, ing. Gh. Dima. De ce se răstoarnă tractoarele ? Simplu : nu se respectă re­gulile privind executarea lucrărilor pe pante , se circulă cu viteze excesive , re­dotarea tractoarelor ce adaugă şi o repartiţie a cabinelor inegală, nejudi­­cioasă, care nu ţine seama de configuraţia terenului. Dacă Direcţia generală a mecanizării agriculturii a dotat staţiunile de maşini agricole din opt judeţe de­luroase cu numărul nece­sar de tractoare echipate cu cabine, departamentul I.A.S. nu a avut această grijă. Aici, „împărţeala“ s-a făcut funcţionăreşte, am zice cu ochii închişi, fără a se ţine seama de condiţiile de teren. Aşa se explică de ce zile să facă ceea ce nu făcuseră în doi ani ? — Absolut toţi... Era o treabă de citeva ore...­­ In materie de instructaje ni se relatează alte ciudă­ţenii. La I.A.S. Rm. Sărat, tractoriştii din transporturi erau instruiţi cu reguli ce privesc activitatea de repa­raţii ; la alte cîteva unităţi agricole, aceleaşi reguli de protecţia muncii erau pre­lucrate cu toţi salariaţii, in­diferent de specializarea lor : sudori, forjori, electri­cieni, mecanici, tractorişti, vizitii sau paznici ; la în­ • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT FOTBAL INTRE F. C. ARGES SI U. I. A. UN SINGUR PUNCI... Acum patru zile, la Constanţa, în­vinsă (şi obosită, se pare) U.T.A. ceda şefia clasamentului, şefie pe care a deţinut-o 20 de etape. Ieri, tot la Constanţa, interesantă coinciden­ţă, a trebuit să-şi apere poziţia noul lider, F.C. Argeş. Disputîndu-se însă în nocturnă, deci după ce rezultatul derbiului de la Arad era cunoscut, partida Farul — F. C. Argeş a stat mult timp sub semnul suspiciunii, ceilalţi doi pretendenţi la cucerirea titlului, U.T.A. şi Universitatea Cluj, punindu-şi, pe drept, întrebarea dacă gazdele işi apără şansele în mod spor­tiv sau dimpotrivă... Subliniind a­­ceasta nu facem vreun proces de in­tenţie, dar credem că orice motiv de speculaţie ar fi fost eliminat de la bun început ; federaţia avea (şi are) datoria să fie mai atentă la progra­marea meciurilor care pot decide in lupta pentru titlu. O nedumerire fi­rească au, de asemenea, spectatorii bucureşteni : de ce pentru meciul Steaua . Politehnica, de o mai mică importanţă pentru public, s-a ales stadionul „23 August“ cu uriaşele lui tribune şi nu stadionul „Republicii“, a cărui capacitate ar fi fost arhisu­­ficientă ? Oare pentru organizatori, pentru echipe sunt de preferat tribu­nele goale şi încasările mici ? La Arad, în derbiul etapei, victoria a revenit la limită („insă întru totul meritat“ — afirmă martori oculari­ echipei gazdă. Indiscutabil, disputa a presupus mari eforturi din partea ambelor formaţii, antrenorii res­pectivi operind, tocmai pentru a mai împrospăta forţele, schimbările re­gulamentare de jucători. Arădenii au dominat ceva mai mult, au avut cî­teva ocazii mari, dar de-abia tîrziu — urmarea unei faze aparent simple — au reuşit să înscrie singurul gol al partidei. O impresie bună au fă­cut, între alţii, Axente şi Domide. Clujenii s-au văzut, în final, stăpîni pe situaţie, dar U.T.A. s-a apărat din răsputeri. Victoria de ieri îi menţine pe fotbaliştii Aradului în imediata apropiere a locului întîi. Pentru moment, lupta pentru titlu angajează doar pe U.T.A. şi F. C. Ar­geş. Dar cele patru etape rămase pînă la încheierea campionatului pot aduce în prim plan, poate chiar în frunte, pe oricare dintre echipele clasate pe locurile 3—6, adică pe Universitatea Cluj, pe A.S.A. Tg. Mureș, pe S.C. Bacău sau — să nu surprindă ! — pe Rapid. De altfel, rapidiștii au realizat ieri singura vic­torie în deplasare. Faptul este no­tabil și pentru că Jiul nu a pierdut niciodată la Petroșani. Foarte interesantă rămîne In con­tinuare disputa indirectă dintre Poli­tehnica Iaşi şi C.F.R. Cluj, care — după cum se ştie — caută să evite penultimul loc (loc sortit retrogradă­rii). Invingînd ieri, într-o partidă extrem de dificilă, pe una dintre fruntaşele clasamentului (dacă ar fi cîştigat ieri la Cluj, băcăuanii s-ar fi aflat acum pe locul III !), ceferiş­tii din Cluj nutresc serioase speranţe că vor „supravieţui" în divizia A. Echipa ieşeană a jucat la Bucureşti şi a realizat un scor egal , mai mult de atît nici nu sperau, deşi ieri, pe terenul de joc. Steaua nu s-a arătat parcă dornică de o victorie, pe care, desigur, cei mai mulţi dintre supor­teri o scontau. Cu acest „nul“, Steaua se află pe locul 10 ; dacă ar fi cîşti­gat, putea fi pe locul 7. Chiar le este indiferent fotbaliştilor de la Steaua dacă echipa lor ocupă un loc în pri­ma jumătate a clasamentului sau în a doua sa parte ? Din punct de vedere al eficacităţii, etapa de ieri a fost mult prea să­racă . In opt partide, numai 18 goluri. Prea puţin, totuşi, dacă ne gîndim că in etapa precedentă se realizase un veritabil record : 29 de goluri. Partida nocturnă de la Constanţa nu a stabilit pe teren un învingător , la capătul a 90 de minute de joc — un joc plăcut doar în prima repriză, după pauză fiind presărat cu dese iregularităţi — nici Farul, nici F. C. Argeş nu au marcat vreun gol. Scorul însă ii avantajează evident pe pi­­teşteni ; ei păstrează mai departe po­ziţia de lideri şi au acum şi un punct avans faţă de U.T A. Un avans deloc liniştitor, dar care poate fi pînă la urmă hotărîtor. Se apreciază că F. C. Argeş are în continuare un program favorabil : duminică joacă acasă cu A.S.A. Tg. Mureş, apoi în deplasare cu Jiul, din nou acasă cu Crişul şi, în fine, la Bucureşti, cu Dinamo. De cealaltă parte, U.T.A. se vede în faţe unor meciuri, oricum, mai severe. Va juca, în ordine, cu Universitatea (la Craiova), cu Petrolul (la Arad), cu Politehnica (la Iaşi) şi, în ultima e­­tapă, cu S.C. Bacău (la Arad). Şi iată cum, de unde cu foarte puţin timp în urmă — cel puţin în privinţa luptei pentru titlu — cam­pionatul părea încheiat (echipa Ara­dului se îndrepta sigură şi singură spre cucerirea celui de-al 7-lea său titlu), amatorii de fotbal se află în faţa unui final de competiţie extrem de aprins, nimeni neputindu-şi asu­ma riscul unui pronostic exact asu­pra numelui echipei ce va cîştiga cel de-al 54-lea campionat naţional. I. DUMITRU­­ DE LA FEDERAŢIA DE FOTBAL Biroul Federaţiei Române de Fot­­bal a analizat modul de pregătire şi comportare a echipei olimpice de fotbal a României în meciul cu Da­nemarca şi a luat următoarele hotă­rîri : Sancţionarea cu interdicţia de a mai face parte din vreun lot re­prezentativ, în tot cursul anului 1972, a jucătorilor care au evoluat în par­tida de la Bucureşti cu Danemarca (mai puţin jucătorii proveniţi de la lotul reprezentativ A . Dumitru, Neagu şi Domide), precum si a se­­lectionabililor olimpici Vigu si Pan­­tea, care au manifestat acte de in­disciplină in timpul pregătirilor . E­­liberarea din funcţia de antrenor de lot reprezentativ a antrenorului Gh. Ola : Renunţarea la serviciile antre­norului Gh. Constantin : încetarea activităţii lotului olimpic român în forma lui actuală. Biroul C.N.E.F.S. a ascultat refe­ratul prezentat de către F. R. de Fot­bal şi a apreciat că atitudinea cri­tică şi autocritică a analizei, cit şi măsurile luate sunt corespunzătoare Biroul C.N.E.F.S. s-a referit in mod autocritic la atitudinea membri­lor săi in timpul pregătirilor repre­zentativei olimpice. AIn cîteva rînduri Finala C.C.E. la fotbal AJAX­ INTERNAZIONALE 2-0 Aseară la Rotterdam, în fata a peste 60 000 de spectatori, s-a dispu­tat finala „Cupei campionilor euro­peni“ la fotbal, intre echipele Ajax Amsterdam si Internazionale Milano După o primă repriză egală, în care, totuși, ambele echipe au avut ocazii de gol, victoria a revenit echipei olandeze cu scorul de 2—0. • ATLETISM. Cu prilejul unui concurs atletic desfășurat pe stadio­nul „Lenin" din Moscova atleta so­vietică Faina Melnik a corectat re­cordul mondial la aruncarea discului cu o performanţă de 65,42 m. Vechiul record era de 64,88 m şi aparţinea a­­celeiaşi atlete. REZULTATE TEHNICE • FARUL — F. C. ARGEȘ 0—0. • U.T.A. — UNIVERSITATEA CLUJ 1—0 (0—0). A marcat : Both (min. 71). • JIUL — RAPID 0—1 (0—1). A marcat : Neagu (min. 13). • STEAUA — POLITEHNICA 1—1 (1—0). Au marcat: Iordănescu (min. 3) , respectiv — Lupulescu (min. 72) • CRIŞUL — DINAMO 3—3 (1—1). Au marcat : Tamaș (min. 42), Agud (min. 65), Colnic (min. 84) , respectiv Dinu (min. 8), FI. Dumi­­trescu (min. 52), Radu Nunweiller (min. 55). • UNIVERSITATEA CRAIOVA - PETROLUL 3—0 (2—0). Au marcat : Marcu (min. 23), Neagu (min. 30), Oblemenco — din 11 m (min. 90). • A.S.A. TG. MUREŞ — STEAGUL ROŞU 3—1 (1—0). Au marcat : Bölöni (min. 4), Hajnal (min. 74), Lucaci II (min. 88) , respectiv Drăgoi (min 79). • C.F.R. CLUJ — S. C. BACAU 1—0 (0—0). A marcat: Soc (min. 48). Etapa viitoare (4 iunie) Universitatea Craiova — U.T.A. : F C. Arges — A.S.A. Tg. Mureş : Steaua — Dinamo : Politehnica — Crişul : Rapid — Farul : Petrolul — C.F.R. Cluj ; S. C. Bacău — Steagul roşu : Universitatea Cluj — Jiul. Cind tractoriştii Învaţă reguli de navigaţie aeriană... De ce un ordin clar privind normele de protecţia muncii în agricultură nu este respectat nici de către forul care l-a dat? locurile periculoase nu sunt marcate , se părăsesc iti­nerarele stabilite. Se prevede ordinul în a­­cest sens ? In primul rind dotarea tractoarelor cu ca­bine sau cadre de rezisten­ță. Cit de eficientă este măsura indicată o arată faptul că la tractoarele răs­turnate, care erau dotate cu asemenea cabine, în ulti­mii trei ani, nu s-a înre­gistrat nici un accident mortal, nici un accident care să genereze invalidi­tate. Cabinele au o rezis­tenţă de-a dreptul uluitoa­re. Iată un exemplu edifi­cator : surprins de tren, la traversarea nereglementară a unei linii ferate (lîngă Deveselu): un tractor cu cabină a fost rostogolit de cîteva ori pe o distanţă a­­preciabilă. Totuşi, tractoris­tul a scăpat doar cu nişte cucuie şi o simplă spaimă zdravănă. E, prin urmare, inutil să mai insistăm a­­supra necesităţii echipării tractoarelor cu asemenea cabine. Şi, totuşi, în mai bine de trei ani au fost do­tate cu cabine metalice mai puţin de patruzeci la sută din tractoarele de 65 CP La lipsa de sensibilitate a celor chemaţi să asigu­într-un judeţ din zona de deal cum este Clujul au fost dotate cu asemenea cabine doar cincisprezece la sută din tractoarele pre­văzute, cu mult sub media pe ţară. Chiar în condiţiile amin­tite, cea mai mare parte a accidentelor puteau fi evi­tate dacă locurile pericu­loase erau marcate pe teren şi dacă tractoriştii erau in­struiţi asupra modului de efectuare a întoarcerii şi a respectării regimurilor de circulaţie. Era o treabă grea, necesita investiţii ? Nimic din toate acestea. Şi totuşi ani de zile, conduce­rile multor unităţi agricole au făcut foarte puţin în a­­cest sens. Inspectorul gene­ral ing. V. Toma ne relata: — Era în aprilie. Am fost la S.M.A. Roşiorii de Vede. împreună cu directorul u­­nităţii m-am dus să văd marcajul locurilor pericu­loase. Am ajuns la C.A.P. Măldăreni. Marcaje nu e­­rau. Ele lipseau şi de pe terenurile altor cinci gos­podării. Am dat preşedin­ţilor C.A.P.-urilor respecti­ve termen de 48 ore pentru realizarea marcajelor.­­ Şi au reuşit în două preprinderea de industria­lizare a cărnii din Iaşi, şe­ful coloanei auto a instruit şoferii cu reguli care se re­feră la activităţi specifice zborurilor aeriene. Instruc­taje curat... aeriene. De ce se întîmplă aşa ? Fiindcă la multe unităţi a­­gricole propriile comparti­mente de protecţia muncii vegetează, sunt descomple­tate sau — tot atit de rău— salariaţii acestora sunt folo­siţi frecvent in alte activi­tăţi. La rindul lor, inspec­torii de stat se mulţumesc să ia măsuri de „îndreptare a stării de lucruri“ numai în unităţile controlate — nu generalizează experienţa bună, nu intervin cu auto­ritate pentru soluţii de principiu. Ne-am referit doar la prevederi a căror aplicare ar elimina cauzele pentru o bună parte din accidentele grave. Dar „Ordinul 100“ mai are cel puţin încă o duzină de prevederi care sunt aplicate doar parţial sau deloc. Cum se face că hotărîri bune, adoptate de colegiile unor foruri cen­trale, nu dau roadele scon­tate ? Să analizăm un exemplu. La art. 15, din „Ordinul 100“, se prevede că „în toate cazurile acciden­telor de muncă, soldate cu pierderi de vieţi, în termen de 24 de ore de la încheie­rea cercetărilor de către organele de stat judeţene, directorul unităţii în care s-a produs accidentul are obligaţia să se prezinte cu dosarul de anchetă la con­ducerea departamentului. Aici, pe baza referatului întocmit de compartimentul propriu de protecţie a muncii, se vor analiza cau­zele care au generat acci­dentul şi, în raport cu vina conducătorului unităţii şi a altor persoane, vor fi luate măsuri de sancţionare“. O procedură analogă se pre­vede şi în raport cu preşe­dinţii C.A.P. Prevederea, prin implicaţiile ei, depă­şeşte cu mult o sancţiune oarecare aplicată unui con­ducător de unitate: ea per­mite şefului de departa­ment să cunoască circum­stanţele producerii unor accidente grave, să le ana­lizeze şi să ia măsuri care să prevină repetarea unor accidente asemănătoare în toate unităţile departamen­tului. Dar la Departamentul agriculturii de stat, în 72 la sută din cazuri, prevederea de mai sus n-a fost respec­tată. Nimeni n-a chemat la ordine pe cei care se făceau vinovați sau care au încăl­cat prevederea respectivă din „Ordin“. Faptul că nu s-a urmărit de către depar­tament respectarea sarcini­lor stabilite prin ordin a contribuit la scăderea răs­punderii față de problemele protecţiei muncii, la sub­estimarea lor, s-a reflectat dureros în dinamica acci­dentelor. Nu ne-am propus să fa­cem o analiză a situaţiei ac­cidentelor de muncă în a­­gricultură (o parte din lip­surile semnalate au fost sau sunt pe cale de a fi reme­diate). Ne-am limitat la comentarea implicaţiilor pe care le are nerespectarea propriilor hotărîri. Am fi putut lua drept exemple de decizii, ordine şi hotărîri doar parţial aplicate şi de la Ministerul Minelor, Petrolu­lui şi Geologiei, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţie etc. Am preferat „Ordinul 100“ şi l-am examinat în amănunt, pe de o parte fiindcă este vorba de un act bine conceput, pe de altă parte, fiindcă el de­monstrează cu vigoare ade­vărul cunoscut dar încă ig­norat, că dispoziţiile, oricît de valoroase ar fi, nu se a­­plică de la sine şi că urmă­rirea eficienţei acestora, la fel ca a oricărui indicator economic, este o obligaţie a conducerii, la toate nivelu­rile. AI. PLAIEŞU Al 28-lea Congres anual al Federaţiei internaţionale a arhivelor de film (F.I.A.F.) La Bucureşti au început, miercuri dimineaţa, lucrările celui de-al 28-lea Congres anual al Federaţiei interna­ţionale a arhivelor de film (F.I.A.F.). Această manifestare reuneşte re-­­prezentanţi ai arhivelor naţionale de film din peste 30 de ţări, precum şi numeroşi specialişti în domeniul is­toriei, criticii şi arhivisticii cinema­tografice. La şedinţa inaugurală au adresat cuvinte de salut Corneliu Leu, direc­tor general adjunct al Centrului Na­ţional al Cinematografiei, şi Virgil Calotescu, secretar al Asociaţiei cineaştilor din ţara noastră. Preşedintele federaţiei, prof. Jerzy Toeplitz, a prezentat apoi raportul de activitate al F.I.A.F. în interva­lul scurs de la congresul precedent. Timp de 4 zile, participanţii vor dezbate probleme privind perspecti­vele dezvoltării activităţii federaţiei, păstrarea şi conservarea filmelor etc. Programul reuniunii mai prevede un colocviu organizat de Arhiva Na­ţională de Film şi Institutul de Is­toria Artei de pe lingă Academia de ştiinţe sociale şi politice, pe tema „Arhiva de film şi cercetarea isto­riei cinematografice“. Pe durata desfăşurării congresului, la sala „Union“ va avea loc un ciclu de proiecţii intitulat „Bijute­rii ale cinematografului“, prilej cu care vor fi prezentate pelicule de valoare puse la dispoziţie de arhivele nationale de film, membre ale F.I.A.F. (Agerpres) CLASAMENTUL F. C. Argeș 26 16 2 8 42—31 34 D.T.A. 26 13 7 6 45—24 33 I­niv. Cluj 26 13 5 8 36—25 31 A.S.A. Tg. Mureș 26 12 7 7 29—27 31 S. C. Bacău 26 13 4 9 40—31 30 Rapid 26 12 4 10 38—30 28 Steagul roşu 26 10 7 9 28—20 27 Dinamo 26 10 7 9 37—31 27 Univ. Craiova 26 11 5 10 34—31 27 Steaua 26 9 8 9 31—23 26 Farul 26 8 9 9 25—32 25 Jiul 26 9 6 11 23—32 24 Petrolul 26 8 7 11 19—33 23 Politehnica 26 5 10 11 28—39 20 C.F.R. Cluj 26 6 7 13 21—33 19 Crisul 26 2 7 17 13­ 47 11 COLOCVIU „EXIGENTE NOI IN METODICA PREDĂRII ŞTIINŢELOR SOCIALE“ In zilele de 30 şi 31 mai a avut loc la Bucureşti colocviul cu tema „Exi­genţe noi în metodica predării ştiin­ţelor sociale“, organizat de Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului, în ca­drul manifestărilor consacrate apro­piatei Conferinţe Naţionale a Parti­dului Comunist Român. Programul colocviului a cuprins numeroase comunicări ale unor ca­dre didactice din învăţămîntul de cultură generală, profesional şi teh­nic, precum şi din învăţămîntul su­perior, membri ai Academiei de ştiinţe sociale şi politice, cadre de la Academia „Ştefan Gheorghiu“, A­­cademia Militară, care au abordat o problematică amplă şi diversă pri­vind creşterea rolului ştiinţelor so­ciale în ridicarea pe o treaptă supe­rioară a activităţii ideologice-educa­­tive în şcoli şi facultăţi, perfecţiona­rea metodicii predării, accentuarea caracterului ei partinic, militant, le­garea cit mai strînsă de necesităţile practicii. Comunicările au suscitat ample dezbateri, un rodnic schimb de experienţă. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tov. Virgil Cazacu, prim-adjunct al ministrului educa­ţiei şi invăţămîntului. Particpanţii au adoptat în unani­mitate textul unei telegrame adre­sate Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune printre altele : „In tot ceea ce întreprindem, ac­ţionăm ca activişti de partid con­ştienţi de îndatoririle noastre şi de marea răspundere ce ne revine în educarea comunistă a tineretu­lui ; noi, cadrele didactice de la catedrele de ştiinţe sociale, sîntem hotărîţi să ne înzecim eforturile pen­tru ridicarea predării acestor ştiinţe la nivelul exigenţelor actuale, să înarmăm întregul tineret din şcoli şi facultăţi cu temeinica însuşire a po­liticii interne şi externe a partidului nostru“. LISTA DE ClŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA LA SORŢI DIN 31 MAI 1972 Cîştigurile revin Întregi obligaţiu­nilor de 200 Iei. In valoarea cîştiguri­­lor este cuprinsă şi valoarea nomi­nală a obligaţiunilor cîştigătoare. Plata cîştigurilor se face prin filia­lele C.E.C. — o­­S g g £ £ Valoarea S? «S§ 2 cg cîștigurilor c ?, h n«» s o s«______________ 15 «Ss fgsi? Zv Sv ZgST 8X total# o o 1 74766 32 100 000 100 006 1 31734 28 7­6 000 75 000 1 78654 24 50 000 60 000 1 01081 36 25 000 25 000 I 53481 03 10 000 10 000 I 00479 19 6 400 6 400 I 97590 40 5 000 S 000 Termi­nația serie) 100 930 63­2 000 100 733 01 2 000 400 000 100 829 03 1 000 100 034 37 1 000 100 252 32 1 000 100 327 20 1 000 400 000 1000 80 26 800 0­10 58 29 800 1000 37 48 800 2 400 000 1807 TOT­A­Li 3 471 400 ­ FAPTUL DIVERS Credit şi... dobîndă Cabanier la cabana „Negoiu“ din munţii Făgăraş, Ernst Kloos, trebuia să depună suma de 26 000 lei, rezultată din vînzări, la casieria Oficiului judeţean de turism Sibiu. Aflînd „pon­tul“, Liviu Cazan din Sibiu, str. 1 Mai nr. 17, s-a oferit să-i facă el acest serviciu. Impresionat de un asemenea „gest“, E. R. i-a încredinţat banii. L. C. i-a primit bucuros şi... a dispărut şi mai bucuros ! Pentru aceasta, Tribunalul judeţean Sibiu l-a condamnat la 4 ani închisoare. Din aceeaşi sentinţă reţinem însă şi un alt fapt : pentru în­credinţarea banilor respectivi unei persoane care nu prezenta garanţia necesară, E. R. va exe­cuta acum trei luni închisoare. La aşa credit, aşa dobindă ! De la gară pîzi’ la moară... In ziua de 29 mai a fost expe­diat de la baza de recepţie Ben­­ca-Teleorman un vagon încărcat cu 60 tone griu pentru moara din Alexandria. Dar, aşa cum aveau să se convingă şi ceferiştii din Roşiorii de Vede (care au re­partizat vagonul respectiv pen­tru acest valoros transport), una din clapele de descărcare nu a­­vea siguranţa... asigurată. Con­secinţa : la trecerea vagonului prin staţia Roşiori, siguranţa lipsă le-a tras... clapa ! In urma trepidaţiilor, clapeta a cedat şi aproximativ 20 tone de grîu „au fost descărcate“ intre şine. No­roc însă că, trenul fiind în manevră, griul s-a împrăştiat pe o distanţă de numai cîţiva metri şi, în bună parte, a pu­tut fi adunat. Totuşi, diferenţa trebuie recuperată, dar nu de la acarul Păun. „20 - 25/72“ şi-a făcut­­ datoria Un fapt dintr-o scrisoare pri­mită din partea ing. Petru Fu­­lea, din cadrul formaţiei 20— 25/72 „Geofizica” a I.P.G.G. Bucureşti, aflată acum in co­muna Vama (Suceava). „In ziua de 18 mai a.c. — ne rela­tează el — in timp ce execu­tam unele lucrări în comuna Moldoviţa o casă situată la ci­teva sute de metri a început să ardă. Toţi ca unul, întregul co­lectiv de prospectori, artificieri şi sondori, am pornit cu un trac­tor cisternă spre locuinţa cu­prinsă de flăcări al cărei stă­­pin era plecat din localitate, împreună cu vecinii am scos din casă un copil care dormea, bunurile, aflate in pericol şi am început lupta cu focul. În­treaga formaţie şi-a făcut da­toria, lucrînd cu toată dăruirea la salvarea locuinţei incendiate şi a celor din imediata ei apro­piere. Sunt demne de menţionat numele cîtorva dintre eroii a­­cestei acţiuni: conducătorul auto Gheorghe Neculăeş şi artificierii Lixandru Stan şi Constantin Moise“. Aripi pentru... un porumbel „In ziua de 23 mai 1972 — ne scrie Ioan Chir­ara, din comuna Măerişte nr. 235, judeţul Sălaj — deasupra casei în care lo­cuiesc a poposit un porumbel de poştă. Aflat probabil în cursă, el era atit de obosit şi nemişcat, incit l-am putut prin­de şi am început să-l hrănesc, reţinîndu-l printre porumbeii mei. Pe picior poartă însemnul 085—67—990. Intre timp, el s-a mai pus pe picioare, dar nu s-a refăcut complet pentru a-şi continua drumul. De aceea, rog pe această cale pe stăpânul lui să decidă: să-i dau drumul (dacă are garanţia că va ajun­ge acasă) sau să aştept pînă va veni el să-l ridice ?“ Cine-l a­­jută pe semnatarul scrisorii în strădania lui de a găsi... aripi, care să-l ducă pe porumbel la cuibul său ? S-au grăbit cu demolatul Pînă nu de mult, în Vaslui exista un singur hotel în care găseau găzduire mulţi dintre oaspeţii dornici să rămină peste noapte în acest oraş. De la o vreme insă, numărul vizitatori­lor a crescut şi edilii locali s-au văzut nevoiţi să construiască un hotel modern. Dar nici nu s-a terminat bine construcţia aces­tuia şi aceiaşi edili s-au apucat să-l demoleze pe cel vechi ! Re­zultatul ? în prezent, cine vizi­tează pentru mai multe zile Vasluiul trebuie să ia primul tren şi să-şi caute loc la hotel în altă parte. Pentru că hotelul nou nu va fi dat în folosinţă decit o dată cu terminarea lucrărilor la reţeaua de alimentare cu apă a oraşului ! Oare clădirea veche nu putea fi demolată după ce prelua „ştafeta“ noua unitate ? Pentru că, apropo de ştafetă, mai ales In asemenea situaţii, ea nu se predă înainte de linia de sosire, ci din mers, după roda­jul adecvat. Rubrica redactata de Dumitru TIRCOB si corespondenții „Scînteii" "■Mae mmmmm mmmmmm mmm—m mmmmmm -

Next