Scînteia, iulie 1972 (Anul 41, nr. 9195-9225)

1972-07-01 / nr. 9195

is cinstea Curnii Naţionale a P. G. I şi a celei de-a XIV a aniversări a nepili­­­i * Al 3-lea furnal de la Galaţi în pragul primei şarje GALAŢI (Corespondentul „Scân­teii“). — 30 IUNIE, ORA 14:00. In vatra furnalului nr. 3 de 1­­00 mc a fost aprins focul în vederea uscării zidăriei. Practic s-ar putea spune că pe platforma Combinatului siderurgic de la Galaţi au început la cel de-al treilea furnal de 1700 mc pre­gătirile în vederea elaborării in cursul lunii iulie a primei sam­e de fontă. Faţă de primul furnal de 1 700 mc, construcţia celui de-al treilea a durat cu 5 luni mai puţin. Au fost executate 770 000 mc săpături şi circa 620 000 mc umpluturi, 150 000 mc betoane, 8 400 tone armătură şi peste 23 000 tone zidărie refractară. La acestea se adaugă cele peste 16 000 tone utilaje tehnologice şi circa 11 000 tone construcţie metalică. Numeroase întreprin­deri, printre care uzinele „23 Aura.l", „V-l­.n­, I—HUU* de fizică atomică Şi alte multe unităţi din Bucureşti, „In­­dependenţa“-Sibiu, „Electropu­­tere“ Craiova, Uzina de utilaj pe­trolier din Tîrgovişte, U.C.M.M.A. Bocşa, „Industria sîrmii“ din Cîmpia Turzii au concurat la construcţia acestui obiectiv. ÎN PAGINA A II-A Oameni de seamă ai societăţii noastre DELEGAŢI LA CONFERIN­ŢA NAŢIONALA A PAR­TIDULUI FOTO-INTERVIU CU KIRÁLY IOAN1 PROLETARI DIN TOATE ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 9195 Simbătă 1 iulie 1972 8 PAGINI - 40 BANI CINCINALII! IN PATRU­ ANI SI IN­MATIITE! Producţia suplimentară de utilaje işi amplifică valoarea cind este realizată din metal economisit Iniţial, unităţile Centralei Indus­triale de utilaj chimie şi pentru ra­finării s-au angajat ca în acest an, pe ansamblu, să realizeze peste preve­derile planului o producţie globală de 17,6 milioane lei şi o producţie mar­fă de 51,7 milioane lei. Concluzia fi­nală a analizelor ample desfăşurate in ultimul timp în uzinele acestei centrale industriale a fost insă că an­gajamentul poate fi majorat la 31 milioane lei la producţia globală ■ şi la 77 milioane lei la produc­­ţia-marfă. In ca­ne vor concretiza aceste sporuri va­lorice de produc­ţie ? — a fost in- ■■■■■■ trebarea cu care a început convorbirea ce am avut-o recent cu ing. Gheorghe Petrescu, di­rectorul tehnic al C.I.U.C.R. din Bucu­reşti. — 200 tone utilaj chimic. 1 000 pompe de diferite dimensiuni. 42 va­­goane-cisternă. 4,5 milioane rulmenţi speciali şi 30 000 butoaie sunt princi­palele produse pe care le vom realiza, peste plan, în anul curent. Toate au de pe acum desfacerea asigurată. — Ce cantităţi de materii prime şi materiale — în special metal — va necesita fabricarea acestei producţii suplimentare ? — Chiar azi, compartimentul de concepţie a predat producţiei ulti­mele documentaţii de execuţie nece­sare fabricării tuturor sortimentelor prevăzute în angajamente. (Este un autentic succes pentru uzinele cen­tralei noastre care, pină nu de mult, întâmpinau serioase dificultăţi în asigurarea la timp a proiectelor de execuţie , cu implicaţiile binecunos­cute , restante faţă de termenele contractuale ş.a.). Revenind la pro­blema în discuţie, calculele arată că pentru îndeplinirea angajamentelor asumate in 1972 este necesară canti­tatea de 2 392 tone metal. — Cum, pe ce căi veţi asigura a­­ceastă cantitate de metal ? — In primul rînd, avem în vedere valorificarea resurselor interne, în­noirea si modernizarea producţiei, aplicarea de tehnologii perfecţionate sunt modalităţi de acţiune care, pen­tru tehnicienii din centrală şi uzinele componente, au valoare imediată, re­flectată pe planul eficienţei econo­mice. Bunăoară, prin trecerea la fa­bricarea schimbătoarelor alveolare vom înregistra nu numai îmbunătă­ţirea randamentului de lucru a aces­tor produse, ci şi economii de me­tal de 3 milioane lei/an ; de aseme­nea, pe baza realizării de recipiente de înaltă presiune pentru­ industria chimică prin fretarea succesivă de virele neprelucrate, cheltuielile de producţie se vor reduce cu 7,5 mi­lioane lei pină la sfîrşitul cincinalu­lui, evitîndu-se totodată, importuri de 5 milioane lei valută. Prin con­fecţionarea din poliesteri armaţi cu fibre de sticlă a utilajelor tip reci­pient pentru industria chimică, adao­surile de prelu- ■■■■■■i*** crare se vor redu­ce la minimum, iar prin elabora­rea de dispozitive de contactare pen­­­­tru­­toloar­e de fracţionare si ab-­mmmmmmmmmmm sorbţie de mare capacitate vom obţine economii de metal de 4 milioa­ne lei/an. In fine, execuţia schimbă­toarelor de căldură — care lucrează în medii puternic corozive — prin noi tehnologii, sudarea prin procedee mo­derne a otelurilor înalt aliate pentru Dan MATEESCU (Continuare in pag. a III-a) Cum asiguraţi baza materială a îndeplinirii angajamentelor ? Tehnica modernă potenţează eforturile colectivului de muncă de la Combinatul petrochimic din Piteşti La vremea cînd se stringe griul Se stringe griul şi satul cunoaşte un ne­­astimpăr ciudat pe care cine nu s-a năs­cut acolo nu-l poate înţelege. Oamenii se răsucesc pe prispe, sub ţolul înflorat, cată cu un ochi tul­bure la apusul livid al lunii, trec cu noaptea-n cap pe Ungă Um, amestecă boabele in dinţi şi simt gustul acela dulce-acrişor, unic, al făinii, măduva lu­mii,­­cum îi zicea Homer. Sint ani de cînd, intr-o asemenea vre­me de azur încins, cocoţat pe un gard cu Lică ne uitam uimiţi cum şaispreze­ce perechi de boi trag anevoie la deal batoza, spre aria de treier; năduşiţi, oa­menii pocneau ha­rapnicele suduind şi indemnînd aprig vi­tele ajunse, spre coa­ma dealului pieziş, la capătul puterilor. Au izbutit — oftă Lică — mai bine o scăpau naibii la vale şi se sfărima... Nici o bu­curie n-avea, căci, fiind cel mai necăjit băiat al satului, orfan ţinut din milă de mătuşi calice, ii era hodă­it totdeauna să stea doar la spatele maşinii de treier. Carele urcau din şap­te sate încet, chinuit spre arie, snopii tre­ceau din care în ci­reada, iar de aici în gura lacomă a maşi­­nii. Locomobile du­duia şi scotea fum pe coşu-i negru, ba­toza tremura zgudu­ită de cureaua tare, boabele curgeau şu­voi in saci şi undeva, la spatele infernalei maşini, intr-un nor vinzolit, de pleavă a­­burie, Lică, orbit, nins, cu gura cleioasă şi urechile surde, îm­brăcat intr-un veş­­mint nevăzut, dar înţepător, de fire re­tezate şi semincioare bolnave, trăgea deo­parte, cu furca, în­­tr-o mișcare iute, ne­contenită, fără nici un răgaz, paiele, care altfel l-ar fi îngropat. După treicris cădea lat, cîteva zile, răcind ca după lingoare, scrîșnind prin somn, zvîrcolindu-se, gemind. Nici acum n-are somnul prea bun; e primarul comunei şi umblă neliniştit prin faţa casei, se uită, din pridvor, în lumina ce­nuşie a zorilor, la di­­nosaurii metalici — pregătiţi undeva in coasta satului — de parcă s-ar teme să n-o pornească singuri, înainte de vreme. „Sfii — îmi aminteşte — ce visam eu cind înce­pea secerişul ? Că va veni intr-o zi Sfinta Vineri din poveste şi-mi va aduce o pe­reche de ochelari, fi­indcă pleava îmi dis­trugea ochii, mă ustu­rau pe urmă două-trei săptămini. Numai că uite, cind mi i-a adus, n-a mai fost nevoie. Acum am de ceilalţi, de vedere, fiindcă tre­buie să semnez toată ziua şi toată noaptea hirţii şi mi-a slăbit vă­zul". „Eşti pregătit, Lică, pentru stringerea recoltei ?“ — îi intreb „Sintem­ pregătiţi, du-te şi la cooperativă, vezi şi tu singur. Dacă timpul rămine bun, scoatem două mii cinci sute la hectar". Nu-i o scofală, prea mare“ „Dar pe timpul lui tat-tu — se supără el — cit ieşea ? Opt sute — şi acelea nu două cu neghină. Cu corpuri străine, adică. Acum îl tratăm ştiinţific şi e curat, cred că o să aibă cea mai mare greutate hectolitrică pe judeţ, optzeci şi doi. Stai aici pînă iese gri­ul nou, să-ţi facă Minodora un colac să-l măninci tu singur­­singurel". „Nu pot, Lică, am o şedinţă la Bucureşti". „Da’ mă­car pînă începe să um­ble combina, să ne suim şi noi pe ea, ră­­mii ? Că ne-au trimis una nou-nouţă, uşoară, frumuşică, parcă-i o gabrioletă“. „Nu pot, iartă-mă, plec la as­finţit". „Rău eşti, şi eu care credeam c-am să te conving s-o vezi, să scrii la gazetă că ne mai trebuie trei — si nu ni le di... Atunci iti trimit colacul cu pos­ta. Da’ scrii ? la notea­ză. rolo. datele...“. ...Si notez, in timp ce in aerul pur începea să adie cea mai dulce mireasmă a pământu­lui : mirosul piinii. Valentin SILVESTRU Tovarăşul Nicolae Ceauşescu -l -­ a primit pe Eduardo Frei Montalva, liderul Partidului Democrat-Creştin din Chile Vineri, 30 iunie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşe­dintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, preşedin­tele Consiliului Naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste, a primit în staţiunea Neptun, pe liderul Parti­dului Democrat-Creştin din Chile, Eduardo Frei Montalva, fost pre­şedinte al Republicii Chile, care face o vizită în Ţara noastră, la in­vitaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, în cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, au fost abordate unele probleme privind dezvoltarea relaţiilor româno-chiliene, precum şi unele aspecte ale situaţiei poli­tice internaţionale actuale. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. ÎN ZIARUL DE AZI: ® Locul de muncă al activistului de partid , în mijlocul oamenilor ® Predarea şi teior sociale mai feric­­inte­, grata în problematica actuală, în practica construcţiei socialiste ! • Ziua internaţională a cooperaţiei Artele plastice în perspectiva marilor evenimente ale anului Anul acesta este marcat de două mari evenimente politice — Confe­rinţa Naţională a P.C.R. şi împlinirea a 25 de ani de la proclamarea republicii. Am solicitat, răspunzind interesului legitim al cititorilor, cî­teva precizări in legătură cu manifestările prin care artele plastice vor intimpina primul dintre aceste evenimente . — Ne-am propus — ne-a răs­puns tovarăşa Tamara Dobrin — ca, în cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R., să organi­zăm — atit în Capitală, cit şi in nu­meroase centre judeţene — expoziţii „antologice“ care să reflecte activi­tatea creatoare a plasticienilor noş­tri în toate domeniile, evident cu un accent mai pronunţat asupra picturii, sculptu­rii şi graficii.­­ Cele două săli de la parterul Mu­zeului de artă al Republicii Socia­liste România vor­­ reuni o expoziţie care va cuprinde aproximativ 100 de lucrări de pictură şi sculptură. După cum este cunoscut, evoluţia noastră istorică sau contemporană, marile aniversări ale poporului nos­tru (semicentenarul U.TC., împlini­rea a 10 ani de la Încheierea coope­rativizării agriculturii), dezvoltarea economică a României au constituit temele unor numeroase lucrări de pictură, sculptură şi grafică. Aflate acum în curs de selecţie, aceste lucrări vor oglindi orientarea creaţiei plastice pe principalele di­recţii indicate de documentele Con­gresului X şi ale plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. Evi­dent, accentul se va pune asupra unora dintre cele mai valoroase lu­crări, remarcate cu prilejul expoziţii­lor bienale sau anuale, al saloanelor republicane sau judeţene, al expozi­ţiilor de grup sau personale , lucrări care reflectă angajarea artiştilor plastici în activitatea ideologică, po­litică, social-culturală a ţării noastre. Artişti din toate generaţiile — atit mari maeştri, personalităţile repre­zentative ale generaţiilor mature, rnt şi un număr însemnat de tineri — vor releva şi de astă-dată, prin lu­crările lor, efortul de pătrundere a unor zone majore, semnificative ale realităţilor noastre socialiste. Se va ilustra, încă o dată, efervescenţa creatoare, spiritul angajant al artei, rod al contactelor fireşti ale artiştilor cu Industria, cu agricultura, cu viaţa social-culturală si politică. Fenome­nul pe care l-am descris pînă acum va fi prezentat în această „antolo­gie" a plasticii noastre pe care o in­tenţionăm. Am conceput această ma­nifestare într-o strînsă colaborare a Direcţiei artelor plastice cu Uniu­nea artiştilor plastici şi lucrătorii din muzee — ca o încercare de a stringe un buchet cu o bună parte din ceea ce s-a realizat mai valoros în ultimii 4 ani. — In afara acestei manifes­tări de amploare se pregătesc şi alte expoziţii ? Simultan, expoziţii cu caracter si­milar se vor deschide In multe din­tre muzeele de artă ale ţării. Consiliul Culturii şi Educaţiei So­cialiste, prin Di­recţia artelor plastice şi Oficiul pentru organiza­­rea expoziţiilor de artă, va trimi­te In ţară şase expoziţii cuprinzînd fiecare circa 40 de lucrări de pictură şi grafică, expoziţii care vor fi iti­nerate nu numai în oraşe, ci şi la numeroase cămine culturale. Trebuie să amintesc, de asemenea, că la începutul lunii iulie o expoziţie de artă contemporană românească se va deschide la muzeul Ermitaj din Leningrad, că o alta se află deschisă în Anglia, că sunt pregătite lucrările pentru alte expoziţii în ţările socia­liste, în unele ţări din Europa occi­dentală. in America de Nord şi ţă­(Continuare in pag. a IV-a) Interviu cu Tamara DOBRIN, vicepreşedintei a Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste Tovarăşul Emil Bodnaraş s-a înapoiat în Capitală Vineri după-amiază s-a înapoiat în Capitală tovarăşul Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, care, însoţit de­­Henri Coandă, mi­nistru, consilier­­, Consiliul de Stat, a făcut o vizită o­­ficială in Marea Effiteirie. La sosire, pe aeroportul Otopeni, au fost prezenţi tovarăşii Gheorghe In ultima zi a vizitei neoficiale în­treprinse in Marea Britaine s, vicepre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Emil Bodnaraş, a avut­ o întrevedere cu Michael Heseltine, ministru pentru problemele aerospaţiale. Vicepre­­şedintele Consiliului de Stat a fost însoţit de academicianul Henri Comi­­dă, ministru, consilier la Consiliul de Stat, şi de ambasadorul Republi­­cii Socialiste România la Londra, Vasile Pungan. La întrevedere a par­ticipat lordul Drumalbin, ministru fără portofoliu, şi funcţionari supe-Pană, Ilie Verdeţ, precum şi Vasile Gliga, adjunct al ministrului afaceri­lor externe. A fost de faţă Derick Rosslyn Ashe, ambasadorul Marii Britanii la Bucu­reşti. Cu­ acelaşi avion s­ sosit la Burt,a­reşti dr. Stanley G. Hooker, director tehnic la firma ,.Rolls Royce“. •riori, din Departamentul comerţului şi industriei. Vineri dimineaţă, vicepreşedintele Consiliului de Stat a primit la am­basada română pe Sir Arnold Vi­elstock, directorul general al com­paniei britanice „General Electric“, şi pe Joh­n Wiseman, director gene­ral al companiei „U.K. Opticans Lei“. La plecarea din Londra a tovară­şului Emil Bodnaraş au fost prezenţi reprezentanţi ai conducerii firmei „Rollsx Royce“, precum şi ambasado­rul român la Londra, Vasile Pungan. (Agerpres) Plecarea delegaţiei Partidului Poporului din Panama Delegaţia Partidului Poporului din Panama, formată din tovarăşii Ruben Dario Souza, secretar general al Par­tidului Poporului din Panama, şi Reyes Antonio Mark, membru al C.C. al partidului, care, la invitaţia Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Român, a făcut o vizită de prietenie in ţara noastră, a părăsit vineri dimineaţa Capitala. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Comite­tului Executiv al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R.. Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) PAGINA A V-A OMUL FATĂ IN FAȚĂ CU EL ÎNSUȘI * Testul zilnic al sănă­tății morale; * Fișier social: Venise cu glndul să stea un an şi a rămas pentru toată viaţa ; * Civilizația străzii în perimetrul Gării de Nord . PAGINA A VI-A REPORTAJ PE GLOB ® De la Pacific la At­lantic (note de drum din Canada); • „Salongo" — cînte­­cul de dragoste al Zai­rului; • 0 tragedie sud-viet­nameză; o De pretutindeni. viaţa internaţională O Statele Unite au hotărît să revină la tratativele cvadri­parti­te de la Paris. O Organizaţia „Unitatea latino-americană" chea­mă la luptă pentru independenţă economică. • O nouă rundă de convorbiri indo-pakistaneze. • Corespondenţă din Viena : Poziţii realiste la Con­gresul Internaţionalei socialiste. • Corespondenţă din Geneva : La încheierea Con­ferinţei Internaţionale a Muncii.

Next