Scînteia, iulie 1972 (Anul 41, nr. 9195-9225)
1972-07-01 / nr. 9195
PAGINA . PREDAREA ŞTIINŢELOR SOCIALE mai ferm integrată in problematica actuală, in practica construcţiei socialiste! întărirea legăturii cu practica socială, ancorarea fermă în problematica actuală au fost constant subliniate in documentele de partid, ca reprezentînd condiţia esenţială de sporire a rolului formativ al ştiinţelor sociale in invătămîntul superior. Colocviul organizat recent de Ministerul Educaţiei şi Invătămîntului privind metodica predării ştiinţelor sociale, ca şi constatările făcute in ultimul timp de un şir de colective de control au relevat unele progrese pe acest ţărim, dar şi anumite rămineri în urmă, care merită să fie analizate de colectivele de catedră în scopul Îmbunătăţirii calităţii predării. O orientare pozitivă spre abordarea problemelor practice ale construcţiei socialiste este pusă în evidenţă de activitatea catedrei de economie politică din cadrul Institutului politehnic Bucureşti. Pornindu-se de la pregătirea de specialitate a studenţilor, aci s-a trecut la modelarea matematică a unor procese economice, cum ar fi reproducţia socialistă, eficienţa economică privită prin prisma productivităţii muncii, investiţiile, introducerea tehnicii noi etc., ceea ce înlesneşte studenţilor să pătrundă în structura intimă a acestor procese, să desprindă concluzii de certă valoare practică. La Institutul agronomic Bucureşti, problematica cursului de economie politică a fost îmbogăţită prin tratarea aprofundată a unor probleme majore ale agriculturii noastre socialiste, cum ar fi problemele dezvoltării bazei tehnico-materiale, căile reducerii cheltuielilor materiale de producţie şi ale creşterii productivităţii muncii, importanţa aplicării acordului global, iar în cadrul seminariilor s-a urmărit deprinderea studenţilor să opereze practic cu metodele de analiză a activităţii economice din unităţile agricole. Un pas mai departe in legarea lecţiilor de viaţă, de practica socială, s-a făcut la Institutul pedagogic Suceava, in sensul că la anumite teme, cum ar fi preţul de cost, organizarea şi conducerea întreprinderilor socialiste, retribuirea muncii etc. seminariile s-au desfăşurat chiar în cadrul unor întreprinderi din oraş , specialişti de înaltă competenţă au dat explicaţii şi au răspuns la întrebările studenţilor asupra aspectelor concrete care se ridică în legătură cu aceste teme în unitatea respectivă. De asemenea, la tema funcţiile statului socialist, creşterea atribuţiilor organelor locale, s-a organizat o întrlnire cu primarul municipiului Suceava, cu primarii din citeva comune ; studenţii şi-au putut da seama mai bine în acest fel de mecanismul exercitării puterii pe plan local, de modalităţile de atragere a maselor largi de cetăţeni la activitatea de conducere. Desigur, asertienea acţiuni trebuie organizate judicios, fără să se dezorganizeze procesul de invăţămînt si cu grija ca ele să ofere un plus real de cunoştinţe, pentru că în caz contrar se pot transforma in simple excursii turistice, puţin profitabile pentru procesul instructiv-educativ — ne spunea lector univ. Maria Iurescu, de la catedra de ştiinţe sociale a institutului. Am mai aminti, în sfîrşit, tot ca o experienţă interesantă, modul în care la Institutul pedagogic din Bacău se predă „Sociologia educaţiei", disciplină nou introdusă în planul de invăţămînt. „Prima jumătate din orele afectate predării — ne spunea conf. dr. Ioan Merfea — le-am dedicat însuşirii teoretice a sistemului naţional al disciplinei, precum şi asimilării unor metode şi tehnici de cercetare sociologică. In a doua jumătate a anului am format grupe de cite patru studenţi, repartizate la cite o şcoală din judeţ, cu scopul de a-i deprinde să aplice cunoştinţele dobindite. Astfel, grupele amintite au întreprins cercetări privitoare la diferite aspecte ale procesului de învăţămînt : orientarea profesională a elevilor, cum se sudează colectivele şcolare, îndrumarea organizaţiilor de pionieri şi U.T.C. La examen studentul expune tema cercetată, metodele pe care le-a aplicat, rezultatele la care a ajuns. După ce verificăm aceste rezultate, modul în care au decurs investigaţiile, concluziile sunt aduse la cunoştinţa şcolii respective“. Astfel de exemple, care, evident, pot fi multiplicate, contrastează puternic cu altele , din păcate încă frecvente, concludente, la rîndul lor, pentru persistenţa tendinţelor de a menţine cursurilor de ştiinţe sociale un caracter scolastic, abstract şi tezist, răpindu-le astfel însăşi raţiunea de a fi capacitatea de înrîurire pozitivă, de educare în spirit comunist a viitorilor specialişti. Este greu de sesizat ce rol formativ îşi asumă lecţii ca prelegerea despre legitatea progresului social, ţinută la Institutul de construcţii Bucureşti, care s-a rezumat la repetarea unor generalităţi arhicunoscute deşi, după cum se ştie, in legătură cu conceptul de progres se poartă în viaţa ideologică internaţională discuţii vii, reflectînd poziţii filozofice şi politice radical opuse. Fără îndoială că prezentarea argumentată a concepţiei marxiste in acest domeniu in confruntare cu concepţiile adverse, abordarea concretă a modului specific, cîteodată contradictoriu, în care se realizează progresul social in genere şi cu deosebire in ţara noastră, ar fi constituit un ajutor mult mai util acordat studenţilor. Ruperea de viaţă îşi găseşte adesea expresie şi în tendinţele istoriciste ce devitalizează unele lecţii. Concludentă în acest sens ni s-a părut lecţia „Naţiunea socialistă şi trăsăturile ei", predată la Bacău. Oricit de nefiresc ar părea, cea mai mare parte a acestei lecţii a fost consacrată repetării unor lucruri cunoscute de studenţi din alte lecţii despre apariţia şi evoluţia naţiunilor. In schimb, au fost insuficient abordate tocmai aspectele ce ar fi trebuit să constituie elementul esenţial al lecţiei , concluziile decurgînd din procesul de făurire a naţiunii socialiste române, aportul partidului nostru la dezvoltarea teoriei marxist-leniniste despre naţiune, poziţia corectă, ştiinţifică în confruntarea de idei ce se desfăşoară în acest domeniu în lumea contemporană. Caracterul abstract, ruptura de viaţă apar şi in unele seminarii, dezbateri. Am asistat, la institutele de invăţămînt superior din Bacău si Galati, la seminarii consacrate revoluţiei tehnico-ştiintifice contemporane, in care cadrele didactice au intervenit prea timid pentru a orienta discuţiile în funcţie de profilul institutului, de viitoarea profesie a studenţilor, pentru a încerca o abordare a temei în legătură cu problemele locale, deşi judeţele respective, în primul rînd prin impetuoasa lor dezvoltare industrială, dar şi prin alte aspecte, ofereau suficiente elemente în măsură să ilustreze desfăşurarea acestei revoluţii, multiplele ei implicaţii social-economice. Cum ar putea fi depăşite asemenea carenţe, care, în pofida faptului că au fost adeseori semnalate şi criticate, continuă totuşi să persiste inactivitatea unor catedre ? In cadrul colocviului dedicat îmbunătăţirii metodicii predării ştiinţelor sociale s-au făcut numeroase propuneri în acest sens. Astfel, s-a subliniat necesitatea ca cei ce predau ştiinţele sociale să cunoască mai bine realităţile, problemele concrete pe care le ridică construcţia socialistă, iar o modalitate de a dobîndi o asemenea cunoaştere este includerea lor în diferite brigăzi şi colective ale organelor locale de partid, participarea la şedinţe de analiză a acestora. In acelaşi timp, concluziile multor cercetări concrete ale catedrelor de ştiinţe sociale, axate pe diferite aspecte practice din viaţa social-economică a judeţelor, ar trebui să-şi găsească mai mult loc in cadrul lecţiilor, ca mijloc preţios de cunoaştere a modului specific în care evoluează diferite fenomene şi procese pe plan local. Şi-a dovedit utilitatea şi ar trebui generalizată practica invitării unor cadre de conducere, specialişti de inaltă calificare, care să ţină expuneri in faţa studenţilor, să conducă dezbateri. Analiza critică a experienţei anului ce se încheie, confruntarea acestei experienţe cu înaltele cerinţe formulate in documentele de partid vor evidenţia, desigur, şi alte modalităţi de a răspunde imperativului major in domeniul predării ştiinţelor sociale — conectarea ei organică la problematica actuală a construcției socialiste. Paul DOBRESCU V PROGRAMUL L 1,00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Telex. »,05 Biblioteca pentru toţi : Barbu Delavrancea. Participă : Emilia St. Mincescu şi Dan Zamfirescu. Viaţa şi opera — film documentar de Arşaluis Ceamurian. »,45 „Vis de dragoste“ — balet pe muzică de Franz Liszt. 10.10 De vorbă cu gospodinele. 10.25 Tele-enciclopedia. 11.10 Instrumente şi virtuozi. 11.20 Revista literară TV. 11.50 Emisiune de divertisment. 12.30 Telejurnal. 16.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Emisiune in limba germană. In întimpinarea Conferinţei Naţionale a partidului « Hunedoara : folosirea maximă a capacităţii de producţie, folosirea maximă a inteligenţei umane • Înfrăţiţi în muncă, înfrăţiţi în idealuri 0 Pe drumurile patriei : De la Rucăr la Brana Patrie, partid, popor — montaj literar-artistic cu versuri ale poeţilor români, germani, maghiari din ţara noastră a Muzică populară . Cărţi şi autori. 18.15 Ritm, tinereţe, dans. 19.00 Tragerea de amortizare ADAS 19.10 Artă plastică . Prin expoziţii. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 In Întimpinarea Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi a celei de-a XXV-a aniversări a republicii. Ţara întreagă în întrecere. 20,15 Tele-enciclopedia. 21:00 Filmul serial ,,Schulmeister*. Episodul IV : In ţara apei liniştite. 21,55 „Uf, căldurile !“ Teledivertisment cu : Stela Popescu, Coca Andronescu, Mihai Fotino, Vali Voiculescu-Pepino, Paul Sava, Rodica Mandache, Aurel Giurumia, Dumitru Rucăreanu, Dan Damian, Mihai Stoenescu, Eugen Racoţi, Guţă Ştefan, Mircea Grigore, Magda Popovici, Gabriel Drăgan, Ileana Popovici, Dana Dumitrache, artişti ai Circului Mare din Moscova, cîntăreaţa italiană Maddalena Richi. 22.45 Filmul documentar ,,Terra Nova“. 23.00 Telejurnal. 0 Săptămâna sportivă. PROGRAMUL TL 18.30 Agenda. 16.40 Ansambluri folclorice. Program susţinut de ansamblul folcloric „Brăduleţul". 17.10 Reportaj bucureştean. 17.30 Pagini din literatura pianului, interpretate de Marcela Grudelii (Italia) si basul Nicolae Florei. In program : Schubert. Diabeli! 18.00 Film artistic : „Doctor în filozofie" după B. Nușu. Regia : S. Javakovre. Cu : M. Zivanovsc, B. Loncar. cinema • Anchetatorul : VICTORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,43. • Jocul de-a moartea : SALA PALATULUI — 17,15 (seria de bilete — 4 165) ; 20,15 (seria de bilete — 4 166), SCALA — 9; 11,15; 13,30; 16,15; 18,45; 21,15, BUCUREȘTI — 8,45; 11; 13,15; 16; 18,30; 20,45, GRADINA SELECT — 20,15. • Marea speranță albă : PATRIA — 16; 12,30; 16; 18,30; 21, LUCEAFĂRUL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21, GRADINA DOINA — 20,30. • Şi totuşi Eolis există !s — 9— 18,30 In continuare, Program de filme documentare — 20,15 ; TIMPURI NOI. • Mărturisirile unui comisar de poliţie făcute procurorului republicii : CAPITOL — 9; 11,15; 14; 16,15; 18,45; 21, la grădină — 20,15, EXCELSIOR — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45, FLAMURA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. 4 Odiseea generalului José : UNIREA — 15,30; 18, 6 Trafic : GRADINA UNIREA — 20,15. • Casa de sub arbori : FAVORIT — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, FEROVIAR — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45. fk Aventuri la Marea Neagră : GRIVIȚA — 9; 12;15; 16; 19,30, VOLGA — 9,30; 12,45; 16; 19,30. • 50 000 de leghe sub mări : GLORIA 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, AURORA — 9,30; 12; 15,30; 18, la grădină — 20,15, MODERN — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, la grădină 20,30. • Astă-seară dansăm in familie : FLOREASCA — 15,30; 18; 20,30, POPULAR — 15,30; 18; 20,15, MUNCA — 15,30; 18; 20,15. • Vera Cruz — 9,30; 11; 13; 15; 17; 18,45, Pat si Patachon — 20,30 , CINEMATECA (sala Union). • Felix si Otilia : PACEA — 15,45; 19. • Steaua Sudului : LUMINA — 9; 11,15; 13,45; 17; 18,15; 20,30, VIITORUL — 15,45; 18; 20,15. Program de desene animate pentru copii : DOINA — 16. • Doamna și vagabondul : DOINA — 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,15, BUZEȘTI — 15,30; 18, la grădină — 20,30. • Femei In ofsaid : LIRA — 15,30; 18. • Cinci pentru Infern : GRADINA LIRA — 20,30. • Descult in parc : BUCEGI — 15,45; 18, la grădină — 20,30, TOMIS — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15, la grădină — 20,30. • Batalionul Invizibil : FERENTARI — 15,30; 17,45; 20. • Castanele sint bune : CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,43; 16; 18,15; 20,30. • Ancheta de la hotel Excelsior : GIULESTI — 15,30; 18; 20,30. • Robin Hood : MIORITA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,30, ARTA — 15,30; 18, la grădină — 20,15. • Silvia : VITÁN — 15,30; 18,30. • Osceola : GRADINA VITÁN — 20,30. • Toamna cheyeniilor : DRUMUL SĂRII — 16; 19,30. • Preria : DACIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Micul scăldător : CRINGAȘI — 15,30; 17,45; 20. • Legenda : PROGRESUL — 15,30; 18; 20,15. • Ultimul domiciliu cunoscut : COTROCENI — 15,30; 18, 20,15, RAHOVA — 15,30; 18; 20,15. • O floare și doi grădinari : FESTIVAL — 9; 12,15; 15,45; 19, la grădină — 20,15. • 19 fete şi un marinar : COSMOS — 15,30; 17,45; 20. a Love Story : MOŞILOR — 15,30; 18, la grădină — 20,15. • Evadare din Planeta maimuţelor — LAROMET — 15,30; 17,30; 19,30. a Dreptul de a te naşte : FLACARA — 15,30; 18, 20,15. Sesiune de comunicări închinate împlinirii a 80 de ani de la începuturile mişcării memorandiste CLUJ (Corespondentul „Scinteii", Al. Mureşan) . La Arhivele Statului din Cluj a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice, consacrată împlinirii a 80 de ani de la începuturile mişcării memorandiste. Istorici de seamă au prezentat comunicări asupra diferitelor aspecte ale acestei mişcări, ca şi asupra implicaţiilor ei în viaţa social-politică a ţării. Manifestarea s-a bucurat de o largă participare din partea istoricilor. „Am fost impresionat de înflorirea tării dumneavoastră“ — Declaraţiile scriitorului şi editorului italian Giancarlo Vigorelli — Vineri şi-a încheiat vizita in tara noastră scriitorul si editorul italian Giancarlo Vigorelli. Cunoscător si prieten al literaturii române, Giancarlo Vigorelli a publicat frecvent, în ultimul timp, în revistele sale „Europa literară“ și „Drama“, lucrări apartinind unora dintre scriitorii români contemporani, cum sunt Horia Lovinescu, Marin Sorescu, Dragoș Vrinceanu. Sub îngrijirea sa, în culegerea de poezie universală „Pasărea Phoenix“ a apărut poemul „Surisul Hiroşimei“ al lui Eugen Jebeleanu, laureat al marelui premiu de poezie „Etna Taormina“, înainte de a părăsi Bucureştiul, Oaspetele a avut o convorbire cu un redactor al Agerpres, căruia i-a declarat, printre altele : „Mă aflu în ţara dv. pentru a cincea oară. De aceea, impresiile mele nu sínt ale unui oaspete oarecare, sínt impresiile unui prieten. De fiecare dată cînd vin in România găsesc din ce în ce mai multe motive să apreciez şi, mai mult decit atît, să iubesc tara dv. Sínt legat prin multe fire, de ani de zile, cu mulţi scriitori români. In timpul acestei călătorii am avut prilejul să vizitez unele din marile oraşe româneşti, să stau de vorbă cu oameni cu mari responsabilităţi. Am vizitat Piteştiul, Tulcea, Constanta si litoralul românesc al Mării Negre si am fost plăcut impresionat de continua înflorire, de diverse planuri, a acestora. In toate aceste vizite si contacte cu factori politico-sociali am avut posibilitatea de a-mi da seama de marile probleme ale ţării dv. : cele rezolvate si cele în curs de soluţionare, care sunt sigur, vor fi rezolvate cu aceeaşi competenţă care a dus deja la realizările pe care le-am văzut de foarte aproape. Ca o încununare a tuturor acestor întilniri — a subliniat Giancarlo Vigorelli — am avut marele privilegiu de a fi primit, în staţiunea Neptun, de preşedintele Nicolae Ceauşescu. Am fost onorat si încîntat, de această întilnire. Am simtit din plin puternica sa personalitate. As putea spune că, pentru a-mi completa imaginea despre România, aveam chiar nevoie de acest sigiliu final, al întîlnirii cu presedintele Ceausescu. într-atît de mare este corespondenta între el si tara sa. Expoziţie de reproduceri de pictură La Ateneul român s-a deschis, vineri la amiază, o expoziţie de reproduceri de pictură, organizată sub auspiciile UNESCO. Cele 90 de exponate în culori ilustrează principalele curente apărute în pictura primelor două decenii şi jumătate ale secolului nostru. Astfel, pot fi văzute în expoziţie reproduceri ale unor picturi celebre semnate de Monet. Renoir. Cézanne. Gauguin. Van Gogh. Seurat. Toulouse-Lautrec. Bonnard, Matisse, Derain, Braque, Roualt, Picasso, Léger, Chagall. Paul Klee, Utrillo, Modigliani etc. Expoziţia urmează să fie deschisă şi în municipiul Constanţa. (Agerpres) ROMÂNIA-FILM prezintă : „TREI DIN Producţie a studiourilor americane. Regia : Andrew McLaglen. Cu : James Stewart, George Kennedy, Anne Baxter, Kurt Russel, Strother Martin In ultima vreme, acţiunii de înregistrare sistematică, organizată pe plan naţional de institute specializate, i s-a adăugat contribuţia, deloc neglijabilă, a unor culegători amatori de folclor. Prin eforturile şi străduinţele lor s-a ajuns la publicarea, de către centrele judeţene de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de amatori, a numeroase lucrări, cele apărute in ultimii ani marcînd o serie de calităţi, dar şi destule carenţe. Surprinde, în primul rînd, varietatea tipurilor de culegeri editate, de la acelea cu caracter amplu monografic, ca „Monografia folclorică a judeţului Teleorman" (1971) pină la colecţiile, să le numim de autor, ca „Flori de cîmp" de Marin şi Zenobia Georgescu (Dolj, 1969). Asupra oportunităţii unor editări prin Centrele judeţene ne exprimăm de la început rezerva. Este vorba de antologii ca „Doine şi balade din Argeş“ (1971), de tipărirea unor colecţii manuscrise ca I. Pop-Reteganu : „De n-ar fi poveştile“ (Sibiu 1971), sau de re-republicarea unor materiale, apărute deja în reviste sau volume, precum „Folclor satiric din Mărginimea Sibiului" şi, mai ales, „Balade populare din Sudul Transilvaniei“ — de Gh. Pavelescu (ambele Sibiu 1971), incluzind piese din volumul : Gh. Pavelescu — „Studii si cercetări de folclor“, Ed. Minerva, Bucureşti 1971. Or, după părerea noastră, sarcina publicării unor astfel de lucrări, care isi propun revalorificarea moştenirii folclorice, revine mai degrabă editurilor specializate. Centrele judeţene au menirea de a edita colecţii inedite, surprinzând faţa nouă a creaţiei populare, folclorul contemporan. Socotim că sensul exact al acţiunii de culegere şi publicare a materialului folcloric local a fost intuit mai ales de cei care şi-au propus reliefarea trăsăturilor cu adevărat specifice ale zonelor respective ca teatrul popular pentru Moldova („Teatru folcloric din judeţele Bacău şi Neamţ" — 1968 şi „Teatrul popular de Anul Nou din judeţul Vaslui“ 1971, ambele întocmite şi competent prefaţate de V. Adăscăliţei) sau epica populară din sudul ţării („Cîntec vechi din Oltenia“ 1967, „Balade olteneşti" 1967, „Cîntece bătrineşti", 1968). Din păcate, vizind evidenţierea specificului local, cei mai mulţi culegători se străduiesc să acopere întreaga arie teritorială a judeţului, ceea ce conduce, fatal, la o cercetare nesistematică, fugitivă, de suprafaţă. Colecţiile astfel realizate, chiar dacă pornesc de la cele mai bune intenţii, adesea declarate în scurte prefeţe ce abundă în locuri comune, nu fac altceva decit să se distingă prin eterogenie, nefiind practic reprezentative nici pentru zona aşa-zis cercetată, nici pentru un anumit moment, nici in ceea ce priveşte informatorii. Şi nici nu poate altfel cind o culegere ca „De dor si de omenie. Folclor vechi din Sălaj“ (1971) recurge pentru circa 400 de texte la mai mult de 300 de interpreţi, sau în „în luncile soarelui“ (Braşov 1968), apar piese culese la mari distanţe în timp (1934—1967) fără ca, măcar, culegătorul să dea unele lămuriri absolut necesare în astfel de împrejurări. Caracterul neunitar, izvorât din neclaritatea scopului propus, apare şi in „De la Severin la vale" (1972), un adevărat conglomerat în care, alături de piese culese recent, sunt incluse altele din colecţiile manuscrise ale unor mai vechi culegători mehedinteni, fără un aparat critic corespunzător, absent de altfel şi la „Mureş, pe marginea ta" (1969). Cind informaţiile privitoare la locul şi timpul culegerii, când datele despre cei de la care s-a cules sunt atît de sumare, problema autenticităţii textului se pune inevitabil. Nu e vorba, desigur, de a aşeza sub semnul întrebării buna credinţă şi competenţa tuturor culegătorilor, dar nu o dată senzaţia de „îndreptat“ sau chiar de „întocmit“ este evidentă. Cit priveşte pe creatorii de folclor, in rare cazuri sunt scoşi la lumină mai ales cei autentici, adevăraţii rapsozi, „informatorii-tip“, cum îi numea C. Brăiloiu. Aceasta deoarece întocmitorii colecţiilor se mulţumesc a „frunzări“ cărţile nescrise ale satelor, „ciupind“ cite un sens-două, fără a stărui cum se cuvine în această „arheologie folclorică“ pe care uneori trebuie s-o întreprindă. Ca atare, apar adesea în listele de informatori nume creditate cu cita un singur text, şi acela nereprezentativ. Or, purtătorilor de folclor, deţinătorilor de comori spirituale autentice, creatorilor adevăraţi trebuie să li se acorde mult mai mare atenţie, ei trebuie popularizaţi, fiindcă datorită lor are loc azi um proces de revitalizare a creaţiei folclorice. Apărind disparat, avind o circulaţie restrinsă, neparvenind nici măcar tuturor celor care se ocupă de literatura populară, nefiind, ca atare, supuse investigării, dezbaterii şi aprecierii critice nici in presa de specialitate, nici in cea larg culturală, stînd cumva la periferia cercetării, culegerile de folclor literar editate la judeţe riscă să perpetueze, în bună măsură, carenţe şi minusuri reliefate aici în parte. De aceea, apreciem că ar fi necesar ca apariţia lor să fie supusă unui control mai eficient din partea forurilor centrale de îndrumare, unei selecţii riguroase bazată pe criterii unice, ştiinţifice. Insusi modul de întocmire si de prezentare ar trebui codificat pentru a evita diversitatea ce te întîmpină nu numai de la colecţie la colecţie, ci chiar în cadrul aceleiaşi cărţi. (In „Ceas De ceas se alungă“ — Baia Mare 1970 — fiecare culegător a adoptat un mod propriu de consemnare a datelor despre informatori, unul dînd doar numele şi localitatea, altul adăugind vîrsta, al treilea notînd ei ştiinţa de carte etc.). Opinăm pentru cercetări monografice locale sau de gen, cele dinţii fiind, mai ales, realizabile în condiţii optime de către cercetătorii locali şi răspunzînd cel mai exact scopului pentru care sint făcute. Acestea permit, pe de o parte, cercetarea de adîncime a materialului, iar pe de altă parte oferă culegeri utile mişcării artistice de masă. Este, de asemenea, necesară o colaborare mai strinsă intre culegătorii locali si institutele specializate, ca si cu catedrele de folclor din învătămintul superior, pentru ca cercetarea să capete un caracter mai sistematic, să ducă realmente la dispariţia petelor albe de pe harta folclorică a ţării, să conducă la inventarierea întregului patrimoniu folcloric naţional, să evite culegerea de zeci de ori a aceloraşi piese, cu o largă şi cunoscută circulaţie. Nobila pasiune pentru creaţia spirituală a poporului se cere dublată de o temeinică pregătire ştiinţifică. Numai astfel colecţiile editate de judeţe işi vor găsi profilul adecvat obiectivelor cărora trebuie să le răspundă. Lector univ. Nicolae CONSTANTINESCU CULEGEREA Şl PUBLICAREA FOLCLORULUI INTRE RIGOARE Şl DILETANTISM (Pe marginea unor lucrări editate de centrele judeţene de îndrumare a creaţiei populare, a mişcării artistice de masă) teatre a Filarmonica de Stat „George Enescu“ (la Ateneul Român) ; Concert simfonic. Dirijor : Mircea Cristescu — 20. a Opera Borjiână ; Zorile — premieră ; Nastasia — 19,30. a Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) ; Iadul şi pasărea — 20. a Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (la Teatrul de vară Herăstrău) ; Super estival 1972 — 20.30. a Teatrul „C. I. Nottara44 (la Teatrul de vară „23 August44) ; Zig-zag — premieră — 20. a Ansamblul artistic „Rapsodia Română“ ; Pe plaiurile Mioriţei — 18.30. a Circul „Bucureşti“ ; Spectacol prezentat de Circul Mare din Moscova — 19.30. SClNTEIA — sîmbătâ 1 iulie 1971 Artele plastice (Urmare din pag. I) rile latino-americane. Realizate tot cu lucrări create în această perioadă, expoziţiile îşi propun să reprezinte nivelul calitativ al creaţiei noastre contemporane, să se constituie inveritabili „ambasadori“ ai universului spiritual al ţării şi al activităţii poporului nostru. Ne propunem, de asemenea, ca în acelaşi timp cu expoziţia din sălile Muzeului de artă să organizăm în sălile Dalles o expoziţie de artă decorativă cu acelaşi caracter antologic. Tot în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului, în Capitală, în sala din str. Brezoianu. Asociaţia artiştilor fotografi va deschide o expoziţie de fotografii artistice în ale căror imagini vor fi evocate momente din munca eroică a întregului popor pentru înfăptuirea obiectivelor dezvoltării multilaterale a ţării noastre. Acum, în preajma Conferinţei Naţionale, pentru înţelegerea sensului ei istoric, de înfăptuire a programului adoptat de Congresul X şi de grăbire a realizării tuturor sarcinilor, la toţi indicii, mai ales cei calitativi , credem că trebuie să pregătim o serie de manifestări care se vor desfăşura şi într-o perspectivă mai depărtată. Este vorba despre Salonul de grafici publicitari din toamna pentru care ne propunem să organizăm o amplă dezbatere publică asupra rolului graficii publicitare ca instrument al muncii de propagandă şi educaţie multilaterală a omului. Răspunzînd preocupărilor generale de perfecţionare, vom întreprinde noi măsuri pentru cunoaşterea exactă şi mereu împrospătată a şantierului de creaţie nu numai din Bucureşti, dar şi din întreaga ţară. — Privind acum lucrurile intr-o perspectivă mai îndepărtată — ce expoziţii, ce acţiuni în domeniul plasticii vor însoţi, la sfîrşitul acestui an, aniversarea unui sfert de secol de la proclamarea republicii ? — Şi în întimpinarea acestui important eveniment Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste colaborează cu Uniunea Artiştilor Plastici pentru pregătirea unor mari expoziţii . Expoziţia municipală care se va deschide în luna decembrie în sălile Dalles şi aproximativ 20 de expoziţii judeţene, care vor fi dedicate împlinirii a 25 de ani de la proclamarea republicii. în acest scop am orientat comitetele judeţene de cultură şi educaţie socialistă spre stimularea creaţiei plastice inspirată de acest eveniment, solicitîndu-le să analizeze împreună cu creatorii toate măsurile necesare pentru reuşită. împreună cu U.A.P. am difuzat un program-cadru cu caracter foarte larg, fundat pe aprecierea documentelor noastre de partid asupra principalelor evenimente, procese şi semnificaţia lor în cei 25 de ani de la proclamarea republicii. Acest program-cadru oferă tuturor artiştilor posibilitatea de a-şi alege şi găsi subiecte şi teme predilecte, în acelaşi timp, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici, va sprijini, in continuare, atît din punct de vedere material, cit şi moral (prin discuţii, comenzi etc.) procesul de creaţie, astfel încît un număr tot mai mare de artişti să poată participa la aceste manifestări. — Artele monumental-decorative deţin ample posibilităţi de sinteză şi de afirmare a unor momente şi acţiuni memorabile. Cum vor omagia diferitele ramuri ale acestor arte cele două evenimente ? — Un număr din ce în ce mai mare de artişti este angajat in domeniul artelor monumental-decorative. Planul de monumente, statui, busturi etc., aprobat de Secretariatul Comitetului Central pentru a fi realizat în 1972, echivalează practic, chiar la nivelul realizărilor din această jumătate de an, cu activitatea pe cel puţin un cincinal şi jumătate retrospectiv. In acest an se vor dezveli importante monumente, dintre care cităm monumentele „Ştefan cel Mare“ la Piatra Neamţ, de O. Han şi la Vaslui, de Eftimie Bîrleanu, monumentul „Mircea cel Bătrîn", de Ion Jalea, în oraşul Tulcea, monumentul „1907" al sculptorului Naum Corcescu, care va fi instalat în Capitală. Tot în acest an vor mai fi dezvelite monumente la Cluj („Şcoala Ardeleană“ de R. Ladea), la Blaj (monumentul „Avram Iancu“ de G. Apostu), la Braşov (statuia „Andrei Mureşanu“ a sculptorului V. Fulicea), la Drobeta Turnu-Severin (grupul sculptural „Gărzile patriotice" realizat de sculptoriţa Iulia Oniţă. Lucrări de artă monumental-statuară vor mai fi înălţate in diferite alte localităţi din judeţele Harghita, Hunedoara, Timiş, Sibiu, precum şi numeroasele lucrări ce se vor instala pe litoral, în domeniul artelor decorative, în momentul de faţă, se lucrează la proiectul de decoraţii exterioare şi interioare pentru Teatrul Naţional din Bucureşti, având ca temă : „Victoria socialismului“, „Tradiţiile revoluţionare ale luptelor populare şi clasei muncitoare“, „Odă patriei“, „Cintare omului“ ş.a., precum şi la acelea de decorare a noilor teatre din Craiova şi Tg. Mureş, aceste ultime două lucrări se vor finaliza încă in această vară. Vor mai fi decorate, în exterior sau în interior, prin mozaicuri, fresce sau tapiserii, case de cultură, cămine culturale, şcoli şi alte instituţii cu caracter social. Printre acestea se numără Casa de cultură Suceava, unde, printre alte lucrări, se va realiza un mozaic de mari dimensiuni, intitulat „Cîntare Ţării de Sus“, Casa de cultură a sindicatelor din Buzău pe faţada căreia se va amplasa un mozaic cu tema „Dezvoltarea societăţii româneşti pe drumul socialismului“ ».a. La toate acestea mai putem adăuga realizarea a numeroase busturi consacrate unor marcante personalităţi din istoria şi cultura noastră naţională, a căror aniversare sau comemorare va avea loc în anul 1972. Desigur, participarea şi angajarea artiştilor plastici în viaţa societăţii noastre înseamnă mult mai mult : ea înseamnă existenţa reală a artistului prin arta sa şi prin activitatea sa artistică permanentă nu numai în atelier, ci şi în sfere foarte variate ale activităţii socialiste. Efortul către care ne îndreptăm este acela de a diversifica, multiplica şi mai ales permanentiza formele de participare, deci de angajare, ale artistului in societate. Acestui deziderat — aspiraţiei de a stimula realizarea a cu mai multe creaţii inspirate din viaţa noastră eroică, din istoria noastră glorioasă — îi sunt dedicate talentul şi munca de nobleţe a creatorilor noştri. Interviu realizat de *. Marina PREUTU