Scînteia, iulie 1972 (Anul 41, nr. 9195-9225)

1972-07-01 / nr. 9195

PAGINA . PREDAREA ŞTIINŢELOR SOCIALE mai ferm integrată in problematica actuală, in practica construcţiei socialiste! întărirea legăturii cu practica socială, ancorarea fermă în proble­matica actuală au fost constant subliniate in documentele de partid, ca reprezentînd condiţia esenţială de sporire a rolului formativ al ştiin­ţelor sociale in invătămîntul superior. Colocviul organizat recent de Ministerul Educaţiei şi Invătămîntului privind metodica predării ştiin­ţelor sociale, ca şi constatările făcute in ultimul timp de un şir de co­lective de control au relevat unele progrese pe acest ţărim, dar şi anu­mite rămineri în urmă, care merită să fie analizate de colectivele de catedră în scopul Îmbunătăţirii calităţii predării. O orientare pozitivă spre abordarea problemelor practice ale construcţiei socialiste este pusă în evidenţă de activitatea catedrei de economie po­litică din cadrul Institutului politeh­nic Bucureşti. Pornindu-se de la pregătirea de specialitate a studen­ţilor, aci s-a trecut la modelarea matematică a unor procese econo­mice, cum ar fi reproducţia socia­listă, eficienţa economică privită prin prisma­ productivităţii muncii, investiţiile, introducerea tehnicii noi etc., ceea ce înlesneşte studenţilor să pătrundă în structura intimă a aces­tor procese, să desprindă concluzii de certă valoare practică. La Institutul agronomic Bucureşti, problematica cursului de economie politică a fost îmbogăţită prin tratarea apro­fundată a unor probleme majore ale agriculturii noastre socialiste, cum ar fi problemele dezvoltării bazei teh­­nico-materiale, căile reducerii chel­tuielilor materiale de producţie şi ale creşterii productivităţii muncii, importanţa aplicării acordului global, iar în cadrul seminariilor s-a urmă­rit deprinderea studenţilor să opereze practic cu metodele de analiză a ac­tivităţii economice din unităţile agri­cole. Un pas mai departe in legarea lec­ţiilor de viaţă, de practica socială, s-a făcut la Institutul pedagogic Su­ceava, in sensul că la anumite teme, cum ar fi preţul de cost, organizarea şi conducerea întreprinderilor socia­liste, retribuirea muncii etc. semi­­nariile s-au desfăşurat chiar în ca­drul unor întreprinderi din oraş , specialişti de înaltă competenţă au dat explicaţii şi au răspuns la în­trebările studenţilor asupra aspecte­lor concrete care se ridică în legă­tură cu aceste teme în unitatea res­pectivă. De asemenea, la tema func­ţiile statului socialist, creşterea atri­buţiilor organelor locale, s-a orga­nizat o întrlnire cu primarul munici­piului Suceava, cu primarii din ci­­teva comune ; studenţii şi-au putut da seama mai bine în acest fel de mecanismul exercitării puterii pe plan local, de modalităţile de atra­gere a maselor largi de cetăţeni la activitatea de conducere. Desigur, asertienea acţiuni trebu­ie organizate judicios, fără să se dezorganizeze procesul de invăţămînt si cu grija ca ele să ofere un plus real de cunoş­tinţe, pentru că în caz contrar se pot transforma in simple excursii turis­tice, puţin profitabile pentru proce­sul instructiv-educativ — ne spunea lector univ. Maria Iurescu, de la ca­tedra de ştiinţe sociale a institutu­lui. Am mai aminti, în sfîrşit, tot ca o experienţă interesantă, modul în care la Institutul pedagogic din Ba­cău se predă „Sociologia educaţiei", disciplină nou introdusă în planul de invăţămînt. „Prima jumătate din orele afectate predării — ne spunea conf. dr. Ioan Merfea — le-am de­dicat însuşirii teoretice a sistemului naţional al disciplinei, precum şi asi­milării unor metode şi tehnici de cercetare sociologică. In a doua ju­mătate a anului am format grupe de cite patru studenţi, repartizate la cite o şcoală din judeţ, cu scopul de a-i deprinde să aplice cunoştinţele dobindite. Astfel, grupele amintite au întreprins cercetări privitoare la diferite aspecte ale procesului de învăţămînt : orientarea profesională a elevilor, cum se sudează colectivele şcolare, îndrumarea organizaţiilor de pionieri şi U.T.C. La examen studen­tul expune tema cercetată, metodele pe care le-a aplicat, rezultatele la care a ajuns. După ce verificăm a­­ceste rezultate, modul în care au decurs investigaţiile, concluziile sunt aduse la cunoştinţa şcolii respective“. Astfel de exemple, care, evident, pot fi multiplicate, contrastează pu­ternic cu altele , din păcate încă frecvente, concludente, la rîndul lor, pentru persistenţa tendinţelor de a menţine cursurilor de ştiinţe sociale un caracter scolastic, abstract şi te­zist, răpindu-le astfel însăşi raţiunea de a fi­­ capacitatea de înrîurire pozitivă, de educare în spirit comu­nist a viitorilor specialişti. Este greu de sesizat ce rol formativ îşi asu­mă lecţii ca prelegerea despre legi­tatea progresului social, ţinută la In­stitutul de construcţii Bucureşti, care s-a rezumat la repetarea unor gene­ralităţi arhicunoscute deşi, după cum se ştie, in legătură cu concep­tul de progres se poartă în viaţa ideologică internaţională discuţii vii, reflectînd poziţii filozofice şi politice radical opuse. Fără îndoială că pre­zentarea argumentată a concepţiei marxiste in acest domeniu in con­fruntare cu concepţiile adverse, abor­darea concretă a modului specific, cîteodată contradictoriu, în care se realizează progresul social in genere şi cu deosebire in ţara noastră, ar fi constituit un ajutor mult mai util acordat studenţilor. Ruperea de viaţă îşi găseşte ade­sea expresie şi în tendinţele istori­­ciste ce devitalizează unele lecţii. Concludentă în acest sens ni s-a părut lecţia „Naţiunea socialistă şi trăsăturile ei", predată la Bacău. Oricit de nefiresc ar părea, cea mai mare parte a acestei lecţii a fost consacrată repetării unor lucruri cu­noscute de studenţi din alte lecţii despre apariţia şi evoluţia naţiuni­lor. In schimb, au fost insuficient abordate tocmai aspectele ce ar fi trebuit să constituie elementul esenţial al lecţiei , concluziile de­­curgînd din procesul de făurire a na­ţiunii socialiste române, aportul par­tidului nostru la dezvoltarea teoriei marxist-leniniste despre naţiune, po­ziţia corectă, ştiinţifică în confrunta­rea de idei ce se desfăşoară în acest domeniu în lumea contemporană. Caracterul abstract, ruptura de viaţă apar şi in unele seminarii, dezbateri. Am asistat, la institutele de invăţămînt superior din Bacău si Galati, la seminarii consacrate revo­luţiei tehnico-ştiintifice contempora­ne, in care cadrele didactice au in­tervenit prea timid pentru a orienta discuţiile în funcţie de profilul institutului, de viitoarea profesie a studenţilor, pentru a încerca o abor­dare a temei în legătură cu pro­blemele locale, deşi judeţele respec­tive,­ în primul rînd prin impetuoasa lor dezvoltare industrială, dar şi prin alte aspecte, ofereau suficiente ele­mente în măsură să ilustreze desfă­şurarea acestei revoluţii, multiplele ei implicaţii social-economice. Cum ar putea fi depăşite aseme­nea carenţe, care, în pofida faptului că au fost adeseori semnalate şi cri­ticate, continuă totuşi să persiste in­activitatea unor catedre ? In cadrul colocviului dedicat îmbunătăţirii me­todicii predării ştiinţelor sociale s-au făcut numeroase propuneri în acest sens. Astfel, s-a subliniat necesita­tea ca cei ce predau ştiinţele sociale să cunoască mai bine realităţile, pro­blemele concrete pe care le ridică construcţia socialistă, iar o modali­tate de a dobîndi o asemenea cu­noaştere este includerea lor în di­ferite brigăzi şi colective ale organe­lor locale de partid, participarea la şedinţe de analiză a acestora. In acelaşi timp, concluziile multor cer­cetări concrete ale catedrelor de ştiinţe sociale, axate pe diferite as­pecte practice din viaţa social-econo­­mică a judeţelor, ar trebui să-şi gă­sească mai mult loc in cadrul lec­ţiilor, ca mijloc preţios de cunoaştere a modului specific în care evoluează diferite fenomene şi procese pe plan local. Şi-a dovedit utilitatea şi ar trebui generalizată practica invitării unor cadre de conducere, specialişti de inaltă calificare, care să ţină expu­neri in faţa studenţilor, să conducă dezbateri. Analiza critică a experienţei anu­lui ce se încheie, confruntarea aces­tei experienţe cu înaltele cerinţe formulate in documentele de partid vor evidenţia, desigur, şi alte moda­lităţi de a răspunde imperativului major in domeniul predării ştiinţe­lor sociale — conectarea ei organică la problematica actuală a construcției socialiste. Paul DOBRESCU ­­V PROGRAMUL L 1,00 Deschiderea emisiunii de di­mineaţă. Telex. »,05 Biblioteca pentru toţi : Barbu Delavrancea. Participă : Emi­lia St. Min­cescu şi Dan Zam­­firescu. Viaţa şi opera — film documentar de Arşaluis Cea­­murian. »,45 „Vis de dragoste“ — balet pe muzică de Franz Liszt. 10.10 De vorbă cu gospodinele. 10.25 Tele-enciclopedia. 11.10 Instrumente şi virtuozi. 11.20 Revista literară TV. 11.50 Emisiune de divertisment. 12.30 Telejurnal. 16.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Emisiune in limba germană. In întimpinarea Conferinţei Naţionale a partidului « Hu­nedoara : folosirea maximă a capacităţii de producţie, fo­losirea maximă a inteligenţei umane • Înfrăţiţi în muncă, înfrăţiţi în idealuri 0 Pe drumurile patriei : De la Ru­­căr la Bran­a Patrie, partid, popor — montaj literar-ar­­tistic cu versuri ale poeţilor români, germani, maghiari din ţara noastră a Muzică populară . Cărţi şi autori. 18.15 Ritm, tinereţe, dans. 19.00 Tragerea de amortizare ADAS 19.10 Artă plastică . Prin expoziţii. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 In Întimpinarea Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi a celei de-a XXV-a aniversări a re­publicii. Ţara întreagă în în­trecere. 20,15 Tele-enciclopedia. 21:00 Filmul serial ,,Schulmeister*. Episodul IV : In ţara apei li­niştite. 21,55 „Uf, căldurile !“ Teledivertis­­ment cu : Stela Popescu, Coca Andronescu, Mihai Fotino, Vali Voiculescu-Pepino, Paul Sava, Rodica Mandache, Au­rel Giurumia, Dumitru Rucă­­reanu, Dan Damian, Mihai Stoenescu, Eugen Racoţi, Guţă Ştefan, Mircea Grigore, Magda Popovici, Gabriel Dră­­gan, Ileana Popovici, Dana Dumitrache, artişti ai Circu­lui Mare din Moscova, cîntă­­reaţa italiană Maddalena Ri­­chi. 22.45 Filmul documentar ,,Terra Nova“. 23.00 Telejurnal. 0 Săptămâna sportivă. PROGRAMUL TL 18.30 Agenda. 16.40 Ansambluri folclorice. Pro­gram susţinut de ansamblul folcloric „Brăduleţul". 17.10 Reportaj bucureştean. 17.30 Pagini din literatura pianului, interpretate de Marcela Gru­­delii (Italia) si basul Nicolae Florei. In program : Schubert. Diabeli! 18.00 Film artistic : „Doctor în fi­lozofie" după B. Nușu­. Re­gia : S. Javakovre. Cu : M. Zivanovsc, B. Loncar. cinema • Anchetatorul : VICTORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,43. • Jocul de-a moartea : SALA PA­LATULUI — 17,15 (seria de bilete — 4 165) ; 20,15 (seria de bilete — 4 166), SCALA — 9; 11,15; 13,30; 16,15; 18,45; 21,15, BUCUREȘTI — 8,45; 11; 13,15; 16; 18,30; 20,45, GRA­DINA SELECT — 20,15. • Marea speranță albă : PATRIA — 16; 12,30; 16; 18,30; 21, LUCEA­FĂRUL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21, GRADINA DOINA — 20,30. • Şi totuşi Eolis există !­s — 9— 18,30 In continuare, Program de filme documentare — 20,15 ; TIM­PURI NOI. • Mărturisirile unui comisar de poliţie făcute procurorului repu­blicii : CAPITOL — 9; 11,15; 14; 16,15; 18,45; 21, la grădină — 20,15, EXCELSIOR — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45, FLAMURA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. 4 Odiseea generalului José : UNI­REA — 15,30; 18, 6 Trafic : GRADINA UNIREA — 20,15. • Casa de sub arbori : FAVORIT — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, FEROVIAR — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45. fk Aventuri la Marea Neagră : GRIVIȚA — 9; 12;15; 16; 19,30, VOLGA — 9,30; 12,45; 16; 19,30. • 50 000 de leghe sub mări : GLO­RIA 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, AURORA — 9,30; 12; 15,30; 18, la grădină — 20,15, MODERN — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, la grădină 20,30. • Astă-seară dansăm in familie : FLOREASCA — 15,30; 18; 20,30, POPULAR — 15,30; 18; 20,15, MUN­CA — 15,30; 18; 20,15. • Vera Cruz — 9,30; 11; 13; 15; 17; 18,45, Pat si Patachon — 20,30 , CI­NEMATECA (sala Union). • Felix si Otilia : PACEA — 15,45; 19. • Steaua Sudului : LUMINA — 9; 11,15; 13,45; 17; 18,15; 20,30, VIITO­RUL — 15,45; 18; 20,15.­­ Program de desene animate pentru copii : DOINA — 16. • Doamna și vagabondul : DOINA — 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,15, BU­­ZEȘTI — 15,30; 18, la grădină — 20,30. • Femei In ofsaid : LIRA — 15,30; 18. • Cinci pentru Infern : GRADINA LIRA — 20,30. • Descult in parc : BUCEGI — 15,45; 18, la grădină — 20,30, TO­MIS — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15, la grădină — 20,30. • Batalionul Invizibil : FEREN­TARI — 15,30; 17,45; 20. • Castanele sint bune : CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,43; 16; 18,15; 20,30. • Ancheta de la hotel Excelsior : GIULESTI — 15,30; 18; 20,30. • Robin Hood : MIORITA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,30, ARTA — 15,30; 18, la grădină — 20,15. • Silvia : VITÁN — 15,30; 18,30. • Osceola : GRADINA VITÁN — 20,30. • Toamna cheyeniilor : DRUMUL SĂRII — 16; 19,30. • Preria : DACIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Micul scăldător : CRINGAȘI — 15,30; 17,45; 20. • Legenda : PROGRESUL — 15,30; 18; 20,15. • Ultimul domiciliu cunoscut : COTROCENI — 15,30; 18, 20,15, RAHOVA — 15,30; 18; 20,15. • O floare și doi grădinari : FES­TIVAL — 9; 12,15; 15,45; 19, la gră­dină — 20,15. • 19 fete şi un marinar : COSMOS — 15,30; 17,45; 20. a Love Story : MOŞILOR — 15,30; 18, la grădină — 20,15. • Evadare din Planeta maimuţe­lor­­ — LAROMET — 15,30; 17,30; 19,30. a Dreptul de a te naşte : FLACA­­RA — 15,30; 18, 20,15. Sesiune de comunicări închinate împlinirii a 80 de ani de la începuturile mişcării memorandiste CLUJ (Corespondentul „Scinteii", Al. Mureşan) . La Arhivele Statului din Cluj a avut loc o sesiune de co­municări ştiinţifice, consacrată îm­plinirii a 80 de ani de la începuturile mişcării memorandiste. Istorici de seamă au prezentat comunicări asu­pra diferitelor aspecte ale acestei mişcări, ca şi asupra implicaţiilor ei în viaţa social-politică a ţării. Ma­nifestarea s-a bucurat de o largă participare din partea istoricilor. „Am fost impresionat de înflorirea tării dumneavoastră“ — Declaraţiile scriitoru­lui şi editorului italian Giancarlo Vigorelli — Vineri şi-a încheiat vizita in tara noastră scriitorul si edito­rul italian Giancarlo Vigorelli. Cunoscător si prieten al litera­turii române, Giancarlo Vigo­relli a publicat frecvent, în ul­timul timp, în revistele sale „Europa literară“ și „Drama“, lucrări apartinind unora din­tre scriitorii români contempo­rani, cum sunt Horia Lovinescu, Marin Sorescu, Dragoș Vrincea­­nu. Sub îngrijirea sa, în cule­gerea de poezie universală „Pa­sărea Phoenix“ a apărut poemul „Surisul Hiroşimei“ al lui Eu­gen Jebeleanu, laureat al mare­lui premiu de poezie „Etna Taormina“, înainte de a părăsi Bucu­­reştiul, Oaspetele a avut o con­vorbire cu un redactor al A­­gerpres, căruia i-a declarat, prin­tre altele : „Mă aflu în ţara dv. pentru a cincea oară. De aceea, impresiile mele nu sínt ale unui oaspete oarecare, sínt impresiile unui prieten. De fiecare dată cînd vin in România găsesc din ce în ce mai multe motive să apreciez şi, mai mult decit atît, să iubesc tara dv. Sínt legat prin multe fire, de ani de zile, cu mulţi scriitori români. In timpul acestei călătorii am avut prilejul să vizitez unele din marile oraşe româneşti, să stau de vorbă cu oameni cu mari responsabilităţi. Am vizitat Pi­­teştiul, Tulcea, Constanta si li­toralul românesc al Mării Ne­gre si am fost plăcut impresio­nat de continua înflorire, de di­verse planuri, a acestora. In toate aceste vizite si con­tacte cu factori politico-sociali am avut posibilitatea de a-mi da seama de marile probleme ale ţării dv. : cele rezolvate si cele în curs de soluţionare, care sunt sigur, vor fi rezolvate cu aceeaşi competenţă care a dus deja la realizările pe care le-am văzut de foarte aproape. Ca o încununare a tuturor a­­cestor întilniri — a subliniat Giancarlo Vigorelli — am avut marele privilegiu de a fi primit, în staţiunea Neptun, de pre­şedintele Nicolae Ceauşescu. Am fost onorat si încîntat, de aceas­tă întilnire. Am simtit din plin puternica sa personalitate. As putea spune că, pentru a-mi completa imaginea despre Ro­mânia, aveam chiar nevoie de acest sigiliu final, al întîlnirii cu presedintele Ceausescu. în­­tr-atît de mare este corespon­denta între el si tara sa. Expoziţie de reproduceri de pictură La Ateneul român s-a deschis, vi­neri la amiază, o expoziţie de repro­duceri de pictură, organizată sub auspiciile UNESCO. Cele 90 de ex­ponate în culori ilustrează principa­lele curente apărute în pictura pri­melor două decenii şi jumătate ale secolului nostru. Astfel, pot fi vă­zute în expoziţie reproduceri ale unor picturi celebre semnate de Mo­net. Renoir. Cézanne. Gauguin. Van Gogh. Seurat. Toulouse-Lautrec. Bon­nard, Matisse, Derain, Braque, Ro­­ualt, Picasso, Léger, Chagall. Paul Klee, Utrillo, Modigliani etc. Expoziţia urmează să fie deschisă şi în municipiul Constanţa. (Agerpres) ROMÂNIA-FILM prezintă : „TREI DIN Producţie a studiourilor americane. Regia : Andrew McLaglen. Cu : James Stewart, George Kennedy, Anne Baxter, Kurt Russel, Strother Martin In ultima vreme, ac­ţiunii de înregistrare sis­tematică, organizată pe plan naţional de insti­tute specializate, i s-a adăugat contribuţia, de­loc neglijabilă, a unor culegători amatori de folclor. Prin eforturile şi străduinţele lor s-a ajuns la publicarea, de către centrele judeţene de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării ar­tistice de amatori, a nu­meroase lucrări, cele apă­rute in ultimii ani mar­­cînd o serie de calităţi, dar şi destule carenţe. Surprinde, în primul rînd, varietatea tipurilor de culegeri editate, de la acelea cu caracter amplu monografic, ca „Mono­grafia folclorică a jude­ţului Teleorman" (1971) pină la colecţiile, să le numim de autor, ca „Flori de cîmp" de Marin şi Ze­­nobia Georgescu (Dolj, 1969). Asupra oportunităţii unor editări prin Centre­le judeţene ne exprimăm de la început rezerva. Este vorba de antologii ca „Doine şi balade din Ar­geş“ (1971), de tipărirea unor colecţii manuscrise ca I. Pop-Reteganu : „De n-ar fi poveştile“ (Sibiu 1971), sau de re-republi­­carea unor materiale, a­­părute deja în reviste sau volume, precum „Folclor satiric din Mărginimea Si­biului" şi, mai ales, „Ba­lade populare din Sudul Transilvaniei“ — de Gh. Pavelescu (ambele Sibiu 1971), incluzind piese din volumul : Gh. Pavelescu — „Studii si cercetări de folclor“, Ed. Minerva, Bucureşti 1971. Or, după părerea noastră, sarcina publicării unor astfel de lucrări, care isi propun revalorificarea moştenirii folclorice, revine mai de­grabă editurilor speciali­zate. Centrele judeţene au menirea de a edita colec­ţii inedite, surprinzând faţa nouă a creaţiei popu­lare, folclorul contempo­ran. Socotim că sensul exact al acţiunii de culegere şi publicare a materialului folcloric local a fost in­tuit mai ales de cei care şi-au propus reliefarea trăsăturilor cu adevărat specifice ale zonelor res­pective ca teatrul popular pentru Moldova („Teatru folcloric din judeţele Ba­cău şi Neamţ" — 1968 şi „Teatrul popular de Anul Nou din judeţul Vaslui“ 1971, ambele întocmite şi competent prefaţate de V. Adăscăliţei) sau epica populară din sudul ţării („Cîntec vechi din Olte­nia“ 1967, „Balade olte­neşti" 1967, „Cîntece bă­­trineşti", 1968). Din păcate, vizind evi­denţierea specificului lo­cal, cei mai mulţi cule­gători se străduiesc să a­­copere întreaga arie te­ritorială a judeţului, ceea ce conduce, fatal, la o cercetare nesistematică, fugitivă, de suprafaţă. Co­lecţiile astfel realizate, chiar dacă pornesc de la cele mai bune intenţii, a­­desea declarate în scurte prefeţe ce abundă în locuri comune, nu fac alt­ceva decit să se distingă prin eterogenie, nefiind practic reprezentative nici pentru zona aşa-zis cer­cetată, nici pentru un a­­numit moment, nici in ceea ce priveşte informa­torii. Şi nici nu poate­­ altfel cind o culegere ca „De dor si de omenie. Folclor vechi din Sălaj“ (1971) recurge pentru cir­ca 400 de texte la mai mult de 300 de interpreţi, sau în „în luncile soare­lui“ (Braşov 1968), apar piese culese la mari dis­tanţe în timp (1934—1967) fără ca, măcar, culegăto­rul să dea unele lămuriri absolut necesare în astfel de împrejurări. Caracterul neunitar, izvorât din ne­claritatea scopului propus, apare şi in „De la Seve­rin la vale" (1972), un a­­devărat conglomerat în care, alături de piese cu­lese recent, sunt incluse altele din colecţiile ma­nuscrise ale unor mai vechi culegători mehedin­­teni, fără un aparat critic corespunzător, absent de altfel şi la „Mureş, pe marginea ta" (1969). Cind informaţiile privitoare la locul şi timpul culegerii, când datele despre cei de la care s-a cules sunt a­­tît de sumare, problema autenticităţii textului se pune inevitabil. Nu e vorba, desigur, de a aşeza sub semnul întrebării buna credinţă şi competenţa tu­turor culegătorilor, dar nu o dată senzaţia de „în­dreptat“ sau chiar de „în­tocmit“ este evidentă. Cit priveşte pe creato­rii de folclor, in rare ca­zuri sunt scoşi la lumină mai ales cei autentici, a­­devăraţii rapsozi, „infor­­matorii-tip“, cum îi nu­mea C. Brăiloiu. Aceasta deoarece întocmitorii co­lecţiilor se mulţumesc a „frunzări“ cărţile nescrise ale satelor, „ciupind“ cite un sens-două, fără a stărui cum se cuvine în această „arheologie fol­clorică“ pe care uneori trebuie s-o întreprindă. Ca atare, apar adesea în listele de informatori nume creditate cu cita un singur text, şi a­­cela nereprezentativ. Or, purtătorilor de folclor, deţinătorilor de comori spirituale autentice, cre­atorilor adevăraţi tre­buie să li se acor­de mult mai mare aten­ţie, ei trebuie populari­zaţi, fiindcă datorită lor are loc azi um proces de revitalizare a creaţiei folclorice. Apărind disparat, avind o circulaţie restrinsă, ne­­parvenind nici măcar tu­turor celor care se ocupă de literatura populară, ne­fiind, ca atare, supuse in­vestigării, dezbaterii şi aprecierii critice nici in presa de specialitate, nici in cea larg culturală, stînd cumva la periferia cerce­tării, culegerile de folclor literar editate la judeţe riscă să perpetueze, în bună măsură, carenţe şi minusuri reliefate aici în parte. De aceea, a­­preciem că ar fi necesar ca apariţia lor să fie su­pusă unui control mai e­­ficient din partea foruri­lor centrale de îndrumare, unei selecţii riguroase ba­zată pe criterii unice, şti­inţifice. Insusi modul de întocmire si de prezenta­re ar trebui codificat pen­tru a evita diversitatea ce te întîmpină nu numai de la colecţie la colecţie, ci chiar în cadrul aceleiaşi cărţi. (In „Ceas De ceas se alungă“ — Baia Mare 1970 — fiecare culegător a adoptat un mod propriu de consemnare a datelor despre informatori, unul dînd doar numele şi lo­calitatea, altul adăugind vîrsta, al treilea notînd ei ştiinţa de carte etc.). Opinăm pentru cercetări monografice locale sau de gen, cele dinţii fiind, mai ales, realizabile în condi­ţii optime de către cerce­tătorii locali şi răspun­­zînd cel mai exact scopu­lui pentru care sint fă­cute. Acestea permit, pe de o parte, cercetarea de adîncime a materialului, iar pe de altă parte ofe­ră culegeri utile mişcării artistice de masă. Este, de asemenea, ne­cesară o colaborare mai strinsă intre culegătorii locali si institutele specia­lizate, ca si cu catedrele de folclor din învătămin­­tul superior, pentru ca cercetarea să capete un caracter mai sistematic, să ducă realmente la dispa­riţia petelor albe de pe harta folclorică a ţării, să conducă la inventarierea întregului patrimoniu fol­cloric naţional, să evite culegerea de zeci de ori a aceloraşi piese, cu o largă şi cunoscută circu­laţie. Nobila pasiune pen­tru creaţia spirituală a poporului se cere dublată de o temeinică pregătire ştiinţifică. Numai astfel colecţiile editate de jude­ţe işi vor găsi profilul a­­decvat obiectivelor cărora trebuie să le răspundă. Lector univ. Nicolae CONSTANTINESCU CULEGEREA Şl PUBLICAREA FOLCLORULUI INTRE RIGOARE Şl DILETANTISM (Pe marginea unor lucrări editate de centrele judeţene de îndrumare a creaţiei populare, a mişcării artistice de masă) teatre a Filarmonica de Stat „George Enescu“ (la Ateneul Român) ; Concert simfonic. Dirijor : Mircea Cristescu — 20. a Opera Borjiână ; Zorile — pre­mieră ; Nastasia — 19,30. a Teatrul Naţional „I. L. Cara­­giale“ (sala Comedia) ; Iadul şi pasărea — 20. a Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra“ (la Teatrul de vară He­răstrău) ; Super estival 1972 — 20.30. a Teatrul „C. I. Nottara44 (la Tea­trul de vară „23 August44) ; Zig-zag — premieră — 20. a Ansamblul artistic „Rapsodia Română“ ; Pe plaiurile Mioriţei — 18.30. a Circul „Bucureşti“ ; Spectacol prezentat de Circul Mare din Mos­cova — 19.30. SClNTEIA — sîmbătâ 1 iulie 1971 Artele plastice (Urmare din pag. I) rile latino-americane. Realizate tot cu lucrări create în această perioadă, expoziţiile îşi propun să reprezinte nivelul calitativ al creaţiei­­ noastre contemporane, să se constituie in­veritabili „ambasadori“ ai universu­lui spiritual al ţării şi al activităţii­­ poporului nostru. Ne propunem, de asemenea, ca în acelaşi timp cu expoziţia din sălile Muzeului de artă să organizăm în sălile Dalles o expoziţie de artă de­corativă cu acelaşi caracter antolo­gic. Tot în cinstea Conferinţei Naţiona­le a partidului, în Capitală, în sala din str. Brezoianu. Asociaţia artişti­lor fotografi va deschide o expoziţie de fotografii artistice în ale căror imagini vor fi evocate momente din munca eroică a întregului popor pentru înfăptuirea obiectivelor dez­voltării multilaterale a ţării noastre. Acum, în preajma Conferinţei Na­ţionale, pentru înţelegerea sensului ei istoric, de înfăptuire a programu­lui adoptat de Congresul X şi de grăbire a realizării tuturor sarcini­lor, la toţi indicii, mai ales cei cali­tativi , credem că trebuie să pre­gătim o serie de manifestări care se vor desfăşura şi într-o perspecti­vă mai depărtată. Este vorba despre Salonul de grafici publicitari din toamna pentru care ne propunem să organizăm o amplă dezbatere publi­că asupra rolului graficii publicitare ca instrument al muncii de propa­gandă şi educaţie multilaterală a omului. Răspunzînd preocupărilor gene­rale de perfecţionare, vom întreprin­de noi măsuri pentru cunoaşterea exactă şi mereu împrospătată a şan­tierului de creaţie nu numai din Bucureşti, dar şi din întreaga ţară. — Privind acum lucrurile in­tr-o perspectivă mai îndepărta­tă — ce expoziţii, ce acţiuni în domeniul plasticii vor însoţi, la sfîrşitul acestui an, aniversarea unui sfert de secol de la pro­clamarea republicii ? — Şi în întimpinarea acestui im­portant eveniment Consiliul Cultu­rii şi Educaţiei Socialiste colaborea­ză cu Uniunea Artiştilor Plastici pentru pregătirea unor mari expo­ziţii . Expoziţia municipală care se va deschide în luna decembrie în sălile Dalles şi aproximativ 20 de expoziţii judeţene, care vor fi dedi­cate împlinirii a 25 de ani de la proclamarea republicii. în acest scop am orientat comitetele jude­ţene de cultură şi educaţie socialis­tă spre stimularea creaţiei plastice inspirată de acest eveniment, solici­­tîndu-le să analizeze împreună cu creatorii toate măsurile necesare pentru reuşită. împreună cu U.A.P. am difuzat un program-cadru cu ca­racter foarte larg, fundat pe apre­cierea documentelor noastre de par­tid asupra principalelor evenimen­te, procese şi semnificaţia lor în cei 25 de ani de la proclamarea re­publicii. Acest program-cadru oferă tuturor artiştilor posibilitatea de a-şi alege şi găsi subiecte şi teme predilecte, în acelaşi timp, Consi­liul Culturii şi Educaţiei Socialiste, în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici, va sprijini, in continuare, atît din punct de vedere material, cit şi moral (prin discuţii, comenzi etc.) procesul de creaţie, astfel în­­cît un număr tot mai mare de ar­tişti să poată participa la aceste manifestări. — Artele monumental-decora­tive deţin ample posibilităţi de sinteză şi de afirmare a unor momente şi acţiuni memorabile. Cum vor omagia diferitele ra­muri ale acestor arte cele două evenimente ? — Un număr din ce în ce mai mare de artişti este angajat in do­meniul artelor monumental-deco­rative. Planul de monumente, statui, busturi etc., aprobat de Secretaria­tul Comitetului Central pentru a fi realizat în 1972, echivalează practic, chiar la nivelul realizărilor din a­­ceastă jumătate de an, cu activita­tea pe cel puţin un cincinal şi ju­mătate retrospectiv. In acest an se vor dezveli importante monumente, dintre care cităm monumentele „Ştefan cel Mare“ la Piatra Neamţ, de O. Han şi la Vaslui, de Eftimie Bîrleanu, monumentul „Mircea cel Bătrîn", de Ion Jalea, în oraşul Tul­cea, monumentul „1907" al sculpto­rului Naum Corcescu, care va fi instalat în Capitală. Tot în acest an vor mai fi dezvelite monumente la Cluj („Şcoala Ardeleană“ de R. La­­dea), la Blaj (monumentul „Avram Iancu“ de G. Apostu), la Braşov (statuia „Andrei Mureşanu“ a sculp­torului V. Fulicea), la Drobeta Tur­­nu-Severin (grupul sculptural „Găr­zile patriotice" realizat de sculpto­­riţa Iulia Oniţă. Lucrări de artă mo­­numental-statuară vor mai fi înăl­ţate in diferite alte localităţi din ju­deţele Harghita, Hunedoara, Timiş, Sibiu, precum şi numeroasele lucrări ce se vor instala pe litoral, în domeniul artelor decorative, în momentul de faţă, se lucrează la proiectul de decoraţii exterioare şi interioare pentru Teatrul Naţional din Bucureşti, având ca temă : „Vic­toria socialismului“, „Tradiţiile re­voluţionare ale luptelor populare şi clasei muncitoare“, „Odă patriei“, „Cintare omului“ ş.a., precum şi la acelea de decorare a noilor teatre din Craiova şi Tg. Mureş­­, aceste ultime două lucrări se vor finaliza încă in această vară. Vor mai fi de­corate, în exterior sau în interior, prin mozaicuri, fresce sau tapiserii, case de cultură, cămine culturale, şcoli şi alte instituţii cu caracter so­cial. Printre acestea se numără Casa de cultură Suceava, unde, printre alte lucrări, se va realiza un mozaic de mari dimensiuni, intitulat „Cîn­­tare Ţării de Sus“, Casa de cultură a sindicatelor din Buzău pe faţada căreia se va amplasa un mozaic cu tema „Dezvoltarea societăţii româ­neşti pe drumul socialismului“ ».a. La toate acestea mai putem adăuga realizarea a numeroase busturi con­sacrate unor marcante personalităţi din istoria şi cultura noastră naţio­nală, a căror aniversare sau come­morare va avea loc în anul 1972. Desigur, participarea şi angajarea artiştilor plastici în viaţa societăţii noastre înseamnă mult mai mult : ea înseamnă existenţa reală a artistului prin arta sa şi prin activitatea sa artistică permanen­tă nu numai în atelier, ci şi în sfere foarte variate ale activităţii socialiste. Efortul către care ne în­dreptăm este acela de a diversifica, multiplica şi mai ales permanentiza formele de participare, deci de an­gajare, ale artistului in societate. Acestui deziderat — aspiraţiei de a stimula realizarea a cu­ mai multe creaţii inspirate din viaţa noastră eroică, din istoria noastră glorioasă — îi sunt dedicate talentul şi munca de nobleţe a creatorilor noştri. Interviu realizat de *. Marina PREUTU

Next