Scînteia, august 1972 (Anul 41, nr. 9226-9255)

1972-08-01 / nr. 9226

Ţara întreagă întîmpină ziua de 23 August şi a XXV-a aniversare a Republicii SUCCESE Insufleţitoare In Îndeplinirea PLANULUI Şl A ANGAJAMENTELOR BRAILA In cinstea zilei de 23 August, colectivele de muncă din industria judeţului­ Brăila, conduse şi îndrumate de organizaţiile de partid, îşi intensifică zi de zi efor­turile în scopul sporirii eficienţei activităţii lor econo­mice. Ritmul avîntat de lucru se concretizează in noi şi importante realizări, în depăşiri substanţiale de plan, care exprimă elanul creator, dăruirea şi respon­sabilitatea in muncă a tuturor oamenilor muncii, ho­­tărîrea de a răspunde prin fapte cerinţelor Conferinţei Naţionale a partidului. S-a reuşit, astfel, ca planul la producţia industrială pe 7 luni pe totalul judeţului să fie îndeplinit cu 8 zile înainte de termen. Calcule preliminare arată că, o dată cu încheierea lunii iulie, producţia globală realizată peste plan se ridică la 123 milioane lei, iar producţia-marfă la 167 milioane lei. In acest fel, la producţia-marfă fabricată se va obţine un spor de 60 milioane lei faţă de angajamentul luat in cinstea Conferinţei Naţionale a partidului. BICAZ Iniţiativa cimentiştilor din Bicaz, care vizează rea­lizarea unei productivităţi orare maximă cu cheltuieli minimal, dă roade din pe in ce mai bogate. în cursul zilei de 31 iulie a.c., in silozurile fabricii a fost dever­sată, pentru a fi expediată şantierelor de construcţii, cea de-a doua milioană de tonă de ciment realizată de colectivul de aici de la începutul acestui cin­cinal şi,pînă în prezent. Pe ansamblul secţiei mari de măcinat, productivitatea orară este in prezent mai mare cu 6,2 tone faţă de începutul lunii iunie, cînd a fost lansată chemarea la întrece­re. De la începutul anului s-au produs peste plan 12 000 tone ciment. Aproape jumătate din această depăşire este rezultatul eforturilor organizatorice şi al căutărilor de noi soluţii tehnice survenite în ulti­mele două luni de activitate. De menţionat că produc­ţia peste plan s-a obţinut în condiţii economice deo­sebit de avantajoase pentru activitatea fabricii , pentru fiecare kilogram de clincher s-au consumat numai 1 450 kilocalorii, faţă de 1 800 kilocalorii planificate. COVASNA In zona industrială a oraşului Covasna a început construirea unui nou obiectiv industrial : o fabrică de plăci aglomerate din lemn. Aşezarea fabricii in apropierea unor bogate masive forestiere va facilita asigurarea bazei de materie primă in condiţii dintre cele mai economicoase. Noua fabrică va fi dotată cu utilaje şi instalaţii de înalt nivel tehnic, cu un ridicat grad de automatizare. ALBA Constructorii care lucrează la dezvoltarea şi moder­nizarea Fabricii de hirtie din Petreşti, judeţul Alba, unde se construiesc noi linii tehnologice, au asigurat un avans de 30 zile faţă de graficul de execuţie. Pen­tru reducerea duratei lucrărilor şi sporirea pro­ductivităţii muncii se lucrează concomitent la mai multe obiective, creindu-se posibilitatea folosirii cu randament sporit a utilajelor şi forţei de muncă. La rîndul lor, muncitorii, tehnicienii şi inginerii lo­tului de construcţii din Blaj, care au început recent lucrările pe şantierul viitoarei fabrici de accesorii pen­tru maşini-unelte, au realizat planul pe luna iulie in numai 15 zile. MIERCUREA CIUC In zona industrială de vest a oraşului Miercurea Ciuc a început construcţia unui nou obiectiv al industriei alimentare — o modernă fabrică de bere. Conform proiectelor, ea va furniza peste 200 000 hl bere pe an. Prevăzută a folosi in procesul tehnologic apă de mun­te, se apreciază că berea de Miercurea Ciuc va avea calităţi deosebite. Pentru asigurarea noii unităţi cu materii prime su­ficiente vor fi extinse bazinele de hamei de la Sighi­şoara şi Bălăuşeri. Hala cazangeriei de la uzina de utilaj chimic „Griviţa roşie" din Capitală. Muncitorii conduşi de maistrul Con­stantin Dinescu verifică încă o dată parametrii unui utilaj de mare capacitate care va fi expediat în zilele următoare beneficiarului . Combinatul de îngrăşăminte azotoase de la Piatra Neamț REALIZĂRI ALE MINERILOR Minerii de la Leşu Ursului au Înscris in bilanţul Întrecerii so­cialiste depăşiri de producţie atingînd 20 milioane lei. In pre­zent, ei depun eforturi pentru Îmbunătăţirea tehnologiilor de lucru, astfel ca pină la sfîrşitul anului, peste 50 la sută din pa­nourile aflate In exploatare să-şi modifice tehnologiile de lucru. In locul metodei ascen­dente, cu tablou in vatră, de pildă, se introduce tehnologia de extracţie cu surparea tava­nului, procedeu care creează o mai mare siguranţă în exploa­tare şi uşurează efortul fizic al muncitorilor. Calculele arată că pe această cale, în cursul unui­­an, se recuperează minereu a­­ cărui valoare se ridică la apro­ximativ 8 milioane lei. Organele centrale, mi­nisterele de resort au acor­dat şi acordă consiliilor populare judeţene un aju­tor substanţial — prin co­lective de analiză, prin specialişti trimişi la faţa locului etc — in îndeplini­rea atribuţiilor lor econo­mice, social-culturale şi e­­dilitar-gospodăreşti. Rezul­tatele acestui mod de a lu­cra cu organele locale sint vizibile şi în judeţul Mara­mureş. Dar nu-i mai puţin adevărat — şi asupra aces­tui fapt dorim să insistăm in aceste rînduri — că, pa­ralel cu acest ajutor direct, practic, către organele ju­deţene ale administraţiei de stat sunt trimise tot soiul de adrese, scrisori, instruc­ţiuni şi circulare care mai mult încurcă treburile de­cit ajută efectiv la solu­ţionarea lor. Pe adresa Consiliului popular judeţean Maramu­reş, de pildă, au sosit de la organele departa­mentale centrale, în pri­mul semestru al acestui an, nu mai puţin de 1037 de acte, cu 224 mai multe decit în aceeaşi perioadă a anului trecut. „Recordul“ in materie îl deţine Comi­tetul de Stat pentru Eco­nomia şi Administraţia Lo­cală, care a trimis 288 de acte, cu 224 mai multe de­cit in aceeaşi perioadă a anului trecut, cînd a expe­diat numai 64. O „conso­lare“ — dacă ne putem ex­prima astfel — există pen­tru C.S.E.A.L. Nu e singu­rul departament care pro­cedează aşa. Ministerul Comerţului In­terior a trimis, prin co­mitetul executiv al con­siliului popular judeţean, cu 40 de acte mai mul­te decit in primul semestru al anului trecut. Statistica nu este însă completă. Di­recţia comercială a mai „beneficiat“, de la minister, pe „fir direct“, ocolindu-se comitetul executiv jude­ţean, de o recoltă de 445 acte, cu 110 mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anu­lui trecut. Dacă mai adău­găm la acestea şi cele peste 180 de telexuri ajungem la concluzia că respectivul de­partament a trimis în ju­deţul Maramureş circa 700 de acte — aproape o arhi­vă ministerială. — Sunt necesare toate a­­ceste hirtii ? — O bună parte din ele, da ! — apreciază tovarăşii Ioan Mastan, şef de servi­ciu, şi Moise Naiovici, dis­pecer la direcţia comercia­lă. Unele sunt însă transmi­se parcă de dragul de a co­responda, de a ridica „ni­velul“ dosarelor. La o analiză atentă a u­­tilităţii acestor acte se poate constata că multe din ele nu-şi justifică nici cel puţin cheltuielile de expe­diere şi transmitere. Să ne oprim la cîteva exemple. Iată scrisoarea nr. 5/908 din 9 iunie a.c., semnată de to­varăşul Radu Abagiu, ad­junct al ministrului comer­ţului interior. Cităm : „Tre­buie luate măsuri pentru a­­provizionarea abundentă a magazinelor cu toate măr­furile existente in depozite, care să prezinte produsele in rafturi, gondole şi stive, in condiţii cit mai atrăgă­toare. Trebuie acordată toată a­­tenţia aranjării deosebite a vitrinelor. Vasile GAFTONE Const. PRIESCU (Continuare in pag. a II-a) O arhivă ministerială pe adresa popular judeţean DESPRE CIRCULAŢIA HÎRTIILOR DE LA DEPARTAMENTELE MINISTE­RIALE, CĂTRE CONSILIILE POPULARE (De data aceasta, Consiliul popular al judeţului Maramureş) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILEUNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 9226 Mărți 1 august 1972 6 PAGINI - 30 BANI Consfătuire de lucru a inginerilor şefi din cooperativele agri­­cole de producţie (IN PAG. A V-A) intilnirea prietenească a conducătorilor unor partide comuniste şi muncitoreşti La 31 iulie 1972, în Crimeea a a­­vut loc o întîlnire a conducătorilor partidelor comuniste şi muncito­reşti din ţările socialiste, aflaţi în­­tr-o scurtă vacanţă în Uniunea So­vietică. La întâlnire au participat: T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliu­lui de Stat a­l R.P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliu­lui de Miniştri al R. P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., N. Ceauşescu, secretar general al P.C.R., președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, J. Kádár, prim­­secretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîr, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiu­lui Sovietului Suprem al U.R.S.S. In timpul întîlnirii a avut loc un fructuos schimb de opinii pri­vind desfăşurarea construcţiei so­cialiste şi comuniste şi dezvolta­rea continuă a colaborării multi­laterale a statelor socialiste. Au fost discutate, de asemenea, pro­bleme internaţionale actuale. Intîlnirea conducătorilor parti­delor comuniste şi muncitoreşti s-a caracterizat printr-o deplină înţelegere reciprocă şi unitate de vederi în toate problemele discu­tate şi s-a desfăşurat într-o atmos­feră cordială, prietenească. La întîlnire au participat: K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, K. V. Rusakov, membri ai C.C. al P.C.U.S., A. I. Blatov, activist cu funcţie de răspundere din C.C. al P.C.U.S., R. Frelek, membru al Secretariatului C.C. al P.M.U.P., M. Balev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, C. Mitea, membru al C.C. al P.C.R., W. Eberlein, membru al Comisiei centrale de revizie a P.S.U.G. C.C. al P.C.U.S. a oferit o masă în onoarea participanţilor la întâl­nire. r mim indicaţiile CONFERINŢEI NATIONALE A PARTIDULUI Consiliul de Miniştri a hotarît majorarea salariului tarifar minim la 1000 lei lunar • 1160 000 salariaţi beneficiază­, începind de la 1 septembrie, de prevederile noii hotărîri • Statul acordă, pînă la finele acestui an, un fond de salarii suplimentar de 1 miliard 130 milioane lei ■­­ Se prevăd măsuri pentru creşterea cu precădere a salariilor mici Ca urmare a celor hotârîte de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român cu privire la ma­jorarea salariilor, Consiliul de Mi­niştri a adoptat o hotărire in care se prevăd următoarele : 1.­­ Cu începere de la 1 sep­tembrie 1972, salariul tarifar minim se stabilește la 1 000 lei lunar, cu o creștere de 25 la sută fată de salariul tarifar minim de SOO Iei stabilit în luna mai 1970. Salariile tarifare lunare între 801 și 1 000 Iei se vor majora în medie cu circa 13,2 la sută, în mod dife­renţiat, pe grupe de salarii tarifare, prevăzindu-se creşteri mai ridicate pentru personalul cu salariile tari­fare cele mai mici. De aceste majorări de salarii va beneficia un număr de circa 1160 000 salariaţi. 2.­­ Pentru a se putea asigura diferențierea în continuare a sala­riilor tarifare în raport cu gradul de calificare a personalului, chiar și in perioada de trecere de la ac­tuala majorare a salariilor mici la majorarea prevăzută pentru anul 1973 pentru toate celelalte salarii, se vor aduce unele corecturi la sa­lariile intre 1 000—1 180 lei, urmînd ca majorarea propriu-zisă a salarii­lor acestei categorii de persoane, precum, și pentru restul salariaților să se facă, pentru prima etapă din cincinal, in anul 1973. 3. — In scopul aplicării prevede­rilor acestei hotărîri, se va aloca, pentru perioada 1 septembrie—31 decembrie 1972, un fond de salarii suplimentar de 1130 milioane lei, ceea ce reprezintă, la nivelul unui an întreg, un fond suplimentar de 3 390 milioane lei. 4.­­ Salariații care, ca urmare a majorării sau corectării salariilor tarifare, vor avea salarii tarifare ce vor depăși plafonul de salariu în raport cu care se acordă transpor­tul gratuit, vor beneficia în conti­nuare de acest drept, în condițiile stabilite anterior aplicării acestei hotărîri. De asemenea, se majorează pla­fonul de la 1800 lei la 2 200 lei venit lunar net al ambilor părinţi pentru acordarea burselor in învă­­ţămintul de cultură generală şi de artă, precum şi din institutele pe­dagogice de învăţători şi educatoa­re, şi de la 2100 lei la 2 500 Iei pentru acordarea burselor în învă­­ţămîntul superior. * Majorarea salariului tarifar mi­nim pe economie şi creşterea cu precădere a salariilor mici exprimă preocuparea continuă a partidului şi statului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai materiale şi cul­turale ale populaţiei. Aceste măsuri vor contribui la mobilizarea mase­lor de oameni ai muncii la reali­zarea şi depăşirea sarcinilor care decurg din documentele aprobate de Conferinţa Naţională a Partidu­lui Comunist Român din 19—21 iu­lie 1972 cu privire la îndeplinirea Înainte de termen a prevederilor actualului cincinal, la creşterea ritmului de dezvoltare economico­­socială a Republicii Socialiste România. IN ZIARUL DE AZI: • Actualitatea în activitatea cultural-politica de masă - A face cunoscute hotarîrile Conferinţei Naţio­nale, a mobiliza oamenii muncii la înfăptuirea aces­tora • De cînd n-aţi mai fost prin magazine,­ to­varăşe vicepreşedinte ? • Scrisori către redacţie • Faptul divers Cu documentele Conferinţei Naţionale pe masa de lucru Azi, întrebarea: Cum acţio­naţi pentru folosirea deplină a capacită­ţilor de producţie ? • CREŞTE, DAR PREA LENT, PONDEREA SCHIM­BURILOR 11 ŞI 111 • UN LOC DE „MAŞINI DISPONIBI­LE”, CITIŢI DISPONIBILI­TĂŢI IROSITE • INSPEC­TORATUL GOSPODĂ­RIRII FONDURILOR FIXE SA ȘI EXERCITE MAI E­­NERGIC FUNCȚIA PRIN­CIPALA. CONTROLUL IN ÎNTREPRINDERI (ÎN PAG. A III-A) (Continuare în pag. a V-a) IARBĂ MULTĂ, FIN PUŢIN Se impun măsuri gospodăreşti pentru strîngerea, depozitarea şi însifozarea nutreţurilor Ploile din acest an au determinat creşterea abundentă a fîneţelor na­turale şi mai ales a lucernierelor care asigură cantităţi mai mari de masă verde decit în alţi ani. Cum se desfăşoară acţiunile de recoltare şi depozitare a acestei bogăţii pentru dezvoltarea zootehniei ? Datele centralizate la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor arată că în multe judeţe strîngerea şi depozitarea furajelor se face în ritm necorespunzător. Pînă în prezent, coasa a doua la furajele perene — în principal lucernă — s-a făcut pe numai 60 la sută din supra­feţele cultivate de întreprinderile a­­gricole de stat şi 82 la sută la coo­perativele agricole. Trifoiul a fost recoltat doar în proporţie de 18 la sută. Chiar unităţile agricole de stat şi cooperatiste din unele judeţe mari crescătoare de animale, cum ar fi Neamţ, Botoşani, Braşov, Maramu­reş, Suceava, Bistriţa-Năsăud, Har­ghita, Sălaj, Cluj şi altele, au supra­feţele cele mai mari cu furaje pe­rene nerecoltate. Evident, dacă abia la sfîrşitul lunii iulie — începutul lui august se coseşte pentru a doua oară lucerna şi trifoiul, înseamnă că pe suprafeţele respective se vor ob­ţine furaje cu o valoare nutritivă mult scăzută. Iată de ce, în urmă­toarele zile, este necesar să se în­cheie a doua coasă la furajele pe­rene pe toate suprafeţele. Se constată o mare rămînere în urmă la depozitarea finului. Astfel, deşi în I.A.S. s-a recoltat 91 la sută din fineţe, iar la cooperativele agri­cole — 73 la sută, pînă în prezent cantităţile de fin depozitate repre­zintă numai 57 la sută din prevederi la I.A.S. şi respectiv 39 la sută la C.A.P. Aceasta înseamnă că o impor­tantă cantitate de fineţe recoltate se află încă pe cîmp, în brazde. De aceea se impune ca în fiecare unitate să fie luate măsuri pentru strîngerea grabnică şi depozitarea corespunză­toare a tuturor fîneţelor recoltate, însilozarea unor cantităţi sporite de furaje verzi constituie o sursă la îndemina fiecărei unităţi agricole de a completa balanţa furajeră cu nutreţuri suculente, de mare valoare nutritivă. Pină acum, întreprinderile agricole de stat au însilozat 13 la su­tă din cantităţile prevăzute, iar co­operativele agricole — 92 la sută. Numai că, în cazul cooperativelor agricole, procentul general ascun­de mari diferenţieri de la un ju­deţ la altul. In timp ce coope­rativele din judeţele Harghita, Brăila, Argeş, Sălaj, Bistriţa-Nă­­săud, Mureş, Cluj, Tulcea şi altele au însilozat între 180 şi 407 la sută faţă de prevederi, cooperativele a­­gricole din unele judeţe ca Dolj, Ia­lomiţa, Arad, Iaşi, Dîmboviţa, Ba­cău, Prahova, care nu dispun de păşuni şi fineţe naturale întinse, au însilozat doar între 25 şi 50 la sută din prevederi, în aceste judeţe, prin­cipala plantă de însilozat este po­rumbul, care a ajuns deja în faza de lapte-ceară, când se recomandă re­coltarea lui pentru siloz. Evident, o situaţie generală pe ţară a stadiului recoltării, depozitării şi însilozării furajelor nu poate scoate în evidenţă cauzele, situaţiile particulare ale rămânerii în urmă a acestor lucrări într-un judeţ sau altul, în unităţile agricole de stat şi Aurel PAPADIUC

Next