Scînteia, august 1972 (Anul 41, nr. 9226-9255)
1972-08-01 / nr. 9226
SCINTEIA — marţi 1 august 1972 | --------- Cu documentele Conferinţei Naţionale pe masa de lucru Azi, întrebarea: CUM ACŢIONAŢI PENTRU FOLOSIREA DEPLINA A CAPACITĂŢILOR RE PRODUCŢIE? (__________________________________) Creşte, dar prea lent, ponderea schimburilor II şi III Intre asigurarea unui coeficient de schimburi cit mai bun şi folosirea judicioasă a capacităţilor de producţie există o strînsă legătură, lucru de altfel bine cunoscut de către fiecare conducător de întreprindere. In acest sens, la recenta Conferinţă Naţională a partidului s-a subliniat cu toată claritatea necesitatea ca, neintîrziat, organele şi organizaţiile de partid, comitetele şi consiliile oamenilor muncii din întreprinderi şi centrale să revadă şi să completeze programele de măsuri existente în fiecare unitate pentru generalizarea Schimbului II şi extinderea schimbului III, in vederea asigurării unei bune încărcări a maşinilor şi utilajelor. Ne aflăm la uzina „Autobuzul“ din Bucureşti , interlocutorul nostru, tovarăşul Ion Nenciu, secretarul comitetului de partid . — Putem spune că în uzina noastră, prin generalizarea schimbului II, introducerea şi extinderea schimbului III s-a îmbunătăţit simţitor gradul de folosire a capacităţilor de producţie şi, implicit, a forţei de muncă. In momentul de faţă se află în plin proces de calificare, atît la locul de muncă, cit şi prin şcoala profesională, peste 400 de muncitori, din care o mare parte strungari, meserie deosebit de solicitată. Pe baza încadrării lor în producţie, scontăm ca actualul coeficient de schimburi, pe care nu-l considerăm satisfăcător, să se mărească pînă la sfîrşitul anului la 2,15. Ce reprezintă creşterea respectivă pentru activitatea uzinei ? Realizarea suplimentară a unei producţii globale de 45 milioane lei şi a unei producţii marfă de 40 milioane lei. Măsurile luate pentru ridicarea coeficientului de schimburi au determinat direct creşterea indicelui de utilizare a maşinilor şi utilajelor de la 73,5 la sută în luna mai 1971, la aproape 86,5 la sută în iulie 1972. Ne-am notat o serie de alte măsuri elaborate in aceste zile şi care vor fi aplicate, în curînd, in întreprindere : • folosirea în trei schimburi a maşinilor, utilajelor din secţiile auxiliare, mecanic şef şi sculării ; • pentru întărirea asistenţei tehnice pe schimburi se va accentua redistribuirea cadrelor tehnice. In aşa fel incit un număr tot mai mare de maiştri şi tehnicieni să lucreze in toate cele trei „opturi“ ale zilei de muncă ; • utilizarea mai bună a timpului de lucru se va realiza prin mărirea zonei de servire a maşinilor şi utilajelor din grupa frezelor şi rabotezelor ; 30 de muncitori vor deservi 60—65 de maşini. • în scopul îmbunătăţirii condiţiilor sociale, pentru muncitori se va da în folosinţă, în curînd, un cămin cu 300 de locuri. La uzina „Timpuri noi“ — cealaltă unitate investigată — în domeniul generalizării schimbului II şi extinderii schimbului III rămînerile în urmă sunt accentuate. De ce natură sunt cauzele unei atari stări de lucruri ? In toamna anului trecut, ziarul nostru a întreprins un raid in schimbul de noapte In citeva întreprinderi („Scînteia“, nr. 8942/19.X.71, articolul „Schimbul de noapte sub semnul improvizaţiilor“). S-a văzut atunci că uzina „Timpuri noi" folosea fondul de timp al maşinilor doar in proporţie de 54,3 la sută. De la raidul întreprins au trecut 9 luni. Care este situaţia In prezent ? Interlocutorul nostru, Inginerul-şef al uzinei, Eugen Anchevici, ne relatează, cu darea de seamă statistică în faţă : In 1972, pe primele 6 luni, coeficientul de schimburi planificat a fost de 1,79, cel realizat numai 1,40, iar indicele de folosire a utilajelor în secţiile de bază nu s-a ridicat, în medie, decit la 61 la sută, deşi a fost planificată o proporţie de 67 la sută. — Care sunt cauzele acestei stări de lucruri ? — In cea mai mare parte, lipsa unor cadre calificate. Sperăm că, prin calificarea unor muncitori in şcoala profesională, in special femei, vom putea, spre sfirşitul trimestrului III al anului curent, să realizăm două schimburi la principalele maşini. De asemenea, intenţionăm să repartizăm muncitorii cu experiență să lucreze la principalele mașini. — Dar pînă atunci — intervine tehnicianul Ion Gherman, membru in comitetul de partid — ne străduim ca, prin luarea unor măsuri concrete, să ridicăm cit mai mul randamentul folosirii utilajelor existente. De pildă, ne preocupăm să adîncim specializarea pe baza tehnologiilor de grup la liniile tehnologice, să extindem prelucrarea suprafeţelor in mod simultan la cartere şi compresoare, formarea mecanică şi turnarea în cochile. — Ce eficienţă vor avea asemenea măsuri ? — Obţinerea sporului de producţie din acest cincinal in proporţie de 66 la sută pe seama îmbunătăţirii coeficientului de schimburi. Se pare, totuşi, că măsurile stabilite la uzina „Timpuri noi“ nu depăşesc prea mult faza programelor, deoarece situaţia utilizării capacităţilor de producţie continuă să rămînă nemulţumitoare. Şi cu alte ocazii am avut posibilitatea să vedem, în programele de măsuri, propuneri asemănătoare, fără ca în realitate să se înregistreze acea îmbunătăţire de fapt a coeficientului de schimburi, a utilizării capacităţilor de producţie. Iată de ce considerăm că este de datoria comitetului de partid, a comitetului oamenilor muncii de aici să analizeze neintîrziat cauzele care determină indici scăzuţi in utilizarea mijloacelor tehnice de care dispune uzina. Mai multă iniţiativă, măsuri mai clare, mai precise şi mai eficace, aşa cum cere conducerea partidului, mai multă hotărîre pentru aplicarea lor — iată elementele fundamentale ale unei activităţi ce-şi aşteaptă concretizarea la uzina „Timpuri noi“ din Capitală. Adrian POPESCU LA UZINA „AUTOBUZUL" : masuri practice, controlabile LA UZINA „TIMPURI NOI" , „sperăm" şi „intenţionăm" în loc de „MAŞINI DISPONIBILE“, citiţi DISPONIBILITĂŢI IROSITE Se poate aprecia că majoritatea unităţilor productive din judeţul Vâlcea s-au concentrat, tot mai mult, in acest an asupra gospodăririi judicioase a fondurilor fixe din dotare. Fabrica de talpă şi încălţăminte din cauciuc-Drăgăşani de pildă, după ce mai întîi a atins parametrii proiectaţi, în medie cu o lună mai devreme, lucrează la ora actuală, cu toate cele 4 secţii ale sale, la întreaga capacitate. Dinamica utilizării cit mai eficiente a fondurilor fixe pe ansamblul fabricii reiese, de altfel, mai plastic din următoarea comparaţie. Dacă în 1970 s-a realizat o producţie globală de 600 de lei la fiecare o mie de lei fonduri fixe, în ultimul an al actualului cincinal se va ajunge la o producţie în valoare de cel puţin 2 710 lei, reprezentînd o creştere de peste 4 ori şi jumătate. Pătrunzînd însă în esenţa lucrurilor, vom constata că nu în toate unităţile industriale se acţionează cu aceeaşi răspundere, în spiritul prevederilor legale, în vederea folosirii judicioase a capacităţilor de producţie, încărcării depline a maşinilor şi utilajelor. Iată, în acest sens, un sumar de probleme care trebuie soluţionate neintîrziat prin măsuri tehnico-organizatorice, corespunzător sarcinilor stabilite de Conferinţa Naţională a partidului : • Unele întreprinderi cu pondere mare în economia judeţului mai ţin la „naftalină“, fără să găsească vreo justificare, aproape 290 de maşini şi instalaţii, a căror valoare se ridică la 8,7 milioane lei. O parte din acestea nici măcar n-au dat un leu producţie, în vreme ce altele, la cîtva timp după achiziţionare, au fost trecute pe lista disponibilităţilor. Bunăoară, Grupul de şantiere I.C.H. Lotru a achiziţionat 14 dozatoare, în luna aprilie a anului trecut, pentru ca, după 5 luni, să le treacă pe „linia moartă“ şi să aştepte apariţia vreunui solicitant. Un număr de 35 de utilaje şi instalaţii de la Grupul industrial de chimie Rm. Vilcea nu sunt integrate în fluxurile tehnologice, ceea ce nu este un semn de bun gospodar pentru conducerea grupului. • Cum sunt folosite insă utilajele aflate în exploatare ? Legea nr. 14/1971 precizează că o bună utilizare a fondurilor fixe impune stabilirea în plan a unor niveluri de producţie care să asigure încărcarea completă a capacităţilor şi spaţiilor productive, în concordanţă cu necesităţile economiei naţionale. In ciuda acestei prevederi, unii factori de conducere, între care ing. Victor Poltoraţchi, directorul general al grupului, opinează şi acum pentru acordarea unei „rezerve de capacitate“ de 10 la sută, spre a avea un plus de garanţie în îndeplinirea sarcinilor de plan. Oare asemenea „rezerve“ nu sunt de natură să justifice unele pierderi de producţie cauzate de numeroase defecţiuni mecanice şi electrice, de alimentarea defectuoasă cu abur tehnologic, energie sau materii prime ? • Tot la Grupul industrial de chimie din Rm. Vîlcea nu sunt aplicate întocmai prevederile legale referitoare la repararea utilajelor şi instalaţiilor din dotare. Dintr-o obişnuinţă mai veche, se omite şi în prezent întocmirea unui grafic lunar de reparaţii care să stabilească, de comun acord cu şefii secţiilor şi fabricilor, perioadele optime, pentru ca aceştia, la rîndul lor, să poată urmări modul în care se efectuează în timp şi calitativ reviziile tehnice şi reparaţiile. Faţă de această stare de lucruri, se pune întrebarea : ce măsuri s-au luat şi se vor lua pentru aplicarea şi respectarea prevederilor legislaţiei amintite la Grupul industrial de chimie din Rm. Vîlcea . — In ultimul timp, ne relata tovarăşul inginer Mircea Caragea, seful serviciului mecanic-reparaţii din cadrul acestui grup industrial, au fost luate o seamă de măsuri in dublu sens : pe de o parte, s-a acţionat mai hotărît pentru folosirea utilajelor disponibile în alte secţii ori au fost redistribuite unor unităţi ale industriei chimice, iar, pe de altă parte, pentru prevenirea stagnărilor în producţie s-a hotărît să se întreprindă analize temeinice asupra cauzelor care provoacă diverse defecţiuni mecanice, electrice sau de alimentare. Pe această bază, soluţiile propuse vor fi urmărite, pînă la finalizare, de către factorii de răspundere desemnaţi pe fiecare compartiment tehnico-productiv în parte. Cît priveşte documentaţiile folosite la lansarea comenzilor de revizii şi reparaţii, serviciul nostru a trecut, în momentul de faţă, la elaborarea unor instrucţiuni de simplificare a actualei metodologii, care vor fi aplicate incepînd cu anul viitor. Puţin, prea puţin, in comparaţie cu acuitatea problemelor ce au apărut la Grupul industrial de chimie din Rîmnicu-Vîlcea in domeniul folosirii cu maximum de eficienţă a utilajelor şi instalaţiilor. Ion STANCIU corespondentul „Scînteii" PAGINA 3 A Corespondenţii „Scînteii" transmit: Toate instalaţiile la parametrii proiectaţi La ora actuală, toate instalaţiile aflate în funcţiune în cadrul Uzinei chimice Borzeşti funcţionează la parametrii proiectaţi. Ultimele instalaţii la care s-au realizat prevederile din proiecte sunt cele pentru fabricarea perclorvinilului şi a pinetoxului. — Ani de-a rîndul, instalaţia pentru fabricarea perclorvinilului ne-a dat de lucru — ne spunea ing. Gabriel Bondor, directorul uzinei. Procesul tehnologic stabilit prin proiect nu era cel mai corespunzător. Ca să înlăture acest neajuns, un grup de specialişti, condus de ing. Virgil Băncilă, a muncit, aş putea spune, eroic. In urma aplicării soluţiilor preconizate, instalaţia şi-a atins şi chiar depăşit cu 10 la sută capacitatea de producţie proiectată. Dar studiile nu s-au oprit aici. Directorul uzinei ne-a relatat că, în momentul de faţă, inginerii Nicolae Catona şi Ştefan Toader, de la serviciul inginerie chimică, împreună cu specialiştii secţiei, studiază posibilitatea înlăturării „locului îngust" de la baza de desolventare, prin care se va asigura creşterea capacităţii de producţie a instalaţiei cu 50 la sută. Eforturi deosebite pentru realizarea parametrilor proiectaţi se depun şi la instalaţiile de fabricare a esterilor şi aminelor ai acidului 2,4 D. Nu întîmplător, cea care produce amine şi-a atins indicatorii din proiecte cu o jumătate de an mai devreme. Pentru economia naţională, aceasta înseamnă, in plus, o cantitate de amine cu care se pot ierbicida culturile de pe o suprafaţă de 94 000 hectare. In prezent, specialiştii de aici se străduiesc să realizeze înainte de termen parametrii proiectaţi şi la partea de esteri, aflată în probe tehnologice. Oţelarii reşiţeni îşi suplimentează angajamentele La începutul acestui an, oţelarii Combinatului siderurgic din Reşiţa s-au angajat să producă peste plan 1 000 tone oţel. Ulterior, făcîndu-se o evaluare mai exigentă a rezervelor de care dispune, acest harnic colectiv s-a hotărît ca, pînă la sfirşitul anului, angajamentul să fie suplimentat cu încă 2000 tone oţel. Acum, munca este mai bine organizată, fiecare echipă foloseşte agregatele la capacitatea maximă, avariile şi pierderile fiind eliminate în totalitate. Producţia de oţel pe metru pătrat de vatră şi zi calendaristică a crescut cu 50 kg faţă de anul trecut. Constant, la indici înalţi La Conferinţa Naţională a partidului s-a subliniat cu claritate că fiecare întreprindere, fiecare colectiv trebuie să acţioneze cu toată fermitatea pentru respectarea strictă a normativelor de întreţinere şi reparare a maşinilor şi instalaţiilor, elaborarea unor planuri judicioase de reparaţii, executarea în perioade cit mai scurte şi de calitate a acestor lucrări. Cum se programează activitatea de revizii şi reparaţii ? — In unitatea noastră — ne spunea inginerulşef mecanic Emil Stănescu de la „Policolor" din Capitală, în vederea elaborării unui plan de revizii şi reparaţii cit mai riguros ştiinţific, se generalizează metoda preventiv planificată, pe care am experimentat-o cu bune rezultate. Aplicarea acestei metode nu se poate face decit cunoscînd situaţia reală a uzurii unui utilaj sau Instalaţii, care se întocmeşte acum in întreprindere, prin completarea fişei „V“, în care sunt înscrise orele de funcţionare, stagnările şi cauzele întreruperilor accidentale. Pentru a urmări operativ timpul de funcţionare a utilajelor de bază, specialiştii uzinei au imaginat şi construit un dispozitiv de înregistrare a orelor de funcţionare, aflat în curs de experimentare la fabrica de cerneluri. Astfel, vom dispune de baza statistică certă, exactă, de elaborare a planurilor de reparaţii. Care este situaţia transpunerii in practică a acestor planuri ? Şi in acest domeniu, organizarea judicioasă a lucrărilor a generat bune rezultate. Lucrările de revizie capitală de la secţia răşini au fost efectuate intr-un timp mai scurt cu 3 zile decit cel planificat. Astfel, secţia a dat in cele 3 zile ciştigate o producţie peste plan de peste 3 milioane lei. Scurtarea timpului de revizie nu s-a făcut în dauna calităţii lucrărilor, ci prin organizarea unor echipe complexe, care au lucrat în trei schimburi. După cum se vede, la întreprinderea „Policolor" s-au găsit modalităţi eficiente pentru organizarea cit mai judicioasă a reparaţiilor şi întreţinerii utilajelor. Esenţial este ca experienţa bună acumulată să circule cit mai repede, să fie generalizată la toate reparaţiile ce se efectuează in întreprindere, cit şi la celelalte unităţi din cadrul Grupului industrial de lacuri şi vopsele. Prin utilizarea intensivă a maşinilor Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Fabrica de hîrtie din Prundu Bîrgăului au produs, pină acum, mai mult de 310 tone hîrtie de înaltă calitate peste plan. In medie, in fiecare zi ei au realizat in plus In primul semestru o tonă și jumătate hirtie. Incepînd cu a doua decadă a lunii iulie, harnicii lucrători ai fabricii au realizat zilnic peste plan mai bine de două tone hîrtie. Obţinerea acestui spor de producţie are la bază, în principal, folosirea intensivă a utilajelor. Hotărirea lor de a-şi îmbunătăţi munca, de a-şi intensifica eforturile pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen se concretizează in angajamentul de a realiza, pînă la sfirşitul anului, cu 350 tone de hirtie mai mult decit prevederile angajamentelor iniţiale. La uzina „Semănătoarea" din Capitală se duce o adevărată bătălie pentru folosirea cit mai raţională a suprafeţelor de producţie din secţii, cit şi pentru utilizarea cu randament tot mai ridicat a utilajelor pe parcursul celor trei schimburi de lucru. Bunăoară, prin utilizarea în proporţie de sută la sută a capacităţilor de producţie, în secţia de montaj a uzinei s-a obţinut, pînă în prezent, o depăşire a planului cu 10,9 la sută, iar în secţia de prelucrări mecanice planul a fost depăşit cu 17 la sută. Şi la turnătorie rezultatele sunt concludente : faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut s-a realizat o producţie suplimentară de 230 tone piese turnate, care însumează o valoare de 1 500 000 lei. In fotografie , turnătorii Ion Ilinca, Ion Spînu şi Gheorghe Tălpeanu în momentul obţinerii unei noi piese. Inspectoratul gospodăririi fondurilor fixe să-şi exercite mai energic funcţia principală. CONTROLUL IN ÎNTREPRINDERI Concret, care sunt acţiunile pe care le vor întreprinde în perioada imediat următoare organele Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Gospodăririi Fondurilor Fixe . — l-am întrebat, la început, pe ing. Niculae Vulcan, inspector general de stat adjunct. — Mai intîi, vom acţiona cu fermitate pentru aducerea la îndeplinire a sarcinilor privind generalizarea schimbului II, introducerea şi extinderea schimbului III. Pentru aceasta, în planul nostru de muncă s-a prevăzut sporirea la 75 a numărului de unităţi ce urmează a fi controlate în semestrul II. Vom efectua controale sistematice in 34 de întreprinderi importante, în scopul identificării cauzelor unor deficienţe privind siguranţa in exploatare a fondurilor fixe, incepînd de la instalaţii sub presiune şi pînă la linii tehnologice complexe. Neajunsurile constatate vor face obiectul unor analize cu conducerile ministerelor de resort. Ne propunem, de asemenea, și desfăşurăm o acţiune energică in 42 de întreprinderi pentru evidenţierea şi punerea in valoare a rezervelor de capacităţi, prin eliminarea „locurilor înguste“, modernizarea instalaţiilor sau tehnologiilor, folosirea intensivă a maşinilor pe fluxul tehnologic. Ca modalitate de lucru în această acţiune vom adopta principiul conlucrării cu conducerile întreprinderilor şi centralelor pentru a stabili operativ cele mai judicioase soluţii. O pondere deosebită in cadrul activităţii noastre o va ocupa urmărirea respectării normelor legale referitoare la funcţionarea şi exploatarea maşinilor, instalaţiilor şi utilajelor, efectuarea la timp şi în condiţii de calitate a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii. Acţiunile de control sînt astfel organizate încît, pe lingă caracterul analitic şi de sancţionare a abaterilor de la prevederile legii, preintimpinarea opririlor accidentale şi degradării premature a fondurilor fixe să capete o deosebită importanţă în practică. — In ce mod se va asigura definitivarea cadrului organizatoric al activităţii de gospodărire a fondurilor fixe în economie . — Deoarece inspectoratul este înfiinţat de relativ puţin timp, urmărim ca în acest an, în paralel cu efectuarea controalelor de fond privind gospodărirea fondurilor fixe, să cunoaştem direct problemele fiecărei întreprinderi, pentru ca în funcţie de experienţa acumulată să perfecţionăm metodologia de lucru şi să organizăm mai bine activitatea de control şi analiză. Principalul obiectiv îl constituie creşterea rolului controlului preventiv. In altă ordine de idei, sunt în curs lucrările de stabilire, în detaliu, a obligaţiilor Întreprinderilor privind gospodărirea fondurilor fixe. Vor fi revăzute normativele de reparaţii în scopul adaptării acestora la condiţiile reale create in ultimii ani in întreprinderi, al reducerii duratei de imobilizare a capacităţilor pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii, prin mai buna pregătire şi organizare a acestora. Convorbire realizată de Corneliu CÂRLAN Buna organizare dă întotdeaunaMI BUNE REZULTATE Uzina „Metalul roşu" din Cluj: EXTINDEM LUCRUL LA MAI MULTE MAŞINI In această întreprindere clujeană se produc utilaje şi piese de schimb pentru industria uşoară. Despre măsurile iniţiate pentru utilizarea intensivă a capacităţilor de producţie discutăm cu inginerul Emil Oachiş, directorul uzinei, care ne-a relatat : — Pentru a îndeplini sarcinile imediate, stabilite de Conferinţa Naţională a partidului în domeniul utilizării cu randament superior a capacităţilor de producţie, mai ales a maşinilor-unelte, accentul l-am pus, între altele, pe organizarea ştiinţifică a muncii la punctele de lucru. O rezervă în acest sens constă in extinderea lucrului la mai multe maşini-unelte, care se pretează la aceasta. Spun extindere, deoarece avem o experienţă in acest sens. Astfel, în cazul maşinilor de rabotat (şepingurile), un muncitor lucrează la două maşini, iar la cele de frezat paturi pentru ace de tricotat, un muncitor lucrează la trei maşini şi obţine o productivitate înaltă. Acum s-a creat posibilitatea să extindem acest procedeu la 26 maşiniunelte, iar muncitorii deveniţi disponibili vor lucra la alte utilaje. Am şi dispus gruparea acestor maşini-unelte în aşa fel încît un muncitor să poată deservi mai multe maşini, în condiţii normale de efort. Prin această măsură se va asigura nu numai ameliorarea lipsei de forţă de muncă calificată, dar se vor obţine şi importante economii, ca urmare a creşterii productivităţii muncii. In perspectiva apropiată vom trece la programarea şi realizarea întregii producţii cu ajutorul maşinilor de calcul, ceea ce ne va permite să luăm măsuri operative în vederea încărcării depline a capacităţilor de producţie. C.E.I.L. din Cluj: MĂRIM GRADUL DE ÎNCĂRCARE A MIJLOACELOR TEHNICE Am discutat şi cu ing. Cornel Broşteanu, director general al Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului din Cluj. — Combinatul nostru — ne-a spus interlocutorul — funcţionează ca organizaţie economică cu statut de centrală, cu gestiune proprie şi are în componenţa sa 6 unităţi de producţie. In toate acestea sarcinile stabilite la Conferinţa Naţională a partidului în domeniul utilizării capacităţilor de producţie au avut un puternic efect mobilizator. — Ce posibilităţi există pentru mărirea randamentelor în folosirea capacităţilor de producţie ? — Gradul de încărcare poate spori la 80—85 la sută, atît la utilajele din secţiile de bază, cît şi la cele auxiliare, în vederea încărcării mai judicioase a mijloacelor tehnice, in exploatări şi in fabricile de mobilă s-au întocmit programe de lucru. Ele vizează perfecţionarea tehnologiilor, modernizarea unor utilaje şi maşini, eliminarea unor „locuri înguste“, prin autodotări sau cooperare, evitarea „golurilor“ în aprovizionare, cu alte cuvinte, măsuri de organizare superioară a muncii. — Cînd vor fi aplicate aceste programe de lucru ? — Majoritatea măsurilor prevăzute au termen de realizare în trimestrele III și IV a.c.. Așa, de pildă, extinderea lucrului în brigăzi complexe cu plata in acord global şi a mecanizării unor operaţiuni se vor finaliza pînă la 1 octombrie a.c. Uzina „Balanţa" din Sibiu: LICHIDĂM „LOCURILE ÎNGUSTE" DIN SECŢII — Conferinţa Naţională a P.C.R. ne-a atras tuturor atenţia că în domeniul utilizării capacităţilor de producţie trebuie acţionat cu mai multă fermitate. Acest mare rezervor al producţiei trebuie să-l exploatăm pe deplin. Şi-l vom exploata incepînd din aceste zile... Aşa a început discuţia noastră cu tov. Ioan Alexandru, inginer şef adjunct al uzinei sibiene. In continuare, ne-a spus : — Cea mai mare bătaie de cap ne-o dau, de cînd mă ştiu în această uzină, atelierele prelucrătoare din secţiile de bază, cunoscute ca „locuri înguste“. Abia lichidezi o „strangulare“ la freze, că apar altele la strunguri, la maşini de rectificat sau la prese. Numai în aceste ateliere se află ascunse cel puţin 10 la sută din rezervele de creştere a producţiei. In ultimele zile, prelucrările metalice au constituit obiectivul de investigaţie al unui larg colectiv de specialişti ai uzinei. Acest colectiv a şi întocmit, de altfel, un plan special de măsuri. Două din aceste măsuri, cred eu, vor determina o schimbare radicală în folosirea capacităţilor de producţie şi, în primul rînd, în înlăturarea „locurilor înguste“ : 1 . extinderea lucrului la mai multe maşini — la freze, raboteze, maşini de aşchiat — măsură experimentată cu bune rezultate, pînă acum, la 8 la sută din freze şi maşini de rectificat ; 2 . asigurarea, într-un timp record, a forţei de muncă necesare prin triplarea locurilor de şcolarizare — ucenicie la locul de muncă, cursuri de scurtă durată. Al. MUREŞAN Nicolae BRUJAN corespondenţii „Scînteii"