Scînteia, august 1972 (Anul 41, nr. 9226-9255)

1972-08-01 / nr. 9226

SCINTEIA —­ marţi 1 august 1972 | ---------­ Cu documentele Conferinţei Naţionale pe masa de lucru Azi, întrebarea: CUM ACŢIONAŢI PENTRU FOLOSIREA DEPLINA A CAPACITĂŢILOR RE PRODUCŢIE? (__________________________________) Creşte, dar prea lent, ponderea schimburilor II şi III Intre asigurarea unui coeficient de schimburi cit mai bun şi folo­sirea judicioasă a capacităţilor de producţie există o strînsă legătură, lucru de altfel bine cunoscut de către fiecare conducător de între­prindere. In acest sens, la recenta Conferinţă Naţională a partidului s-a subliniat cu toată claritatea ne­cesitatea ca, neintîrziat, organele şi organizaţiile de partid, comitetele şi consiliile oamenilor muncii din întreprinderi şi centrale să reva­dă şi să completeze programele de măsuri existente în fiecare unitate­­ pentru generalizarea Schimbului II şi extinderea schimbului III, in vederea asigurării unei bune încăr­cări a maşinilor şi utilajelor. Ne aflăm la uzina „Autobuzul“ din Bucureşti , interlocutorul nos­tru, tovarăşul Ion Nenciu, secreta­rul comitetului de partid . — Putem spune că în uzina noastră, prin generalizarea schim­bului II, introducerea şi extinde­rea schimbului III s-a îmbunătăţit simţitor gradul de folosire a ca­pacităţilor de producţie şi, implicit, a forţei de muncă. In momentul de faţă se află în plin proces de calificare, atît la locul de muncă, cit şi prin şcoala profesională, peste 400 de muncitori, din care o mare parte strungari, meserie de­osebit de solicitată. Pe baza înca­drării lor în producţie, scontăm ca actualul coeficient de schimburi, pe care nu-l considerăm satisfăcă­tor, să se mărească pînă la sfîrşi­­tul anului la 2,15. Ce reprezintă creşterea respectivă pentru activi­tatea uzinei ? Realizarea suplimen­tară a unei producţii globale de 45 milioane lei şi a unei producţii marfă de 40 milioane lei. Măsurile luate pentru ridicarea coeficientului de schimburi au de­terminat direct creşterea indicelui de utilizare a maşinilor şi utilaje­lor de la 73,5 la sută în luna mai 1971, la aproape 86,5 la sută în iu­lie 1972. Ne-am notat o serie de alte măsuri elaborate in aceste zile şi care vor fi aplicate, în curînd, in întreprindere : • folosirea în trei schimburi a maşinilor, utilajelor din secţiile auxiliare, mecanic şef şi sculării ; • pentru întărirea asistenţei teh­nice pe schimburi se va accentua redistribuirea cadrelor tehnice. In aşa fel incit un număr tot mai mare de maiştri şi tehnicieni să lucreze in toate cele trei „opturi“ ale zi­lei de muncă ; • utilizarea mai bună a timpului de lucru se va realiza prin mări­rea zonei de servire a maşinilor şi utilajelor din grupa frezelor şi rabotezelor ; 30 de muncitori vor deservi 60—65 de maşini. • în scopul îmbunătăţirii condi­ţiilor sociale, pentru muncitori se va da în folosinţă, în curînd, un cămin cu 300 de locuri. La uzina „Timpuri noi“ — cea­laltă unitate investigată — în do­meniul generalizării schimbului II şi extinderii schimbului III rămî­­nerile în urmă sunt accentuate. De ce natură sunt cauzele unei atari stări de lucruri ? In toamna anu­lui trecut, ziarul nostru a întreprins un raid in schimbul de noapte In citeva întreprinderi („Scînteia“, nr. 8­942/19.X.71, articolul „Schimbul de noapte sub semnul improvizaţii­lor“). S-a văzut atunci că uzina „Timpuri noi" folosea fondul de timp al maşinilor doar in propor­ţie de 54,3 la sută. De la raidul în­treprins au trecut 9 luni. Care este situaţia In prezent ? Interlocutorul nostru, Inginerul-şef al uzinei, Eugen Anchevici, ne relatează, cu darea de seamă sta­tistică în faţă : In 1972, pe prime­le 6 luni, coeficientul de schimburi planificat a fost de 1,79, cel reali­zat numai 1,40, iar indicele de fo­losire a utilajelor în secţiile de bază nu s-a ridicat, în medie, decit la 61 la sută, deşi a fost planificată o proporţie de 67 la sută. — Care sunt cauzele acestei stări de lucruri ? — In cea mai mare parte, lipsa unor cadre calificate. Sperăm că, prin calificarea unor muncitori in şcoala profesională, in special fe­mei, vom putea, spre sfirşitul tri­mestrului III al anului curent, să realizăm două schimburi la prin­cipalele maşini. De asemenea, in­tenţionăm să repartizăm muncito­rii cu experiență să lucreze la prin­cipalele mașini. — Dar pînă atunci — intervine tehnicianul Ion Gherman, membru in comitetul de partid — ne stră­duim ca, prin luarea unor măsuri concrete, să ridicăm cit mai mul randamentul folosirii utilajelor e­­xistente. De pildă, ne preocupăm să adîncim specializarea pe baza tehnologiilor de grup la liniile teh­nologice, să extindem prelucrarea suprafeţelor in mod simultan la cartere şi compresoare, formarea mecanică şi turnarea în cochile. — Ce eficienţă vor avea aseme­nea măsuri ? — Obţinerea sporului de produc­ţie­ din­­ acest cincinal in proporţie de 66 la sută pe seama îmbunătă­ţirii coeficientului de schimburi. Se pare, totuşi, că măsurile sta­bilite la uzina „Timpuri noi“ nu depă­şesc prea mult faza programe­lor, deoarece situaţia utilizării ca­pacităţilor de producţie continuă să rămînă nemulţumitoare. Şi cu alte ocazii am avut posibilitatea să ve­dem, în programele de măsuri, pro­puneri asemănătoare, fără ca în realitate să se înregistreze acea îm­bunătăţire de fapt a coeficientului de schimburi, a utilizării capacită­ţilor de producţie. Iată de ce con­siderăm că este de datoria comite­tului de partid, a comitetului oa­menilor muncii de aici să anali­zeze neintîrziat cauzele care de­termină indici scăzuţi in utilizarea mijloacelor tehnice de care dispu­ne uzina. Mai multă iniţiativă, mă­suri mai clare, mai precise şi mai eficace, aşa cum cere conducerea partidului, mai multă hotărîre pen­tru aplicarea lor — iată elementele fundamentale ale unei activităţi ce-şi aşteaptă concretizarea la u­­zina „Timpuri noi“ din Capitală. Adrian POPESCU LA UZINA „AUTOBUZUL" : masuri practice, con­trolabile LA UZINA „TIMPURI NOI" , „sperăm" şi „inten­ţionăm" în loc de „MAŞINI DISPONIBILE“, citiţi DISPONIBILITĂŢI IROSITE Se poate aprecia că majoritatea unităţilor productive din judeţul Vâlcea s-au concentrat, tot mai mult, in acest an asupra gospodăririi ju­dicioase a fondurilor fixe din do­tare. Fabrica de talpă şi încălţă­minte din cauciuc-Drăgăşani de pildă, după ce mai întîi a atins pa­rametrii proiectaţi, în medie cu o lună mai devreme, lucrează la ora actuală, cu toate cele 4 secţii ale sale, la întreaga capacitate. Dina­mica utilizării cit mai eficiente a fondurilor fixe pe ansamblul fa­bricii reiese, de altfel, mai plastic din următoarea comparaţie. Dacă în 1970 s-a realizat o producţie globală de 600 de lei la fiecare o mie de lei fonduri fixe, în ultimul an al actua­lului cincinal se va ajunge la o producţie în valoare de cel puţin 2 710 lei, reprezentînd o creştere de peste 4 ori şi jumătate. Pătrunzînd însă în esenţa lucru­rilor, vom constata că nu în toate unităţile industriale se acţionează cu aceeaşi răspundere, în spiritul prevederilor legale, în vederea fo­losirii judicioase a capacităţilor de producţie, încărcării depline a ma­şinilor şi utilajelor. Iată, în acest sens, un sumar de probleme care trebuie soluţionate neintîrziat prin măsuri tehnico-organizatorice, co­respunzător sarcinilor stabilite de Conferinţa Naţională a partidului : • Unele întreprinderi cu pondere mare în economia judeţului mai ţin la „naftalină“, fără să găsească vreo justificare, aproape 290 de maşini şi instalaţii, a căror valoare se ridică la 8,7 milioane lei. O parte din acestea nici măcar n-au dat un leu producţie, în vreme ce altele, la cîtva timp după achiziţionare, au fost trecute pe lista disponibilităţi­lor. Bunăoară, Grupul de şantiere I.C.H. Lotru a achiziţionat 14 doza­toare, în luna aprilie a anului tre­cut, pentru ca, după 5 luni, să le treacă pe „linia moartă“ şi să aş­tepte apariţia vreunui solicitant. Un număr de 35 de utilaje şi insta­laţii de la Grupul industrial de chi­mie Rm. Vilcea nu sunt integrate în fluxurile tehnologice, ceea ce nu este un semn de bun gospodar pen­tru conducerea grupului. • Cum sunt folosite insă utila­jele aflate în exploatare ? Legea nr. 14/1971 precizează că o bună utili­zare a fondurilor fixe impune sta­bilirea în plan a unor niveluri de producţie care să asigure încărca­rea completă a capacităţilor şi spa­ţiilor productive, în concordanţă cu necesităţile economiei naţionale. In ciuda acestei prevederi, unii fac­tori de conducere, între care ing. Victor Poltoraţchi, directorul gene­ral al grupului, opinează şi acum pentru acordarea unei „rezerve de capacitate“ de 10 la sută, spre a avea un plus de garanţie în înde­plinirea sarcinilor de plan. Oare a­­semenea „rezerve“ nu sunt de na­tură să justifice unele pierderi de producţie cauzate de numeroase defecţiuni mecanice şi electrice, de alimentarea defectuoasă cu abur tehnologic, energie sau materii prime ? • Tot la Grupul industrial de chimie din Rm. Vîlcea nu sunt apli­cate întocmai prevederile legale referitoare la repararea utilajelor şi instalaţiilor din dotare. Dintr-o obişnuinţă mai veche, se omite şi în prezent întocmirea unui grafic lunar de reparaţii care să stabi­lească, de comun acord cu şefii sec­ţiilor şi fabricilor, perioadele opti­me, pentru ca aceştia, la rîndul lor, să poată urmări modul în care se efectuează în timp şi calitativ re­viziile tehnice şi reparaţiile. Faţă de această stare de lucruri, se pune întrebarea : ce măsuri s-au luat şi se vor lua pentru aplicarea şi respectarea prevederilor legisla­ţiei amintite la Grupul industrial de chimie din Rm. Vîlcea . — In ultimul timp, ne relata to­varăşul inginer Mircea Caragea, seful serviciului mecanic-reparaţii din cadrul acestui grup industrial, au fost luate o seamă de măsuri in dublu sens : pe de o parte, s-a ac­ţionat mai hotărît pentru folosirea utilajelor disponibile în alte secţii ori au fost redistribuite unor uni­tăţi ale industriei chimice, iar, pe de altă parte, pentru prevenirea stagnărilor în producţie s-a hotărît să se întreprindă analize temeinice asupra cauzelor care provoacă di­verse defecţiuni mecanice, electrice sau de alimentare. Pe această bază, soluţiile propuse vor fi urmărite, pînă la finalizare, de către factorii de răspundere desemnaţi pe fie­care compartiment tehnico-produc­­tiv în parte. Cît priveşte documen­taţiile folosite la lansarea comenzilor de revizii şi reparaţii, serviciul nos­tru a trecut, în momentul de faţă, la elaborarea unor instrucţiuni de simplificare a actualei metodologii, care vor fi aplicate incepînd cu anul viitor. Puţin, prea puţin, in comparaţie cu acuitatea problemelor ce au apă­rut la Grupul industrial de chimie din Rîmnicu-Vîlcea in domeniul folosirii cu maximum de eficienţă a utilajelor şi instalaţiilor. Ion STANCIU corespondentul „Scînteii" PAGINA 3 A Corespondenţii „Scînteii" transmit: Toate instalaţiile­­ la parametrii proiectaţi La ora actuală, toate instalaţiile aflate în funcţiune în cadrul Uzinei chimice Borzeşti funcţionează la parametrii proiectaţi. Ultimele instalaţii la care s-au realizat prevederile din proiecte sunt cele pentru fabricarea perclorvini­­lului şi a pinetoxului. — Ani de-a rîndul, instalaţia pentru fabri­carea perclorvinilului ne-a dat de lucru — ne spunea ing. Gabriel Bondor, directorul uzinei. Procesul tehnologic stabilit prin proiect nu era cel mai corespunzător. Ca să înlăture acest neajuns, un grup de specialişti, condus de ing. Virgil Băncilă, a muncit, aş putea spune, eroic. In urma aplicării soluţiilor preconizate, insta­laţia şi-a atins şi chiar depăşit cu 10 la sută capacitatea de producţie proiectată. Dar studiile nu s-au oprit aici. Directorul uzi­nei ne-a relatat că, în momentul de faţă, ingi­nerii Nicolae Catona şi Ştefan Toader, de la serviciul inginerie chimică, împreună cu spe­cialiştii secţiei, studiază posibilitatea înlăturării „locului îngust" de la baza de desolventare, prin care se va asigura creşterea capacităţii de producţie a instalaţiei cu 50 la sută. Eforturi deosebite pentru realizarea parame­trilor proiectaţi se depun şi la instalaţiile de fabricare a esterilor şi aminelor ai acidului 2,4 D. Nu întîmplător, cea care produce amine şi-a atins indicatorii din proiecte cu o jumătate de an mai devreme. Pentru economia naţională, aceasta înseamnă, in plus, o cantitate de amine cu care se pot ierbicida culturile de pe o su­prafaţă de 94 000 hectare. In prezent, specia­liştii de aici se străduiesc să realizeze înainte de termen parametrii proiectaţi şi la partea de esteri, aflată în probe tehnologice. Oţelarii reşiţeni îşi suplimentează angajamentele La începutul acestui an, oţelarii Combina­tului siderurgic din Reşiţa s-au angajat să producă peste­­ plan 1 000 tone oţel. Ulte­rior, făcîndu-se o evaluare mai exigentă a re­zervelor de care dispune, acest harnic colectiv s-a hotărît ca, pînă la sfirşitul anului, angaja­mentul să fie suplimentat cu încă 2000 tone oţel. Acum, munca este mai bine organizată, fiecare echipă foloseşte agregatele la capacitatea maxi­mă, avariile şi pierderile fiind eliminate în to­talitate. Producţia de oţel pe metru pătrat de vatră şi zi calendaristică a crescut cu 50 kg faţă de anul trecut. Constant, la indici înalţi La­ Conferinţa Naţională a partidului s-a subliniat cu claritate că fiecare întreprindere, fiecare colectiv trebuie să acţioneze cu toată fermitatea pentru respectarea strictă a norma­tivelor de întreţinere şi reparare a maşinilor şi instalaţiilor, elaborarea unor planuri judicioase de reparaţii, executarea în perioade cit mai scurte şi de calitate a acestor lucrări. Cum se programează activitatea de revizii şi reparaţii ? — In unitatea noastră — ne spunea inginerul­­şef mecanic Emil Stănescu de la „Policolor" din Capitală, în vederea elaborării unui plan de re­vizii şi reparaţii cit mai riguros ştiinţific, se generalizează metoda preventiv planificată, pe care am experimentat-o cu bune rezultate. Aplicarea acestei metode nu se poate face decit cunoscînd situaţia reală a uzurii unui utilaj sau Instalaţii, care se întocmeşte acum in între­prindere, prin completarea fişei „V“, în care sunt înscrise orele de funcţionare, stagnările şi cauzele întreruperilor accidentale. Pentru a urmări operativ timpul de funcţionare a utila­jelor de bază, specialiştii uzinei au imaginat şi construit un dispozitiv de înregistrare a orelor de funcţionare, aflat în curs de experimentare la fabrica de cerneluri. Astfel, vom dispune de baza statistică certă, exactă, de elaborare a pla­nurilor de reparaţii. Care este situaţia transpunerii in practică a acestor planuri ? Şi in acest domeniu, organi­zarea judicioasă a lucrărilor a generat bune re­zultate. Lucrările de revizie capitală de la sec­ţia răşini au fost efectuate intr-un timp mai scurt cu 3 zile decit cel planificat. Astfel, secţia a dat in cele 3 zile ciştigate o producţie peste plan de peste 3 milioane lei. Scurtarea timpului de re­vizie nu s-a făcut în dauna calităţii lucrărilor, ci prin organizarea unor echipe complexe, care au lucrat în trei schimburi. După cum se vede, la întreprinderea „Poli­color" s-au găsit modalităţi eficiente pentru organizarea cit mai judicioasă a reparaţiilor şi întreţinerii utilajelor. Esenţial este ca experienţa bună acumulată să circule cit mai repede, să fie generalizată la toate reparaţiile ce se efec­tuează in întreprindere, cit şi la celelalte uni­tăţi din cadrul Grupului industrial de lacuri şi vopsele. Prin utilizarea intensivă a maşinilor Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Fabrica de hîrtie din Prundu Bîrgăului au produs, pină acum, mai mult de 310 tone hîrtie de înaltă calitate peste plan. In medie, in fie­care zi ei au realizat in plus In primul semestru o tonă și jumătate hirtie. Incepînd cu a doua decadă a lunii iulie, harnicii lucrători ai fabri­cii au realizat zilnic peste plan mai bine de două tone hîrtie. Obţinerea acestui spor de pro­ducţie are la bază, în principal, folosirea inten­sivă a utilajelor. Hotărirea lor de a-şi îmbu­nătăţi munca, de a-şi intensifica eforturile pen­tru îndeplinirea cincinalului înainte de ter­men se concretizează in angajamentul de a realiza, pînă la sfirşitul anului, cu 350 tone de hirtie mai mult decit prevederile angajamen­telor iniţiale. La uzina „Semănătoarea" din Capitală se duce o adevărată bătălie pentru folosirea cit mai raţională a suprafeţelor de producţie din secţii, cit şi pentru utilizarea cu randament tot mai ridicat a utilajelor pe parcursul celor trei schimburi de lucru. Bunăoară, prin utili­zarea în proporţie de sută la sută a capacităţilor de produc­ţie, în secţia de montaj a uzi­nei s-a obţinut, pînă în pre­zent, o depăşire a planului cu 10,9 la sută, iar în secţia de prelucrări mecanice planul a fost depăşit cu 17 la sută. Şi la turnătorie rezultatele sunt concludente : faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut s-a realizat o producţie suplimen­tară de 230 tone piese turna­te, care însumează o valoare de 1 500 000 lei. In fotografie , turnătorii Ion Ilinca, Ion Spînu şi Gheorghe Tălpeanu în mo­mentul obţinerii unei noi piese. Inspectoratul gospodăririi fondurilor fixe să-şi exercite mai energic funcţia principală. CONTROLUL IN ÎNTREPRINDERI Concret, care sunt acţiunile pe care le vor întreprinde în peri­oada imediat următoare organele Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Gospodăririi Fon­durilor Fixe . — l-am întrebat, la început, pe ing. Niculae Vulcan, inspector general de stat adjunct. — Mai intîi, vom acţiona cu fer­mitate pentru aducerea la îndepli­nire a sarcinilor privind generali­zarea schimbului II, introducerea şi extinderea schimbului III. Pentru aceasta, în planul nostru de muncă s-a prevăzut sporirea la 75 a nu­mărului de unităţi ce urmează a fi controlate în semestrul II. Vom efectua controale sistematice in 34 de întreprinderi importante, în sco­pul identificării cauzelor unor defi­cienţe privind siguranţa in exploa­tare a fondurilor fixe, incepînd de la instalaţii sub presiune şi pînă la linii tehnologice complexe. Neajun­surile constatate vor face obiectul unor analize cu conducerile minis­terelor de resort. Ne propunem, de asemenea, și desfăşurăm o acţiune energică in 42 de întreprinderi pentru eviden­ţierea şi punerea in valoare a rezervelor de capacităţi, prin elimi­narea „locurilor înguste“, moderni­zarea instalaţiilor sau tehnologiilor, folosirea intensivă a maşinilor pe fluxul tehnologic. Ca modalitate de lucru în această acţiune vom adop­ta principiul conlucrării cu condu­cerile întreprinderilor şi centralelor pentru a stabili operativ cele mai judicioase soluţii. O pondere deo­sebită in cadrul activităţii noastre o va ocupa urmărirea respectării normelor legale referitoare la func­ţionarea şi exploatarea maşinilor, instalaţiilor şi utilajelor, efectuarea la timp şi în condiţii de calitate a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii. Acţiunile de control sînt astfel organizate încît, pe lingă caracterul analitic şi de sancţionare a abateri­lor de la prevederile legii, prein­­timpinarea opririlor accidentale şi degradării premature a fondurilor fixe să capete o deosebită impor­tanţă în practică. — In ce mod se va asigura defi­nitivarea cadrului organizatoric al activităţii de gospodărire a fonduri­lor fixe în economie . — Deoarece inspectoratul este înfiinţat de relativ puţin timp, ur­mărim ca în acest an, în paralel cu efectuarea controalelor de fond pri­vind gospodărirea fondurilor fixe, să cunoaştem direct problemele fie­cărei întreprinderi, pentru ca în funcţie de experienţa acumulată să perfecţionăm metodologia de lucru şi să organizăm mai bine activita­tea de control şi analiză. Principa­lul obiectiv îl constituie creşterea rolului controlului preventiv. In altă ordine de idei, sunt în curs lucrările de stabilire, în detaliu, a obligaţiilor Întreprinderilor pri­vind gospodărirea fondurilor fixe. Vor fi revăzute normativele de re­paraţii în scopul adaptării acestora la condiţiile reale create in ulti­mii ani in întreprinderi, al reduce­rii duratei de imobilizare a capa­cităţilor pentru efectuarea lucră­rilor de întreţinere şi reparaţii, prin mai buna pregătire şi orga­nizare a acestora. Convorbire realizată de Corneliu CÂRLAN Buna organizare dă întotdeaunaMI BUNE REZULTATE Uzina „Metalul roşu" din Cluj: EXTINDEM LUCRUL LA MAI MULTE MAŞINI In această întreprindere clujeană se produc utilaje şi piese de schimb pentru industria uşoară. Despre măsurile iniţiate pentru utilizarea intensivă a capacităţilor de produc­ţie discutăm cu inginerul Emil Oachiş, directorul uzinei, care ne-a relatat : — Pentru a îndeplini sarcinile imediate, stabilite de Conferinţa Naţională a partidului în domeniul utilizării cu randament superior a capacităţilor de producţie, mai ales a maşinilor-unelte, accentul l-am pus, între altele, pe organizarea şti­inţifică a muncii la punctele de lu­cru. O rezervă în acest sens constă in extinderea lucrului la mai multe maşini-unelte, care se pretează la aceasta. Spun extindere, deoarece avem o experienţă in acest sens. Astfel, în cazul maşinilor de rabo­­tat (şepingurile), un muncitor lu­crează la două maşini, iar la cele de frezat paturi pentru ace de tricotat, un muncitor lucrează la trei maşini şi obţine o productivitate înaltă. Acum s-a creat posibilitatea să ex­tindem acest procedeu la 26 maşini­­unelte, iar muncitorii deveniţi dis­ponibili vor lucra la alte utilaje. Am şi dispus gruparea acestor ma­şini-unelte în aşa fel încît un mun­citor să poată deservi mai multe maşini, în condiţii normale de efort. Prin această măsură se va asigura nu numai ameliorarea lipsei de forţă de muncă calificată, dar se vor obţine şi importante economii, ca urmare a creşterii productivită­ţii muncii. In perspectiva apropia­tă vom trece la programarea şi realizarea întregii producţii cu aju­torul maşinilor de calcul, ceea ce ne va permite să luăm măsuri ope­rative în vederea încărcării depline a capacităţilor de producţie. C.E.I.L. din Cluj: MĂRIM GRADUL DE ÎNCĂRCARE A MIJLOACELOR TEHNICE Am discutat şi cu ing. Cornel Broşteanu, director general al Com­binatului de exploatare şi industria­lizare a lemnului din Cluj. — Combinatul nostru — ne-a spus interlocutorul — funcţionează ca organizaţie economică cu statut de centrală, cu gestiune proprie şi are în componenţa sa 6 unităţi de pro­ducţie. In toate acestea sarcinile stabilite la Conferinţa Naţională a partidului în domeniul utilizării ca­pacităţilor de producţie au avut un puternic efect mobilizator. — Ce posibilităţi există pentru mărirea randamentelor în folosirea capacităţilor de producţie ? — Gradul de încărcare poate spori la 80—85 la sută, atît la utilajele din secţiile de bază, cît şi la cele auxi­liare, în vederea încărcării mai ju­dicioase a mijloacelor tehnice, in exploatări şi in fabricile de mobilă s-au întocmit programe de lucru. Ele vizează perfecţionarea teh­nologiilor, modernizarea unor u­­tilaje şi maşini, eliminarea u­­nor „locuri înguste“, prin autodo­­tări sau cooperare, evitarea „golu­rilor“ în aprovizionare, cu alte cu­vinte, măsuri de organizare supe­rioară a muncii. — Cînd vor fi aplicate aceste programe de lucru ? — Majoritatea măsurilor prevă­zute au termen de realizare în tri­mestrele III și IV a.c.. Așa, de pil­dă, extinderea lucrului în brigăzi complexe cu plata in acord global şi a mecanizării unor operaţiuni se vor finaliza pînă la 1 octombrie a.c. Uzina „Balanţa" din Sibiu: LICHIDĂM „LOCURILE ÎNGUSTE" DIN SECŢII — Conferinţa Naţională a P.C.R. ne-a atras tuturor atenţia că în do­meniul utilizării capacităţilor de producţie trebuie acţionat cu mai multă fermitate. Acest mare rezer­vor al producţiei trebuie să-l ex­ploatăm pe deplin. Şi-l vom ex­ploata incepînd din aceste zile... Aşa a început discuţia noastră cu tov. Ioan Alexandru, inginer şef adjunct al uzinei sibiene. In conti­nuare, ne-a spus : — Cea mai mare bătaie de cap ne-o dau, de cînd mă ştiu în acea­stă uzină, atelierele prelucrătoare din secţiile de bază, cunoscute ca „locuri înguste“. Abia lichidezi o „strangulare“ la freze, că apar al­tele la strunguri, la maşini de rec­tificat sau la prese. Numai în a­­ceste ateliere se află ascunse cel puţin 10 la sută din rezervele de creştere a producţiei. In ultimele zile, prelucrările metalice au con­stituit obiectivul de investigaţie al unui larg colectiv de specialişti ai uzinei. Acest colectiv a şi întocmit, de altfel, un plan special de măsuri. Două din aceste măsuri, cred eu, vor determina o schimbare radicală în folosirea capacităţilor de produc­ţie şi, în primul rînd, în înlăturarea „locurilor înguste“ : 1 . extinderea lucrului la mai multe maşini — la freze, raboteze, maşini de aşchiat — măsură experimentată cu bune re­zultate, pînă acum, la 8 la sută din freze şi maşini de rectificat ; 2 . a­­sigurarea, într-un timp record, a forţei de muncă necesare prin tri­plarea locurilor de şcolarizare — u­­cenicie la locul de muncă, cursuri de scurtă durată. Al. MUREŞAN Nicolae BRUJAN corespondenţii „Scînteii"

Next