Scînteia, septembrie 1972 (Anul 41, nr. 9256-9284)
1972-09-27 / nr. 9282
Dintre lucrările agricole de sezon, însilozarea furajelor este una dintre cele mai urgente — datorită, între altele, și volumului mare de siloz prevăzut — peste 8 milioane tone în cooperativele agricole și 2,4 milioane tone în întreprinderile agricole de stat. Este evident că executarea acestei lucrări necesită o mare concentrare de mijloace mecanice şi de transport, organizarea judicioasă a lucrărilor. Se poate aminti însă şi de o condiţie favorabilă pentru grăbirea lucrărilor . Însilozarea se poate executa pe orice vreme fără să scadă calitatea nutreţului. „Nu ne putem permite nici o Intîrziere pentru că oricind pot veni brumele peste noi , ne spune ing. Mihai Tiller, directorul general al Direcţiei agricole Sibiu. Vrem să depăşim planul de 107 000 tone furaje Insilozate cit s-a prevăzut In cooperativele agricole. De aceea am luat măsuri pentru a utiliza toate mijloacele de tocare aparţinînd staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii sau cooperativelor agricole. Drept rezultat, în perioada de la 15 la 22 septembrie, planul de însilozare în cooperativele agricole a fost îndeplinit în proporţie de 130 la sută. In acelaşi mod au procedat numeroase I.A.S., cooperative agricole din judeţele Constanţa, Vaslui, Timiş ş.a., unde organele de partid şi de stat au mobilizat Însemnate forţe la recoltarea, transportul şi presarea nutreţurilor In silozuri. In alte judeţe însă, ritmul lucrărilor este foarte lent. In ultima perioadă, în judeţele Bistriţa-Năsăud, Dîmboviţa, Caraş-Severin, Gorj ş.a. nu s-a realizat nici jumătate din volumul de siloz planificat. In cooperativele agricole din judeţul Vilcea, în ultima săptămînă, graficele de însilozare întocmite de Direcţia generală a agriculturii judeţene au fost realizate în proporţie de numai 25 la sută. Este evident că, intr-un asemenea ritm, însilozarea furajelor nu poate fi încheiată nici pînă la sosirea iernii. Cel mai mare volum de lucrări de însilozare se execută cu mijloace mecanice, ceea ce impune utilizarea acestora cu Întreaga capacitate. Din informaţiile sosite la redacţie rezultă că intr-o serie de cooperative agricole din judeţele Teleorman, Prahova, Dîmboviţa ş.a. combinele de siloz şi tocătoarele mecanice nu sunt utilizate decât într-o proporţie foarte redusă. Este necesar ca organele agricole, trusturile judeţene pentru mecanizarea agriculturii să se ocupe cu prioritate de funcţionarea utilajelor. Intr-o serie de unităţi agricole din judeţele Dolj, Brăila, Vrancea şi altele se manifestă tendinţa de a aştepta să mai treacă cîteva zile pînă la începerea Insilozării pentru a mai creşte culturile. Or, în prezent, orice Intîrziere nu se poate solda decit cu pagubă. Există suficiente resurse care trebuie grabnic însilozate : porumb siloz de pe suprafeţele destinate bazei furajere, coceni de porumb în stare suculentă, frunze și colete de sfeclă etc. Una din cele mai mari resurse pentru asigurarea hranei animalelor o reprezintă însilozarea cocenilor. Ținînd seama că acum mijloacele de transport sunt suprasolicitate, este avantajoasă Însilozarea cocenilor tocaţi chiar şi direct în cîmp, la capătul tarlalelor, lingă drumuri practicabile, de unde pot fi folosiţi ulterior, potrivit necesităţilor. Urgentarea lucrărilor de Însilozare, folosirea integrală a capacităţilor de recoltare şi de transport, organizarea muncii în schimburi prelungite sau în două schimburi peste tot unde este posibil, corelarea cu grijă a operaţiunilor de recoltare, transport şi însilozarea propriu-zisă sunt măsuri care trebuie să preocupe permanent organizaţiile de partid de la sate, conducerile unităţilor agricole. (Agerpres) Grăbiţi recoltarea, dar nu uitaţi ÎNSILOZĂRILE! Cum se generalizează iniţiativa „NICI UN GRAM DE METAL IN PLUS, NICI UN GRAM DE METAL IROSIT!“ 800 DE PROPUNERI ÎN OFENSIVĂ Uzina „23 August** din Bucureşti, citadelă a construcţiei de maşini al cărei colectiv este puternic angajat în bătălia cu timpul pentru realizarea cincinalului in patru ani şi jumătate, este leagănul unor iniţiative deosebite in întrecerea socialistă. Una dintre ele se intitulează „NICI UN GRAM DE METAL ÎN PLUS, NICI UN GRAM DE METAL IROSIT**. Imediat după lansarea ei, 800 de propuneri pentru măsuri tehnico-organizatorice au venit să o concretizeze. Prin aplicarea lor, se scontează că, in anul in curs şi in 1973, se vor economisi 3 500 tone metal. Despre conţinutul acestor propuneri, tov. Gheorghiţă Marin, secretarul comitetului de partid al uzinei, ne-a relatat următoarele : — Dacă vorbim despre modul In care prinde viaţă iniţiativa la care vă referiţi, se cuvine, mai mult, să spunem că şi pînă acum ne-a preocupat problema ieftinirii producţiei , mai ales, pe calea economisirii metalului. Anul trecut, pe ansamblul uzinei, s-a înregistrat o economie de 1300 tone metal. Poate că tot atîtea economii am fi realizat şi în acest an. Dar obiectivul pe care ni l-am propus — înfăptuirea cincinalului în patru ani şi jumătate — cere de la noi mai mult. Trebuie să renunţăm la ceea ce aş numi metode clasice de acţiune şi să abordăm altele de eficienţă mai înaltă, în stare să asigure valorificarea tuturor rezervelor de care dispunem. Fiecare om din uzină a înțeles acest imperativ. Cele 800 de propuneri reprezintă astfel un răspuns concret. Am să dau câteva exemple. Aplicarea unui procedeu modern (forjare prin vibraj continuu, în loc de matrițare liberă) la fabricarea arborilor cotiţi înseamnă economisirea a 500 kg oţel la fiecare vilbrochen, adică 150 tone oţel pe an. Calitatea produsului nu suferă ; dimpotrivă, este net superioară. Reducerea adaosului de prelucrare mecanică şi modificarea reţelei de turnare la fabricaţia boghiurilor pentru vagoane vor aduce, la rîndul lor, anual, economii care se ridică la aproape 100 tone. Şi aşa, fiecare din cele 800 de propuneri are o eficienţă bine calculată. Gram cu gram se adună tonele de metal. — Aceste propuneri ar fi început să fie aplicate in practică . — Desigur, esenţialul este ca fiecare propunere să prindă viaţă cit mai curînd posibil. Ceea ce nu înseamnă că au fost înlăturate toate cazurile în care aplicarea unor măsuri tehnice sau organizatorice mai întîrzie săptămîni şi chiar luni întregi.. Un anumit spirit birocratic, o lipsă de Îndrăzneală, chiar teamă de nou — iată manifestări pe care trebuie să le eradicăm din modul de gîndire şi de acţiune al unor factori din uzină. După părerea mea, nu există nici o justificare pentru unii tovarăşi de la secţia cazane, bunăoară, care, din luna noiembrie 1971 şi pînă azi nu au găsit timp să avizeze „modificarea constructivă a virolei cu blindaje“, propusă de tehnicianul Mihai Ştefan, sau pentru cei de la secţia mecanică, unde de luni de zile zac într-un sertar măsurile propuse de muncitorul Constantin Pavelescu şi de tehnicianul Constantin Niţescu — deşi fiecare din aceste propuneri are ca efect economisirea metalului. Unii din aceşti factori de decizie glndesc însă aşa : „Ce să ne mai batem capul ?! Să avem o răspundere mai mare ?! Lasă că merge şi aşa...“. Gîndind astfel, ei nu-şi dau seama că se plasează, cu sau fără voia lor, la periferia luptei pentru mai bine. Evident, organizaţia de partid este preocupată să lichideze Convorbire realizată de Dan MATEESCU (Continuare in pag. a IlI-a) Un afiş ne-a reţinut atenţia . In hala secţiei turnătorie va vea loc un spectacol muzical-coregrafic dedicat „Zilei metalurgistului“. N-am citit acest afiş la Reşiţa sau Hunedoara, la Galaţi ori la Bucureşti, unde evenimentul n-ar fi fost cu nimic ieşit din comun. Am citit afişul la Zalău, unde el avea o notă de inedit : pentru întîia oară in istoria localităţii şi a meleagurilor sălăjene era sărbătorită o asemenea zi, a metalurgistului. Zidurile miros Încă a mortar proaspăt. Incinta fabricii de armături metalice din fontă şi oţel este încă, în înţelesul deplin al cuvîntului, un şantier. Premierele constructorilor, ca şi ale beneficiarilor lor, se ţin lanţ. Privim în biroul directorului fabricii o plachetă reprezentînd un eşantion din prima şarjă de fontă realizată la 7 iunie a.c. Ca un fapt divers ni se spune : „Din echipa de 32 de topitori care a elaborat prima şarjă, doar şase au mai văzut fontă lichidă“. In vecinătate o altă Întreprindere — Filatura de bumbac — işi va celebra un an da la punerea In funcţiune peste vreo trei luni. După cum ni se spune şi aici, dintre cele clteva sute de filatoare, numai vreo 10 au o vechime in meserie mai mare da un an. Oameni şi fabrici, contopiţi parcă in traiectoria aceluiaşi destin, după ce au primit „botezul“ muncii, străbat pe platforma industrială a Zalăului itinerarul vîrstei ce se află la răspîntia dintre adolescenţă şi maturitate. Sintetizînd in mod sugestiv imaginea Zalăului industrial, tovarăşul Laurean Tulai, prim-secretar al Comitetului Judeţean Sălaj al P.C.R., ne-a spus intr-un moment al unei recente discuţii : — Pînă mai ieri cu becuri a căror lumină abia pîlpîia seara pe străzi. Zalău! de azi este conectat la liniile de forţă ale ţării, îşi înscrie pe emblemă însemnele noi ale industriei. Este intr-adevăr impresionant tot ce se vede că a fost construit şi dat în funcţiune în ultimul timp ; mai impresionant însă mi se pare a fi ceea ce nu se vede la o privire sumară, anume procesul de formare, în această parte a ţării, a noi eşaloane ale clasei muncitoare, de constituire şi omogenizare a unor tinere colective de muncă, totul petrecîndu-se ca urmare a politicii partidului de dezvoltare armonioasă a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul ţării, de creştere cu prioritate a bazei tehnico-materiale in judeţele mai puţin dezvoltate. Urmărind în fiecare din aceste unităţi atingerea înainte de termen a parametrilor proiectaţi, avem în vedere nu numai parametrii maşinilor, instalaţiilor, ci şi perfor-Constantin MORARU Vasile RUSU (Continuare in pagina a Vil-a) însemne inedite pe emblema E IMPRESIONANT CE S-A CONSTRUIT, DAR MAI IMPRESIONANT CEEA CE NU SE VEDE... PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI-VAt ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9282 Miercuri 27 septembrie 1972 8 PAGINI - 40 BANI Se anunţă timp prielnic NICI UN MINUT NU TREBUIE PIERDUT! In toate judeţele ţării, laptămina aceasta a început printr-o mobilitate masivă a forţelor şi mijloacelor din unităţile agricole pentru recoltarea culturilor tîrzii. O bună parte din aceste forţe au fost concentrate la recoltarea legumelor, una din lucrările de primă urgenţă. Cantităţi mai mari de ardei, roşii, ceapă, fasole verde şi rădăcinoase au fost strînse şi livrate de unităţile agricole cooperatiste din judeţele mari producătoare ca Brăila, Constanţa, Timiş şi Tulcea. In alte judeţe însă, cu mari bazine legumicole, printre care Teleorman, Olt, Dolj, Ilfov şi Ialomiţa, rezultatele de pînă acum sunt sub nivelul posibilităţilor. In urma măsurilor luate, activitatea în unităţile agricole a fost mai judicios organizată, obţinîndu-se rezultate mai bune şi la recoltarea celorlalte culturi. Porumbul a fost cules pînă la 26 septembrie de pe 15 la sută din suprafaţa cultivată. In Judeţul Mehedinţi s-a strins aproape jumătate din recoltă, iar în judeţele Dolj, Ilfov şi Olt — între 28 şi 33 la sută. Sfecla de zahăr s-a recoltat de pe 24 la sută din suprafaţa cultivată. Iar cartofii In proporţie de 36 la sută din total. Recoltarea florii-soarelui s-a terminat în 10 judeţe. Meteorologii anunţă ameliorarea timpului. Temperaturile vor fi In creştere uşoară atingînd în următoarele zile valori de 18—21 de grade in sud şi de 16—19 grade în restul ţării. Ca urmare, concomitent cu urgentarea recoltărilor, trebuie să se grăbească pregătirea terenului şi însăîninţările mai ales în jumătatea de nord a ţării. Industria uşoară îşi sporeşte capacităţile Anul acesta. In industria uşoară au fost puse în funcţiune 25 noi capacităţi de producţie. De menţionat că o parte dintre acestea au intrat, parţial sau total, in funcţiune înainte de termen, ceea ce a determinat obţinerea unor importante sporuri de producţie. Astfel, prin intrarea parţială în producţie a ţesătoriei „Dunăreană“ din Giurgiu cu o lună mai devreme, s-au realizat peste prevederi 10 milioane mp ţesături în plus. De asemenea, la fabrica de textile neţesute „Netex“ din Bistriţa, prin darea în exploatare, cu o lună înainte de termen, s-a obţinut un spor de producţie de 1,5 milioane mp de materiale textile. Sporuri importante în producţie s-au realizat şi în industria de pielărie, prin intrarea în funcţiune cu două luni mai devreme a fabricii de fibrotext „Partizanul“ din Bacău. Totodată, mai multe întreprinderi şi secţii noi au atins in ultimele luni parametrii proiectaţi. (Agerpres) IN ZIARUL DE AZI: • SECVENȚE GOSPODĂREȘTI • IN CONFRUNTARE ANGAJAMENTELE - FAPTELE DIN MAREA ÎNTRECERE SOCIALISTA • „UN TEATRU LA ÎNĂLȚIMEA MOMENTULUI POLITIC PE CARE IL TRĂIM“ Pagina a V-a OMUL FAŢĂ IN FAŢĂ CU EL ÎNSUŞI... Pagina a Vl-a Din lumea ştiinţei şi tehnicii Preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit delegaţia guvernamentală economică a Republicii Liberia La 26 septembrie, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe James T. Phillips jr., ministrul agriculturii din Republica Liberia, William E. Dennis jr., ministrul comerţului, industriei şi transporturilor, Reid Wiles, ambasadorul Liberiei în Marea Britanie, şi Adolphus B. Tolbert, vicepreşedinte al Societăţii „Liberian Iron Steel Corporation“, membri ai delegaţiei guvernamentale economice din Republica Liberia, care face o vizită în ţara noastră. La primire a participat Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior. Cu prilejul întrevederii, conducătorul delegaţiei a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj din partea preşedintelui Republicii Liberia, dr. William R. Tolbert, prin care ii adresează un călduros salut şi îşi exprimă speranţa că între Liberia şi România se vor dezvolta legături de colaborare şi cooperare fructuoase. Mulţumind pentru mesajul ce i-a fost adresat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis, la rîndul său, şefului statului liberian cordiale urări de sănătate şi fericire, relevînd dorinţa României de a dezvolta raporturile bilaterale dintre cele două ţări, pe baza egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc. In cursul convorbirii au fost abordate probleme referitoare la promovarea colaborării dintre cele două ţări, subliniindu-se hotărîrea comună de a imprima un curs ascendent relaţiilor economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale, în Interesul celor două popoare, al înţelegerii şi cooperării internaţionale. Au fost discutate, de asemenea, probleme actuale ale vieţii internaţionale, îndeosebi cu privire la situaţia politică din Africa şi Europa. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Hărnicie și pricepere în mînuirea tehnicii moderne — iată două din „secretele" ce stau la baza succeselor înregistrate de colectivul fabricii nr. 4 de garnituri presata din cadrul Combinatului de articole tehnice din cauciuc-Pitesti. In fotografie , linia de prese La deschiderea noului an in invăţămintul de partid PROPAGANDA în slujba îndeplinirii obiectivelor Conferinţei Naţionale în toate organizaţiile partidului nostru se desfăşoară în prezent intense pregătiri în vederea începerii unui nou an în învăţămîntul de partid. Circa două milioane şi jumătate de comunişti şi alte cîteva sute de mii de oameni ai muncii vor relua, in cadrul multiplelor forme de invăţămînt existente, activitatea sistematică de însuşire a ideologiei şi politicii marxist-leniniste a partidului nostru. An de an, importanţa învăţămîntului de partid sporeşte tot mai mult ; opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în care este angajat întregul nostru popor implică, în mod necesar, nu numai o puternică dezvoltare a forţelor de producţie, o organizare superioară a societăţii, dar şi un om nou, înaintat, înarmat cu concepţia ştiinţifică despre lume, cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi culturii. In realizarea acestui obiectiv, învăţămîntul de partid deţine un loc central, atît in virtutea funcţiei sale, ca instrument de propagare a ideologiei şi politicii partidului, cit şi prin sfera sa largă de cuprindere, prin diversitatea de activităţi adaptate preocupărilor şi necesităţilor celor mai variate categorii sociale. Conducerea nemijlocită a invăţămîntului de partid, astfel incit acesta să slujească educării partinice, revoluţionare a comuniştilor, a celorlalţi oameni ai muncii, este o îndatorire principală a organelor şi organizaţiilor de partid. In noul an de studiu care începe, propaganda de partid dispune de fondul excepţional de bogat de idei cuprinse în documentele Conferinţei Naţionale, în raportul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, document de o Înaltă valoare teoretică şi practică in care sunt abordate in spirit creator problemele majore ale dezvoltării economico-sociale a României în următoarele decenii, ale înaintării ei pe calea socialismului şi comunismului. Conţinutul de idei al documentelor conferinţei, multiplele aspecte ale politicii Interne şi internaţionale a partidului tratate in cuprinsul lor pot fi organic integrate în toate programele de studiu — primele dezbateri urmind să fie consacrate anume unor teme de sinteză rezultind din aceste documente. Studierea documentelor conferinţei nu se poate, desigur, reduce la o simplă repetare, la o memorare mecanică a unor idei şi formulări ; învăţămîntul de partid nu este un scop in sine, ci un mijloc (Continuare In pag. a IV-a) COOPERAREA CULTURALĂ. COMPONENTĂ A DESTINDERII INTERNAŢIONALE Interviu cu dl. René M MAHEU, director general al UNESCO Director general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţă şi cultură (UNESCO) de mai bine de 10 ani, dl. René Maheu a fost de mai multe ori oaspete al ţării noastre. Prezent la Bucureşti cu ocazia recentei inaugurări a „Centrului european al UNESCO pentru învăţămîntul superior“, d-sa a răspuns cu amabilitate solicitării ziarului „Scînteia“ de a-i acorda un interviu. „ Sunt binecunoscute eforturile depuse de UNESCO, de-a lungul a peste un sfert de veac, pentru promovarea progresului educaţiei, ştiinţei şi culturii, pentru dezvoltarea schimburilor de valori spirituale şi înlesnirea colaborării internaţionale. In acest context, v-am ruga să vă referiţi la diferitele forme pe care le îmbracă cooperarea europeană în cadrul UNESCO. — Istoria umanităţii arată că valorile spirituale au circulat întotdeauna, dovadă fiind influenţa pe care au exercitat-o reciproc centrele de civilizaţie. Dar în prezent acest fapt este departe de a fi suficient. Lumea resimte tot mai acut astăzi nevoia organizării circulaţiei valorilor spirituale întrucît, prin intermediul unei asemenea organizări, cultura işi amplifică forţa de pătrundere, capacitatea de a accelera progresul general. In această perspectivă apare întreaga însemnătate a UNESCO, care, prin însăşi vocaţia sa, urmăreşte promovarea legăturilor culturale între ţări şi popoare, favorizarea unei largi circulaţii a tot ce a creat şi creează mai bun şi mai valoros omenirea. Fireşte, formele de cooperare europeană promovate sub auspiciile UNESCO sunt deosebit de complexe şi multiple. Aş aminti, astfel, prima conferinţă paneuropeană a miniştrilor educaţiei desfăşurată la Roma în 1970, prima conferinţă a miniştrilor responsabili cu politica ştiinţifică (Paris, 1970), precum şi prima conferinţă a miniştrilor culturii din ţările Europei, desfăşurată la Helsinki în vara acestui an — iniţiative valoroase care vor fi preluate ciclic şi ale căror rezultate se pot deja descifra pe viu în intensificarea şi amplificarea conlucrării dintre statele continentului în domeniile respective. Ca să nu mai vorbim despre numeroasele şi variatele seminarii, colocvii şi alte reuniuni internaţionale, patronate de UNESCO, bogata sa activitate pe linia furnizării de informaţii, documentare şi studii specializate, atît de utilă unei mai bune cunoaşteri reciproce între naţiunile europene. Radu BOGDAN Viorel POPESCU (Continuare In pag. a VII-a)