Scînteia, septembrie 1972 (Anul 41, nr. 9256-9284)

1972-09-27 / nr. 9282

Dintre lucrările agricole de se­zon, însilozarea furajelor este una dintre cele mai urgente — datori­tă, între altele, și volumului mare de siloz prevăzut — peste 8 mili­oane tone în cooperativele agrico­le și 2,4 milioane tone în întreprin­derile agricole de stat. Este evi­dent că executarea acestei lucrări necesită o mare concentrare de mij­loace mecanice şi de transport, or­ganizarea judicioasă a lucrărilor. Se poate aminti însă şi de o condiţie favorabilă­ pentru grăbirea lucrări­lor . Însilozarea se poate executa pe orice vreme fără să scadă ca­litatea nutreţului. „Nu ne putem permite nici o Intîrziere pentru că oricind pot veni brumele peste noi , ne spune ing. Mihai Tiller, di­rectorul general al Direcţiei agri­cole Sibiu. Vrem să depăşim pla­nul de 107 000 tone furaje Insilo­­zate cit s-a prevăzut In cooperati­vele agricole. De aceea am luat mă­suri pentru a utiliza toate mijloa­cele de tocare aparţinînd staţiuni­lor pentru mecanizarea agriculturii sau cooperativelor agricole. Drept rezultat, în perioada de la 15 la 22 septembrie, planul de însilozare în cooperativele agricole a fost înde­plinit în proporţie de 130 la sută. In acelaşi mod au procedat nu­meroase I.A.S., cooperative agricole din judeţele Constanţa, Vaslui, Ti­miş ş.a., unde organele de partid şi de stat au mobilizat Însemnate for­ţe la recoltarea, transportul şi pre­sarea nutreţurilor In silozuri. In alte judeţe însă, ritmul lucrărilor este foarte lent. In ultima perioa­dă, în judeţele Bistriţa-Năsăud, Dîmboviţa, Caraş-Severin, Gorj ş.a. nu s-a realizat nici jumătate din volumul de siloz planificat. In cooperativele agricole din judeţul Vilcea, în ultima săptămînă, grafi­cele de însilozare întocmite de Di­recţia generală a agriculturii ju­deţene au fost realizate în propor­ţie de numai 25 la sută. Este evi­dent că, intr-un asemenea ritm, în­silozarea furajelor nu poate fi în­cheiată nici pînă la sosirea iernii. Cel mai mare volum de lucrări de însilozare se execută cu mij­loace mecanice, ceea ce impune utilizarea acestora cu Întreaga ca­pacitate. Din informaţiile sosite la redacţie rezultă că intr-o serie de cooperative agricole din judeţele Teleorman, Prahova, Dîmboviţa ş.a. combinele de siloz şi tocătoa­rele mecanice nu sunt utilizate de­cât într-o proporţie foarte redusă. Este necesar ca organele agrico­le, trusturile judeţene pentru me­canizarea agriculturii să se ocupe cu prioritate de funcţionarea uti­lajelor. Intr-o serie de unităţi agricole din­ judeţele Dolj, Brăila, Vrancea şi altele se manifestă tendinţa de a aştepta să mai treacă cîteva zile pînă la începerea Insilozării pen­tru a mai creşte culturile. Or, în prezent, orice Intîrziere nu se poate solda decit cu pagubă. Există su­ficiente resurse care trebuie grab­nic însilozate : porumb siloz de pe suprafeţele destinate bazei furaje­re, coceni de porumb în stare su­culentă, frunze și colete de sfeclă etc. Una din cele mai mari resur­se pentru asigurarea hranei anima­lelor o reprezintă însilozarea co­cenilor. Ținînd seama că acum mij­loacele de transport sunt suprasoli­citate, este avantajoasă Însilozarea cocenilor tocaţi chiar şi direct în cîmp, la capătul tarlalelor, lingă drumuri practicabile, de unde pot fi folosiţi ulterior, potrivit necesi­tăţilor. Urgentarea lucrărilor de Însilo­zare, folosirea integrală a capaci­tăţilor de recoltare şi de transport, organizarea muncii în schimburi prelungite sau în două schimburi peste tot unde este posibil, co­relarea cu grijă a operaţiunilor de recoltare, transport şi însiloza­rea propriu-zisă sunt măsuri care trebuie să preocupe permanent or­ganizaţiile de partid de la sate, conducerile unităţilor agricole. (Agerpres) Grăbiţi recoltarea, dar nu uitaţi έNSILOZĂRILE! Cum se generalizează iniţiativa „NICI UN GRAM DE METAL IN PLUS, NICI UN GRAM DE METAL IROSIT!“ 800 DE PROPUNERI ÎN OFENSIVĂ Uzina „23 August** din Bucureşti, citadelă a construc­ţiei de maşini al cărei colectiv este puternic angajat în bătălia cu timpul pentru realizarea cincinalului in patru ani şi jumătate, este leagănul unor iniţiative deosebite in întrecerea socialistă. Una dintre ele se intitulează „NICI UN GRAM DE METAL ÎN PLUS, NICI UN GRAM DE METAL IROSIT**. Imediat după lansarea ei, 800 de pro­puneri pentru măsuri tehnico-organizatorice au venit să o concretizeze. Prin aplicarea lor, se scontează că, in a­­nul in curs şi in 1973, se vor economisi 3 500 tone metal. Despre conţinutul acestor propuneri, tov. Gheorghiţă Marin, secretarul comitetului de partid al uzinei, ne-a relatat următoarele : — Dacă vorbim despre modul In care prinde viaţă iniţiativa la care vă referiţi, se cuvine, mai m­ult, să spunem că şi pînă acum ne-a pre­ocupat problema ieftinirii producţiei , mai ales, pe calea economisirii metalului. Anul trecut, pe ansamblul uzinei, s-a înregistrat o economie de 1300 tone metal. Poate că tot atîtea economii am fi realizat şi în acest an. Dar obiectivul pe care ni l-am propus — înfăptuirea cincinalului în patru ani şi jumătate — cere de la noi mai mult. Trebuie să renunţăm la ceea ce aş numi metode clasice de acţiune şi să abordăm altele de eficienţă mai înaltă, în stare să asi­gure valorificarea tuturor rezerve­lor de care dispunem. Fiecare om din uzină a înțeles acest imperativ. Cele 800 de propuneri reprezintă astfel un răspuns concret. Am să dau câteva exemple. Aplicarea unui pro­cedeu modern (forjare prin vibraj continuu, în loc de matrițare liberă) la fabricarea arborilor cotiţi înseamnă economisirea a 500 kg oţel la fiecare vilbrochen, adică 150 tone oţel pe an. Calitatea produsului nu suferă ; dimpotrivă, este net superioară. Re­ducerea adaosului de prelucrare me­canică şi modificarea reţelei de turnare la fabricaţia boghiurilor pentru vagoane vor aduce, la rîndul lor, anual, economii care se ridică la aproape 100 tone. Şi aşa, fiecare din cele 800 de propuneri are o efi­cienţă bine calculată. Gram cu gram se adună tonele de metal.­­ — Aceste propuneri ar fi în­ceput să fie aplicate in prac­tică . — Desigur, esenţialul este ca fiecare propunere să prindă viaţă cit mai curînd posibil. Ceea ce nu înseamnă că au fost înlăturate toate cazurile în care aplicarea unor măsuri teh­nice sau organizatorice mai întîrzie săptămîni şi chiar luni întregi.. Un anumit s­pirit birocratic, o lipsă de Îndrăzneală, chiar teamă de nou — iată manifestări pe care trebuie să le eradicăm din modul de gîndire şi de acţiune al unor factori din uzină. După părerea mea, nu există nici o justificare pentru unii tova­răşi de la secţia cazane, bunăoară, care, din luna noiembrie 1971 şi pînă azi nu au găsit timp să avizeze „mo­dificarea constructivă a virolei cu blindaje“, propusă de tehnicianul Mihai Ştefan, sau pentru cei de la secţia mecanică, unde de luni de zile zac într-un sertar măsurile propuse de muncitorul Constantin Pavelescu şi de tehnicianul Constantin Ni­­ţescu — deşi fiecare din aceste pro­puneri are ca efect economisirea metalului. Unii din aceşti factori de decizie glndesc însă aşa : „Ce să ne mai batem capul ?! Să avem o răspun­dere mai mare ?! Lasă că merge şi aşa...“. Gîndind astfel, ei nu-şi dau seama că se plasează, cu sau fără voia lor, la periferia luptei pentru mai bine. Evident, organizaţia de partid este preocupată să lichideze Convorbire realizată de Dan MATEESCU (Continuare in pag. a IlI-a) Un afiş ne-a reţinut a­­tenţia . In hala secţiei tur­nătorie va vea loc un spec­tacol muzical-coregrafic de­dicat „Zilei metalurgistu­lui“. N-am citit acest afiş la Reşiţa sau Hunedoara, la Galaţi ori la Bucureşti, unde evenimentul n-ar fi fost cu nimic ieşit din co­mun. Am citit afişul la Zalău, unde el avea o notă de inedit : pentru întîia oară in istoria localităţii şi a meleagurilor sălăjene era sărbătorită o asemenea zi, a metalurgistului. Zidurile miros Încă a mortar proaspăt. Incinta fabricii de armături meta­lice din fontă şi oţel este încă, în înţelesul deplin al cuvîntului, un şantier. Pre­mierele constructorilor, ca şi ale beneficiarilor lor, se ţin lanţ. Privim în biroul directorului fabricii o pla­chetă reprezentînd un e­­şantion din prima şarjă de fontă realizată la 7 iunie a.c. Ca un fapt divers ni se spune : „Din echipa de 32 de topitori care a elabo­rat prima şarjă, doar şase au mai văzut fontă li­chidă“. In vecinătate o altă În­treprindere — Filatura de bumbac — işi va celebra un an da la punerea In funcţiune peste vreo trei luni. După cum ni se spu­ne şi aici, dintre cele cl­teva sute de filatoare, nu­mai vreo 10 au o vechime in meserie mai mare da un an. Oameni şi fabrici, con­topiţi parcă in traiectoria aceluiaşi destin, după ce au primit „botezul“ mun­cii, străbat pe platforma industrială a Zalăului iti­nerarul vîrstei ce se află la răspîntia dintre ado­lescenţă şi maturitate. Sin­­tetizînd in mod sugestiv imaginea Zalăului indus­trial, tovarăşul Laurean Tulai, prim-secretar al Co­mitetului Judeţean Sălaj al P.C.R., ne-a spus intr-un moment al unei recente discuţii : — Pînă mai ieri cu becuri a căror lumină abia pîlpîia seara pe străzi. Za­lău! de azi este conectat la­­ liniile de forţă ale ţării, îşi înscrie pe emblemă în­semnele noi ale industriei. Este intr-adevăr impresio­nant tot ce se vede că a fost construit şi dat în funcţiune în ultimul­ timp ; mai impresionant însă mi se pare a fi ceea ce nu se vede la o privire sumară, anume procesul de forma­re, în această parte a ţării, a noi eşaloane ale clasei muncitoare, de constituire şi omogenizare a unor ti­nere colective de muncă, totul petrecîndu-se ca ur­mare a politicii partidului de dezvoltare armonioasă a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul ţării, de creştere cu prioritate a ba­zei tehnico-materiale in judeţele mai puţin dezvol­tate. Urmărind în fiecare din aceste unităţi atinge­rea înainte de termen a parametrilor proiectaţi, a­­vem în vedere nu numai parametrii maşinilor, in­stalaţiilor, ci şi perfor-Constantin MORARU Vasile RUSU (Continuare in pagina a Vil-a) însemne inedite pe emblema E IMPRESIONANT CE S-A CONSTRUIT, DAR MAI IMPRESIONANT CEEA CE NU SE VEDE... PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI-VAt ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9282 Miercuri 27 septembrie 1972 8 PAGINI - 40 BANI Se anunţă timp prielnic N­ICI UN MINUT NU TREBUIE PIERDUT! In toate judeţele ţării, laptămina aceasta a început printr-o mobili­­tate masivă a forţelor şi mijloacelor din unităţile agricole pentru recol­tarea culturilor tîrzii. O bună parte din aceste forţe au fost concentrate la recoltarea legumelor, una din lucrările de primă urgenţă. Cantităţi mai mari de ardei, roşii, ceapă, fasole verde şi rădăcinoase au fost strînse şi livrate de unităţile agricole cooperatiste din judeţele mari producătoare ca Brăila, Constanţa, Timiş şi Tulcea. In alte judeţe însă, cu mari bazine legumicole, printre care Teleorman, Olt, Dolj, Ilfov şi Ialomiţa, rezulta­tele de pînă acum sunt sub nivelul posibilităţilor. In urma măsurilor luate, activitatea în unităţile agricole a fost mai judicios organizată, obţinîndu-se rezultate mai bune şi la recoltarea ce­lorlalte culturi. Porumbul a fost cules pînă la 26 septembrie de pe 15 la sută din suprafaţa cultivată. In Judeţul Mehedinţi s-a strins aproape ju­mătate din recoltă, iar în judeţele Dolj, Ilfov şi Olt — între 28 şi 33 la sută. Sfecla de zahăr s-a recoltat de pe 24 la sută din suprafaţa cultivată. Iar cartofii In proporţie de 36 la sută din total. Recoltarea florii-soarelui s-a terminat în 10 judeţe. Meteorologii anunţă ameliorarea timpului. Temperaturile vor fi In creştere uşoară atingînd în următoarele zile valori de 18—21 de grade in sud şi de 16—19 grade în restul ţării. Ca urmare, concomitent cu urgen­tarea recoltărilor, trebuie să se grăbească pregătirea terenului şi însă­­îninţările mai ales în jumătatea de nord a ţării. Industria uşoară îşi sporeşte capacităţile Anul acesta. In industria uşoară au fost puse în funcţiune 25 noi capacităţi de producţie. De menţionat că o parte dintre acestea au intrat, parţial sau to­tal, in funcţiune înainte de ter­men, ceea ce a determinat obţi­nerea unor importante sporuri de producţie. Astfel, prin intra­rea parţială în producţie a ţe­­sătoriei „Dunăreană“ din Giur­giu cu o lună mai devreme, s-au realizat peste prevederi 10 mili­oane mp ţesături în plus. De a­­semenea, la fabrica de textile neţesute „Netex“ din Bistriţa, prin darea în exploatare, cu o lună înainte de termen, s-a ob­ţinut un spor de producţie de 1,5 milioane mp de materiale textile. Sporuri importante în producţie s-au realizat şi în industria de pielărie, prin intrarea în func­ţiune cu două luni mai devreme a fabricii de fibrotext „Partiza­nul“ din Bacău. Totodată, mai multe întreprinderi şi secţii noi au atins in ultimele luni para­metrii proiectaţi. (Agerpres) IN ZIARUL DE AZI: • SECVENȚE GOSPO­DĂREȘTI • IN CON­FRUNTARE ANGAJA­MENTELE - FAPTELE DIN MAREA ÎNTRECERE SO­CIALISTA • „UN TEA­TRU LA ÎNĂLȚIMEA MO­MENTULUI POLITIC PE CARE IL TRĂIM“ Pagina a V-a OMUL FAŢĂ IN FAŢĂ CU EL ÎNSUŞI... Pagina a Vl-a Din lumea ştiinţei şi tehnicii Preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit delegaţia guvernamentală economică a Republicii Liberia La 26 septembrie, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe James T. Phillips jr., ministrul agriculturii din Republica Liberia, William E. Dennis jr., ministrul comerţului, industriei şi transporturilor, Reid Wiles, ambasadorul Liberiei în Marea Britanie, şi Adolphus B. Tol­bert, vicepreşedinte al Societăţii „Liberian Iron Steel Corporation“, membri ai delegaţiei guvernamen­tale economice din Republica Li­beria, care face o vizită în ţara noastră. La primire a participat Ion Pă­­ţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior. Cu prilejul întrevederii, condu­cătorul delegaţiei a transmis to­varăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj din partea preşedintelui Re­publicii Liberia, dr. William R. Tolbert, prin care ii adresează un călduros salut şi îşi exprimă spe­ranţa că între Liberia şi România se vor dezvolta legături de colabo­rare şi cooperare fructuoase. Mulţumind pentru mesajul ce i-a fost adresat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis, la rîndul său, şefului statului liberian cor­diale urări de sănătate şi fericire, relevînd dorinţa României de a dezvolta raporturile bilaterale din­tre cele două ţări, pe baza egali­tăţii în drepturi şi avantajului re­ciproc. In cursul convorbirii au fost a­­bordate probleme referitoare la promovarea colaborării dintre cele două ţări, subliniindu-se hotărîrea comună de a imprima un curs ascendent relaţiilor economice, teh­­nico-ştiinţifice şi culturale, în Inte­resul celor două popoare, al înţe­legerii şi cooperării internaţio­nale.­­ Au fost discutate, de asemenea, probleme actuale ale vieţii interna­ţionale, îndeosebi cu privire la si­tuaţia politică din Africa şi Eu­ropa. întrevederea s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă cordială. Hărnicie și pricepere în mînuirea tehnicii moderne — iată două din „secretele" ce stau la baza succeselor înregistrate de colectivul fabricii nr. 4 de garnituri presata din cadrul Combinatului de articole tehnice din cauciuc-Pitesti. In fotografie , linia de prese La deschiderea noului an in invăţămintul de partid P­ROPAGANDA în slujba îndeplinirii obiectivelor Conferinţei Naţionale în toate organizaţiile partidului nostru se desfăşoară în prezent in­tense pregătiri în vederea începerii unui nou an în învăţămîntul de partid. Circa două milioane şi ju­mătate de comunişti şi alte cîteva sute de mii de oameni ai muncii vor relua, in cadrul multiplelor forme de invăţămînt existente, activitatea sis­tematică de însuşire a ideologiei şi politicii marxist-leniniste a partidu­lui nostru. An de an, importanţa învăţămîn­­tului de partid sporeşte tot mai mult ; opera de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dezvolta­te în care este angajat întregul nos­tru popor implică, în mod necesar, nu numai o puternică dezvoltare a forţelor de producţie, o organizare superioară a societăţii, dar şi un om nou, înaintat, înarmat cu concepţia ştiinţifică despre lume, cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi culturii. In realizarea acestui obiectiv, învă­ţămîntul de partid deţine un loc central, atît in virtutea funcţiei sale, ca instrument de propaga­re a ideologiei şi politicii parti­dului, cit şi prin sfera sa largă de cuprindere, prin diversitatea de activităţi adaptate preocupărilor şi necesităţilor celor mai variate cate­gorii sociale. Conducerea nemijlocită a invăţămîntului de partid, astfel in­cit acesta să slujească educării parti­nice, revoluţionare a comuniştilor, a celorlalţi oameni ai muncii, este o îndatorire principală a organelor şi organizaţiilor de partid. In noul an de studiu care începe, propaganda de partid dispune de fondul excepţional de bogat de idei cuprinse în documentele Con­ferinţei Naţionale, în raportul to­varăşului Nicolae Ceauşescu, do­cument de o Înaltă valoare teo­retică şi practică in care sunt abordate in spirit creator proble­mele majore ale dezvoltării eco­­nomico-sociale a României în urmă­toarele decenii, ale înaintării ei pe calea socialismului şi comunismului. Conţinutul de idei al documentelor conferinţei, multiplele aspecte ale politicii Interne şi internaţionale a partidului tratate in cuprinsul lor pot fi organic integrate în toate progra­mele de studiu — primele dezba­teri urmind să fie consacrate a­­nume unor teme de sinteză rezultind din aceste documente. Studierea documentelor conferin­ţei nu se poate, desigur, reduce la o simplă repetare, la o memora­re mecanică a unor idei şi formu­lări ; învăţămîntul de partid nu este un scop in sine, ci un mijloc (Continuare In pag. a IV-a) COOPERAREA CULTURALĂ. COMPONENTĂ A DESTINDERII INTERNAŢIONALE Interviu cu dl. René M M­AHEU, director general al UNESCO Director general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţă şi cultură (UNESCO) de mai bine de 10 ani, dl. René Maheu a fost de mai multe ori oaspete al ţării noastre. Prezent la Bucureşti cu ocazia recentei inaugurări a „Centrului european al UNESCO pentru învăţămîn­tul superior“, d-sa a răspuns cu amabilitate solicitării ziarului „Scînteia“ de a-i acorda un interviu. „ Sunt binecunoscute efortu­rile depuse de UNESCO, de-a lungul a peste un sfert de veac, pentru promovarea pro­gresului educaţiei, ştiinţei şi culturii, pentru dezvoltarea schimburilor de valori spiri­tuale şi înlesnirea colaborării internaţionale. In acest con­text, v-am ruga să vă referiţi la diferitele forme pe care le îmbracă cooperarea europeană în cadrul UNESCO. — Istoria umanităţii arată că va­lorile spirituale au circulat întot­deauna, dovadă fiind influenţa pe care au exercitat-o reciproc centrele de civilizaţie. Dar în prezent acest fapt este departe de a fi suficient. Lumea resimte tot mai acut astăzi nevoia organizării circulaţiei valo­rilor spirituale întrucît, prin inter­mediul unei asemenea organizări, cultura işi amplifică forţa de pă­trundere, capacitatea de a accelera progresul general. In această per­spectivă apare întreaga însemnătate a UNESCO, care, prin însăşi vocaţia sa, urmăreşte promovarea legături­lor culturale între ţări şi popoare, favorizarea unei largi circulaţii a tot ce a creat şi creează mai bun şi mai valoros omenirea. Fireşte, formele de cooperare eu­ropeană promovate sub auspiciile UNESCO sunt deosebit de complexe şi multiple. Aş aminti, astfel, pri­ma conferinţă paneuropeană a mi­niştrilor educaţiei desfăşurată la Roma în 1970, prima conferinţă a miniştrilor responsabili cu politica ştiinţifică (Paris, 1970), precum şi prima conferinţă a miniştrilor cul­turii din ţările Europei, desfă­şurată la Helsinki în vara acestui an — iniţiative valoroase care vor fi preluate ciclic şi ale căror rezul­tate se pot deja descifra pe viu în intensificarea şi amplificarea con­lucrării dintre statele continentului în domeniile respective. Ca să nu mai vorbim despre numeroasele şi variatele seminarii, colocvii şi alte reuniuni internaţionale, patronate de UNESCO, bogata sa activitate pe linia furnizării de informaţii, do­cumentare şi studii specializate, atît de utilă unei mai bune cunoaşteri reciproce între naţiunile europene. Radu BOGDAN Viorel POPESCU (Continuare In pag. a VII-a)

Next