Scînteia, septembrie 1972 (Anul 41, nr. 9256-9284)

1972-09-01 / nr. 9256

SCÎNTEIA — vineri 1 septembrie 1972 Proiectul legii remunerării după cantitatea şi calitatea muncii in unităţile de stat Potrivit hotărtrii Conferinţei Nationale a partidului, proiectul Legii remunerării după cantitatea şi calitatea muncii in unităţile de atat este supus dezbaterii publice. Textul proiectului a apărut in „Scinteia" nr. 9223, din 29 iulie a.c. Publicăm mai jos citeva din propunerile, observaţiile şi sugestiile sosite la re­dacţie. Precizări necesare Nu încape îndoială că Legea remu­nerării după cantitatea şi calitatea muncii va­ determina o nouă şi re­marcabilă contribuţie la afirmarea principiului echităţii socialiste, la instaurarea unor reguli precise de re­tribuire a muncii. Exprimindu-mi de­plinul acord în legătură cu ideile fundamentale ce călăuzesc această le­ge, pe care o consider oportună, vreau să fac citeva propuneri de îmbunătă­ţire a proiectului supus dezbaterii. Este cunoscut ce efecte negative are in producţie fluctuaţia for­ţei de muncă din unităţile de stat. Nu întimplător, deci, art. 61 din proiect prevede stimulente in ve­derea stabilităţii angajaţilor în uni­tăţile respective — între care sporul de salarii pentru vechimea neîntre­ruptă în aceeaşi unitate şi sporul pentru condiţii vătămătoare şi pericu­loase. Măsura de combatere a fluctua­ţiei de angajaţi în unităţile de stat a fost luată prin Legea pensiilor şi asigurărilor sociale de stat din 1966 — Cap. VII „Continuitatea in muncă în aceeaşi unitate“ — care prevedea sporuri la pensie pentru angajaţii cu continuitate în aceeaşi unitate. A­­ceastă dispoziţie este abrogată prin Decretul 970, din 23 octombrie 1968, şi de la această dată se acordă spor la salariu pentru angajaţii cu vechi­me în aceeaşi întreprindere, proba­bil, avîndu-se in vedere că această dispoziţie — sporul asupra salariului — ar avea un efect favorabil asupra noilor şi tinerilor angajaţi, pe care-i interesa, deocamdată, în mai mică măsură sporul la pensie. Dar prin a­­ceasta nouă dispoziţie s-a micşorat interesul de continuitate în aceeaşi unitate pentru angajaţii care se apro­pie de 5—10 ani pînă la pensie, sînt calificaţi pentru locul de muncă res­pectiv şi au un rol mult mai hotări­­tor, mai important, în producţie. Pentru a realiza — prin noua dis­poziţie legală — un interes fresăvîrşit pentru toţi angajaţii şi în special pentru cei ce aduc un randament mărit, prin calificarea înaltă şi expe­rienţa acumulată propun următoarea formulare a art. 68 din proiect : Sporul pentru vechime neîn­treruptă in aceeaşi unitate şi sporul pentru condiţii vătămă­toare sau periculoase de munci se iau in calculul ajutoarelor pentru incapacitate temporară de muncă — si de adăugat — „precum si in calculul pensiilor — aceste sporuri intrînd în sala­riul tarifar la care se calculează pensia". Acest adaus de text coordonează mai just cuantumul pensiilor viitoare cu majorarea de pensii din acest an. In ceea ce priveşte proporţionali­­zarea salariilor pe ramuri şi activi­tăţi — fiind dată numai în coefici­enţi, anexele cu salariile respective fiind nepublicate — este mai greu de analizat şi făcut propuneri precise , dar credem că este necesar de revă­zut coeficienţii cu salariile respective, deoarece apreciem că nu este Înte­meiat : — ca un profesor universitar — peste 25 ani vechime, cu doctorat, să aibă un coeficient de 2,19, cu foarte puţin superior unui profesor gradul I, cu institut pedagogic de 3 ani şi cu coeficient 2,09, sau unui profesor gra­dul I de liceu — cu pregătire ase­mănătoare, care are coeficientul 2,42. — ca un judecător de gradul I, la unităţile judeţene, să primească pes­te vechimea de 25 ani un coeficient de 1,27 — adică mai puţin ca un pro­fesor definitiv intre 3—5 ani, care primeşte coeficientul de 1,34 ; — de asemenea, un medic primar de specialitate — peste 25 de ani serviciu — să primească coeficientul 2,07 — mai mic ca un profesor cu institut pedagogic de 3 ani la aceeaşi vechime în serviciu. Mihai V. POPOVICI jurisconsult principal, Petroşani Cointeresare pentru valorificarea rezervelor interne Legea remunerării după cantitatea şi calitatea muncii presupune acor­darea integrală a salariilor tarifare în raport cu gradul de îndeplinire a sarcinilor ce decurg din planul unită­ţii. Nu rareori însă controlul ban­car constată tendinţa ca, în propu­nerile de plan, să nu se includă toate rezervele interne existente în unele unităţi economice. Această practică este generată, într-o bună măsură, de dorinţa unor colective de a-şi înde­plini mai lesne sarcinile de plan, ţi­­nînd cont că fiecare procent de neîn­­deplinire a indicatorilor atrage după sine diminuarea salariului tarifar. Ea ar putea fi contracarată prin pîrghia cointeresării materiale, respectiv a stimulării dintr-un fond special creat. Pentru stimularea iniţiativelor vizînd mobilizarea prin plan a tuturor rezervelor, propun să se constituie un fond a cărui mă­rime să fie determinată de doi factori : 1. Valoarea reducerii preţului de cost al producţiei marfă comparabile planificate, comparativ cu anul de bază. 2­. Beneficiul planificat la produ­sele noi. Prin această stimulare s-ar sa­tisface cerinţa de a se produce tot mai mult şi mai ieftin, în con­cordanţă cu cerinţele societăţii. Dorinţa unităţilor de a produce peste aceste limite se va putea realiza nu­mai prin prospectarea altor domenii ale cererii şi, ca urmare, prin intro­ducerea în fabricaţie a unor noi pro­duse corespunzător unor noi cerinţe. Ion POP director adjunct la sucursala judeţeană Vaslui a Băncii Naţionale Criterii obiective în aprecierea angajaţilor Mă opresc asupra cîtorva propuneri pentru eventuala completare a pro­iectului de lege. 1. La art. 12, după aliniatul 2, să se adauge un aliniat nou, cuprinzind ur­mătoarea formulare : „în cazul salarizării în regie, din salariile cuvenite personalu­lui aflat în concediu medical sau concediu fără plată , dar ale cărui sarcini de serviciu au fost îndeplinite de alţi membri ai co­lectivului, concomitent cu pro­priile lor sarcini — o cotă de­­75 la sută să fie atribuite pro­porţional cu contribuţia adusă fiecăruia din membrii colectivu­lui respectiv, fără ca prin aceas­ta să se majoreze fondul de salarii total admisibil". Motivare. O atare dispoziţie tran­scrie şi in cazul personalului func­­ţionăresc-administrativ principiul enunţat la art. 11, al asigurării unei strinse legături intre cantitatea de muncă depusă şi remunerarea ei, reau­zind o formă directă de co­interesare a acestui personal, pentru îndeplinirea sarcinilor întregului co­lectiv, indiferent de­­condiţiile impuse de absenţa motivată a unora din membrii colectivului. 2. Art. 13 al. 2 să se comple­teze in sensul că după formu­larea : „Ministerul Muncii îm­preună cu ministerele..." să se adauge înaintea menţiunii „ce­lelalte organe de resort" menţi­unea „organele sindicale cores­punzătoare“. Motivare. Trecerea atribuţiei de control a modului de utilizare a for­melor de salarizare şi asupra sindi­catelor corespunde pe deplin rolului acestora, aşa cum a fost subliniat şi în Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Na­ţională a partidului (pct. IV, partea III) şi constituie, totodată, o expresie a dezvoltării şi adincirii democra­ţiei socialiste, fiind in concordanţă şi cu prevederile art. 164 al noului cod al muncii (proiect). 3. Art. 15 al. 2 să se comple­teze cu menţiunea: „de prevede­rile acestui aliniat beneficiază muncitorii care au depăşit pro­centul mediu al realizărilor din colectivul de muncă respectiv, nu au avut nici o absenţă nemoti­vată şi nu au avut întîrzieri care să depăşească 8 ore in cursul unui an“. Motivare. Prin această precizare se urmăreşte stimularea salariaţilor pen­tru depăşirea normelor planificate şi pentru respectarea disciplinei la locul de muncă, stabilindu-se totodată criterii obiective de natură să înlăture arbitrariul in aprecierea comportării angajaţilor unităţilor de stat. Paul MIHAILESCU arbitru de stat, Bucureşti FURAJELE In prezent, însilozarea furajelor constituie una din cele mai importante lucrări din agricultură. Iată constatările consemnate de doi corespondenţi ai ziarului nostru in aceste zile. VRANCEA Cum este şi firesc, in ju­deţ se desfăşoară o verita­bilă campanie de recoltare şi însilozare. Bine este or­ganizată, bunăoară, munca in cooperativele agricole Gugeşti, Sihlea, Slobozia- Ciorăşti, Voetin, Măicăneşti, unde s-au luat măsuri pen­tru a asigura cantităţi în­destulătoare de furaje de calitate foarte bună, mobi­­lizîndu-se suficiente forţe mecanice şi manuale la executarea lucrărilor. La cooperativa agricolă Suraia au fost însilozate 1 700 tone furaje, la Măr­ti­neş­ti 835 tone, la Cîmpuri 1 200 tone etc. Acolo unde există preocupare pentru a asi­gura o bună hrănire a ani­malelor sunt valorificate toate resursele. Spre exem­plu, cooperatorii din Tim­­boieşti au însilozat peste 300 tone lăstari de viţă de vie. Eforturile acestea, la nivelul judeţului însumează peste 27 000 tone însilozate. Dar această cantitate re­prezintă doar un sfert din furajele ce trebuie grabnic însilozate. De ce aşa pu­ţin ? Pentru că în judeţul Vrancea, alături de unită­ţile unde munca este bine organizată, sunt altele in care s-au strins cantităţi foarte mici de furaje. A­­proape 30 de cooperative a­­gricole nu au însilozat ni­mic. Conducătorii, specia­liştii din unele unităţi ca Răstoaca, Obileşti, Bo­­gheşti, Maluri, Goleşti. So­­veja neglijează răspunde­rile ce le revin pentru or­ganizarea lucrărilor, nu se străduiesc să valorifice gos­podăreşte resursele ce le au pentru a asigura stocuri de furaje în raport cu dinami­ca efectivelor şi a produc­ţiilor animale. La coopera­tiva agricolă Mărăşeşti în­­silozatul a început in ziua de 21 august, dar după ce s-au recoltat 50 de tone munca s-a oprit. „Porumbul e culcat şi nu-l putem re­colta mecanic“ , se justi­fica preşedintele, dar el nu a făcut nimic pentru a organiza recoltarea ma­nuală, în unele staţiuni pentru mecanizarea agriculturii u­­ti­la­jele nu sunt bine pre­gătite pentru recoltarea, transportul şi însilozarea furajelor. La secţia de me­canizare Mihălceni, din 3 combine de siloz funcţio­nează doar una. La Sihlea din două combine una s-a defectat şi din 7 remorci, doar două pot fi folosite. Nici în alte unităţi maşi­nile şi remorcile nu au fost reparate la timp. TIMIŞ Cooperativele agricole din judeţ au prevăzut să visi­­lozeze 286 830 tone de fu­raje, iar întreprinderile a­­gricole de stat 308 770 tone. Din datele furnizate de forurile judeţene de resort rezultă că s-au însilozat 40 528 tone de nutreţuri in cooperativele agricole şi 93 500 tone în I.A.S. Re­zultate bune se înregistrea­ză intr-o serie de coopera­tive agricole ca cele din Cracoina şi Dumbrăviţa care au recoltat şi însilozat porumbul de pe întreaga suprafaţă destinată bazei furajere. Faţă de posibili­tăţile existente însă rezul­tatele nu sunt mulţumitoare. In cooperativele agricole Ferendia, Clopodia­ şi Lă­­ţunaş nu se lucrează la în­silozare. Desigur, este bine că s-a hotărât ca mij­loacele de recoltat şi to­cat să fie comasate la cite o unitate pentru a se lucra cu randament sporit. Aflăm insă că S.M.A. Jamu Mare are in dotare 6 com­bine de siloz, dar din a­­cestea nu lucrau decit două. In acest timp, di­rectorul S.M.A.-ului se afla la o şedinţă de instru­ire la judeţ, inginerul me­canic a plecat în concediu, iar contabilul şef era la altă şedinţă. Iată cum o măsură bună, de altfel, a rămas numai pe hîrtie. în unele cooperative agricole, porumbul masă verde des­tinat însilozării pentru iar­nă este dat la animale a­­cum cind pe cîmp există alte resurse de nutreţuri verzi. La cooperativa a­­gricolă , Denta însiloza­rea porumbului nu în­cepuse. în schimb, la graj­duri furajarea se făcea cu porumb de siloz netocat. $i asta, în timp ce miriștile stau acoperite cu costrei. O risipă mai mare nici că se putea face. în acest timp, nimeni din conducerea fer­mei nu este de găsit. Insi- lozarea n-a început în nu­meroase cooperative, prin­tre care Variaş şi Dudeştii Noi. Specialiştii din aceste unităţi nu controlează sta­rea de vegetaţie a lanuri­lor şi nu organizează mun­ca la faţa locului. ★ Iată doar citeva fapte şi date care arată cit este de necesar ca peste tot să se ia de urgenţă măsuri de concentrare a forţelor me­canice şi manuale pentru însilozarea grabnică a fu­rajelor. Lucrind — acolo unde este nevoie — din zori pînă în noapte întâr­zierile trebuie recuperate. Pretutindeni recoltarea, transportul, tocarea şi insi­­lozarea furajelor să se des­făşoare operativ, cu toată răspunderea. Aceasta este una din cele mai impor­tante sarcini actuale ale lu­crătorilor din agricultură. Ion NISTOR Cezar IOANA corespondenţii „Scînteii" Multe pe câmp, încă puţine în siloz Noi sortimente de cauciuc sintetic Subliniind una din preocupă­rile actuale al chimiştilor din cadrul Uzinei de cauciuc sinte­tic din Borzeşti, pentru tradu­cerea în fapte a sarcinilor tra­­sate de Conferinţa Naţională a partidului privitoare la diver­sificarea producţiei, tovarăşul inginer-şef al uzinei, Tudor Marinescu, ne spunea că spe­cialiştii de aici au terminat de curind experimentarea în staţi­ile pilot a 4 noi sortimente de latexuri sintetice şi a răşinei butadien-stirenice. Fabricarea lor a început intr-o instalaţie originală, concepută şi realizată în cadrul acţiunii de autodo­­tare, de către inginerii Teodor Crişan, Eugen Buciu şi Ion Bocşan. Noile sortimente de latexuri sintetice au o largă u­­tilizare în industria uşoară, în special la confecţionarea încăl­ţămintei şi la fabricarea polis­­tirenului „A.R.S.“. Nu este cu nimic exagerată afirmaţia că uzina de cauciuc sintetic cumulează, în cadrul Grupului industrial de pe Va­lea Trotuşului, pe lingă funcţia sa productivă, directă, şi pe cea a unui vast laborator propice încercărilor, experienţelor. De la intrarea ei în funcţiune şi pină acum, inginerii chimisti au realizat 10 noi tipuri de cauciuc sintetic, cu caracte­ristici tehnico-economice supe­rioare. Dintre acestea, 5 se fa­brică în mod curent in canti­tăţi industriale. Printre aces­tea figurează cauciucul cu ulei folosit mai ales la fabricarea anvelopelor pentru autoturisme şi cauciucul alb, rezistent la lu­mină, care poate fi realizat in diferite culori şi utilizat la fa­bricarea obiectelor de uz cas­nic. Cel mai nou sortiment este „CAROM-1508“. Datorită pro­prietăţilor pe care le are, de a mări rezistenţa la şocuri, acest cauciuc este folosit în mod deo­sebit în industria maselor plas­tice. Prin calităţile sale supe­rioare, cauciucul sintetic româ­nesc s-a făcut cunoscut astăzi atît pe piaţa internă, cit şi pe cea externă, uzina avînd astăzi beneficiari constanţi în peste 20 de ţări ale lumii, printre care Anglia, Uniunea Sovietică, R. F. a Germaniei, Japonia, Franţa. De la începutul anului şi pînă acum, chimiştii de aici au produs, peste prevederile planului, circa 900 tone de cau­ciuc sintetic, o bună parte fi­ind livrată la export. Gh. BALTA corespondentul „Scînteii'' Imagini din întrecerea socialistă PREGĂTIREA PRODUSELOR PENTRU EXPORT ÎN DOUĂ ÎNTREPRINDERI BUCUREŞTENE B­NWMI I Cele 186 de unităţi economice cu sarcini de export din Capitală vor livra, in acest an, beneficiarilor externi, un volum de produse cu 17,1 la sută mai mare ca în 1971. De subliniat este că exportul uni­tăţilor aparţinind Ministerului­ In­dustriei Construcţiilor de Maşini va creşte în anul curent cu 31 la sută. îndeplinirea planului de export şi a angajamentelor asumate este urmărită cu perseverenţă in fie­care unitate economică. In cele ce urmează, înfăţişăm citeva secven­ţe din activitatea desfăşurată la două mari şi cunoscute întreprin­deri constructoare de maşini — uzinele „Semănătoarea“ şi „23 Au­gust“ — pentru realizarea obliga­ţiilor de export. 13 la sută din producţia totală a uzinei „23 August“ se exportă în 14 ţări. Printre produsele cele mai solicitate de beneficiarii externi se numără şi locomotivele Diesel. Fo­toreporterul nostru a surprins (foto 1) câţiva muncitori — Codin Chiriţă, Constantin Neacşu, Dobre Munteanu — executind ultimele retuşuri la o locomotivă de 700 C­P, dintr-un lot de 12 asemenea produse. In luna august, uzina „23 Au­gust“ a livrat in avans şase gru­­puri-motoare de foraj cu toate dispozitivele anexe solicitate de beneficiarii externi. Acum, motoa­rele altor asemenea grupuri se află pe bancul de probă , func­ţionarea lor fiind atent urmărită de lucrători de înaltă calificare (foto 2) ca Dumitru Varga, Stefan Matei, Constantin Popescu, Con­stantin Grigore. Colectivul uzinei „Semănătoarea“ a îndeplinit planul de export la şapte luni din acest an, in pro­porţie de 111,4 la sută. Printre alte produse, 151 de semănători SPC-6 M, 53 de instalaţii de ierbi­­pidare, 2 combine autopropulsate au fost livrate in avans beneficiarilor străini. „Vom mări avansul cîştigat în realizarea exportului“ , s-au angajat constructorii de maşini agricole de la uzina ,,Semănătoa­rea“. In imagine (foto 3) , sub conducerea maistrului Ciceron* Ștefănescu, muncitorii Stelian Toa­­der, Eugen Toma și Ion Matei execută ultimele finisaje la un nou­ lot de semănători SPC-6 M, desti­nate exportului. . In activităţile economice, creşterea eficienţei este un obiectiv funda­mental. Asemenea cerinţe sunt de­monstrate, cunoscute, aplicate. Ceea ce interesează, mai departe, este as­pectul concret, practic, al realizării unei eficienţe economice superioare. Cum facem activitatea noastră mai eficientă ? — Iată o întrebare permanentă pentru oricare colec­tiv de muncă. Recenta Confe­rinţă Naţională a partidului, rapor­tul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pun problema realizării eficacităţii muncii în termeni pe­remptorii , nu pe calea ampli­­ficării efortului fizic, ci printr-o continuă inves­tiţie de idei, de gîndire, prin e­­forturi de con­cepţie. N­oţiunea de hărnicie­ îşi modifică în acest context conţi­nutul şi le im­plică pe cele de inteligenţă şi creativitate. Ot­mul „dinamic e­­nergic“ nu piai este eficient in afara condiţiei de „competent şi plin de idei" în această per­spectivă, voi în­cerca, în cele ce urmează, să punctez citeva di­recţii ale reali­zării acestei in­vestiţii de maxi­mă eficienţă — investiţia de inte­ligenţă — în în­treprinderile economice din munici­piul Botoşani. Prima problemă care se pune e cea a competenţei. Este tot mai evident că numai cel competent, calificat, bun cunoscător al procesului de producţie poate avea idei construc­tive, poate interveni eficient în îm­bunătăţirea muncii. Ca să sugerăm situaţia existentă în Botoşani, vom spune că în ce priveşte organizaţia municipală de partid, ea cuprinde in efectivul ei 54,7 la sută comunişti cu pregătire superioară, medie şi profesională. In unităţile industriale, proporţia este si mai mare. Punerea în valoare a ideilor este nemijlocit legată de existenţa u­­nui climat de înaltă receptivitate şi iniţiativă. Fireşte, ideal ar fi ca spiritul de iniţiativă să caracterizeze pe toţi, de la muncitor la conducă­torul de întreprindere, pe fiecare în parte şi pe toţi împreună. Acolo unde un asemenea climat există, re­zultatele nu întârzie să se vadă, în întreprinderile botoşănene, citeva iniţiative, rod al gîndirii specia­liştilor şi colectivelor, au dat rezul­tate dintre cele mai pozitive. Să e­­numerăm : „nici un centimetru de ţesătură irosit, totul valorificat" (la fabrica de confecţii) ; „zilnic, cite 3 m.l. în plus de la fiecare război“ (la uzinele textile „Moldova") , „să lucrăm o zi şi jumătate pe lună din metal economisit“ (la I.I.L. „Flamu­ra roşie“) şi altele. Toate aceste ini­ţiative s-au convertit în importan­te succese ale întreprinderilor din municipiu. Nu întimplător, organiza­ţia municipală de partid, analizînd rezervele existente, luînd în consi­derare toţi factorii implicabili in perspectivă s-a angajat să realizeze cincinalul în patru ani şi patru luni. Căile de împlinire a acestui angaja­ment — şi aici intervine utilitatea investiţiei de gindire — sînt creş­terea productivităţii muncii, îmbună­­tăţirea permanentă, a cali­tăţii produ­selor, refconirhisirea resurselor de materii prime şi materiale, reduce­rea cheltuielilor de producţie, în urma calculelor făcute la ni­velul economiei municipiului, pe ca­lea gospodăririi metalului, bumba­cului, lemnului — de pildă — in acest an se vor obţine circa 80 milioane Iei economii. Pină la sfîrşitul cinci­nalului, pe seama reducerii consu­murilor specifice, prin reproiectarea şi înnoirea totală a producţiei de ţe­sături şi confecţii, a folosirii fibrelor polifonice şi poliesterice, se vor eco­nomisii 1 600 tone bumbac. Fireşte, înregistrarea acestui succes presupu­ne o consistentă investiţie de idei. In această direcţie —trebuie să re­cunoaştem autocritic — organizaţiile de partid din municipiu, inginerii şi economiştii întreprinderilor acţio­nează — în ciuda rezultatelor obţi­nute, care, după părerea noastră, ar trebui să-i stimuleze — încă timid în privinţa reducerii cheltuielilor materiale. Este încă prea scăzută preocuparea de utilizare a resurse­lor secundare, de recuperare a com­ponentelor reziduale, folosirea mai eficientă a deşeurlor, de întrebuin­ţare pe scară mai largă a înlocui­torilor metalului, bumbacului, lem­nului, de reproiectare a unor sor­timente, de înnoire permanentă a produselor, in sensul realizării unor repere că un grad mai înalt de prelucrare a materiei prime. Con­cluzia care se desprinde de aici e clară : investiţia de gîndire­ de idei trebuie amplificată neîntîrziat in fiecare unitate economică. Soluţii pentru diverse probleme sunt găsite de către cercetare. Cer­cetarea calificată — ca să nu folosim termenul, poate puţin prea preţios, de ştiinţifică — descoperă şi indică direcţiile în care se simte cel mai mult nevoia investiţiei de idei, ne­voia reconsiderărilor şi îmbunătăţi­rilor­ în întreprinderile industriale botoşănene activitatea de studiere a proceselor producţiei, de cercetare a dus la valorificarea multor idei, la concretizarea, in perspectivă, a al­tora. La uzinele textile, de exem­plu, studierea şi elaborarea tehno­logiilor pentru fabricarea fibre­lor din poliesteri in amestec cu bumbac şi celofibră au permis în­locuirea bumbacului — care se im­portă — în 8 luni din acest an, în peste 22 la sută din producţia de ţesături , introducerea şi urmărirea zilnică f* mr^acţiei Si a costurilor »­­cest®*? printr-un sistem planificat (o variantă a metodei standard cost), au înlesnit luarea unor decizii eficien­te, materializate, în opt luni din a­­cest an, intr-un spor de beneficii de peste 3,5 milioane lei, faţă de cel planificat , la U.F.R.M.A., uzi­nă care şi-a schimbat din mers pro­filul, din reparatoare de tractoare în producătoare de utilaje şi piese de schimb pentru agricultură, 10 din cele 34 de utilaje ce se fabrică sunt noi sau reproiectate ; eficienţa re­­proiectării utilajelor şi pieselor se o­­glindeşte în economisirea — în 8 luni din acest an — a peste 80 tone metal ; la fabrica de confecţii, un studiu privind re­organizarea teh­nologiei de fabri­caţie prin meto­da prodsincron — în sensul unei corelări mai bu­ne între faze şi operaţii — va permite creşte­rea cu 30 la sută a productivităţii fizice a muncii, în perspectivă, la uzinele tex­tile se va intro­duce în staţia mecanizată de calcul întreaga e­­videnţă privind lansarea, execu­tarea şi realiza­rea producţiei, iar la U.F.R.M.A. s-a pus la punct teh­nologia de fabri­­chmmmml­caţie a prototi­pului şi seriei zero, pentru pri­ma combină românească de recoltat sfeclă — C.R.S. 2 — din care, în 1973, se vor fabrica peste 300 bucăţi. Introducerea curajoasă a noului în producţie, asimilarea metodelor mo­derne de conducere şi decizie, pre­gătirea ştiinţifică a cadrelor şi, mai ales, folosirea cit mai chibzuită a fondurilor tehnice şi materiale re­clamă idei, gindire activă şi eficien­tă. Necesitatea utilizării mai bune a capacităţilor de producţie, extinde­rii autodotării, reducerii consumuri­lor specifice, a duratei de atingere a parametrilor proiectaţi — iată direct ’­ţii in care competenţa, inventivita­tea comuniştilor, tuturor oamenilor muncii din întreprinderile industria­le botoşănene sunt solicitate mereu mai amplu. Fiindcă oamenii muncii sunt pe deplin interesaţi de progres, de elaborarea şi finalizarea ideilor eficiente, in dubla lor calitate de pro­ducători şi proprietari ai bunurilor materiale, în planul concret al preocupărilor sale, organizaţia municipală de partid — cu sprijinul comitetului jude­le,i­ de partid , va extinde utilizarea unor metode moderne de analizare şi apreciere a acti­vităţilor de partid şi economice : investigaţii sociale, anchete, sondaje de opinii ş.a. Am început, cu forţe proprii, să alcătuim colective capa­bile să selecteze şi să alcătuiască sinteze din informaţiile utile, din ex­perienţele valoroase aplicabile nece­sităţilor locale. Dar direcţia princi­pală a muncii noastre este aceea de a crea deprinderea la oameni de a gîndi îndrăzneţ, creator, de a alege, conştient şi eficient, instrumentele cele mai adecvate acţiunilor lor productive, în ampla întrecere so­cialistă, consacrată îndeplinirii cin­cinalului înainte de termen. Constantin IURTA prim-secretar al Comitetului municipal Botoşani al P.C.R. O investiţie întotdeauna rentabilă. INVESTIŢIA DE INTELIGENŢĂ însemnări despre activitatea unor întreprinderi din Botoşani PAGINA 3

Next