Scînteia, septembrie 1972 (Anul 41, nr. 9256-9284)
1972-09-01 / nr. 9256
SCÎNTEIA — vineri 1 septembrie 1972 Proiectul legii remunerării după cantitatea şi calitatea muncii in unităţile de stat Potrivit hotărtrii Conferinţei Nationale a partidului, proiectul Legii remunerării după cantitatea şi calitatea muncii in unităţile de atat este supus dezbaterii publice. Textul proiectului a apărut in „Scinteia" nr. 9223, din 29 iulie a.c. Publicăm mai jos citeva din propunerile, observaţiile şi sugestiile sosite la redacţie. Precizări necesare Nu încape îndoială că Legea remunerării după cantitatea şi calitatea muncii va determina o nouă şi remarcabilă contribuţie la afirmarea principiului echităţii socialiste, la instaurarea unor reguli precise de retribuire a muncii. Exprimindu-mi deplinul acord în legătură cu ideile fundamentale ce călăuzesc această lege, pe care o consider oportună, vreau să fac citeva propuneri de îmbunătăţire a proiectului supus dezbaterii. Este cunoscut ce efecte negative are in producţie fluctuaţia forţei de muncă din unităţile de stat. Nu întimplător, deci, art. 61 din proiect prevede stimulente in vederea stabilităţii angajaţilor în unităţile respective — între care sporul de salarii pentru vechimea neîntreruptă în aceeaşi unitate şi sporul pentru condiţii vătămătoare şi periculoase. Măsura de combatere a fluctuaţiei de angajaţi în unităţile de stat a fost luată prin Legea pensiilor şi asigurărilor sociale de stat din 1966 — Cap. VII „Continuitatea in muncă în aceeaşi unitate“ — care prevedea sporuri la pensie pentru angajaţii cu continuitate în aceeaşi unitate. Această dispoziţie este abrogată prin Decretul 970, din 23 octombrie 1968, şi de la această dată se acordă spor la salariu pentru angajaţii cu vechime în aceeaşi întreprindere, probabil, avîndu-se in vedere că această dispoziţie — sporul asupra salariului — ar avea un efect favorabil asupra noilor şi tinerilor angajaţi, pe care-i interesa, deocamdată, în mai mică măsură sporul la pensie. Dar prin aceasta nouă dispoziţie s-a micşorat interesul de continuitate în aceeaşi unitate pentru angajaţii care se apropie de 5—10 ani pînă la pensie, sînt calificaţi pentru locul de muncă respectiv şi au un rol mult mai hotăritor, mai important, în producţie. Pentru a realiza — prin noua dispoziţie legală — un interes fresăvîrşit pentru toţi angajaţii şi în special pentru cei ce aduc un randament mărit, prin calificarea înaltă şi experienţa acumulată propun următoarea formulare a art. 68 din proiect : Sporul pentru vechime neîntreruptă in aceeaşi unitate şi sporul pentru condiţii vătămătoare sau periculoase de munci se iau in calculul ajutoarelor pentru incapacitate temporară de muncă — si de adăugat — „precum si in calculul pensiilor — aceste sporuri intrînd în salariul tarifar la care se calculează pensia". Acest adaus de text coordonează mai just cuantumul pensiilor viitoare cu majorarea de pensii din acest an. In ceea ce priveşte proporţionalizarea salariilor pe ramuri şi activităţi — fiind dată numai în coeficienţi, anexele cu salariile respective fiind nepublicate — este mai greu de analizat şi făcut propuneri precise , dar credem că este necesar de revăzut coeficienţii cu salariile respective, deoarece apreciem că nu este Întemeiat : — ca un profesor universitar — peste 25 ani vechime, cu doctorat, să aibă un coeficient de 2,19, cu foarte puţin superior unui profesor gradul I, cu institut pedagogic de 3 ani şi cu coeficient 2,09, sau unui profesor gradul I de liceu — cu pregătire asemănătoare, care are coeficientul 2,42. — ca un judecător de gradul I, la unităţile judeţene, să primească peste vechimea de 25 ani un coeficient de 1,27 — adică mai puţin ca un profesor definitiv intre 3—5 ani, care primeşte coeficientul de 1,34 ; — de asemenea, un medic primar de specialitate — peste 25 de ani serviciu — să primească coeficientul 2,07 — mai mic ca un profesor cu institut pedagogic de 3 ani la aceeaşi vechime în serviciu. Mihai V. POPOVICI jurisconsult principal, Petroşani Cointeresare pentru valorificarea rezervelor interne Legea remunerării după cantitatea şi calitatea muncii presupune acordarea integrală a salariilor tarifare în raport cu gradul de îndeplinire a sarcinilor ce decurg din planul unităţii. Nu rareori însă controlul bancar constată tendinţa ca, în propunerile de plan, să nu se includă toate rezervele interne existente în unele unităţi economice. Această practică este generată, într-o bună măsură, de dorinţa unor colective de a-şi îndeplini mai lesne sarcinile de plan, ţinînd cont că fiecare procent de neîndeplinire a indicatorilor atrage după sine diminuarea salariului tarifar. Ea ar putea fi contracarată prin pîrghia cointeresării materiale, respectiv a stimulării dintr-un fond special creat. Pentru stimularea iniţiativelor vizînd mobilizarea prin plan a tuturor rezervelor, propun să se constituie un fond a cărui mărime să fie determinată de doi factori : 1. Valoarea reducerii preţului de cost al producţiei marfă comparabile planificate, comparativ cu anul de bază. 2. Beneficiul planificat la produsele noi. Prin această stimulare s-ar satisface cerinţa de a se produce tot mai mult şi mai ieftin, în concordanţă cu cerinţele societăţii. Dorinţa unităţilor de a produce peste aceste limite se va putea realiza numai prin prospectarea altor domenii ale cererii şi, ca urmare, prin introducerea în fabricaţie a unor noi produse corespunzător unor noi cerinţe. Ion POP director adjunct la sucursala judeţeană Vaslui a Băncii Naţionale Criterii obiective în aprecierea angajaţilor Mă opresc asupra cîtorva propuneri pentru eventuala completare a proiectului de lege. 1. La art. 12, după aliniatul 2, să se adauge un aliniat nou, cuprinzind următoarea formulare : „în cazul salarizării în regie, din salariile cuvenite personalului aflat în concediu medical sau concediu fără plată , dar ale cărui sarcini de serviciu au fost îndeplinite de alţi membri ai colectivului, concomitent cu propriile lor sarcini — o cotă de75 la sută să fie atribuite proporţional cu contribuţia adusă fiecăruia din membrii colectivului respectiv, fără ca prin aceasta să se majoreze fondul de salarii total admisibil". Motivare. O atare dispoziţie transcrie şi in cazul personalului funcţionăresc-administrativ principiul enunţat la art. 11, al asigurării unei strinse legături intre cantitatea de muncă depusă şi remunerarea ei, reauzind o formă directă de cointeresare a acestui personal, pentru îndeplinirea sarcinilor întregului colectiv, indiferent decondiţiile impuse de absenţa motivată a unora din membrii colectivului. 2. Art. 13 al. 2 să se completeze in sensul că după formularea : „Ministerul Muncii împreună cu ministerele..." să se adauge înaintea menţiunii „celelalte organe de resort" menţiunea „organele sindicale corespunzătoare“. Motivare. Trecerea atribuţiei de control a modului de utilizare a formelor de salarizare şi asupra sindicatelor corespunde pe deplin rolului acestora, aşa cum a fost subliniat şi în Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului (pct. IV, partea III) şi constituie, totodată, o expresie a dezvoltării şi adincirii democraţiei socialiste, fiind in concordanţă şi cu prevederile art. 164 al noului cod al muncii (proiect). 3. Art. 15 al. 2 să se completeze cu menţiunea: „de prevederile acestui aliniat beneficiază muncitorii care au depăşit procentul mediu al realizărilor din colectivul de muncă respectiv, nu au avut nici o absenţă nemotivată şi nu au avut întîrzieri care să depăşească 8 ore in cursul unui an“. Motivare. Prin această precizare se urmăreşte stimularea salariaţilor pentru depăşirea normelor planificate şi pentru respectarea disciplinei la locul de muncă, stabilindu-se totodată criterii obiective de natură să înlăture arbitrariul in aprecierea comportării angajaţilor unităţilor de stat. Paul MIHAILESCU arbitru de stat, Bucureşti FURAJELE In prezent, însilozarea furajelor constituie una din cele mai importante lucrări din agricultură. Iată constatările consemnate de doi corespondenţi ai ziarului nostru in aceste zile. VRANCEA Cum este şi firesc, in judeţ se desfăşoară o veritabilă campanie de recoltare şi însilozare. Bine este organizată, bunăoară, munca in cooperativele agricole Gugeşti, Sihlea, Slobozia- Ciorăşti, Voetin, Măicăneşti, unde s-au luat măsuri pentru a asigura cantităţi îndestulătoare de furaje de calitate foarte bună, mobilizîndu-se suficiente forţe mecanice şi manuale la executarea lucrărilor. La cooperativa agricolă Suraia au fost însilozate 1 700 tone furaje, la Mărtineşti 835 tone, la Cîmpuri 1 200 tone etc. Acolo unde există preocupare pentru a asigura o bună hrănire a animalelor sunt valorificate toate resursele. Spre exemplu, cooperatorii din Timboieşti au însilozat peste 300 tone lăstari de viţă de vie. Eforturile acestea, la nivelul judeţului însumează peste 27 000 tone însilozate. Dar această cantitate reprezintă doar un sfert din furajele ce trebuie grabnic însilozate. De ce aşa puţin ? Pentru că în judeţul Vrancea, alături de unităţile unde munca este bine organizată, sunt altele in care s-au strins cantităţi foarte mici de furaje. Aproape 30 de cooperative agricole nu au însilozat nimic. Conducătorii, specialiştii din unele unităţi ca Răstoaca, Obileşti, Bogheşti, Maluri, Goleşti. Soveja neglijează răspunderile ce le revin pentru organizarea lucrărilor, nu se străduiesc să valorifice gospodăreşte resursele ce le au pentru a asigura stocuri de furaje în raport cu dinamica efectivelor şi a producţiilor animale. La cooperativa agricolă Mărăşeşti însilozatul a început in ziua de 21 august, dar după ce s-au recoltat 50 de tone munca s-a oprit. „Porumbul e culcat şi nu-l putem recolta mecanic“ , se justifica preşedintele, dar el nu a făcut nimic pentru a organiza recoltarea manuală, în unele staţiuni pentru mecanizarea agriculturii utilajele nu sunt bine pregătite pentru recoltarea, transportul şi însilozarea furajelor. La secţia de mecanizare Mihălceni, din 3 combine de siloz funcţionează doar una. La Sihlea din două combine una s-a defectat şi din 7 remorci, doar două pot fi folosite. Nici în alte unităţi maşinile şi remorcile nu au fost reparate la timp. TIMIŞ Cooperativele agricole din judeţ au prevăzut să visilozeze 286 830 tone de furaje, iar întreprinderile agricole de stat 308 770 tone. Din datele furnizate de forurile judeţene de resort rezultă că s-au însilozat 40 528 tone de nutreţuri in cooperativele agricole şi 93 500 tone în I.A.S. Rezultate bune se înregistrează intr-o serie de cooperative agricole ca cele din Cracoina şi Dumbrăviţa care au recoltat şi însilozat porumbul de pe întreaga suprafaţă destinată bazei furajere. Faţă de posibilităţile existente însă rezultatele nu sunt mulţumitoare. In cooperativele agricole Ferendia, Clopodia şi Lăţunaş nu se lucrează la însilozare. Desigur, este bine că s-a hotărât ca mijloacele de recoltat şi tocat să fie comasate la cite o unitate pentru a se lucra cu randament sporit. Aflăm insă că S.M.A. Jamu Mare are in dotare 6 combine de siloz, dar din acestea nu lucrau decit două. In acest timp, directorul S.M.A.-ului se afla la o şedinţă de instruire la judeţ, inginerul mecanic a plecat în concediu, iar contabilul şef era la altă şedinţă. Iată cum o măsură bună, de altfel, a rămas numai pe hîrtie. în unele cooperative agricole, porumbul masă verde destinat însilozării pentru iarnă este dat la animale acum cind pe cîmp există alte resurse de nutreţuri verzi. La cooperativa agricolă , Denta însilozarea porumbului nu începuse. în schimb, la grajduri furajarea se făcea cu porumb de siloz netocat. $i asta, în timp ce miriștile stau acoperite cu costrei. O risipă mai mare nici că se putea face. în acest timp, nimeni din conducerea fermei nu este de găsit. Insi- lozarea n-a început în numeroase cooperative, printre care Variaş şi Dudeştii Noi. Specialiştii din aceste unităţi nu controlează starea de vegetaţie a lanurilor şi nu organizează munca la faţa locului. ★ Iată doar citeva fapte şi date care arată cit este de necesar ca peste tot să se ia de urgenţă măsuri de concentrare a forţelor mecanice şi manuale pentru însilozarea grabnică a furajelor. Lucrind — acolo unde este nevoie — din zori pînă în noapte întârzierile trebuie recuperate. Pretutindeni recoltarea, transportul, tocarea şi insilozarea furajelor să se desfăşoare operativ, cu toată răspunderea. Aceasta este una din cele mai importante sarcini actuale ale lucrătorilor din agricultură. Ion NISTOR Cezar IOANA corespondenţii „Scînteii" Multe pe câmp, încă puţine în siloz Noi sortimente de cauciuc sintetic Subliniind una din preocupările actuale al chimiştilor din cadrul Uzinei de cauciuc sintetic din Borzeşti, pentru traducerea în fapte a sarcinilor trasate de Conferinţa Naţională a partidului privitoare la diversificarea producţiei, tovarăşul inginer-şef al uzinei, Tudor Marinescu, ne spunea că specialiştii de aici au terminat de curind experimentarea în staţiile pilot a 4 noi sortimente de latexuri sintetice şi a răşinei butadien-stirenice. Fabricarea lor a început intr-o instalaţie originală, concepută şi realizată în cadrul acţiunii de autodotare, de către inginerii Teodor Crişan, Eugen Buciu şi Ion Bocşan. Noile sortimente de latexuri sintetice au o largă utilizare în industria uşoară, în special la confecţionarea încălţămintei şi la fabricarea polistirenului „A.R.S.“. Nu este cu nimic exagerată afirmaţia că uzina de cauciuc sintetic cumulează, în cadrul Grupului industrial de pe Valea Trotuşului, pe lingă funcţia sa productivă, directă, şi pe cea a unui vast laborator propice încercărilor, experienţelor. De la intrarea ei în funcţiune şi pină acum, inginerii chimisti au realizat 10 noi tipuri de cauciuc sintetic, cu caracteristici tehnico-economice superioare. Dintre acestea, 5 se fabrică în mod curent in cantităţi industriale. Printre acestea figurează cauciucul cu ulei folosit mai ales la fabricarea anvelopelor pentru autoturisme şi cauciucul alb, rezistent la lumină, care poate fi realizat in diferite culori şi utilizat la fabricarea obiectelor de uz casnic. Cel mai nou sortiment este „CAROM-1508“. Datorită proprietăţilor pe care le are, de a mări rezistenţa la şocuri, acest cauciuc este folosit în mod deosebit în industria maselor plastice. Prin calităţile sale superioare, cauciucul sintetic românesc s-a făcut cunoscut astăzi atît pe piaţa internă, cit şi pe cea externă, uzina avînd astăzi beneficiari constanţi în peste 20 de ţări ale lumii, printre care Anglia, Uniunea Sovietică, R. F. a Germaniei, Japonia, Franţa. De la începutul anului şi pînă acum, chimiştii de aici au produs, peste prevederile planului, circa 900 tone de cauciuc sintetic, o bună parte fiind livrată la export. Gh. BALTA corespondentul „Scînteii'' Imagini din întrecerea socialistă PREGĂTIREA PRODUSELOR PENTRU EXPORT ÎN DOUĂ ÎNTREPRINDERI BUCUREŞTENE BNWMI I Cele 186 de unităţi economice cu sarcini de export din Capitală vor livra, in acest an, beneficiarilor externi, un volum de produse cu 17,1 la sută mai mare ca în 1971. De subliniat este că exportul unităţilor aparţinind Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini va creşte în anul curent cu 31 la sută. îndeplinirea planului de export şi a angajamentelor asumate este urmărită cu perseverenţă in fiecare unitate economică. In cele ce urmează, înfăţişăm citeva secvenţe din activitatea desfăşurată la două mari şi cunoscute întreprinderi constructoare de maşini — uzinele „Semănătoarea“ şi „23 August“ — pentru realizarea obligaţiilor de export. 13 la sută din producţia totală a uzinei „23 August“ se exportă în 14 ţări. Printre produsele cele mai solicitate de beneficiarii externi se numără şi locomotivele Diesel. Fotoreporterul nostru a surprins (foto 1) câţiva muncitori — Codin Chiriţă, Constantin Neacşu, Dobre Munteanu — executind ultimele retuşuri la o locomotivă de 700 CP, dintr-un lot de 12 asemenea produse. In luna august, uzina „23 August“ a livrat in avans şase grupuri-motoare de foraj cu toate dispozitivele anexe solicitate de beneficiarii externi. Acum, motoarele altor asemenea grupuri se află pe bancul de probă , funcţionarea lor fiind atent urmărită de lucrători de înaltă calificare (foto 2) ca Dumitru Varga, Stefan Matei, Constantin Popescu, Constantin Grigore. Colectivul uzinei „Semănătoarea“ a îndeplinit planul de export la şapte luni din acest an, in proporţie de 111,4 la sută. Printre alte produse, 151 de semănători SPC-6 M, 53 de instalaţii de ierbipidare, 2 combine autopropulsate au fost livrate in avans beneficiarilor străini. „Vom mări avansul cîştigat în realizarea exportului“ , s-au angajat constructorii de maşini agricole de la uzina ,,Semănătoarea“. In imagine (foto 3) , sub conducerea maistrului Ciceron* Ștefănescu, muncitorii Stelian Toader, Eugen Toma și Ion Matei execută ultimele finisaje la un nou lot de semănători SPC-6 M, destinate exportului. . In activităţile economice, creşterea eficienţei este un obiectiv fundamental. Asemenea cerinţe sunt demonstrate, cunoscute, aplicate. Ceea ce interesează, mai departe, este aspectul concret, practic, al realizării unei eficienţe economice superioare. Cum facem activitatea noastră mai eficientă ? — Iată o întrebare permanentă pentru oricare colectiv de muncă. Recenta Conferinţă Naţională a partidului, raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pun problema realizării eficacităţii muncii în termeni peremptorii , nu pe calea amplificării efortului fizic, ci printr-o continuă investiţie de idei, de gîndire, prin eforturi de concepţie. Noţiunea de hărnicie îşi modifică în acest context conţinutul şi le implică pe cele de inteligenţă şi creativitate. Otmul „dinamic energic“ nu piai este eficient in afara condiţiei de „competent şi plin de idei" în această perspectivă, voi încerca, în cele ce urmează, să punctez citeva direcţii ale realizării acestei investiţii de maximă eficienţă — investiţia de inteligenţă — în întreprinderile economice din municipiul Botoşani. Prima problemă care se pune e cea a competenţei. Este tot mai evident că numai cel competent, calificat, bun cunoscător al procesului de producţie poate avea idei constructive, poate interveni eficient în îmbunătăţirea muncii. Ca să sugerăm situaţia existentă în Botoşani, vom spune că în ce priveşte organizaţia municipală de partid, ea cuprinde in efectivul ei 54,7 la sută comunişti cu pregătire superioară, medie şi profesională. In unităţile industriale, proporţia este si mai mare. Punerea în valoare a ideilor este nemijlocit legată de existenţa unui climat de înaltă receptivitate şi iniţiativă. Fireşte, ideal ar fi ca spiritul de iniţiativă să caracterizeze pe toţi, de la muncitor la conducătorul de întreprindere, pe fiecare în parte şi pe toţi împreună. Acolo unde un asemenea climat există, rezultatele nu întârzie să se vadă, în întreprinderile botoşănene, citeva iniţiative, rod al gîndirii specialiştilor şi colectivelor, au dat rezultate dintre cele mai pozitive. Să enumerăm : „nici un centimetru de ţesătură irosit, totul valorificat" (la fabrica de confecţii) ; „zilnic, cite 3 m.l. în plus de la fiecare război“ (la uzinele textile „Moldova") , „să lucrăm o zi şi jumătate pe lună din metal economisit“ (la I.I.L. „Flamura roşie“) şi altele. Toate aceste iniţiative s-au convertit în importante succese ale întreprinderilor din municipiu. Nu întimplător, organizaţia municipală de partid, analizînd rezervele existente, luînd în considerare toţi factorii implicabili in perspectivă s-a angajat să realizeze cincinalul în patru ani şi patru luni. Căile de împlinire a acestui angajament — şi aici intervine utilitatea investiţiei de gindire — sînt creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea permanentă, a calităţii produselor, refconirhisirea resurselor de materii prime şi materiale, reducerea cheltuielilor de producţie, în urma calculelor făcute la nivelul economiei municipiului, pe calea gospodăririi metalului, bumbacului, lemnului — de pildă — in acest an se vor obţine circa 80 milioane Iei economii. Pină la sfîrşitul cincinalului, pe seama reducerii consumurilor specifice, prin reproiectarea şi înnoirea totală a producţiei de ţesături şi confecţii, a folosirii fibrelor polifonice şi poliesterice, se vor economisii 1 600 tone bumbac. Fireşte, înregistrarea acestui succes presupune o consistentă investiţie de idei. In această direcţie —trebuie să recunoaştem autocritic — organizaţiile de partid din municipiu, inginerii şi economiştii întreprinderilor acţionează — în ciuda rezultatelor obţinute, care, după părerea noastră, ar trebui să-i stimuleze — încă timid în privinţa reducerii cheltuielilor materiale. Este încă prea scăzută preocuparea de utilizare a resurselor secundare, de recuperare a componentelor reziduale, folosirea mai eficientă a deşeurlor, de întrebuinţare pe scară mai largă a înlocuitorilor metalului, bumbacului, lemnului, de reproiectare a unor sortimente, de înnoire permanentă a produselor, in sensul realizării unor repere că un grad mai înalt de prelucrare a materiei prime. Concluzia care se desprinde de aici e clară : investiţia de gîndire de idei trebuie amplificată neîntîrziat in fiecare unitate economică. Soluţii pentru diverse probleme sunt găsite de către cercetare. Cercetarea calificată — ca să nu folosim termenul, poate puţin prea preţios, de ştiinţifică — descoperă şi indică direcţiile în care se simte cel mai mult nevoia investiţiei de idei, nevoia reconsiderărilor şi îmbunătăţirilor în întreprinderile industriale botoşănene activitatea de studiere a proceselor producţiei, de cercetare a dus la valorificarea multor idei, la concretizarea, in perspectivă, a altora. La uzinele textile, de exemplu, studierea şi elaborarea tehnologiilor pentru fabricarea fibrelor din poliesteri in amestec cu bumbac şi celofibră au permis înlocuirea bumbacului — care se importă — în 8 luni din acest an, în peste 22 la sută din producţia de ţesături , introducerea şi urmărirea zilnică f* mr^acţiei Si a costurilor »cest®*? printr-un sistem planificat (o variantă a metodei standard cost), au înlesnit luarea unor decizii eficiente, materializate, în opt luni din acest an, intr-un spor de beneficii de peste 3,5 milioane lei, faţă de cel planificat , la U.F.R.M.A., uzină care şi-a schimbat din mers profilul, din reparatoare de tractoare în producătoare de utilaje şi piese de schimb pentru agricultură, 10 din cele 34 de utilaje ce se fabrică sunt noi sau reproiectate ; eficienţa reproiectării utilajelor şi pieselor se oglindeşte în economisirea — în 8 luni din acest an — a peste 80 tone metal ; la fabrica de confecţii, un studiu privind reorganizarea tehnologiei de fabricaţie prin metoda prodsincron — în sensul unei corelări mai bune între faze şi operaţii — va permite creşterea cu 30 la sută a productivităţii fizice a muncii, în perspectivă, la uzinele textile se va introduce în staţia mecanizată de calcul întreaga evidenţă privind lansarea, executarea şi realizarea producţiei, iar la U.F.R.M.A. s-a pus la punct tehnologia de fabrichmmmmlcaţie a prototipului şi seriei zero, pentru prima combină românească de recoltat sfeclă — C.R.S. 2 — din care, în 1973, se vor fabrica peste 300 bucăţi. Introducerea curajoasă a noului în producţie, asimilarea metodelor moderne de conducere şi decizie, pregătirea ştiinţifică a cadrelor şi, mai ales, folosirea cit mai chibzuită a fondurilor tehnice şi materiale reclamă idei, gindire activă şi eficientă. Necesitatea utilizării mai bune a capacităţilor de producţie, extinderii autodotării, reducerii consumurilor specifice, a duratei de atingere a parametrilor proiectaţi — iată direct ’ţii in care competenţa, inventivitatea comuniştilor, tuturor oamenilor muncii din întreprinderile industriale botoşănene sunt solicitate mereu mai amplu. Fiindcă oamenii muncii sunt pe deplin interesaţi de progres, de elaborarea şi finalizarea ideilor eficiente, in dubla lor calitate de producători şi proprietari ai bunurilor materiale, în planul concret al preocupărilor sale, organizaţia municipală de partid — cu sprijinul comitetului judele,i de partid , va extinde utilizarea unor metode moderne de analizare şi apreciere a activităţilor de partid şi economice : investigaţii sociale, anchete, sondaje de opinii ş.a. Am început, cu forţe proprii, să alcătuim colective capabile să selecteze şi să alcătuiască sinteze din informaţiile utile, din experienţele valoroase aplicabile necesităţilor locale. Dar direcţia principală a muncii noastre este aceea de a crea deprinderea la oameni de a gîndi îndrăzneţ, creator, de a alege, conştient şi eficient, instrumentele cele mai adecvate acţiunilor lor productive, în ampla întrecere socialistă, consacrată îndeplinirii cincinalului înainte de termen. Constantin IURTA prim-secretar al Comitetului municipal Botoşani al P.C.R. O investiţie întotdeauna rentabilă. INVESTIŢIA DE INTELIGENŢĂ însemnări despre activitatea unor întreprinderi din Botoşani PAGINA 3