Scînteia, octombrie 1972 (Anul 41, nr. 9286-9316)

1972-10-01 / nr. 9286

Anul XLII Nr. 9286 PROLETARI DIN TOATE JÂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ! Duminică 1 octombrie 1972 6 PAGINI - 30 BANI 1973 — an hotărîtor pentru realizarea CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN CUM PREGĂTIŢI BAZA MATERIALĂ A PRODUCŢIEI ANULUI VIITOR? în contextul pregătirilor care se fac pentru producţia din 1973 — an hotărîtor pentru realizarea cincinalului înainte de termen — asi­gurarea bazei materiale se înscrie ca unul din obiectivele principale pe agenda de lucru a întreprinderilor şi centralelor industriale. La această dată, în virtutea unor prevederi legale, planificarea aprovizio­nării tehnico-materiale, acţiunile de contractare a materiilor prime şi materialelor trebuie să se afle într-un stadiu avansat, spre a oferi certitudinea desfăşurării ritmice, nestînjenite a producţiei încă din primele zile ale anului viitor. Cum se prezintă situaţia în acest do­meniu în unităţi constructoare de maşini şi, cu precădere, în cele Pro­ducătoare de utilaje tehnologice, care au sarcini deosebit de importan­te pentru anul 1973, de îndeplinirea cărora depinde punerea în func­ţiune a unui mare număr de obiective de investiţii ? Datele de care dispunem arată că, în cadrul uzinei „Griviţa roşie“ din Capitală, Uzinei de utilaj chimic din Ploieşti, „Independenţa“ din Si­biu ş.a., s-a acţionat din timp, prin măsuri de reproiectare a unor pro­duse sau repere, de tipizare a unor subansamble, de perfecţionare a tehnologiilor, în vederea reducerii consumurilor, pe această bază cre­­ându-se posibilităţi certe de dimi­nuare a cantităţilor de metal ce tre­buie aprovizionate. O discuţie cu ing. Ion Munteanu, director comer­cial al Centralei industriale de uti­laj chimic şi rafinării, a relevat fap­tul că, în prezent, forţele tehnice şi economice ale centralei şi ale insti­tutului de proiectare din subordinea sa sunt concentrate spre determina­rea cit mai operativă şi mai exactă a consumurilor de metal din anul v­iilor. — Din acest punct de vedere — ne spunea directorul comercial — situaţia este acum net mai bună fa­ţă de aceea din perioada similară a anilor precedenţi. Pină la 25 sep­tembrie a.c., de pildă, unită­ţile noastre primiseră 85 la su­tă din documentaţia tehnică pentru utilajul tehnologic necesar industriei anchetă economică chimice în anul viitor. Tot pînă atunci, unităţile noastre erau in po­sesia a peste 60 la sută din proiectele de execuţie. Sunt pre­mise ca,­­în următoarele săntă­­min, practic, să realizăm deca­lajul de un an intre asigu­rarea proiectelor şi execuţie, ceea ce oferă elemente de certitudine asupra materialelor ce trebuie apro­vizionate în întreg anul 1973. In ceea ce priveşte importurile, vom înainta, în timpul cel mai scurt, da­tele şi documentaţia respectivă uni­tăţilor de comerţ exterior. — Cum se desfăşoară colaborarea cu furnizorii, cu forurile de resort în această etapă precontractuală ? — In acest an au fost adoptate unele metode eficiente de colabora­re între noi şi partenerii de contract, între forurile de resort, care au dat rezultate pozitive. Aş remarca, în acest sens, întrunirile lunare, des­făşurate la nivelul conducerii mi­nisterelor interesate, cu scopul prin­cipal de a soluţiona efectiv proble­mele, între care şi aprovizionarea unităţilor producătoare cu materiale. Timpul de procurare a unor mate­riale s-a scurtat considerabil , de pildă, în urma măsurilor adoptate pe linia comerţului exterior, de în­lăturare a unor verigi intermediare în circulaţia documentelor şi prin fi­xarea unor termene mai strinse in avizarea acestora, importul se poa­te realiza cu 4—6 săptămini mai re­pede decit pină acum. Consider că şi contractarea metalului cu furnizo­rii din ţară pentru semestrul I al anului viitor se va putea efectua îna­inte de sfirşitul anului 1972. Lucruri bune am găsit şi în­­alte Întreprinderi constructoare de ma­şini, care consumă importante can­tităţi de metal pentru realizarea unor utilaje tehnologice şi în car­e, pină de curînd, existau o serie de incer­titudini cu privire la asigurarea ba­zei materiale a producţiei anului viitor. Aceasta şi datorită faptului că forurile de resort din Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Corneliu CARLAN (Continuare in pag. a IlI-a) Recapitulări sintetice in pragul noului an universitar • In 19 centre universitare — 47 instituţii de învăţămînt superior, cu 187 facultăţi, în care învaţă 144 000 de studenţi . Premieră universitară la Constanţa , Institutul de marină • Introducerea unui an de specializare în programul facul­­tăţilor de matematică, fizică, chimie, biologie • Noi planuri şi programe de studiu în vederea întăririi laturii practice a învăţămînt­ului • Se vor da în folosinţă noi ateliere-şcoală , specialişti din producţie şi cercetare vor participa la desfă­şurarea noului an de învăţămînt Pentru a defini succint auspiciile sub care debutează noul an univer­sitar, ne-am adresat tovarăşului prof. univ. dr. docent ALEXE PO­­PESCU, adjunct al ministrului edu­­caţiei şi învăţămintului, solicitindu-i mai întîi să prezinte sintetic ,,zes­trea“ materială cu care începe un nou an universitar.­­ Noul an universitar, în care 144 000 studenţi vor păşi pe porţile celor 47 instituţii de învăţămînt su­perior, cu 187 facultăţi repartizate în 19 centre ale ţării, are o semnifica­ţie aparte. El reprezintă momentul consolidării întregului proces com­plex şi unitar de îmbunătăţire a structurilor organizatorice şi func­ţionale ale învăţământului din ţara noastră. Tezele de excepţională valoare practică şi de profundă esenţă ştiin­ţifică expuse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în raportul prezentat Conferinţei Naţionale a partidului înmănunchează într-o concepţie uni­tară şi cuprinzătoare elementele de­finitorii ale evoluţiei învăţămintului în viitoarea etapă, direcţii ce vizea­ză însăşi structura şi conţinutul in­­văţămîntului nostru de toate gradele. Prin urmare, noul an universitar este marcat de orientările cuprinse în programul adoptat de Conferinţa Naţională şi este integrat efortului general al poporului român, desfăşu­rat sub semnul exigenţei, de a face totul mai repede, mai bine şi mai economic Nici nu s-ar putea altfel. Sistemul de învăţămînt, ca unul din componentele mecanismului social­­politic al societăţii noastre, nu poate rămine în afara acestui efort gene­ral. — In perspectiva celor enun­ţate mai sus, ce elemente ine­dite înregistrează viitorul pro­gram de muncă universitară ? — Dacă nu toate din elementele la care mă voi referi au un carac­ter inedit, cred în orice caz că ele au un caracter definitoriu pentru etapa nouă, superioară de dezvol­tare in care se află învăţămintul nostru universitar. Bunăoară, pe lingă facultăţile înfiinţate în anul universitar trecut (Facultatea de ma­tematică şi informatică de la Uni­versitatea din Braşov, Facultatea de construcţii aerospaţiale de la Insti­tutul politehnic din Bucureşti ş.a.), 1­ 1 octombrie 1972 îşi va deschide porţile şi noul Institut de marină din Constanţa, cu destinaţia de a pregăti cadrele de specialişti nece­sare marinei noastre comerciale în Interviu consemnat de Mihai IORDANESCU (Continuare în pag. a IV-a) IN ZIARUL DE AZI: • PAGINI VII ALE ISTO­RIEI CLASEI NOASTRE MUNCITOARE (Un veac de la crearea Asociaţiei generale a lucratorilor din România) • ÎNTRE­CEREA IN CINSTEA CELEI DE-A XXV-A ANI­VERSARI A REPUBLICII • CINECLUBUL-CA FACTOR DE EDUCAŢIE ŞI CULTURA A SPECTATO­RULUI RECOLTAREA­ ÎN JUDEŢUL BRĂILA • Recoltatul florii-soarelui s-a încheiat • Se string strugurii de pe ultimele 200 de hectare • Peste 80 la sută din producţia de legume a fost adusa din cîmp • Incepînd de azi, 1 octombrie, toate forţele sunt concentrate la recoltatul porumbului • Insă­­mînţarile se vor încheia în 10 zile Mecanizatorii, ţă­ranii cooperatori, toţi oamenii muncii din agricultura judeţului Brăila, mobilizaţi de comitetul judeţean de partid, desfăşoară în aceste zile o ade­vărată bătălie pentru strângerea, transpor­tatul şi depozitatul recoltei. După Încheierea —­­ acum 10 zile — a lu­crărilor de recoltat la floarea-soarelui de pe cele aproape 43 000 hectare, forţele din a­­gricultura judeţului au fost îndreptate, în­deosebi în timpul ploilor care au căzut in judeţ, spre strînge­­rea urgentă a produc­ţiei de legume şi stru­guri. Practic, pînă in ziua de 30 septembrie, via a fost culeasă de pe 3 324 hectare, ceea ce înseamnă că au mai rămas de recoltat doar 226 hectare. Şi în legumicultură su­prafaţa recoltată pînă in prezent depăşeşte procentul de 80 la sută. In fiecare zi se recoltează circa 200 tone. In principal ro­şii, ardei, morcovi. Incepînd de sîmbătă, 30 septembrie, a în­ceput să fie recoltată şi varza. Acum după ce floa­rea-soarelui a fost re­coltată, via şi legu­mele fiind şi ele în­tr-un stadiu avansat de recoltare, toate forţele din agricultu­ra judeţului Brăila, maşinile şi utilajele a­­gricole au fost diri­jate spre recoltatul porumbului. Astfel, „insularii“ de pes­te Dunăre au re­coltat deja pină în prezent aproape 10 000 hectare din cele peste 36 000 hectare cit o­­cupă porumbul în Insula Mare a Brăilei.­­ La 1 octom­brie, ne spunea ing. Emil Bălăuţă, direc­torul general al Di­recţiei Agricole a ju­deţului Brăila, în ju­deţul nostru are loc o mare acţiune pentru recoltatul porumbu­lui. Mii de oameni au fost mobilizaţi pentru a stin­ge recolta de porumb de pe cele peste d­­­ouo hectare cit ocu această cul­tură. I­ană acum su­In pagina a lll-a prafaţa de porumb re­coltată este de peste 22 000 hectare, dar e­­liberarea unor impor­tante forţe după în­cheierea recoltării florii-soarelui şi a viei ne va permite să culegem porumbul într-un ritm mult mai intens. Paralel cu recolta­tul culturilor t­rzii a­­vem în vedere şi campania de însă­­minţări, îndeosebi a griului de toamnă, care va ocupa în a­­cest an 78 000 hec­tare. Practic, rămî­­nerile d­in urmă de pină acum, datorate ploilor din această lună, au fost recupe­rate, toate lucrările desfăşurîndu-se la zi. Acordăm în continua­re o şi mai mare a­­tenţie calităţii lucră­rilor, îndeosebi la în­­săminţarea griului de toamnă, campanie pe care ne-am propus să o încheiem în ma­xim 10 zile. T­odorei O­ANCE­A corespondentul „Scînteii" BRIGADA DE REPORTERI A „SCÎNTEII" TRANSMITE DIN JUDEŢUL DOLJ Aici, la Uzina metalurgică din Iaşi, planul de producţie pe acest an va fi realizat cu 12 zile mai devreme. Aşa a hotărît harnicul colectiv de metalurgişti din care vă prezentăm pe laminoriştii Vasile Gheorghiţă şi Manole Puşcaşu Foto : 8. Cristian La două săptămini de la vizita de lucru a tovarăşului Ceauşescu 2). AZI, DESPRE CÂTEVA PROBLEME ALE APROVIZIONĂRII Aşa cum arătam In re­portajul anterior — apărut in „Scînteia“, numărul 9 281 din 26 septembrie — în Va­lea Jiului, recentele indicaţii ale secretarului general al­­ partidului au declanşat o intensă activitate desfăşu­rată pe planuri multiple. In mod firesc, aşa cum am re­latat în corespondenţa noastră anterioară, accen­tul principal se pune, la toate minele, in toate aba­tajele pe impulsionarea şi perfecţionarea procesului productiv In acelaşi timp insă, o atenţie deosebită se acordă soluţionării proble­melor legate de condiţiile de muncă şi de viaţă ale minerilor. O acţiune opera­tivă, eficientă în această direcţie se impunea cu a­­tît mai mult cu cit, aşa cum s-a subliniat, cauza neajunsurilor din acest do­meniu constă îndeosebi în anumite manifestări de ne­glijenţă, de ignorare a stă­rilor de lucruri reale, de pe teren, de către organe­le locale şi alţi factori chemaţi să rezolve ____ problemele respec­tive. „Sper , arăta tovarăşul Nicolae­­ Ceauşescu la întâl­nirea cu activul de partid al Văii Jiu­lui, că comitetul judeţean de partid şi conducerea mi­nelor au reţinut aceste probleme şi, împreună cu sindicatele, vor lua măsuri ca problemele legate de buna aprovizionare, de funcţionarea cantinelor, de calitatea unor alimente şi, în special, a piinii să fie soluţionate in mod radical“, Petroşani. La sediul Co­m­it­etului municipal de partid îl Intîlnim pe tova­răşul Lazar David, secretar al Comitetului judeţean de partid Hunedoara, care ne spune : „In urma con­sultării cu factori de răspundere, cu oameni ai muncii din toate locali­tăţile Văii Jiului am în­tocmit un cuprinzător plan de măsuri. In aceste zile, colective complexe, alcătui­te din activişti de partid, sindicat şi U.T.C., din spe­cialişti şi cetăţeni, participă nemijlocit la transpunerea in viaţă a acestor măsuri. S-a trecut la asigurarea unei aprovizionări ritmice cu cantităţi sporite de pro­duse alimentare şi imndus­­____ triale, s-a îm­bunătăţit calitatea meniurilor la can­tinele miniereşti. In legătură cu calita­tea plinii, în urma măsurilor adoptate în cadrul unui schimb de expe­­rienţa, la care au participat lucrătorii din panificaţie, cred că s-au obţinut deja unele ame­liorări. Totuşi, nu se poa­te spune că s-a făcut to­tul in acest domeniu. De­punem toate eforturile pentru o soluţionare cît mai rapidă“. Intr-adevăr, in Întreaga Vale a Jiului se observă un început de reviriment al activităţii social-gospo­­dăreşti, eliminarea unora dintre carenţele semnalate în ceea ce priveşte aprovi­zionarea ritmică a popu­laţiei, calitatea produselor de larg consum, buna ser­vire in unităţile comerciale. Desigur, este abia un în­ceput, exprimat sintetic prin faptul că, în ultime­le două săptămini, organi­zaţiile comerciale au a­­dus în Valea Jiului canti­tăţi sporite de mărfuri, la unele sortimente industria­le, cum ar fi încălţămintea. Petre DRAGU Dan MATEESCU Mihai DUMITRESCU (Continuare in pag. a IlI-a) DIN VALEA JIULUI, reporterii „Scînteii“ transmit ALEGERILE DE PARTID-moment important in activitatea organelor şi organizaţiilor de partid Peste citeva zile, potrivit unei recente hotărîri a Secretariatului C.C. al P.C.R., vor începe să se desfăşoare In Întreaga ţară adună­rile şi conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri, care vor avea loc între 1 octombrie şi 17 decembrie 1972 şi vor cuprinde, eşalonat, toa­te organizaţiile de partid, pină la cele judeţene inclusiv. Semnificaţia deosebită din acest an a adunărilor şi conferinţelor pentru dări de seamă şi alegeri re­zultă din faptul că, avînd loc după desfăşurarea Conferinţei Naţionale a partidului, ele sunt chemate să constituie pretutindeni prilejuri pentru o amplă şi profundă dezba­tere a activităţii depuse de or­ganele şi organizaţiile de partid in vederea materializării hotăririlor conferinţei, ale obiectivelor funda­mentale stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. Desigur, aceste sarcini sunt numeroasa, de o mare complexitate ; de cea mai mare im­portanţă este insă ca dezbaterile ce vor avea loc in adunările şi con­ferinţele pentru dare de seamă şi alegeri să se concentreze pe acele obiective şi probleme care au o însemnătate esenţială pentru locul de muncă respectiv, să determine o analiză temeinică a direcţiilor­­cheie ale activităţii colectivului şi elaborarea unor planuri de măsuri concrete, care să ducă la îmbună­tăţirea muncii in domeniul res­pectiv. Este ştiut, astfel, că în industrie, construcţii şi transporturi sarcina fundamentală o constituie lupta pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. In legătură cu acest obiectiv, organizaţiile de par­tid şi-au luat angajamente însu­­fleţitoare, au alcătuit, după Confe­rinţa Naţională, planuri concrete de măsuri în vederea îndeplinirii angajamentelor, iar în elanul în­trecerii socialiste s-au născut nu­meroase iniţiative înaintate, de mare eficienţă economică. Adună­rile şi conferinţele de partid sunt, de aceea, chemate să prilejuiască o analiză exigentă a modului în care organizaţiile de partid din in­dustrie şi construcţii, fiecare co­munist contribuie la îndeplinirea măsurilor stabilite, acţionează ca un factor motor pentru generali­zarea experienţei înaintate. Atenţia principală trebuie acor­dată dezbaterii şi elaborării celor mai bune măsuri, în fiecare unita­te economică, In vederea asigură­rii îndeplinirii planului pe anul in curs, a angajamentelor luate în cinstea celei de-a 25-a aniversări a republicii şi pregătirea de con­diţii optime pentru începerea pro­ducţiei anului 1973, ale cărui re­zultate sint hotărîtoare în devan­sarea actualului cincinal. In acest sens, dezbaterile să examineze mo­dul cum sint folosite de către or­ganizaţiile de partid pîrghiile mun­cii politice în slujba îndeplinirii acestor sarcini, felul in care co­muniştii contribuie la îmbunătăţi­rea organizării ştiinţifice a pro­ducţiei şi a muncii, în vederea fo­losirii raţionale a capacităţilor de producţie, a timpului de lucru, a materiei prime şi materialelor, re­ducerii cheltuielilor de producţie, creşterii accentuate a productivită­ţii muncii,­­ calităţii produselor, generalizării schimbului II şi ex­tinderii schimbului III, ridicării nivelului de calificare profesională, Întăririi disciplinei In producţie, punerii la timp in funcţiune şi la parametrii proiectaţi a obiective­lor de investiţii, respectării con­tractelor economice, realizării rit­mice a planului de export. Un su­biect care se impune la ordinea zi­lei în dezbateri este examinarea aprofundată a felului în care ac­ţionează consiliile şi comitetele oamenilor muncii, cum lucrează membrii de partid din cadrul a­­cestor organe de conducere colecti­vă şi cum sunt ele sprijinite de organizaţiile de partid, cum este urmărită înfăptuirea hotăririlor a­­doptate de adunările generale ale salariaţilor, care este aportul or­ganizaţiei de partid la dezvoltarea democraţiei economice şi în vede­rea atragerii masei largi a oame­nilor muncii la soluţionarea pro­blemelor activităţii şi conducerii întreprinderilor. Organizaţiile de partid din În­treprinderile agricole de stat, S.M.A. şi cooperativele agricole de produc­ţie vor tine adunări de alegeri după terminarea lucrărilor din campania de toamnă, în aces­te organizaţii trebuie să se pună în centrul dezbaterilor felul cum s-au realizat strîngerea, transpor­tul şi depozitarea recoltei, să se re­leve exemplele pozitive, experienţa bună, cit şi neajunsurile manifesta­te. Analizele efectuate cu acest pri­lej să scoată in evidenţă felul cum se materializează programele na­ţionale privind dezvoltarea zooteh­niei, gospodărirea raţională a fon­dului funciar şi a apelor, măsurile luate de partid pentru îmbunătăţi­rea organizării, conducerii şi plani­ficării agriculturii, să determine concluzii de natură să ducă la întă­rirea disciplinei în muncă, înlătura­rea risipei, apărarea şi dezvoltarea avutului obştesc, consolidarea eco­nomică a C.A.P. şi creşterea efici­enţei economice a activităţii I.A.S. Este necesar ca alegerile în orga­nizaţiile de partid din ministere, centrale industriale, din alte institu­ţii centrale să dezbată, in lumina sarcinilor stabilite de Conferinţa Naţională a partidului, în cuvînta­­rea secretarului general al partidu­lui cu prilejul consfătuirii din sep­tembrie de la C.C. al P.C.R., modul cum acţionează membrii de partid din aceste instituţii pentru perfec­ţionarea activităţii de îndrumare şi conducere, raţionalizarea muncii şi creşterea, operativităţii, întărirea contactului viu cu terenul, în vede­rea soluţionării prompte a sarcini­lor de producţie, înlăturării parale­lismelor, a practicilor birocratice. Măsurile şi hotăririle ce vor fi a­­doptate să determine pretutindeni mutarea centrului de greutate al în­drumării, din birouri, către între­prinderi, in mijlocul oamenilor, acolo unde se concretizează lupte pentru îndeplinirea planului de pro­ducţie. (Continuare in pag. a IV-a) Tovarăşului MAO TZEDON Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului DUN BI­U Preşedintele ad-interim al Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi. In numele Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și Con­­siliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, al poporului român și al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și poporului frate chinez cele mai calde felicitări, împreună cu salutul nostru tovărăşesc cu prilejul celei de-a XXIII-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Incununind cu succes lupta revoluţionară dusă de decenii de-a rîndul de poporul chinez, sub conducerea Partidului său Comunist, împotriva imperia­lismului, pentru eliberare naţională şi socială — proclamarea Republicii Populare Chineze a marcat un moment de cotitură istorică în destinele po­porului chinez, înscriindu-se totodată ca un eveniment cu profunde semnifi­caţii pe plan internaţional, o contribuţie de seamă la schimbarea radicală a raportului de forţe în favoarea socialismului şi comunismului. Datorită marilor transformări înfăptuite in viaţa politică, economică şi socială a ţării, muncii pline de abnegaţie a poporului, Republica Populară Chineză a devenit în anii puterii populare un stat socialist înfloritor, o mare forţă internaţională. Realizările remarcabile obţinute de harnicul şi talentatul popor chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, in frunte cu to­varăşul Mao Tzedun, in dezvoltarea industriei şi agriculturii, ştiinţei şi teh­nicii, in ridicarea bunăstării fie­ afirmarea tot mai puternică a Chinei popu­lare pe arena inter­naţională .mplu de bucurie inimile tuturor oamenilor mun­cii din ţara noastră. Poporul român acordă o înaltă preţuire prieteniei frăţeşti dintre Parti­dul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, dintre Republica Socia­listă România şi Republica Populară Chineză. Relerînd cu satisfacţie faptul că legăturile tovărăşeşti de colaborare multilaterală şi întrajutorare reciprocă dintre partidele, ţările şi popoarele noastre cunosc o evoluţie mereu ascen­dentă, ne exprimăm şi c­u acest prilej convingerea că aceste relaţii, întemeiate de­ Principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, se vor adinei şi întări continuu, în interesul ambelor noastre popoare, al forţelor antiimperialiste, spre binele cauzei socialismului şi păcii in lume. De ziua marii dv. sărbători vă adresăm dumneavoastră, poporului chinez urarea fierbinte de a obţine noi şi strălucite victorii în opera de făurire a socialismului, de înflorire a Republicii Populare Chineze. Trăiască prietenia şi solidaritatea frăţească dintre poporul român şi poporul chinez ! NICOLAE CEAUŞESCU ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului ,de Stat al Republicii Socialiste România In pagina a V-a A 23-A ANIVERSARE A PROCLAMĂRII REPUBLICII POPULARE CHINEZE

Next