Scînteia, octombrie 1972 (Anul 41, nr. 9286-9316)

1972-10-07 / nr. 9292

- Ce vă propuneţi sa realizaţi suplimentar prin angajamentele in întrecere ? In primul rind, UTILAJ DE TEHNICITATE COMPLEXA, LA ÎNALT NIVEL DE EXCENTA '•367 w răspunde Centrala industrială de maşini agricole —Bucureşti Colectivele unităţilor Centralei in­dustriale de maşini agricole din Bucureşti au ajuns la concluzia că, pină la sfirşitul anului 1975, pot rea­liza suplimentar, faţă de prevederile planului cincinal, o producţie indus­trială in valoare de 1.163 miliarde lei. Numai colectivul uzinei „Semănătoa­rea“ din Capitală — unitate pe struc­tura căreia este „grefată“ centra­la şi unde se realizează peste un sfert din producţia totală a acesteia , va obţine, peste plan, pînă în anul 1975, o producţie de 738,9 milioane lei. Altfel spus, potrivit calculelor de pînă acum, îndeplinirea acestor an­gajamente va permite ca, pe ansam­blul centralei industriale de maşini agricole, cincinalul actual să fie rea­lizat în patru ani şi opt luni, iar la uzina „Semănătoarea“ d­in patru ani şi jumătate. IN CE SE CONCRETIZEAZĂ A­­CESTE ANGAJAMENTE, RĂSPUND ELE CERINŢELOR ECONOMIEI NA­ŢIONALE, NEVOILOR INTERNE ŞI ALE EXPORTULUI? — Suntem­ conştienţi că nu trebuie să producem de dragul producţiei, pentru a consuma doar materii pri­me, pentru a raporta depăşiri de plan — ne-a spus ing. Mihai Calof­­­ţă, directorul general al centralei. De aceea, prima noastră grijă a fost să nominalizăm valoarea angajamentu­lui, pentru a realiza numai produse solicitate de beneficiarii interni şi pe piaţa externă. Ne-am notat că, încă în acest an, se vor fabrica suplimentar 172 combi­ne autopropulsate C 12 „Gloria“, 5 455 pluguri, 2 100 semănători SPC-6 modernizate, aparate şi utilaje spe­ciale pentru agricultură în valoare de 42 milioane lei ş.a. ; în anul vi­itor — 150 combine autopropulsate C 12 „Gloria“, 6 575 semănători, 360 combine tractate de recoltat şi tocat furaje pentru siloz, 2 215 remorci de diferite tipuri, aparataje şi utilaje speciale pentru agricultură în valoa­re de 61 milioane lei,piese schimb auto totalizînd peste 20 milioane lei, iar valoarea utilajelor realizate prin autodotare va fi de două ori mai mare decit cea din anul curent ; in 1974 se vor produce peste prevede­rile cincinalului 50 combine autopro­pulsate C 12 „Gloria“, 4 050 semănători SPC-6, 4 215 remorci, 2 600 pluguri ş.a. ; în fine, în anul 1975 se vor realiza suplimentar, între altele, 6 350 semănători SPC-6­­, 2 895 pluguri, 7 117 remorci. Cum se vede, este vorba de pro­duse strict necesare economiei naţio­nale (unităţilor agricole) sau desti­nate exportului, cele mai multe din­tre ele — combinele, semănăturile, diferite aparate şi utilaje speciale — cu un ridicat grad de complexitate, aflate intr-un continuu proces d­e modernizare tehnică. Nu intimplă­­tor, 75 la sută din producţia planifi­cată să se realizeze in anul viitor este de pe acum contractată­ — in unele uzine ca, de pildă, la „Semă­nătoarea“, acest procent ridicîndu-se la 100 la sută. — In zilele imediat următoare, în­treaga producţie a anului viitor, în care sunt cuprinse şi angajamentele respective, în fiecare uzină a cen­tralei noastre va fi contractată — ne-a asigurat directorul general. — Care este stadiul acoperirii cu contracte a producţiei planificate şi a angajamentelor din anii 1974— — Acesta este un domeniu în care sunt concentrate toate forţele. Orga­nele comerciale, care se ocupă de desfacerea producţiei pe piaţa inter­nă, din centrală şi din unităţile com-Dan MATEESCU (Continuare In pag. a II-a) Recoltarea şi depozitarea porumbului la cooperativa agricolă Slobozia Moară, juc­ețul Ilfov Foto : C. Dumitru * ggggll llSifp Prassele peste lan­în fswÉíifa ou »sitiié reale le Móniéi !; După cum se știe, la Consfătuirea de lucru care a avut loc la C.C. al P.C.R. in zilele de 7 și 8 septembrie a.c., s-a insistat in mod deose­bit asupra necesității întocmirii listei­ de produse ce se vor obține peste prevederile planului cincinal, punerii ei de acord cu ministerele, cu Comitetul de Stat al Planificării, cu Ministerul Comerţului Exterior, pentru ca producţia dată suplimentar să răspundă unor cerinţe bine dimensionate, reale, ale economiei. Cu acelaşi prilej s-a subliniat că trebuie să se realizeze numai produse de calitate ridicată , prin cali­tate înţelegînd inclusiv nivelul tehnic al produselor şi, totodată, în con­diţii de eficienţă superioară, cu cheltuieli cit mai reduse. Multe din unităţile economice din Capitală şi din judeţele ţării au trecut operativ la nominalizarea angajamentelor pînă in anul 1973, la asigurarea condi­ţiilor tehnico-materiale necesare în vederea îndeplinirii înainte de ter­men a cincinalului. Evident, după cum s-a accentuat la consfătuirea de lucru amintită, această vastă activitate trebuie încheiată in cel mai scurt timp, intrucit,clarificindu-se perspectiva, cadrul de acţiune, obiec­tivele concrete care vor fi atinse, eforturile colectivelor de întreprinderi vor putea fi mai bine dozate şi concentrate asupra soluţionării proble­melor esenţiale ale perfecţionării continue a activităţii economice. Propunindu-ne să înfăţişăm conducătorilor de centrale industriale şi de întreprinderi, specialiştilor din ministerele economice, organelor şi organizaţiilor de partid experienţa ciştigată pină acum in acest do­meniu, vom urmări modul in care se acţionează in unele din marile unităţi industriale pentru concretizarea angajamentelor asumate pină in anul 1975, pentru rezolvarea tuturor problemelor legate de îndepli­nirea lor in cele mai bune condiţii, intrucit de temeinicia şi operati­vitatea cu care se intervine depinde, in măsură covirșitoare, realizarea cincinalului înainte de termen. Eram, deunăzi, în biroul tovarăşei ing. Mioara Boi­­tan, şef de producţie la în­treprinderea de panificaţie din Ploieşti. I-am aşezat pe masă o franzelă difor­mă şi crudă, citeva chifle uscate, mari cu­... nuca. — Le-am cumpărat a­­cum, de dimineaţă, de la magazin — o informăm. Şefa producţiei rupse pîinea în două, se uită a­­tentă la miezul crud, făcu din el citeva cocoloaşe şi tăcu. De ce tăcea ? Poate că nici n-ar fi avut ce să spună. Pentru că o ana­liză făcută recent de citeva echipe de control organi­zate de autori­t­ăţile locale, cit şi propriile noastre in­vestigaţii au sesizat urmă­toarea situaţie : uneori, in întreprinderea ploieşteană de panificaţie, la secţiile ei de producţie, se petrec, sub ochii cadrelor de con­­ducere, fapte de o gravi­tate cu totul aparte. Pen­tru început, reproducem citeva constatări ale bri­găzii de control organizate de comitetul judeţean al P.C.R. : „La unele dintre cele 22 de secţii producă­toare, pîinea fabricată nu are greutatea prevăzută in normele oficiale (astfel, au fost puse în vinzare, pîini cu 50, 100 şi chiar 200 de grame mai uşoare decit greutatea normală) , din cauza aprovizionării întim­­plătoare, se lucrează cu făină nematurizată, cu in­dici calitativi diferiţi de la o zi la alta ; nu sunt res­pectate fazele de produc­ţie ; nu se introduc, în cantităţile prevăzute de S.T.A.S., materiile prime (ouă, zahăr, rahat, vanilie, drojdie, oare) ; nu se res­pectă timpul de coacere ; secţiile nu au laboranţi şi nici controlori tehnici de calitate ; uneori, făina nu se mai cerne (!) ; starea de igienă este mai mult decit criticabilă“. In constatările echipelor de control figurau multe alte deficienţe, abateri fla­grante de la regulile igie­­nico-sanitare, de la nor­mele de producţie. Rostul acestor rinduri nu este însă de a face bilanţul de­ficienţelor. E mult mai important să precizăm cauzele ce au dus la a­­ceastă sumedenie de aba­teri, să definim climatul în care s-a manifestat iresponsabilitatea. Reve­nim, de aceea, la dialogul cu şefa producţiei. — Cum e posibil să se pună în vinzare piine cu 200 de grame mai mică de­cît greutatea ei normală ? — Nu ştiu ce să vă răs­pund. — Membrii echipelor de control susţin, bazîndu-se pe unele fapte concrete, că lipsa la gramaj este provo­cată deliberat pentru crea­rea unor plusuri de pro­ducţie. E adevărat ? — Nu cred. E, mai de­grabă, vorba de indolenţă. Din comoditate, meşterii fac pîinea din ochi, n-o mai cintăresc. Acest lucru se petrece insă mai ales noaptea. Ziua, cind toată conducerea şi inginerii sunt în fabrică, lucrurile se desfăşoară normal. — Bine, dar atunci con­ducerea şi inginerii (13 la număr) de ce nu lucrea­ză, prin rotaţie, şi noap­tea ? — Tot din indolenţă !­ CIND CONTROLUL DOARME, dospesc... neglijenţele Ancheta „Scînteii“ la întreprinderea de panificaţie din Ploieşti intervine tovarăşul A. Mel­­nic, directorul direcţiei judeţene de industrie lo­cală (direcţia respectivă coordonează, între altele, şi fabricile de piine — n.n.). — Cine a dat dispoziţie să se lucreze cu făină ne­cernută ? — Nimeni. E tot o aba­tere de la normele in vi­goare. Cu intenţia să mear­gă treaba mai uşor şi mai repede, echipele de noap­te scot sitele de cernere. — Şi nimeni nu-i contro­lează, completăm noi. Dumneavoastră, ca şefă de producţie, de cite ori aţi fost noaptea prin în­treprindere ? Şefa producţiei tăcu iarăşi. In schimb, ne oferă explicaţii tovarăşul conta­­bil-şef : — Eu am fost în control noaptea trecută. Ce să vezi ? Am găsit din nou citeva sute de covrigi sub greutatea normală. Ne interesăm de măsuri în cazul dat, iar contabi­­lul-şef ne informează : — Am reintrodus covri­gii necorespunzători în fabricaţie. — Noi nu ne refeream la măsuri de moment, ci la măsuri drastice împotriva celor care s-au abătut, în faţa de, de la normele de producţie, de la standarde. Gh. GRAURE Const. CAPRARU (Continuare în pag. a II-a) PROLIT­ARI DIN TOATE UNITI-VAI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9292 Sîmbătă 7 octombrie 1972 8 PAGINI - 40 BANI IN ZIARUL DE AZI: • Organizaţia de par­tid — motorul gene­ralizării iniţiativelor înaintate • Cîteva probleme gos­podăreşti în aştepta­rea unui plus de ini­ţiativă • Secţia uzinei — cea mai rodnică şcoală profesională • Sport • Faptul divers RECOLTAREA ŞI INSAMlN­ÅRILE -fără rabat la calitate! • Miercuri, 4 octombrie, în judeţul Brăila, deşi a plouat neîntrerupt, au fost culese şi livrate 370 tone de legume • Brăilenii se adresează întreprinderilor de producere, valorificare şi industrializare a legu­melor şi fructelor din judeţele Argeş, Harghita, Pra­hova, Covasna : „Veniţi să preluaţi legumele". Miercuri şi joi, în judeţul Brăila a plouat neîntrerupt, transformând stringerea actualei recolte şi pregă­tirea celei viitoare intr-o adevăra­tă luptă a oamenilor cu natura. In aceste condiţii grele de lucru, comitetul judeţean de partid a luat o serie de măsuri organizato­rice pentru buna desfăşurare a lu­crărilor.­­ — Ploaia şi lipsa posibilităţilor de a adăposti întreaga producţie de porumb creează cele mai mari greutăţi — apreciază rov. ing. Gri­­gore Mocanu, director adjunct al direcţiei agricole judeţene. Pină acum, din cele 61 700 ha cu po­rumb s-au recoltat 12.730 ha. Am acordat prioritate recoltării supra­feţelor care urmează să fie însă­mi­nţate cu griu. T­otuşi, mai sunt peste 1 000 ha cu porumb nerecolt­­ate şi 2 300 ha neeliberate de co­ceni, după care punem griu. De aceea, toate forţele din unităţi sunt concentrate la recoltarea şi elibe­rarea acestor suprafeţe. La indi­caţia comitetului judeţean de partid am luat măsuri excepţionale pen­tru ca in perioada 2—9 octombrie să se realizeze peste 200 000 tone de siloz. Astfel, pe lingă mijloacele mecanice, cooperatorii şi îndeo­sebi cei din sectoarele zootehnice au fost mobilizaţi la recoltarea ma­nuală. Ne aflăm la mijlocul perioadei optime de însăminţare a griului şi din cele 50 000 ha nu s-au reali­zat decît circa 1 000 ha. De aceea , continuă interlocutorul — ne-am gindit la unele măsuri pe care să Ie aplicăm imediat ce timpul per­mite reluarea insămînţatului, pen­tru recuperarea răminerii în urmă. Este vorba de folosirea fără între­rupere a semănătorilor de dimi­neaţa pînă seara. Tractoriştii vor lua masa de prinz în cîmp, eşalo­nat, timp in care pe tractoare vor lucra şefii secţiilor de mecanizare şi mecanicii de întreţinere. In felul acesta, viteza zilnică de în­­sâmînţat va creşte cu 10 la sută, iar timpul necesar pentru insămin­­ţarea întregii suprafeţe se va re­duce cu 1—2 zile. Pretutindeni se lucrează intens, cu spirit de răspundere şi, in ge­neral, bine organizat, chibzuit. In ultimele zile, deşi a plouat raft în­­cetat, s-a lucrat fără răgaz la strîngerea şi sortarea legumelor. Miercuri, 4 octombrie, deşi ploua torenţial, în grădina de legume a cooperativei agricole Tufeşti erau prezenţi peste 80 de cooperatori Ion TEODOR Aurel PAPACIUC (Continuare în pag. a IlI-a) PAGINA A V-A CARTEA PAGINA A VI­A REPORTAJ PE GLOB viaţa intern­aţion­a­lalg m mtmii i ■ mmm rri mi i­­­­­­rt rwmm­— • Dezbaterile Adunării Generale a O.N.U. • Semnarea unui acord de pace între Uganda şi Tanzania • Corespondenţă din Blackpool: Tendinţe şi reorientări la con­ferinţa laburistă PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU însărcinatul cu afaceri a. i. al U. R. S. S. la Bucureşti Vineri, 6 octombrie a. c., tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, a primit pe V. S. Tihunov, însărcinatul cu afaceri a.i. al Uni­unii Sovietice la București, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire tovărășească. Delegaţia de mineri din Zambia Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste­ România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit vineri după-amiază o de­legaţie de mineri din Zambia. Delegaţia, din care fac parte R. V. C. Burls, director miner la Divizia Chingola, I. D. Mac­Do­nald, superintendent metalurg la Divizia Chingola, Paul Chibulu, superintendent al personalului la Divizia Chibuluma, Edward Sim­­beye, şef de schimb la Divizia Ro­­kana, se află în ţara noastră la invitaţia adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul vi­zitei făcute în Zambia în, primă­vara acestui an. La primire a fost de faţă Bu­jor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei. . Preşedintele Consiliului de Stat s-a întreţinut cordial cu membrii delegaţiei de mineri zambieni. Oaspeţii au exprimat calde mul­ţumiri pentru invitaţia de a vi­zita România. In timpul convorbi­rii s-a evidenţiat utilitatea contac­telor şi schimburilor de experien­ţă dintre colective de mineri din cele două ţări, ca o contribuţie la mai buna cunoaştere reciprocă, la întărirea prieteniei româno-zam­­biene, a cooperării internaţionale. Directorul Centrului de Informare al O.N.U. la Bucureşti Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, în după-amiaza zilei de 6 octombrie, pe Sayed Abbas Chedid, directorul Centrului de Informare al Organizaţiei Naţiunilor Unite la București, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o convorbire, desfășurată într-o atmosferă cordială. Primele zile ale celui de-al doilea mileniu Pentru mine, Satu- Mare — oraşul care şi-a sărbătorit acum citeva zile o mie de ani de existenţă in prezenţa unui oaspete de onoare, secretarul general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — este pă­­mintul natal şi primul învăţător. Printre dea­luri, ateliere de fieră­rie, coşuri de fabrică, bătrine şcoli, pe străzi­le străjuite de castani, pe unde Someşul îşi şerpuieşte apele, aici mi s-au deschis ochii asupra lumii. Săt­­marul a fost pri­mul panteon spiritual al anilor de şcoală, de la biblioteca, aflată vi­zavi de biserica cu lan­ţuri, din două in două zile duceam acasă cărţi, iar simbăta sea­ra, cu respiraţia reţi­nută, asistam la dis­cuţiile organizate la căminul meseriaşilor, în jurul vreunui ro­man. In calendarul meu spiritual, teatrul în­semna ziua marcată cu roşu. La teatrul sătmă­­rean, al anilor ’30, a­­veam abonament la galerie. Ia­r.cucurigu“. Dar aici, la acest teatru, am văzut pen­tru prima oară, in­tre două operete uşu­rele, „Tragedia omu­lui“ de Madách şi aici am învăţat de la Csó­ka József, care a deve­nit artist din calfă de spiţer, să pling şi să rid. Satu-Mare mi-a pus in mină pana. Cind, după bacalaureat, am dus prima mea incer- ÎNSEMNĂRI DIN SATU-MARE care la ziarul „Sza­mos“ d in care scriam că mi s-a stricat cea­sul și pentru mine scurgerea timpului s-a oprit, mă învirt, fără rost, împreună cu co­legii mei care pentru că sunt minoritari n-au fost admişi la univer­sitate) mare mi-a fost mirarea cind a doua zi cele scrise de mine au şi apărut la loc de frunte şi, nu peste mult timp, am ajuns in redacţie. Satu-Mare mi-a dăruit temele şi eroii primelor reporta­je. Pantofarul bătrîn, pe care mizeria l-a a­­runcat în braţele sinu­ciderii şi cu care am făcut un interviu ima­ginar ; vînzătorul de îngheţată albanez pe care l-am vizitat cind Mussolini a invadat ţara schipetarilor ; pe­rechea de îndrăgostiţi din comuna Apa, pe care ura familiilor i-a ardncat intr-o trage­die aproape shakes­­peareană. Tot în Satu- Mare, la tipografie, am văzut primul muncitor bătut pină la singe ; vina lui­ a tipărit ma­nifeste in care se ce­reau pace, piine, li­bertate, înfrăţire. Şi tot in acest oraş, intr-un atelier de pe malul Someşului, un tinăr fierar, cu pă­rul vilvoi, mi-a dat pentru prima oară in mină scrierile lui Marx. Aici mă Întor­ceam, în mare taină, cu raniţa plină de cărţi interzise, hăitui­te, care erau trimise din Cluj pentru locui­torii periferiei Săt­­marului, visind o lu­me mai bună. Cu astea m-a înzes­trat, la plecarea în lume, pămintul natal — Satu-Mare , cu ochi scrutători, bogăţii spi­rituale şi omenie. De atunci, de la Someş pînă la mare, îi port, peste tot, mesajul. Aici am cunoscut o mare prietenie in­tre două minţi lumi-MIKÓ Ervin (Continuare în pag. a IV-a) Tovarăşului ERICH HONECKER Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania Tovarăşului WALTER ULBRICHT Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane Tovarăşului WILLI­STOPH Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane BERLIN Dragi tovarăşi, In numele Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român, Con­siliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste Româ­nia, al poporului român şi al nostru personal vă adresăm dumneavoastră, Comitetului Central­­al Partidului Socialist Unit din Germania, Consi­liului de Stat, Consiliului de Miniştri, precum şi tuturor cetăţenilor Re­publicii Democrate Germane cele mai cordiale felicitări şi un salut fră­ţesc cu ocazia celei de-a XXIII-a aniversări a întemeierii Republicii De­mocrate Germane. Poporul român se bucură sincer de succesele importante obţinute de oamenii muncii din Republica Democrată Germană, sub conducerea Par­tidului Socialist Unit din Germania, în îndeplinirea sarcinilor stabilite de Congresul al VIII-lea al P.S.U.G., în vederea făuririi societăţii socia­liste dezvoltate. Partidul Comunist Român, guvernul ţării noastre se pronunţă cu toată hotărîrea pentru participarea nestingherită a R.D. Germane la viaţa internaţională, pentru recunoaşterea ei de către toate statele, pentru ad­miterea ei in O.N.U. şi în celelalte organisme internaţionale. Constatînd cu satisfacţie că relaţiile de prietenie şi solidaritate fră­ţească statornicite între P.C.R. şi P.S.U.G., între Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană cunosc o evoluţie ascendentă, ne exprimăm convingerea că raporturile tovărăşeşti de colaborare multi­laterală dintre partidele şi ţările noastre se vor dezvolta şi adinei con­tinuu, pe baza Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat anul acesta la Bucureşti. P.C.R. şi guvernul Republicii Socialiste România vor acţiona şi în viitor pentru întărirea prieteniei şi alianţei dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană în interesul celor două po­poare, al unităţii ţârilor socialiste şi mişcării comuniste internaţionale, al cauzei păcii în Europa şi în lume. Cu ocazia sărbătorii naţionale, vă urăm dumneavoastră, stimaţi to­varăşi, tuturor, oamenilor muncii din Republica Democrată Germană noi succese în opera de construire a socialismului, de înflorire multilaterală a patriei. NICOLAE CEAUŞESCU ION GHEORGHE MAURER Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next