Scînteia, octombrie 1972 (Anul 41, nr. 9286-9316)
1972-10-07 / nr. 9292
- Ce vă propuneţi sa realizaţi suplimentar prin angajamentele in întrecere ? In primul rind, UTILAJ DE TEHNICITATE COMPLEXA, LA ÎNALT NIVEL DE EXCENTA '•367 w răspunde Centrala industrială de maşini agricole —Bucureşti Colectivele unităţilor Centralei industriale de maşini agricole din Bucureşti au ajuns la concluzia că, pină la sfirşitul anului 1975, pot realiza suplimentar, faţă de prevederile planului cincinal, o producţie industrială in valoare de 1.163 miliarde lei. Numai colectivul uzinei „Semănătoarea“ din Capitală — unitate pe structura căreia este „grefată“ centrala şi unde se realizează peste un sfert din producţia totală a acesteia , va obţine, peste plan, pînă în anul 1975, o producţie de 738,9 milioane lei. Altfel spus, potrivit calculelor de pînă acum, îndeplinirea acestor angajamente va permite ca, pe ansamblul centralei industriale de maşini agricole, cincinalul actual să fie realizat în patru ani şi opt luni, iar la uzina „Semănătoarea“ din patru ani şi jumătate. IN CE SE CONCRETIZEAZĂ ACESTE ANGAJAMENTE, RĂSPUND ELE CERINŢELOR ECONOMIEI NAŢIONALE, NEVOILOR INTERNE ŞI ALE EXPORTULUI? — Suntem conştienţi că nu trebuie să producem de dragul producţiei, pentru a consuma doar materii prime, pentru a raporta depăşiri de plan — ne-a spus ing. Mihai Calofţă, directorul general al centralei. De aceea, prima noastră grijă a fost să nominalizăm valoarea angajamentului, pentru a realiza numai produse solicitate de beneficiarii interni şi pe piaţa externă. Ne-am notat că, încă în acest an, se vor fabrica suplimentar 172 combine autopropulsate C 12 „Gloria“, 5 455 pluguri, 2 100 semănători SPC-6 modernizate, aparate şi utilaje speciale pentru agricultură în valoare de 42 milioane lei ş.a. ; în anul viitor — 150 combine autopropulsate C 12 „Gloria“, 6 575 semănători, 360 combine tractate de recoltat şi tocat furaje pentru siloz, 2 215 remorci de diferite tipuri, aparataje şi utilaje speciale pentru agricultură în valoare de 61 milioane lei,piese schimb auto totalizînd peste 20 milioane lei, iar valoarea utilajelor realizate prin autodotare va fi de două ori mai mare decit cea din anul curent ; in 1974 se vor produce peste prevederile cincinalului 50 combine autopropulsate C 12 „Gloria“, 4 050 semănători SPC-6, 4 215 remorci, 2 600 pluguri ş.a. ; în fine, în anul 1975 se vor realiza suplimentar, între altele, 6 350 semănători SPC-6, 2 895 pluguri, 7 117 remorci. Cum se vede, este vorba de produse strict necesare economiei naţionale (unităţilor agricole) sau destinate exportului, cele mai multe dintre ele — combinele, semănăturile, diferite aparate şi utilaje speciale — cu un ridicat grad de complexitate, aflate intr-un continuu proces de modernizare tehnică. Nu intimplător, 75 la sută din producţia planificată să se realizeze in anul viitor este de pe acum contractată — in unele uzine ca, de pildă, la „Semănătoarea“, acest procent ridicîndu-se la 100 la sută. — In zilele imediat următoare, întreaga producţie a anului viitor, în care sunt cuprinse şi angajamentele respective, în fiecare uzină a centralei noastre va fi contractată — ne-a asigurat directorul general. — Care este stadiul acoperirii cu contracte a producţiei planificate şi a angajamentelor din anii 1974— — Acesta este un domeniu în care sunt concentrate toate forţele. Organele comerciale, care se ocupă de desfacerea producţiei pe piaţa internă, din centrală şi din unităţile com-Dan MATEESCU (Continuare In pag. a II-a) Recoltarea şi depozitarea porumbului la cooperativa agricolă Slobozia Moară, jucețul Ilfov Foto : C. Dumitru * ggggll llSifp Prassele peste lanîn fswÉíifa ou »sitiié reale le Móniéi !; După cum se știe, la Consfătuirea de lucru care a avut loc la C.C. al P.C.R. in zilele de 7 și 8 septembrie a.c., s-a insistat in mod deosebit asupra necesității întocmirii listei de produse ce se vor obține peste prevederile planului cincinal, punerii ei de acord cu ministerele, cu Comitetul de Stat al Planificării, cu Ministerul Comerţului Exterior, pentru ca producţia dată suplimentar să răspundă unor cerinţe bine dimensionate, reale, ale economiei. Cu acelaşi prilej s-a subliniat că trebuie să se realizeze numai produse de calitate ridicată , prin calitate înţelegînd inclusiv nivelul tehnic al produselor şi, totodată, în condiţii de eficienţă superioară, cu cheltuieli cit mai reduse. Multe din unităţile economice din Capitală şi din judeţele ţării au trecut operativ la nominalizarea angajamentelor pînă in anul 1973, la asigurarea condiţiilor tehnico-materiale necesare în vederea îndeplinirii înainte de termen a cincinalului. Evident, după cum s-a accentuat la consfătuirea de lucru amintită, această vastă activitate trebuie încheiată in cel mai scurt timp, intrucit,clarificindu-se perspectiva, cadrul de acţiune, obiectivele concrete care vor fi atinse, eforturile colectivelor de întreprinderi vor putea fi mai bine dozate şi concentrate asupra soluţionării problemelor esenţiale ale perfecţionării continue a activităţii economice. Propunindu-ne să înfăţişăm conducătorilor de centrale industriale şi de întreprinderi, specialiştilor din ministerele economice, organelor şi organizaţiilor de partid experienţa ciştigată pină acum in acest domeniu, vom urmări modul in care se acţionează in unele din marile unităţi industriale pentru concretizarea angajamentelor asumate pină in anul 1975, pentru rezolvarea tuturor problemelor legate de îndeplinirea lor in cele mai bune condiţii, intrucit de temeinicia şi operativitatea cu care se intervine depinde, in măsură covirșitoare, realizarea cincinalului înainte de termen. Eram, deunăzi, în biroul tovarăşei ing. Mioara Boitan, şef de producţie la întreprinderea de panificaţie din Ploieşti. I-am aşezat pe masă o franzelă diformă şi crudă, citeva chifle uscate, mari cu... nuca. — Le-am cumpărat acum, de dimineaţă, de la magazin — o informăm. Şefa producţiei rupse pîinea în două, se uită atentă la miezul crud, făcu din el citeva cocoloaşe şi tăcu. De ce tăcea ? Poate că nici n-ar fi avut ce să spună. Pentru că o analiză făcută recent de citeva echipe de control organizate de autorităţile locale, cit şi propriile noastre investigaţii au sesizat următoarea situaţie : uneori, in întreprinderea ploieşteană de panificaţie, la secţiile ei de producţie, se petrec, sub ochii cadrelor de conducere, fapte de o gravitate cu totul aparte. Pentru început, reproducem citeva constatări ale brigăzii de control organizate de comitetul judeţean al P.C.R. : „La unele dintre cele 22 de secţii producătoare, pîinea fabricată nu are greutatea prevăzută in normele oficiale (astfel, au fost puse în vinzare, pîini cu 50, 100 şi chiar 200 de grame mai uşoare decit greutatea normală) , din cauza aprovizionării întimplătoare, se lucrează cu făină nematurizată, cu indici calitativi diferiţi de la o zi la alta ; nu sunt respectate fazele de producţie ; nu se introduc, în cantităţile prevăzute de S.T.A.S., materiile prime (ouă, zahăr, rahat, vanilie, drojdie, oare) ; nu se respectă timpul de coacere ; secţiile nu au laboranţi şi nici controlori tehnici de calitate ; uneori, făina nu se mai cerne (!) ; starea de igienă este mai mult decit criticabilă“. In constatările echipelor de control figurau multe alte deficienţe, abateri flagrante de la regulile igienico-sanitare, de la normele de producţie. Rostul acestor rinduri nu este însă de a face bilanţul deficienţelor. E mult mai important să precizăm cauzele ce au dus la această sumedenie de abateri, să definim climatul în care s-a manifestat iresponsabilitatea. Revenim, de aceea, la dialogul cu şefa producţiei. — Cum e posibil să se pună în vinzare piine cu 200 de grame mai mică decît greutatea ei normală ? — Nu ştiu ce să vă răspund. — Membrii echipelor de control susţin, bazîndu-se pe unele fapte concrete, că lipsa la gramaj este provocată deliberat pentru crearea unor plusuri de producţie. E adevărat ? — Nu cred. E, mai degrabă, vorba de indolenţă. Din comoditate, meşterii fac pîinea din ochi, n-o mai cintăresc. Acest lucru se petrece insă mai ales noaptea. Ziua, cind toată conducerea şi inginerii sunt în fabrică, lucrurile se desfăşoară normal. — Bine, dar atunci conducerea şi inginerii (13 la număr) de ce nu lucrează, prin rotaţie, şi noaptea ? — Tot din indolenţă ! CIND CONTROLUL DOARME, dospesc... neglijenţele Ancheta „Scînteii“ la întreprinderea de panificaţie din Ploieşti intervine tovarăşul A. Melnic, directorul direcţiei judeţene de industrie locală (direcţia respectivă coordonează, între altele, şi fabricile de piine — n.n.). — Cine a dat dispoziţie să se lucreze cu făină necernută ? — Nimeni. E tot o abatere de la normele in vigoare. Cu intenţia să meargă treaba mai uşor şi mai repede, echipele de noapte scot sitele de cernere. — Şi nimeni nu-i controlează, completăm noi. Dumneavoastră, ca şefă de producţie, de cite ori aţi fost noaptea prin întreprindere ? Şefa producţiei tăcu iarăşi. In schimb, ne oferă explicaţii tovarăşul contabil-şef : — Eu am fost în control noaptea trecută. Ce să vezi ? Am găsit din nou citeva sute de covrigi sub greutatea normală. Ne interesăm de măsuri în cazul dat, iar contabilul-şef ne informează : — Am reintrodus covrigii necorespunzători în fabricaţie. — Noi nu ne refeream la măsuri de moment, ci la măsuri drastice împotriva celor care s-au abătut, în faţa de, de la normele de producţie, de la standarde. Gh. GRAURE Const. CAPRARU (Continuare în pag. a II-a) PROLITARI DIN TOATE UNITI-VAI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9292 Sîmbătă 7 octombrie 1972 8 PAGINI - 40 BANI IN ZIARUL DE AZI: • Organizaţia de partid — motorul generalizării iniţiativelor înaintate • Cîteva probleme gospodăreşti în aşteptarea unui plus de iniţiativă • Secţia uzinei — cea mai rodnică şcoală profesională • Sport • Faptul divers RECOLTAREA ŞI INSAMlNÅRILE -fără rabat la calitate! • Miercuri, 4 octombrie, în judeţul Brăila, deşi a plouat neîntrerupt, au fost culese şi livrate 370 tone de legume • Brăilenii se adresează întreprinderilor de producere, valorificare şi industrializare a legumelor şi fructelor din judeţele Argeş, Harghita, Prahova, Covasna : „Veniţi să preluaţi legumele". Miercuri şi joi, în judeţul Brăila a plouat neîntrerupt, transformând stringerea actualei recolte şi pregătirea celei viitoare intr-o adevărată luptă a oamenilor cu natura. In aceste condiţii grele de lucru, comitetul judeţean de partid a luat o serie de măsuri organizatorice pentru buna desfăşurare a lucrărilor. — Ploaia şi lipsa posibilităţilor de a adăposti întreaga producţie de porumb creează cele mai mari greutăţi — apreciază rov. ing. Grigore Mocanu, director adjunct al direcţiei agricole judeţene. Pină acum, din cele 61 700 ha cu porumb s-au recoltat 12.730 ha. Am acordat prioritate recoltării suprafeţelor care urmează să fie însăminţate cu griu. Totuşi, mai sunt peste 1 000 ha cu porumb nerecoltate şi 2 300 ha neeliberate de coceni, după care punem griu. De aceea, toate forţele din unităţi sunt concentrate la recoltarea şi eliberarea acestor suprafeţe. La indicaţia comitetului judeţean de partid am luat măsuri excepţionale pentru ca in perioada 2—9 octombrie să se realizeze peste 200 000 tone de siloz. Astfel, pe lingă mijloacele mecanice, cooperatorii şi îndeosebi cei din sectoarele zootehnice au fost mobilizaţi la recoltarea manuală. Ne aflăm la mijlocul perioadei optime de însăminţare a griului şi din cele 50 000 ha nu s-au realizat decît circa 1 000 ha. De aceea , continuă interlocutorul — ne-am gindit la unele măsuri pe care să Ie aplicăm imediat ce timpul permite reluarea insămînţatului, pentru recuperarea răminerii în urmă. Este vorba de folosirea fără întrerupere a semănătorilor de dimineaţa pînă seara. Tractoriştii vor lua masa de prinz în cîmp, eşalonat, timp in care pe tractoare vor lucra şefii secţiilor de mecanizare şi mecanicii de întreţinere. In felul acesta, viteza zilnică de însâmînţat va creşte cu 10 la sută, iar timpul necesar pentru insăminţarea întregii suprafeţe se va reduce cu 1—2 zile. Pretutindeni se lucrează intens, cu spirit de răspundere şi, in general, bine organizat, chibzuit. In ultimele zile, deşi a plouat raft încetat, s-a lucrat fără răgaz la strîngerea şi sortarea legumelor. Miercuri, 4 octombrie, deşi ploua torenţial, în grădina de legume a cooperativei agricole Tufeşti erau prezenţi peste 80 de cooperatori Ion TEODOR Aurel PAPACIUC (Continuare în pag. a IlI-a) PAGINA A V-A CARTEA PAGINA A VIA REPORTAJ PE GLOB viaţa internaţionalalg m mtmii i ■ mmm rri mi irt rwmm— • Dezbaterile Adunării Generale a O.N.U. • Semnarea unui acord de pace între Uganda şi Tanzania • Corespondenţă din Blackpool: Tendinţe şi reorientări la conferinţa laburistă PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU însărcinatul cu afaceri a. i. al U. R. S. S. la Bucureşti Vineri, 6 octombrie a. c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe V. S. Tihunov, însărcinatul cu afaceri a.i. al Uniunii Sovietice la București, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o convorbire tovărășească. Delegaţia de mineri din Zambia Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit vineri după-amiază o delegaţie de mineri din Zambia. Delegaţia, din care fac parte R. V. C. Burls, director miner la Divizia Chingola, I. D. MacDonald, superintendent metalurg la Divizia Chingola, Paul Chibulu, superintendent al personalului la Divizia Chibuluma, Edward Simbeye, şef de schimb la Divizia Rokana, se află în ţara noastră la invitaţia adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul vizitei făcute în Zambia în, primăvara acestui an. La primire a fost de faţă Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei. . Preşedintele Consiliului de Stat s-a întreţinut cordial cu membrii delegaţiei de mineri zambieni. Oaspeţii au exprimat calde mulţumiri pentru invitaţia de a vizita România. In timpul convorbirii s-a evidenţiat utilitatea contactelor şi schimburilor de experienţă dintre colective de mineri din cele două ţări, ca o contribuţie la mai buna cunoaştere reciprocă, la întărirea prieteniei româno-zambiene, a cooperării internaţionale. Directorul Centrului de Informare al O.N.U. la Bucureşti Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, în după-amiaza zilei de 6 octombrie, pe Sayed Abbas Chedid, directorul Centrului de Informare al Organizaţiei Naţiunilor Unite la București, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o convorbire, desfășurată într-o atmosferă cordială. Primele zile ale celui de-al doilea mileniu Pentru mine, Satu- Mare — oraşul care şi-a sărbătorit acum citeva zile o mie de ani de existenţă in prezenţa unui oaspete de onoare, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — este pămintul natal şi primul învăţător. Printre dealuri, ateliere de fierărie, coşuri de fabrică, bătrine şcoli, pe străzile străjuite de castani, pe unde Someşul îşi şerpuieşte apele, aici mi s-au deschis ochii asupra lumii. Sătmarul a fost primul panteon spiritual al anilor de şcoală, de la biblioteca, aflată vizavi de biserica cu lanţuri, din două in două zile duceam acasă cărţi, iar simbăta seara, cu respiraţia reţinută, asistam la discuţiile organizate la căminul meseriaşilor, în jurul vreunui roman. In calendarul meu spiritual, teatrul însemna ziua marcată cu roşu. La teatrul sătmărean, al anilor ’30, aveam abonament la galerie. Iar.cucurigu“. Dar aici, la acest teatru, am văzut pentru prima oară, intre două operete uşurele, „Tragedia omului“ de Madách şi aici am învăţat de la Csóka József, care a devenit artist din calfă de spiţer, să pling şi să rid. Satu-Mare mi-a pus in mină pana. Cind, după bacalaureat, am dus prima mea incer- ÎNSEMNĂRI DIN SATU-MARE care la ziarul „Szamos“ d in care scriam că mi s-a stricat ceasul și pentru mine scurgerea timpului s-a oprit, mă învirt, fără rost, împreună cu colegii mei care pentru că sunt minoritari n-au fost admişi la universitate) mare mi-a fost mirarea cind a doua zi cele scrise de mine au şi apărut la loc de frunte şi, nu peste mult timp, am ajuns in redacţie. Satu-Mare mi-a dăruit temele şi eroii primelor reportaje. Pantofarul bătrîn, pe care mizeria l-a aruncat în braţele sinuciderii şi cu care am făcut un interviu imaginar ; vînzătorul de îngheţată albanez pe care l-am vizitat cind Mussolini a invadat ţara schipetarilor ; perechea de îndrăgostiţi din comuna Apa, pe care ura familiilor i-a ardncat intr-o tragedie aproape shakespeareană. Tot în Satu- Mare, la tipografie, am văzut primul muncitor bătut pină la singe ; vina lui a tipărit manifeste in care se cereau pace, piine, libertate, înfrăţire. Şi tot in acest oraş, intr-un atelier de pe malul Someşului, un tinăr fierar, cu părul vilvoi, mi-a dat pentru prima oară in mină scrierile lui Marx. Aici mă Întorceam, în mare taină, cu raniţa plină de cărţi interzise, hăituite, care erau trimise din Cluj pentru locuitorii periferiei Sătmarului, visind o lume mai bună. Cu astea m-a înzestrat, la plecarea în lume, pămintul natal — Satu-Mare , cu ochi scrutători, bogăţii spirituale şi omenie. De atunci, de la Someş pînă la mare, îi port, peste tot, mesajul. Aici am cunoscut o mare prietenie intre două minţi lumi-MIKÓ Ervin (Continuare în pag. a IV-a) Tovarăşului ERICH HONECKER Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania Tovarăşului WALTER ULBRICHT Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane Tovarăşului WILLISTOPH Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane BERLIN Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal vă adresăm dumneavoastră, Comitetului Centralal Partidului Socialist Unit din Germania, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri, precum şi tuturor cetăţenilor Republicii Democrate Germane cele mai cordiale felicitări şi un salut frăţesc cu ocazia celei de-a XXIII-a aniversări a întemeierii Republicii Democrate Germane. Poporul român se bucură sincer de succesele importante obţinute de oamenii muncii din Republica Democrată Germană, sub conducerea Partidului Socialist Unit din Germania, în îndeplinirea sarcinilor stabilite de Congresul al VIII-lea al P.S.U.G., în vederea făuririi societăţii socialiste dezvoltate. Partidul Comunist Român, guvernul ţării noastre se pronunţă cu toată hotărîrea pentru participarea nestingherită a R.D. Germane la viaţa internaţională, pentru recunoaşterea ei de către toate statele, pentru admiterea ei in O.N.U. şi în celelalte organisme internaţionale. Constatînd cu satisfacţie că relaţiile de prietenie şi solidaritate frăţească statornicite între P.C.R. şi P.S.U.G., între Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană cunosc o evoluţie ascendentă, ne exprimăm convingerea că raporturile tovărăşeşti de colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre se vor dezvolta şi adinei continuu, pe baza Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat anul acesta la Bucureşti. P.C.R. şi guvernul Republicii Socialiste România vor acţiona şi în viitor pentru întărirea prieteniei şi alianţei dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană în interesul celor două popoare, al unităţii ţârilor socialiste şi mişcării comuniste internaţionale, al cauzei păcii în Europa şi în lume. Cu ocazia sărbătorii naţionale, vă urăm dumneavoastră, stimaţi tovarăşi, tuturor, oamenilor muncii din Republica Democrată Germană noi succese în opera de construire a socialismului, de înflorire multilaterală a patriei. NICOLAE CEAUŞESCU ION GHEORGHE MAURER Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România