Scînteia, noiembrie 1972 (Anul 41, nr. 9317-9346)

1972-11-01 / nr. 9317

Raid pe şantiere de investiţii productive din Bucureşti Ce trage mai greu în balanţa realizărilor: DEVANSĂRILE unora SAU ÎNTÎRZIERILE ALTORA ? In cadrul eforturilor stăruitoare ale unităţilor in­dustriale din Capitală, de a îndeplini cincinalul in patru ani şi jumătate, punerea în funcţiune la termen şi chiar mai devreme a noilor capacităţi şi obiective productive, devansarea realizării unor investiţii din 1973 în acest an şi din 1974 în anul viitor au o deose­bită importanţă economică. Acordînd atenţia cuvenită acestei necesităţi, titularii de investiţii şi beneficiarii, furnizorii de utilaje şi constructorii au înregistrat, în zece luni ce au trecut din cel de-al doilea an al cinci­nalului, rezultate bune, potenţialul industriei bucu­­reştene mărindu-se cu noi capacităţi şi dezvoltări, cu noi secţii de producţie , între care multe au fost date în exploatare înainte de termen. Iată cîteva : capaci­tăţi de fabricare a unor motoare la uzina de maşini electrice ; o capacitate de răşini carbamitice la „Poli­color" ; uzina de pistă, două capacităţi la uzina de prelucrare a maselor plastice, una la fabrica de ca­bluri şi materiale electroizolante ş.a. Tot atît de adevărat este, insă, că unele obiective şi capacităţi industriale, prevăzute să intre în func­ţiune în primele trei trimestre, nu au început să dea producţie. In această situaţie se află unele secţii sau capacităţi din cadrul uzinelor „23 August“, „Autobuzul“, uzinei de maşini grele, deşi producţia lor contează atit pentru alte întreprinderi din Capitală, cit şi pentru unităţi din ţară. Ce se întreprinde acum în vederea re­cuperării restanţelor, cum acţionează beneficiarii, şi constructorii, ceilalţi factori cu responsabilităţi în do­meniul investiţiilor, în scopul accelerării ritmului lu­crărilor de montaj, începerii probelor tehnologice, pu­nerii in funcţiune a obiectivelor respective ? UZINA „23 AUGUST“. O hotărîre fermă: restanţele vor fi recuperate în fiecare marţi dimi­neaţa, la uzina „23 Au­gust“ are loc o şedinţă de comandament, la care participă toţi factorii care concură la realizarea in­vestiţiilor prevăzute să dea producţie in acest an. Comandamentul respec­tiv este condus de un se­cretar al comitetului municipal de partid. Sar­cinile sînt­ mari , trebuie puse în funcţiune secţia de ansamble sudate, pre­cum şi o nouă capacitate suplimentară la turnăto­ria de neferoase, la care termenele au expirat, precum şi unele lucrări de investiţii la baza cen­trală de nisipuri, secţia cazangerie, fabrica de lo­comotive Diesel hidrauli­ce — stabilite să fie gata in cursul acestui trimes­tru. Care este stadiul exe­cuţiei lucrărilor la cele două capacităţi care tre­buiau să producă in tri­mestrul ce a trecut ? Dis­cutăm cu inginerii Alfons Irimescu, şeful şantie­rului complex nr. 4 I.C.S.I.M., şi Nae Ga­briel, inginer-şef coordo­nator de la aceeaşi între­prindere de pe platfor­ma şantierului amintit. Ne-am notat : capacita­,­tea de 970 tone pe an ne­feroase este în prezent gata pentru montaj ; deci, constructorii și-au (Continuare in pag.a II-a) UZINA DE MAŞINI GRELE: Legea se incalcă, lucrările înaintează cu pas... de melc A trecut o lună de cind a expirat termenul de dare în exploatare a halei pentru lingouri din cadrul Uzinei de maşini grele, dar, in acest răs­timp, pe șantier, nu s-au petrecut prea multe lu­cruri demne de luat în seamă. La ora actuală, stadiul lucrărilor conti­nuă să fie total nesatis­făcător : se montează, cu o mină de oameni nu­mai, construcţiile meta­lice care constituie sche­letul halei, în compara­ţie cu graficele de exe­cuţie, rămânerile în urmă pe care le înregistrează constructorul (întreprin­derea de construcţii spe­ciale, instalaţii şi mon­taje din Capitală) însu­mează aproape 3 luni. Cum se explică o atare stare de lucruri ? — Producţia halei pen- PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITIVA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9317 Miercuri 1 noiembrie 1972 8 PAGINI - 40 BANI tru lingouri este meni­tă să satisfacă, în exclu­sivitate, necesităţile Fa­bricii de osii şi boghiuri din Balş, ne-a relatat Tănase Bărbulescu, in­giner-şef cu investiţiile din partea uzinei. Cum, pină in­ prezent, cereri­le celor din Balş pot fi acoperite din producţia realizată în oţelăria elec­trică, am hotărit să înce­tinim ritmul execuţiei la acest obiectiv şi să concentrăm întregul po­tenţial tehnic şi mate­rial de pe şantier la ace­le lucrări de necesitate stringentă. Se pun două întrebări : Prima , co­ter,*, de lega conferă unui beneficiar de investiţii dreptul să modifice, cu de la sine putere, termenul de pu­nere în funcţiune a unui obiectiv ? Fără îndoială, ne aflăm în faţa unei grave încălcări a pre­vederilor Legii privind organizarea, planificarea (Continuare în pag. a II-a) UZINA „AUTOBUZUL“. Tactica justificărilor duce la pierderi Lipsa forţei de muncă constituie cauza care a dus la încălcarea terme­nelor din graficele de e­­xecuţie a obiectivelor prevăzute în planul de investiţii privind dezvol­tarea capacităţilor de producţie în cadrul uzi­nei „Autobuzul“. Aici, constructorul, respectiv I. C.S.I.M., urma ca, pină la sfirşitul trimestrului II, să predea beneficia­rului — conform grafi­celor stabilite de comun acord — o hală mono­bloc cuprinzînd secţiile de construcţii şasiuri şi caroserii, vopsitorie şi montaj general. Dar, pină în prezent, nici unul din aceste obiective nu a fost încă terminat ; mai mult, se apreciază că abia la finele acestui an lucrările vor putea fi încheiate. — E şi firesc ca să fie aşa , fiindcă, deşi ne a­­dunăm în fiecare săptă­­mînă în şedinţe de co­mandament, totuşi aces­tea nu se soldează cu măsuri hotărite, ci cu­„ noi termene de pre­dare a obiectivelor (ing. Uşer Caţ, şeful serviciu­lui investiţii).­­ Nici forţa de mun­că existentă nu este fo­losită la întreaga sa ca­pacitate. O serie de son­daje efectuate de noi au demonstrat că sunt zile cind lucrul începe in ju­rul orei 10 sau 11 dimi­neaţa (Ion Nenciu, se­cretarul comitetului de partid al uzinei). Cum reacţionează con­structorul faţă de aceste critici exprimate de be­neficiar ? — Nepunerile in func­ţiune — ne spune ing. Ilie Diaconescu, şef de lot construcţii — se da­torează dificultăţilor crea­te de beneficiar, in sen­sul că eliberarea ampla­samentelor pentru exe­cutarea lucrărilor s-a fă-­­cut fracţionat şi cu mul­te intîrzieri, iar construc­(Continu­are in pag. a II-a) ÎN FUNCŢIUNE , cu 60 de zile mai devreme Ieri, in cadrul întreprinderii „Textila“ din Piteşti, au intrat parţial in funcţiune, cu 60 de zile înainte de termenul prevăzut, a­­telierele secţiei de finisaj pre­văzute a fi construite in cea de-a doua etapă de dezvoltare. Ca urmare, actuala capacitate de fi­nisare a întreprinderii piteştene a sporit de peste 2,5 ori. Prin intrarea in funcţiune, cu 2 luni mai devreme, a noii ca­pacităţi de producţie, colectivul şantierului Găvana, al Trustului de construcţii industriale — Pi­teşti şi al întreprinderii „Tex­tila“ şi-au respectat angajamen­tul asumat în cinstea aniversă­rii republicii. Ritm şi economii Paralel cu depăşirea ritmică a sarcinilor planului de stat, con­structorii care execută o serie de lucrări la şantierul naval din Brăila au redus cheltuielile ma­teriale cu 48 de lei la fiecare 1 000 de lei producţie-marfă faţă de angajamentul asumat în cin­stea aniversării republicii şi cu 198 lei faţă de sarcina planifi­cată. Acest succes se datoreşte apli­cării unor metode de muncă, care au condus la o mai rapidă creştere a eficienţei economice. Intre altele, este de semnalat că întreaga producţie de prefabri­cate, inclusiv a celor grele din beton, a fost realizată direct pe şantier. De asemenea, au fost adoptate măsuri pentru simpli­ficarea operaţiilor de manipu­lare a mărfurilor şi pentru ex­tinderea acordului global pe în­tregul şantier şi tehnico-organi­­zatorice. CITIȚI ÎN PAGINA A III-A Relatările reporterilor noştri de pe frontul ÎMPOTRIVA risipei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe tovarăşul Carlos Rafael Rodriguez Rodriguez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, a primit, la 31 octombrie, pe tovarăşul Carlos Ra­fael Rodriguez Rodriguez, membru al Secretariatului C.C. al P.C. din Cuba şi ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba, preşedintele părţii cubaneze în Comisia mixtă de colaborare eco­nomică şi tehnico-ştiinţifică. La primire a participat tovară­şul Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii româ­ne în Comisia mixtă de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică. A fost de faţă Nícolás Rodri­guez Astiazarain, ambasadorul Republicii Cuba la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros mesaj de salut din partea tova­răşilor Fidel Castro, Osvaldo Dor­­ticos, Raul Castro Ruz, evocind momentul deosebit pe care l-a re­prezentat vizita primului secre­tar al C.C. al P.C. din Cuba în România pentru continua dezvol­tare a relaţiilor de prietenie din­tre cele două ţări şi partide. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat tovarăşului Fidel Castro, prim-secretar al C.C. al P.C. din Cuba, prim-ministru al Guvernului Revoluţionar, celor­lalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, cele mai bune urări, o dată cu convingerea că re­laţiile de prietenie şi colaborare dintre ţările şi partidele noastre vor cunoaşte, în continuare, un curs ascendent. In cadrul convorbirii, care a a­­vut loc cu acest prilej, au fost re­liefate rezultatele bune obţinute în înfăptuirea înţelegerilor convenite cu prilejul întâlnirii dintre condu­cătorii de partid şi de stat ai celor două ţări, subliniindu-se că în a­­cest context se înscrie şi noua con­venţie de cooperare economică în­cheiată marţi între România şi Cuba. A fost evidenţiată dorinţa comună de a intensifica pe mai departe raporturile bilaterale de colaborare şi cooperare pe mul­tiple planuri, în interesul popoare­lor român şi cubanez, al construc­ţiei socialismului în cele două ţări. Au fost discutate, de asemenea, unele probleme actuale ale vieţii internaţionale, consemnîndu-se cu satisfacţie cursul pozitiv, ascen­dent, înregistrat în direcţia dezvol­tării climatului de pace şi secu­ritate în lume, întrevederea s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă caldă, prietenească." fim păşit in luna noiemb­rie. Vremea nu îngăduie nici o intirziere UN OBIECTIV MOBILIZATOR In AGRICULTURĂ, PRIN RECUCERIREA TIMPULUI PIERDUT, LUCRĂRILE INTIRZIITE­­ ADUSE IA ZI CITIŢI IN PAGINA A ll-A Rubrica de actualităţi transmisă de corespondenţii noştri Insamîntarea griului la cooperativa agricolă Gura Foii, județul Dâmboviţa Articolul cel mai de preţ al comerţului RESPECTUL ŞI POLITEŢEA Sintem­ cetăţeni şi ne bucură să in­tilnim atitudini cetăţeneşti înaintate. Ne este mai mare dragul cind — intrînd intr-un magazin, intr-un res­taurant, într-o piaţă ori intr-o unitate prestatoare de servicii — ’sintem­ în­tâmpinaţi cu omenie şi zimbet, cu serviabilitate şi atenţie. Aţi fost, de pildă, vreodată la restaurantul gării din... Războieni ? Dacă aţi fost, pu­teţi depune mărturie că aici, unde responsabil şi prim-ospătar este bătrînul Nicolae Bîrluţiu, consuma­torul este servit ca la „Athenée Pa­lace“, dar se simte ca la el acasă. Restaurantul este o microuzină cu­linară şi dacă spunem că, nu de mult, colectivul de aici a cucerit lo­cul I pe ţară in concursul „Buna servire" înseamnă că tot ceea ce era de demonstrat am demonstrat. Dar bineînţeles, nu­­ trebuie să mergem pină la Războieni ca să intilnim ast­fel de oameni. In Bucureşti, la lo­calul „Budeşti“, de pe şoseaua Şte­fan cel Mare am întîlnit, de aseme­nea, o ospătăriţă exemplară, se nu­meşte Ioana Dobrică , la magazinul alimentar Pajura 1, la ghişeul pentru bilete la vagon de dormit al agenţiei C.F.R. de pe calea Griviţei şi in multe alte părţi, eşti primit după toate regu­lile impuse de civilizaţia servirii. Am mai putea cita aici pe Maria Lestyan de la parfunteria din str. Vasile A­lecsandri-Oradea, pe Petrică Constan­tin, cabanierul de la „Gîrbova", deve­nit om de largă popularitate printre turişti, şi pe atâţia alţii dintre miile şi zecile de mii de lucrători din comerţ care se disting nu numai prin con­ştiinciozitate, ci şi printr-o ireproşa­bilă comportare faţă de cetăţeanul ce le trece pragul. In unităţile comerciale din oricare localitate a ţării muncesc, deloc uşor, oameni de vrednicie şi conştiinţă, care se bucură de stima şi căutarea cum­părătorilor. Dar întâlnim, din păcate, şi nu puţini oameni care, afişind dis­preţ pentru gusturile şi dorinţa cetă­ţenilor — pentru banii munciţi ai a­­cestora, în ultimă instanţă — sunt nervoşi şi necuviincioşi, încalcă nor­mele cele mai elementare ale con­duitei pe care este obligat să şi-o în­suşească lucrătorul din comerţul so­cialist. Vinzătorul de la „Alimentara“ care nu-ţi răspunde la întrebări şi te bruftuluieşte dacă insişti, ospătarul care te evită şi-ţi răspunde obraznic dacă-l interpelezi, incasatoarea de la tramvai care „te repede“ dacă n-ai mărunt ori întrebi de vreo staţie, şo­ferul de troleibuz care-ţi închide uşa în nas cind vrei să te urci şi te apostrofează (tot el !) pe un ton de­loc urban dacă protestezi — fiecare dintre aceştia varsă — cu voie sau fără — un strop de venin în exis­tenţa cotidiană. O dată am participat, revoltat, la o scenă de necrezut petre­cută în magazinul Gostat din Piaţa Moşilor : vinzătorul Petre Staicu a repezit un cumpărător, insultîndu-l grosolan, pentru că acesta „îndrăz­nise“ să-l tragă la răspundere după ce fusese tras pe sfoară (!). Altădată, la aprozarul din Calea Floreasca — vizavi de restaurantul „Lugoj“ — responsabilul a dat pe uşă afară un client care-i ceruse condica de su­gestii şi reclamaţii (! !). Un cititor din Covasna ne semnala că mulţi dintre vînzătorii de aci au o atitu­dine ireverenţioasă faţă de cumpără­tori, un alt cititor ne scrie că la coo­perativele „Constructorul“ din Tirgo­­vişte şi „Deservirea“ din Titu cetă­ţenii sunt trataţi necuviincios. La co­fetăria din Piaţa Dorobanţi, unele vinzătoare se întrec parcă intr-un concurs al mojiciei ; cofetăria o în­chid înaintea orei de program, şi mai înainte încep ipăturatul pentru izgonirea clienţilor , iar cine in­­drăzneşte să protesteze iese „opărit“ de corul respectivelor salariate. Exemplele ar mai putea continua... Ele n-ar face însă decit să repete aspecte ale aceluiași fenomen. G. MITROI (Continuare in pag. a IV-a) DECLARAŢIA­­ Agenţiei Române de Presă Agenţia Română de Presă „Agerpres“ este împuternicită să declare : Opinia publică din ţara noastră a luat cunoştinţă cu profundă sa­tisfacţie de evoluţia convorbirilor în legătură cu reglementarea paş­nică a problemei vietnameze şi înţelegerea la care s-a ajuns cu privire la „Acordul privind înce­tarea războiului şi restabilirea pă­cii în Vietnam“ şi semnarea aces­tui document. Poporul nostru, care întotdeauna s-a pronunţat asupra necesităţii unei soluţionări politice a problemei vietnameze, manifestîndu-şi solidaritatea sa deplină, internationalists, cu lup­ta dreaptă a poporului vietnamez pentru apărarea fiinţei sale na­ţionale, sprijină pe deplin poziţia şi cererea justă a guvernului R.D. Vietnam ca Statele Unite să sem­neze „Acordul privind încetarea războiului şi restabilirea păcii în Vietnam“, asupra căruia au con­venit cele două părţi. Guvernul Republicii Socialiste România îşi exprimă speranţa că Statele Unite ale Americii îşi vor respecta angajamentele asumate­­ în cadrul acordurilor convenite cu Republica Democrată Vietnam,­ ceea ce ar corespunde Intereselor popoarelor vietnamez şi ameri­can, cauzei păcii în Asia de sud-est şi în întreaga lume. Ţara noastră consideră că In prezent, cind s-a conturat o per-­ spectivă privind stingerea conflic­tului, pe baza unei soluţii politice,­ este imperios necesar să se dea dovadă de luciditate politică şi realism, să se ajungă astfel la semnarea grabnică a acordului,­ ceea ce va avea profunde implica­ţii pozitive asupra păcii şi secu­rităţii în întreaga lume. PAGINA A V-A OMUL FAŢĂ IN FAŢĂ cu el Însuşi... • Secvenţe de patriotism în acţiune : LANŢUL VIU A REZISTAT • ECHITATEA­­ IN VESMINTELE FAPTULUI COTI­DIAN • CIND „AUREOLA DE RAZE" MASCHEAZĂ O PE­RECHE DE BRĂŢĂRI DE OŢEL • Fişier social: „DOMNUL NELU" ŞI LECŢIA LUI DE VIAŢĂ viaţa­ internaţională • Cabinetul chilian şi-a prezentat demisia preşedin­telui Allende • Competiţie strînsă la scrutinul din Canada • Curs ascendent în relaţiile chino-britanice • Val de greve în Italia • Represiuni împotriva forţelor progresiste din Spania • Corespondenţe din Cairo şi Washington

Next