Scînteia, noiembrie 1972 (Anul 41, nr. 9317-9346)

1972-11-01 / nr. 9317

PAGINA 2 ZILE HOTÂRITOARE PENTRU TERMINAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE Experienţa unităţilor şi judeţelor fruntaşe demonstrează că INSĂMINTARILE POT FI GRABNIC ÎNCHEIATE In cooperativele agricole din cinci judeţe, de­ţi­­n numeroase unităţi agricole din ţară, însămînţările au fost terminate pe su­prafeţele planificate. Cu toate acestea, rezultatele obţinute la se­mănat sunt încă nesatisfăcătoare. Pentru încheierea grabnică a acestei importante lucrări — stânjenită o bună bucată de vreme de timpul nefavorabil — sunt necesare măsuri energice şi o mai bună organizare. La întrebarea : CE ÎNTREPRINDEŢI PENTRU ÎNCHEIEREA INSAMINTARILOR, PENTRU EXECUTAREA UNOR LUCRARI DE BUNĂ CALITATE ? ne-au răspuns specialişti din conduce­­rea unor direcţii generale agricole judeţene. Ing. AUREL FURFURICA, direc­torul Direcţiei generale agricole Prahova . „In ultimele zile, in u­­nele locuri se înregistrează o scă­dere a ritmului de lucru. Această situaţie se explică prin aceea că aratul s-a terminat pe multe din suprafeţele pregătite in acest scop. Am luat măsuri ca in fiecare u­­nitate agricolă să fie eliberate cu prioritate terenurile destinate griu­lui. In al doilea rind, se organizea­ză mai multe schimburi de noap­te pentru pregătirea terenului si semănat. De asemenea, se iau mă­suri pentru deplasarea tractoarelor din unităţile in care lucrările au fost încheiate în cele în care este nevoie de ele acum. In mod deo­sebit urmărim pe teren, în uni­tăţile agricole, cauzele care deter­mină ca unele tractoare si semă­nători să lucreze cu viteze scăzu­te. Se remarcă însă că peste tot unde se lucrează noaptea la semă­nat calitatea lucrărilor nu diferă de cele executate ziuă“. Datorită faptului că nu există teren pregătit, in trei zile înso­rite — duminică, luni şi marţi — s-a insăminţat numai 4—5 la sută din suprafaţa totală pla­nificată, faţă de 15 la sută cit se putea însăminţa. Concluzia e una singură : toţi specialiştii direcţiei agricole şi cadrele de activişti să fie pe tereni, să ur­mărească înlăturarea neajunsu­rilor care există în organizarea muncii, să vegheze ca o dată cu grăbirea lucrărilor să fie res­pectate normele de calitate. Pentru grăbirea semănatului, Viteza de lucru să fie depăşită , prin organizarea schimburilor prelungite şi a lucrului in timpul nopţii, ea se poate chiar dubla. In cooperativa agricolă din Ari­­ceşti-Rahtivani, de pildă, noap­tea se lucrează la arat şi dis­cuit, iar ziua la însămîntat. In felul acesta s-a reuşit să se în­­sămînţeze zilnic circa 120 ha faţă de 60 cit se realiza îna­inte. MIHAI PETRESCU, inginer-şef la Trustul S.M.A. Buzău : „Deoa­rece sunt cooperative unde terenul este băltit şi nu se poate însă­mânţa, în urma indicaţiilor birou­lui comitetului judeţean de partid au fost suplimentate suprafeţele care urmează să fie însămînţate cu griu în unităţile unde terenul este zvîntat. Pentru ca lucrările să poată fi realizate intr-un timp scurt, am redistribuit tractoarele şi semănătorile. In vederea elibe­rării suprafeţelor destinate însă­­minţărilor, biroul judeţean de par­tid a considerat necesară mobili­zarea, în continuare, a unui mare număr de salariaţi din serviciile administrative de la oraşe şi co­mune, în sprijinul cooperatorilor". Lucrînd ziua şi noaptea, cu asis­tenţa specialiştilor, cooperatorii din Valea Rimnicului, Oreavu, C. A. Rosetti, Largu şi altele din jude­ţul Buzău au depăşit mult media vitezei zilnice realizate pe judeţ la insămifiţatul griului. In alte uni­tăţi însă, ritmul de lucru este ne­corespunzător. Aceasta se datoreşte modului defectuos in care este re­partizată forţa de muncă, intîrzie­­rii eliberării terenului. In unele cooperative agricole mai sunt de însăminţat mari suprafeţe : Să­geata — 650 ha, Clondiru — 500 ha, Buzău — 600 ha etc. Starea solu­lui este favorabilă. Nu există scuza umidităţii ridicate sau a altor fac­tori care să îngreuneze lucrările. Iată deci o altă concluzie care se impune : concentrarea tutu­ror forţelor trebuie să fie du­blată de o temeinică şi gospo­dărească organizare a lucrului. Asupra cooperativelor rămase în urmă să se îndrepte cu pre­cădere atenţia organelor de specialitate. ALEXANDRU PETRUŢA, direc­tor general adjunct al Direcţiei a­­gricole Sibiu : „In judeţul nostru, faţă de etapa în care ne aflăm, semănatul griului este foarte întîr­­ziat. Pină la 30 octombrie, din cele 25 000 ha planificate a se însăminţa In cooperativele agricole s-au rea­lizat numai 4 000 ha, adică 16 la sută. Pentru a intensifica semăna­tul, au fost luate o serie de măsuri speciale. Astfel, s-a indicat să se acţioneze cu toate forţele pe tere­nurile in pantă cu expoziţie sudică, care se zvintă mai repede şi se pot lucra. De asemenea, in toate cooperativele agricole munca a fost organizată în schimburi pre­lungite şi pe timpul nopţii la arat, pregătit­­i chiar la semănat cu cei mai buni mecanizatori". Efectele concrete ale acestor măsuri se resimt din păcate In prea mică măsură in sporirea vitezei de lucru, care, în ulti­mele zile, a fost doar de 500— 600 ha pe zi la semănat, fată de 2 000 ha cit putea fi. Una din explicaţiile acestei stări de fapt trebuie căutată in faptul că u­­nităţile care au organizat schim­buri prelungite ori pe timpul nopţii pot fi numărate pe de­gete. Doar la cooperativele a­­gricole din Avrig, Boian, Agnita, Porumbacu de Jos si alte câ­teva unităţi s-a procedat astfel. Un lucru este clar : măsuri bune s-au stabilit, dar specia­liştii nu controlează pretutin­deni pe teren, la fiecare loc de muncă, îndeplinirea lor. Pentru urgentarea semănatului este necesar ca specialiştii agricoli şi activiştii aflaţi pe teren să ur­mărească îndeaproape felul cum se lucrează in toate unităţile agri­cole, atît ziua cit şi pe timpul nopţii. Relatările de mai sus, ca şi ex­perienţa pozitivă a unităţilor care au încheiat însămînţările, demon­strează că se poate grăbi ritmul a­­cestei lucrări, sporind, printr-o concentrare de forţe, prin buna lor organizare, printr-un control tehnic permanent, viteza zilnică de lucru la semănat. CALCULELE SPECIALIŞTILOR ARATĂ CĂ IN JUDETELE RĂMASE IN URMĂ VITEZA DE LUCRU LA SEMĂNAT POATE FI DUBLATĂ PRIN: • Folosirea întregii capacităţi de lucru a tractoarelor şi semănătorilor • Generalizarea schimburilor prelungite și a lucrului de noapte • Eliberarea cu prioritate a terenurilor destinate griului încheierea grabnică a insămînţării griului şi ce­lorlalte culturi de toamnă constituie in prezent una dintre cele mai urgente lucrări din agricultură. Pină in ziua de 31 octombrie a.c., potrivit datelor cen­tralizate la ministerul de resort, semănatul griului s-a efectuat pe 65 la Sută din suprafaţa prevăzută in cooperativele agricole şi pe 67 la sută în I.A.S. In cooperativele agricole din judeţele TULCEA, CONSTANŢA, GALAŢI şi SATU-MARE, după ter­minarea însămînţărilor pe suprafeţele prevăzute iniţial, se lucrează cu toate forţele la depăşirea a­­cestora. Este­ o acţiune de mare răspundere şi în­semnătate pentru a suplini eventualele nerealizări din unele judeţe cu condiţii grele de lucru, mult intirziate la semănat. In prezent se impune urgen­tarea semănatului, Îndeosebi in judeţele rămase în urmă la această lucrare : TELEORMAN, ARGEŞ, OLT, BRAŞOV, SIBIU, COVASNA, HARGHI­TA etc. Este necesar ca toate mijloacele mecanice să fie utilizate la întreaga capacitate, în schim­buri prelungite. Specialiştii să controleze zilnic sta­rea fiecărei parcele şi să dirijeze tractoarele şi se­mănătorile acolo unde te poate lucra cu randament maxim. Acum, cind fiecare clipă este deosebit de preţioasă, nu se mai poate aştepta, sub nici un motiv, zvîntarea terenului pe tarlale întregi. De aceea, să se pregătească terenul şi să se însâmîn­­ţeze acele porţiuni unde pot intra tractoarele sau atelajele. Specialiştii recomandă să se mărească norma de săminţă la hectar, in limite care se pot stabili nu­mai la faţa locului, ţinînd seama de starea fiecărei porţiuni de teren. De asemenea, este indicat să se acorde multă atenţie tratării preventive a seminţe­lor împotriva atacului larvelor de zabrus, iar acolo unde acestea se semnalează în cîmp, să fie aplica­te imediat tratamentele necesare. Pentru a însăminţa cit mai repede întreaga su­prafaţă prevăzută cu grîu, o sarcină prioritară este dublarea actualei viteze de lucru, generatizîndu-se experienţa unităţilor şi judeţelor fruntaşe. In orice condiţii, specialiştii să asigure aplicarea tuturor normelor de calitate pentru a pune baze temeinice viitoarei recolte. Stadiul insflmentării griului în cooperativele agricole (cifrele indică procentul realizat pină In ziua de 31 octombrie a.c.) BOTOŞANI S-A ÎNCHEIAT semănaţii griului Comitetul judeţean de partid Botoşani raportează Comitetului Central al P.C.R., personal tovară­şului Nicolae Ceauşescu, că, in cursul zilei de 31 octombrie, uni­tăţile de stat şi cooperatiste din judeţ au încheiat insămîntarea griului pe 73 100 ha, continuînd să însăminţeze 8 000—10 000 ha peste plan. In telegrama adresată Comitetu­lui Central al Partidului Comu­nist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se spune : Alăturindu-se celorlalte succese ce le-am obţinut in aceste zile — terminarea recoltării porumbului şi a cartofului — acest rezultat re­prezintă o expresie concludentă a puternicului patriotism ce caracte­rizează pe toţi cei ce muncesc pe cuprinsul judeţului nostru, un rod al eforturilor cu care organizaţiile de partid, oamenii muncii Înfăp­tuiesc importantele sarcini trasate de Conferinţa Naţională a partidu­lui, un răspuns prin fapte la vi­brantul mesaj adresat de dumnea­voastră cu prilejul Zilei recoltei. In obţinerea acestor realizări, hotăritoare a fost munca plină de abnegaţie a ţăranilor cooperatori, mecanizatorilor, specialiştilor, in frunte cu comuniştii, ajutorul neprecupeţit al muncitorilor, elevi­lor, al celorlalţi salariaţi, spiritul de întrajutorare şi cooperare din­tre unităţile agricole de stat, coo­peratiste şi cele Industriale. Suntem­ hotărâţi, scump, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Se spune­m­ În­cheierea telegramei, ca şi de acum Înainte să ne mobilizăm Întreaga noastră capacitate şi pricepere, să muncim neobosit pentru Înfăptui­rea cincinalului Inainte de termen, pentru gospodărirea raţională şi economisirea fondurilor Şi mate­rialelor, a timpului, pentru creşte­rea responsabilităţii tuturor orga­nizatorilor şi conducătorilor pro­ducţiei, a fiecărui salariat, a fie­cărui cetăţean, in vederea sporirii contribuţiei judeţului Botoşani la întărirea şi înflorirea scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. Raid pe şantiere de investiţii productive din Bucureşti UZINA „23 AUGUST“ (Urmare din pag. I) îndeplinit obligaţiile. Cele două maşini speciale, din import, au sosit. Benefi­ciarul a început monta­jul la prima maşină şi aici se lucrează intens. Termenul de punere în funcţiune : finele lunii noiembrie. La secţia an­­samble sudate — ne-au spus constructorii — lu­crările se vor încheia la 30 noiembrie. Mai sunt de pus in funcţiune po­durile rulante (5), din care 3 se află în stadiu de a fi recepţionate, iar celelalte 2 urmează să fie predate în jurul lui 20 noiembrie. Nu s-a ter­minat încă anexa grun­­duire-vopsitorie ; ea va fi gata la 10 noiembrie. Iată şi părerile ing. Mircea Dumitru, şeful serviciului de investiţii de la uzina ..23 August". „ Există posibilităţi ca planul de investiţii pe anul curent să fie înde­plinit integral, dacă se vor primi urgent con­strucţiile metalice ce urmează să le livre­ze U.M. Caransebeş şi dacă I.C.S.I.M. va fi­naliza lucrările de la secţia de ansamble su­date. De asemenea, dacă uzina noastră va preda la montaj toate utilaje­le noi, realizate prin autoutilaje, pină cel tîr­­ziu la 20 noiembrie a.c. Aţit constructorul, cit şi noi, in calitate de bene­ficiar, trebuie să recupe­răm restanţele ! Mobili­­zindu-ne toate forţele, preţuind o serie de lu­crări in regie proprie, avem condiţii ca, pe baza unei bune conlu­crări, să punem in func­(Urmare din pag. I) şi executarea investiţii­lor. A doua întrebare : au avut de cîştigat ceva celelalte lucrări de pe urma acestei măsuri ? Nicidecum ! La secţia de degroşare, cu termen de punere in funcţiune in acest trimestru (şi care ar fi trebuit în mod nor­mal să beneficieze de e­­fective sporite de lucră­tori) execuţia unui şir de lucrări de construcţii­­montaj este rămasă în urmă. Să spunem lu­crurilor pe nume : hala pentru lingouri n-a intrat ţim­e toate capacităţile prevăzute in planul pe 1972. Există toate garanţii­le că obiectivele amin­tite vor da producţie pi­nă la sfirşitul anului . Iată o Întrebare de ac­tualitate — căreia apro­piata analiză ce se va e­­fectua de biroul comi­tetului de partid al uzinei îi va da răspuns. Nimic nu trebuie să impieteze asupra bunului mers al lucrărilor, finalizării a­­cestora cit mai repede. Este atît în interesul u­­zinei, cit şi al economiei. In producţie, la data sta­bilită prin planul de stat, din cauza slabei pregătiri a acestei investiţii. Răs­punderea revine îndeo­sebi ministerului de re­sort, care a introdus a­­ceastă lucrare în plan, în ultimul moment. E suficient să arătăm că nici acum proiectele de execuție nu sunt asigura­te în totalitate. De aceea, în loc să intilnim pe şan­tiere o mare concentrare de forţe umane şi mij­­loace tehnice pentru pu­nerea grabnică în funcţi­une a noii capacităţi, lucrul se desfăşoară des­tul de relaxat. Construc­torul, prin Intermediul şefului de şantier, ing. Iulian Gird, a promis că va lua cele mai hotărite măsuri. Nu ne-a precizat ce fel de măsuri­­ ne-a spus doar că ar fi nece­(Urmare din pag. I) ţia­ metalică pentru hala monobloc a sosit cu a­­proape opt luni după ter­menul prevăzut. Deci, justificările curg cu duiumul. Numai că, in timp ce se caută scuze, lucrurile işi urmează ne­stingherit cursul lor pă­gubitor, iar ritmul de e­­xecuţie a lucrărilor este de melc. Este o situaţie intolerabilă, căreia tre­buie să i se pună de ur­genţă capăt, cu atit mai mult cu rit pe aceste noi capacităţi de pro­ducţie uzina conta In realizarea planului pe a­­cest an, în fabricarea de produse solicitate de be­neficiarii interni şi ex­terni. Timpul relativ scurt rămas pină la sfirşitul acestui an trebuie intens valorificat. Fiecare oră, fiecare zi se cer fo­losite din Plin pentru re­sară triplarea număru­lui de muncitori. Situa­ţia nu este limpede ; ln­­lăturarea neajunsurilor impune măsuri energi­ce şi imediate la toate nivelurile, inclusiv cen­trală şi minister, cuperarea cit mai rapidă a restanţelor acumulate şi punerea in funcţiune a noilor obiective. Ce perspective se în­trevăd în această privin­ţă ? Aşa cum a rezultat din discuţiile purtate atît cu reprezentanţi ai con­structorului, cit şi cu cei ai beneficiarului, există posibilitatea ca, pină la sfirşitul acestui an, capa­cităţile amintite să poa­tă fi date in exploatare. Pentru aceasta se impun insă o mai strinsă co­laborare între beneficiar şi constructor, conjuga­rea eforturilor acestora. Beneficiarul, respectiv u­­zina „Autobuzul", a pre­luat deja montarea uti­lajelor in hala de vopsi­­torie, cea mai rămasă în urmă, constituind în a­­cest scop o echipă de lu­crători formată din 95 de lăcătuşi. Din păcate, nu acelaşi lucru bun poate fi apuc­at despre executantul lucrărilor de investiţii. — La ora actuală, a­vem efectivele de lucră­tori practic asigurate — ne-a relatat ing. Alexan­dru Fonarji, directorul tehnic al I.C.S.I.M. In ipoteza că vor mai apa­re Întârzieri În execuţie, săptămînal, vom face a­­nalize pentru suplimen­tarea acestor efective. Afirmaţia este de-a dreptul surprinzătoare, ca şi cum o cauză princi­pală a rămânerilor în urmă nu ar fi constat tocmai în lipsa forţei de muncă. In loc să asigure din timp condiţiile in­tensificării ritmului de execuţie, conducerea în­treprinderii de construc­ţii aşteaptă, deci, să a­­pară noi întîrzieri pentru a analiza situaţia. Ciu­dată optică, ciudat mod de rezolvare a probleme­lor îmbunătăţirii activită­ţii de investiţii în aceas­tă uzină bucureşteană. ★ Au mai rămas două luni din anul în curs, timp in care în cele trei întreprinderi sunt multe lucruri de rezolvat pen­tru asigurarea îndeplini­rii integrale a planului de investiţii, punerii în func­ţiune a unor noi capaci­tăţi în producţie. Va fi folosit pe deplin şi cit mai productiv acest timp? Se va renunţa la tactica justificărilor şi se vor concentra toate forţele tehnice, materiale şi u­­mane pe şantierele res­pective ? Sunt chestiuni stringente, care trebuie a­­nalizate neîntârziat de organele şi organizaţiile de partid, în aşa fel in­cit activitatea de investi­ţii să fie îmbunătăţită radical, iar noile obiecti­ve să-şi aducă contribu­­ţia la realizarea anga­jamentului industriei Ca­pitalei : cincinalul în 4 ani şi jumătate. Nici un moment nu trebuie pier­dut din vedere că orice in­ti­rziere, orice prelungire a termenului de punere în funcţiune atrage pentru societate o pierdere, — în sensul că nu se realizează la timp producţia şi acu­mulările băneşti aferente capacităţilor de producţie respective — influenţează negativ eficienţa investi­ţiilor. Anchetă realizată de Cristian ANTONESCU Dumitru CONSTANTIN Sever UT AN UZINA DE MAŞINI GRELE UZINA „AUTOBUZUL“ SCINT EI­A — miercuri 1 noiembrie 1972 URGENTE LA RECOLTAT: * • Culesul, transportatul şi depozitarea mai bine corelate, pentru a împiedica orice risipă • Sprijinul ostaşilor, al miilor de salariaţi elevi şi studenţi să fie folosit acolo unde poate da cel mai mare randament Ştirile care ne sosesc din întrea­ga ţară demonstrează că, datorită eforturilor lucrătorilor de pe o­­goare, sprijinului acordat de oa­menii de la oraşe, de elevi şi stu­denţi, încă din primele zile ale a­­cestei săptâmini ritmul recoltări­lor s-a intensificat. Cu toate aces­tea, în unele judeţe suprafeţe mari de porumb, cartofi, sfeclă de zahăr sunt incă nerecoltate, iar cantităţi mari de produse stau pe cîmp, su­puse intemperiilor. Datele centralizate la minister relevă că pină la 31 octombrie po­rumbul s-a recoltat de pe 59 la sută din suprafeţele cultivate in Întreprinderile agricole de stat şi de pe 71 la sută din terenu­rile cooperativelor agricole. Po­trivit acestei situaţii, se impune ca in judeţele Teleorman, Timiş, Ialomiţa, Buzău, Sibiu să se depu­nă, in continuare, eforturi deose­bite pentru grăbirea strîngerii po­rumbului in aşa fel incit fiecare ştiulete din cîmp să ajungă repede la adăpost. Specialiştii recomandă ca porumbul recoltat în cursul unei zile să nu fie lăsat un grămezi pe cîmp, deoarece umiditatea favori­zează apariţia mucegaiurilor. Totodată, se cer continuate cu şi mai multă hotărire eforturile pen­tru stringerea şi depozitarea pro­duselor perisabile, cum ar fi cartofii şi sfecla de zahăr. Pină ieri, car­tofii au fost strlnşi de pe 71 la sută din suprafeţele cultivate In I.A.S. şi de pe 92 la sută din terenurile plantate in cooperativele agricole. Iar sfecla de zahăr a fost strinsă de pe 73 la sută din suprafeţele a­­fectate acestei culturi. Urgentarea strîngerii recoltelor se impune strin­gent deopotrivă la cartofi şi sfeclă, intrucit temperaturile scăzute pot provoca la sfeclă reducerea pro­centului de zahăr, iar la cartofi — pierderi irecuperabile. Realităţile da pe teren arată că in judeţele Bra­şov şi Covasna trebuie să se con­centreze mai multe forţe la recol­tatul sfeclei de zahăr, iar in jude­ţele Mureş şi Iaşi — unde există mari cantităţi de sfeclă In grămezi pe cimp — sunt necesare măsuri pentru urgentarea transportului la fabrici sau In silozuri special ame­najate. In acest scop, fiecare mijloc de transport să fie utilizat cu în­treaga capacitate — ziua şi noaptea. Pentru încărcatul şi descărcatul sfeclei trebuie să fie alcătuite echi­pe care să lucreze in două schim­buri. In ceea ce priveşte stringerea re­coltei de cartofi, se impune ca, o dată cu urgentarea recoltării şi transpor­tului — In special în Judeţele Bra­şov, Covasna şi Harghita, judeţe cu pondere mare la această cultură — să fie luate de Îndată măsuri pen­tru protejarea lor de Îngheţ. Pentru evitarea degradării lor este nece­sar ca incă de la scoaterea lor din pămlnt sau In spaţiile de depozi­tare, cartofii să fie sortaţi şi cură­ţaţi de pămînt, bucată cu bucată. Muncind cu şi mai multă energia, folosind toate mijloacele de care dispun, oamenii muncii din agri­cultură vor asigura stringerea fără pierderi a recoltei, transportul şi depozitarea ei în bune condiţii. Ajutorul atît de preţios primit din partea oamenilor muncii de la oraşa trebuie folosit pretutindeni gospo­dăreşte, acolo unde se simte mai mare nevoia lui. Din acest timp consacrat cu dăruire muncilor agri­cole să nu se risipească nici un ceas. Iată de ce — aşa ne arată exemplele bune, cit şi cele nega­tive — este nevoie, în această privinţă, de o preocupare stărui­toare şi, mai ales, de o cit mai bună organizare.

Next