Scînteia, decembrie 1972 (Anul 41, nr. 9347-9377)

1972-12-01 / nr. 9347

mm l­a momi m­animi­sm PLANUL PE 1973 trebuie bine pregătit acum în fiecare unitate pentru a fi realizat la parametrii maximai Cu toţii am luat cunoştinţă, din documentele recentei plenare a C.C. al P.C.R., că planul pe anul 1913 a fost elaborat intr-o concep­ţie nouă, fundamentată pe hotă­­ririle Conferinţei Naţionale a parti­dului privind concretizarea, co­relarea şi integrarea in obiective­le noastre economice , sub for­ma unor planuri suplimentare, a angajamentelor asumate de colec­tivele de oameni ai muncii in ma­rea întrecere so­cialistă pentru în­deplinirea cinci­nalului înainte de termen. Aplica­rea unei aseme­nea concepţii profund ştiinţifi­ce, izvorîtă din realitatea noastră economică şi so­cială, concepţie care reflectă, ce­rinţa majoră de a se înfăptui cu fermitate măsu­rile stabilite de Congresul al X- lea şi Conferinţa Naţională refe­­ritoare la perfec­ţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale este de natură să contribuie, aşa cum sublinia to­varăşul Nicolae Ceauşescu, la va­lorificarea cu maximum de randa­ment a potenţialului material şi uman al societăţii, pentru accele­rarea dezvoltării economico-sociale a tării, pentru a lichida in termene cit mai scurte decalajele care ne mai despart de alte state si a ri­dica România in rindul ţărilor cu o economie modernă, avansată. Angajamentele asumate de co­mitetele judeţene de partid şi a­ municipiului Bucureşti, de organi­zaţiile de partid şi de colectivele de Întreprinderi pentru îndepli­nirea înainte de termen a cinci­nalului, relevă atit existenţa unor mari rezerve interne în fabrici şi uzine, pe şantiere, cit şi hotărirea fermă a oamenilor muncii, a co­­muniştilor de a le fructifica cit mai intens şi pe deplin, în vede­rea dezvoltării mai rapide, şi mo­dernizării economiei naţionale. îndeplinirea acestor angajamen­te nu putea să fie lăsată in voia mersului de la sine, ci trebuia ca depăşirea sarcinilor iniţiale ale cincinalului să aibă asigurată baza de materii prime şi desfacerea produselor pe piaţa internă şi la export, să se realizeze în condiţii de eficienţă economică şi de echilibru pe ansamblul economiei naţionale Cu alte cuvinte, se impunea ca pentru anul 1973 — an hotărî­tor în realizarea cincinalului înainte de termen — să se elaboreze un plan suplimentar, ca parte inte­grantă a planului naţional unic pe anul viitor, care să permită justa corelare a sarcinilor asumate pes­te prevederile iniţiale­­ ale cincina­lului. Să asigure condiţiile pentru punerea în valoare a­­rezervelor identificate, pentru înfăptuirea an­gajamentelor in concordanţă cu cerinţele economiei naţionale, ale creşterii bunăstării oamenilor mun­cii. Din această concepţie se des­prinde cu toată claritatea preocu­parea stăruitoare a partidului nos­tru de a confrunta permanent pla­nul cu realităţile, de a fundamen­ta cit mai judi- __________ cios sarcinile, In vederea includerii in plan a resurse­lor suplimentare apărute în proce­sul dezvoltării — ceea ce constituie atribute esenţiale ale unei condu­ceri planificate, moderne şi efici­ente, atît la scara unităţilor produc­tive, cit şi a eco­nomiei naţionale. Ca atare, cuprin­derea în planul pe anul 1973 şi pe ceilalţi ani ai cin­cinalului a anga-­­ jamentelor luate în marea întrece­re socialistă reprezintă o cerinţă le­gitimă a etapei actuale de făurire a societăţii socialiste multilateral dez­voltate şi este menită să stimuleze puternic participarea, cu întreaga capacitate şi iniţiativă, a fiecărui om al muncii, a fiecărui colectiv la dezvoltarea accelerată a econo­miei, la creşterea avuţiei naţiona­le şi a venitului naţional, pe mă­sura marilor resurse ce există in sfera producţiei materiale — acesta fiind suportul solid şi sigur al ridi­cării continue a nivelului de trai al poporului. (Continuare in pag. a V-a) „Sarcinile pe anul viitor sunt mari, dar este pe deplin posibil să fie îndeplinite. Prevederile planu­lui se bazează pe angajamentele asumate de orga­nizaţiile judeţene, orăşeneşti de partid, de colecti­vele oamenilor muncii din întreprinderi — şi, de aceea, avem convingerea că ele vor fi îndeplinite în cele mai bune condiţii". (Din expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 20—21 noiembrie) Șantierul naval din Drobeta-Turnu Severin (Foto : M. Andreescu) Formarea spiritului gos­podăresc se înscrie ca o componentă esenţială în însuşi obiectivul suprem al şcolii — acela de a for­ma pe viitorii cetăţeni ai ţării, capabili să utilizeze cu maximă eficienţă valo­rile materiale pe care Ie vor avea la dispoziţie. Cum işi îndeplineşte şcoa­la această atât de impor­tantă îndatorire ? Cum sunt valorificate valenţele edu­cative specifice ale proce­sului instructiv-educativ şi marele exemplu de gospo­dărire şi spirit de econo­mie pe care-l oferă co­lectivele de muncă din fabrici şi uzine, de pe şan­tiere de construcţii şi din unităţi agricole ? Din primele clase ale şcolii generale, un „mo­ment" al activităţii educa­tive il constituie educarea elevilor in spirit­ gospodă­resc, cultivarea grijii pen­tru bunurile obşteşti, sti­mularea iniţiativei in par­ticiparea la, acţiuni de in­teres colectiv. — O experienţă pedago­gică mai îndelungată de­monstrează că, de multe ori, o mie de vorbe nu sunt atit de convingătoare cu­ un exemplu viu, un fapt de Viaţă — ne rela­tează învăţătoarea Maria Ciurdăreanu, de la Liceul nr. 3 din Satu-Mare. De a­­ceea, ori de câte ori avem prilejul, îi ducem pe elevi în întreprinderi să vadă cu cit consum de muncă şi de bani se realizează băncile, cărţile pe care ei le folo­sesc, să înţeleagă că tre­buie să le îngrijească, să respecte munca celor care le-au produs. Procedeul înfăţişat de in­terlocutoarea noastră se dovedeşte­ intr-adevăr util, eficient , numai că lecţia „teoretică“ fiind mai co­modă. În multe şcoli ge­nerale educatorii se mul­ţumesc să-şi noteze con­ştiincios în planul de mun­că „discuţia despre grija pentru avutul obştesc“ sau „discuţii despre spirit gos­podăresc“ şi consideră că s-au achitat de această im­portantă îndatorire dacă au spus în clasă, cu un pri­lej oarecare, citeva fraze generale, ineficiente sub raportul înţelegerii şi in­fluenţării elevilor de aceas­tă vîrstâ. Socotind, pro­babil, problema „rezolva­tă“, în anii mai mari,­in clasele liceale, cultivarea spiritului gospodăresc, de economie şi cumpătare a­­pare sporadic în­ preocu­pările educative ale cadre­lor didactice, în programul orelor de dirigenţie, în dis­cuţiile din organizaţiile de tineret. Elevilor nu li se explică valoarea timpului şi nu sunt în­văţaţi cum să şi-l u­­tilizeze cu folos; comba­terea risipei, sub orice for­mă, nu reprezintă o acti­vitate permanentă, cu mij­loace diverse, pentru a in­tra cu adevărat in condui­ta cetăţenească, socială şi individuală, a fiecăruia. — După Părerea mea -ne spune prof. Petre Pla­ton, inspector-şef la In­spectoratul şcolar judeţean Iaşi , deprinderile edu­cative din primele clase de şcoală nu trebuie conside­rate definitive, ci se cer continuate şi dezvoltate de către fiecare profesor, în toată perioada de şcolari­zare. Ceea ce numim, în limbaj pedagogic, educaţia prin muncă şi pentru muncă implică, în mod deosebit, formarea unor astfel de deprinderi de ce­tăţeni şi gospodari ai ţă­rii. Desigur, măsurile luate pentru apropierea şcolii de viaţă, introducerea activi­tăţii tehnico-productive a elevilor in programul şco­lii de cultură gener­ală, participarea tineretului la munca patriotică oferă e­­ducatorilor un teren vast pentru a-i deprinde pe ti­neri cu economia, cu spi­ritul gospodăresc, pentru a-i obişnui de mici să muncească, să nu aştepte totul de-a gata, să detes­te risipa, mare sau mică, oriunde şi oricum s-ar manifesta. — Atelierul-şcoală poate (Continuare în pag a­n­a) CUM SE INVAJA IN ŞCOALA LECŢIA SPIRITULUI GOSPODĂRESC PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9347 Vineri 1 decembrie 1972 6 PAGINI - 30 BANI întrecerea cinstea celei de-a XXV-a a­niversari a Republicii Colectivul uzinei ,,Independenţa"-Sibiu — una din marile unităţi ale construcţiei noastre de maşini — întâmpină cea de-a XXV-a aniversare a proclamării republicii cu importante succese in muncă. Astfel, pe primele 11 luni a fost obţinută o producţie-marfă suplimentară in valoare de 34 milioane Iei — faţă de 30 milioane lei, cit este angaja­mentul — concretizată, printre altele, in 67 tone unelte pneumatice, utilaje pentru industria materialelor de construcţii in valoare de 3,2 milioane lei, maşini şi utilaje pentru industria alimentară ş.a. în fo­tografie , un aspect din secţia de cazangerie a uzinei 1 DECEMBRIE 1918-UNIREA Rezultatul voinţei poporului român, dornic de libertate şi independenţă Sărbătoarea este’ prea mare, eve­nimentul prea însemnat, pentru a nu fi rememorat la fiecare zi aniversa­ră. Ziua de 1 Decembrie înseamnă împlinirea unei năzuinţe fierbinţi, nutrite de veacuri de cei mai buni şi mai conştienţi, mai temerari şi mai încrezători în viitor dintre fiii poporului nostru : făurirea statului naţional unitar român. Pentru reali­zarea acestei năzuinţi s-au purtat multe lupte şi s-au dat grele jertfe în curgerea vremii. Mai intîi a fost ideea, temeini­­cită pe baze trainice : unitatea de origine şi de limbă, comunitatea psi­hică, interesele comune m­aterial-eco­­nomice, aspiraţiile şi idealurile co­mune. Toate acestea au stat la temelia celei dinţii uniri politice a celor trei ţări româneşti, realizată de geniul militar şi politic care a fost Mihai Viteazul. Acestea şi exemplul de la pragul de trecere de la al XVI-lea la al XVII-lea veac au străbătut istoria poporului român ca nişte fă­clii luminoase în secolele următoa­re, ilustrind şi explicind alte încer­cări, initiate intr-o parte sau alta a Carpaţilor, alte tendinţe şi alte năzuinţe asemenea celei din 1600. Tot mai numeroase şi mai com­plexe, deoarece cărturarii veacului al XVII-lea şi ai celui următor nu scapă nici un prilej ca în scrierile lor să afirme şi să demonstreze uni­tatea de neam a poporului român. Se pregăteşte astfel, pas cu pas, saltul calitativ,, dialectic de la e­­vul mediu la evul modern, de la conştiinţa de neam la conştiinţa na­ţională, de la lupta cu caracter pre­cumpănitor social, la lupta cu ca­racter naţional in aceeaşi măsură, intr-un cuvint de la neam la naţiu­ne. Şi o dată cu asemenea prefa­ceri se transformă şi ideea in ten­dinţă ; ideea unităţii etnice şi de neam devine tendinţa spre unitate politică, susţinută în toate împreju­rările cu argumentele ce stăteau la îndemîna oamenilor vremii, a celor mai înaintaţi şi mai temerari din­tre ei. începutul — marele merit al Începutului — lacunm­ează activita­tea neobositului şi neînfricatului Inochentie Micu. Continuarea se da­torează iluştrilor învăţaţi, istorici şi filozofi, Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Ion Budai-De­­leanu, Paul Iorgovici etc., luptători cu condeiul, dar deopotrivă şi cu fapta pentru acelaşi ideal : emanci­pare socială şi naţională, înche­garea intr-un singur organism sta­tal a membrilor aceleiaşi naţiuni. Stăruie, ca o prezenţă activă, ten­dinţele de unire şi unitate în min­tea şi fapta temerarilor revoluţio­nari Horea şi Tudor Vladimirescu. De aici nu era decit un pas pînă ce tendinţele se transformă în luptă conştientă pentru unire şi unitate po­litică şi de stat. Mutaţiile sint pe de­plin explicabile, deoarece se înteme­­iau pe o legitate obiectivă, prezentă şi activă totodată in cazul poporu­lui nostru, ca şi în cazul altor po­poare aflate în condiţii asemănătoa­re de evoluţie. Revoluţia din 1848 o demonstrează în chip convingător. In declaraţiile­­ făcute p.e. .Cinv p­a Libertăţii din marginea Blajului, in programul revoluţionarilor mol­doveni refugiaţi la Braşov, in alte programe muntene, moldovene şi ardelene în presa vremii, in vorbirile şi scrierile oamenilor clarvăzători, lupta pentru asigurarea existenţei şi viitorului „unei naţiuni puternice şi de sine stătătoare“ era liantul unifi­cator al eforturilor luptătorilor revo­luţionari. Amploarea luptei înregistrează trep­te superioare din punctul de vedere al intensităţii şi complexităţii. Parti­cipă poporul în marea sa majo­ritate, conştient acum de însemnă­tatea şi necesitatea vitală a u­­nirii pentru dezvoltarea sa. De aceea, Unirea din 1859 n-a fost nu­mai întruparea, într-un singur stat — România, a celor două Principate, ci, în egală măsură, centrul polari-Prof. Ștefan PASCU (Continuare in pag- a IV-a) CORESPONDENŢII „SCÎNTEII" TRANSMIT Un nou cargou de 4 500 tdW a fost lansat de construc­torii de nave gâlăţeni, în cinstea ani­versării Republicii, cu 20 de zile mai devreme. Este a 11-a navă maritimă din acest­ an. In acest fel, harnicii constructori de aici şi-au respectat angajamentul de a lansa câte o navă în fie­care lună. Cu 36 zile mai devreme şi-a îndeplinit planul anual, la principalii indicatori, fabrica de tricotaje „8 Martie“ din Piatra Neamţ şi întreprinderea de prefabricate din Roman. Ca urmare a acestui succes au fost create condiţiile tehnico-mate­­riale pentru ca pînă la sfîrşitul anu­lui 1972 să se producă, peste plan, 70 000 bucăţi tricotate, intr-o gamă variată, şi 6 600 mc de prefabricate din beton, cu panouri mari, tuburi preme şi altele. Prin autoutilaje, mai mult de 600 maşini, utilaje şi instalaţii au realizat întreprinde­rile industriale din judeţul Dolj. Va­loarea acestora se ridică la 33,6 mili­oane lei, sumă ce întrece cu aproape 50 la sută nivelul realizărilor din pe­rioada corespunzătoare a anului tre­cut. Grupul de uzine pentru aparataj şi maşini electrice, unitate căreia ii revine aproape jumătate din valoarea totală a lucrărilor realizate in judeţ, a executat, prin autodotare, 60 de maşini şi utilaje complexe necesare fluxurilor tehnologice ale Fabricii de transformatoare de distribuţie, intra­tă anul acesta în funcţiune la Filiaşi. La rindul lor, specialiştii din cadrul Combinatului chimic Craiova au realizat pentru nevoile proprii şi pen­tru alte unităţi chimice din ţară un însemnat număr de instalaţii, iar cei de la Uzina mecanică de material rulant Craiova au conceput şi reali­zat standuri de probe şi alte utilaje necesare întreprinderii. Eficienţa a­­cestor acţiuni s-a materializat în re­ducerea cu 7,7 milioane lei a fondu­rilor valutare destinate importului unor asemenea maşini şi utilaje, in diminuarea cheltuielilor planificate de producţie cu mai bine de 7 mi­lioane lei. Beneficii peste prevede­rile planului în valoare de 25,4 milioane lei, cu 14 mili­­oane lei mai mult faţă de angaja­mentul anual majorat asumat in în­trecerea socialistă, a obţinut pină in prezent industria judeţului Botoşani. Depăşiri substanţiale la planul de be­neficii au înregistrat colectivele de la Fabrica de zahăr Bucecea, întreprin­derea de industrie locală ,,Flacăra roşie“, Fabrica de confecţii Dorohoi şi altele. Cu o lună în urmă, harni­cul colectiv al Fabricii de confecţii din Bîrlad rapor­tase îndeplinirea planului anual la producţia-marfa. Acum, acest colectiv a anunţat înde­plinirea planului anual şi la producţia globală. Hotărît să traducă în viaţă angajamentele luate în întrecerea so­cialistă pentru realizarea actualului cincinal cu 10 luni mai devreme, co­lectivul acestei întreprinderi indus­triale îşi propune ca, pînă la sfîr­şitul anului, să obţină o producţie globală suplimentară in valoare de 15 milioane lei şi o producţie-marfă in valoare de 42 milioane lei. O vastă acţiune de diver­sificare a producţiei, de a­similare a unor noi tehno­logii cunoaşte în acest an uzina „Laminorul“ din Brăila. Intre altele, pină în prezent s-au asimilat tehno­logiile de laminare a oţelurilor late­, groase de la 40 X 25 mm la 90 X 40 mm, a oţelurilor late pentru arcuri, necesare autocamionului tip „Ro­man“ , este în curs de perfecţionare tehnologia de laminare a oţelului de rulmenţi. Succese de seamă se înregistrează şi în direcţia asimilării unor noi mărci de oţeluri ; în acest an s-au asimilat 16 mărci de oţeluri, ajungindu-se ca numărul total al a­­cestora să se ridice in prezent la 149 Condiţiile pedoclimatice din acest an impun MĂSURI SPECIALE PENTRU ÎNGRIJIREA SEMĂNATURILOR DE TOAMNA îndeplinirea sarcinilor mari care revin agriculturii in anul 1973 şi in următorii ani, subliniate pe larg la recenta Plenară a C.C. al P.C.R., im­pun, printre altele, un efort maxim pentru respectarea cu stricteţe a teh-­j­­nologiilor de lucru, întotdeauna agricultura s-a practi­cat in condiţiile oferite de natură, favorabile sau mai puţin favorabile. Cunoaştem condiţiile grele în care s-a muncit in această toamnă la se­mănatul griului, dificultăţile intim­­pinate la executarea arăturilor des­tinate culturilor­­ de primăvară. Dar greutăţile au fost­ învinse în cea mai mare parte , s-a insă­­minţat aproape întreaga supra­faţă prevăzută. Reliefind acest rezultat, trebuie să subliniem că el se datoreşte u­­tilizării intense a puternicei baze tehnico-mat­erile cu care este înzes­trată agricultura, ceea ce a făcut cu putinţă ca lucrările să fie executate in timp scurt, muncii harnice a zeci­lor d­e mii de mecanizatori, a coope­ratorilor şi lucrătorilor din I.A.S., ca­pacităţii organizatorice de care au dat dovadă organele de partid şi de stat. Din datele furnizate de staţiu­nile experimentale şi din constată­rile făcute pe teren rezultă că in majoritatea zonelor ţării griul se prezintă destul de bine. El se gă­seşte în diferite faze de vegetaţie du­pă timpul in care a fost însăminţat , a răsărit şi înfrăţit cel care a fost semănat mai devreme, iar acolo unde săminţa a fost pusă în pămînt ,în ultima perioadă are loc procesul de germinare. Faptul că nu peste tot griul are un stadiu corespunzător de dezvoltare impune să se intervină cu măsuri speciale, pe tot pa­rcursul toamnei şi iernii. Experienţa a demonstrat că obţi­nerea unor recolte mari de griu de­pinde în mare măsură şi de felul cum ne ocupăm de îngrijirea se­mănăturilor. Trebuie să avem în ve­dere atît înlăturarea unor cauze care ar putea împiedica creşterea sau ar duce chiar la pierderea plantelor, cit şi aplicarea unor măsuri speciale, bine cunoscute, de altfel, care să permită evoluţia normală a plantelor. Din prima grupă am în vedere, în mod special, măsurile menite să preîntâm­pine stagnarea apei pe semănături. Sondajele efectuate de către staţiu­nile experimentale au arătat că, in cea mai mare parte a ţării, solul este saturat şi apa rezultată din ploi sau zăpezi, dacă nu există pantă de scurgere, ar putea bălti la suprafa­ţa terenului, pe semănături. lată de ce se impune ca, indiferent dacă acum este sau nu apă pe cimp, să se facă şanţuri de scurgere care să pre­vină băltirile, fenomen care se in­­tilneşte de obicei la desprimăvărare. Specialiştii şi cadrele de conducere din unităţi cunosc unde există peri­col ca apa să stagneze pe semănă­turi. Se cere ca acum, cind timpul se menţine frumos, să ia măsuri pen­tru săparea de canale şi şanţuri. Cel mai mult trebuie acţionat in direcţia compensării unor neajun­suri determinate de condiţiile grele în care au fost executate însămin­­ţările de toamnă. In multe locuri nu s-a semănat pe terenurile care au fost­ rezervate iniţial culturii griului, ci acolo unde s-a putut.. Iată de ce se cere ca acum toţi specialiştii din agricultură, o dată cu analizarea stadiului de dezvoltare a culturilor — operaţiune care, la in­dicaţia Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, se face în aceste zile — să identifice pe fiecare solă în parte de îngră­şăminte au fost date la planta premergătoare. Pe această bază tre­buie să se stabilească şi planul de fertilizare suplimentară a semănătu­rilor. Cunoscind dozele utilizate la planta premer­gătoare sau îna­inte de semănat, ţinind seama de dezvoltarea plan­telor şi de evo­luţia vremii, se va putea face o fertilizare dife­renţiată şi efi- _________ cientă. In a­ceastă privinţă se impun citeva pre­cizări de care specialiştii din agri­cultură este bine să ţină seama. In mod obişnuit, o dată cu arătura de bază sau cu lucrările de pregă­tire a terenului pentru semănatul griului de toamnă, se introduce un set întreaga cantitate de îngrăşămin­te fosfatice şi pină la jumătate din doza de îngrăşăminte cu azot. Restul îngrăşămintelor cu azot se aplică ulterior, în „ferestrele“ iernii sau primăvara foarte timpuriu. Este o măsură avantajoasă, determinată pe de o parte din motive de organizare şi de aprovizionare, iar pe de alta pentru că asigură o eficienţă sporită, diferenţiind aplicarea îngrăşăminte­lor şi in funcţie de rezerva de Prof. Nicolae GIOSAN preşedintele Academiei de ştiinţe agricole şi silvice (Continuare în pag. a III-a) LA SOLICITAREA REDACŢIEI, PREŞEDINTELE ACADEMIEI DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI SILVICE EXPLICĂ NECESITATEA ACESTOR MASURI PENTRU ASIGURAREA DEZVOLTĂRII NORMALE A PLANTELOR

Next