Scînteia, decembrie 1972 (Anul 41, nr. 9347-9377)
1972-12-01 / nr. 9347
SCINTEIA — vineri 1 decembrie 1972 Să acţionăm energic si eficace, gospodăreşte si fără intirziere pentru pregătirea producţiei anului 1973 - an hotăritor in îndeplinirea angajamentului întregului popor: CINCINALUL ÎNAINTE DE TERIDEN!ăb. ' '■ ' 'sp . 98 • * w ................................. ............ Din primele zile, din primele luni ale anului viitor un ritm constant în realizarea planului Cadre de conducere din întreprinderi înfăţişează stadiul eşalonării producţiei, problemele care vor fi soluţionate pînă la sfîrşitul anului Eşalonarea echilibrată a sarcinilor de plan şi crearea tuturor condiţiilor organizatorice şi materiale pentru ca din primele zile, din prima lună, din primul trimestru ale anului viitor să se lucreze în ritm constant, la nivelul prevederilor maximale, constituie condiţii esenţiale pentru o activitate economică normală şi eficientă, avînd consecinţe pozitive asupra utilizării raţionale a capacităţilor de producţie, a forţei de muncă, a materiilor prime şi materialelor, asupra calităţii produselor. Dat fiind faptul că, pînă la începutul noului an, a mai rămas numai o lună, este clar că măsurile pentru programarea realizării ritmice a sarcinilor de producţie, pe toată întinderea anului viitor, trebuie definitivate grabnic, urmârindu-se finalizarea lor neîntîrziată. în legătură cu aspectele eşalonării judicioase a îndeplinirii planului pe anul 1973, aţi avut convorbiri cu conducătorii a trei unităţi industriale : Vasile Sadici, directorul Laminorului de tablă din Galaţi, Ivan Ianaciovici, director economic al C.E.I.L. Satu-Mare, Ion Geambaşu, directorul uzinei „Automatica" diin Bucureşti. La uzina „înfrăţirea“ din Oradea se fac tot mai mult remarcate rezultatele unui amplu şi susţinut proces de modernizare, de înnoire a fabricaţiei de maşini-unelte. In anul 1973, nu mai puţin de 25 la sută din numărul total de maşini-unelte care se execută in uzină sunt asimilate în ultimii doi ani. Primul produs care va intra în fabricaţia de serie in anul viitor este maşina de găurit cu coloană. Prin combinarea elementelor sale constructive, maşina se poate transforma după necesităţi în peste 70 de variante, satisfăcindu-se in acest mod o mare parte din necesităţile economiei la acest produs ; noua maşină asigură o creştere a productivităţii în exploatare faţă de tipurile ce se executau pînă în prezent. De asemenea, este în curs de asimilare o „familie“ de maşini universale de frezat pentru scule în trei tipodimensiuni. Unul dintre acestea, FUS- 22, este în fază de prototip omologat, iar FUS-25 şi FUS-32 se găsesc în etapa de finalizare a proiectului de execuţie. Inginerii Vasile Uivaroşan şi Csepregi Andrei sunt doi din cei care au conceput şi proiectat aceste maşini, (imaginea din dreapta sus). In conceperea lor s-a ţinut seama de noutăţile actuale in construcţia de maşini de frezat, mărindu-se gradul de universalizare prin adaptarea unei mese universale care inlocuieşte o masă fixă, o masă rotativă şi o masă inclinabilă. Un alt avantaj : cele trei capete de lucru ale maşinii sunt concepute in aşa fel incit trecerea de la o operaţie la alta este mult simplificată. Noile freze prelucrează metalul cu o precizie sporită, iar prin dispozitivul de comandă rapidă a avansului pe cele trei direcţii se scurtează timpii auxiliari de manevrare a maşinii pentru o poziţie de lucru. Intre cei care, in aceste zile, depun eforturi pentru realizarea in cit mai bune condiţii a prototipurilor se remarcă lăcătuşul Dezideriu Pop (fotografia din mijloc), frezorul Szakas Alexandru şi maistrul Otto Seckes (fotografia de jos). Obiectivul central al sectoarelor de concepţie şi de execuţie a prototipurilor este grăbirea asimilării acestor maşini de frezat universale în scopul introducerii lor in producţia de serie. C. CORNELIU Foto : S. Cristian FOTOCRONICA „ " Uzina isi mod continuu fabricaţia „Programarea asigură încărcarea raţională a capacităţilor de producţie“ — Care au fost elementele avute în vedere la programarea realizării ritmice a producţiei in anul 1973 ? — In întreprinderea noastră, eşalonarea realizării planului de producţie pe anul 1973 s-a efectuat prin prisma utilizării judicioase a fondului de timp, atit pe ansamblul întreprinderii, cit şi pe secţii şi ateliere. Aceasta, pe de o parte. Pe de altă parte, intrarea in funcţiune la capacitatea proiectată a unei noi instalaţii de zincare, în trimestrul II din anul 1973, influenţează pozitiv repartizarea sarcinilor de producţie pe trimestre. La sectorul de fabricaţie al tablei negre, care deţine ponderea în planul de producţie al uzinei şi in care nu intervin factorii amintiţi, proporţia de realizare a planului anual va fi de 26,7 la sută în trimestrul I, scăzind treptat pînă în ultimul trimestru al anului viitor, cind va fi de numai 23,7 la sută. Cu alte cuvinte, eşalonarea realizării sarcinilor de plan este bună şi ţine seama de capacităţile reale de producţie. — Pe ce se bazează afirmaţia că programarea fabricaţiei ţine seama de capacităţile reale de producţie ale întreprinderii ? — Pe faptul că am adoptat unele măsuri de îmbunătăţire a echilibrului cantitativ şi calitativ al nivelului producţiei în cele trei LAMINORUL DE TABLĂ-GALAŢI schimburi la sectoarele productive, generalizând schimbul II şi extinzînd schimbul III la sectorul maşini-unelte, ceea ce asigură realizarea unui coeficient de schimb de 2,6. Dar preocuparea noastră în acest domeniu va putea da roadele scontate numai prin îmbunătăţirea aprovizionării tehnico-materiale ; la ora actuală nu avem încă certitudinea asigurării integrale a unor materiale, cum ar fi aparatajele electrice de joasă tensiune (circa 50 la sută din necesar) şi anumite sortimente de profile. Şi, greu de inţeles, forurile de resort au intervenit în prea mică măsură pentru elucidarea problemelor legate de desfacerea unor sortimente tablă aliată cu importanţă valorică în plan, precum şî a sortimentului de tablă neagră la fondul pieţei. Cum s-a prevăzut realizarea, pe parcursul anului viitor, a indicatorilor de eficienţă ? — La aceşti indicatori s-a stabilit o dinamică corespunzătoare, concretizată printr-o creştere, de la lună la lună, a productivităţii muncii, prin reducerea, de la trimestru la trimestru, a cheltuielilor la 1 000 de lei producţie marfă. — Se cunosc sarcinile, modul în care ele au fost eşalonate, de către toţi lucrătorii, la locurile lor de muncă ? — Comitetul de partid, comitetul sindicatului, conducerea întreprinderii au luat măsuri ca toţi lucrătorii să cunoască sarcinile de plan pe 1973 şi, mai ales, pe cele din trimestrul I al anului viitor. Modalităţile concrete de realizare a acestora au fost dezbătute şi analizate la nivel de uzină, precum şi pe secţii şi schimburi. — Care sunt efectele pe care scontaţi să le obţineţi prin măsurile menite să asigure un ritm corespunzător, o bună eşalonare a realizării sarcinilor de producţie ? — Vom depăşi capacităţile de producţie proiectate cu peste 25 la sută. Concomitent, urmărim să realizăm peste 75 la sută din sporul de producţie pe seama creşterii productivităţii muncii. Astfel apreciem că vom realiza un plus de eficienţă economică care să ne permită restituirea la buget, sub formă de acumulări băneşti, în mai puţin de doi ani şi jumătate, a întregii valori a mijloacelor de producţie cu care am fost dotaţi. _______________________________________ (Urmare din pag. 1) apă acumulată in sol. Precipitaţiile care cad în perioada de toamnă-iarnă spală azotul uşor accesibil din stratul explorat de rădăcinile încă puţin dezvoltate ale griului. Ingrăşămintele cu azot şi în primul rind azotatul de amoniu, aplicate in „ferestrele“ iernii pe solul îngheţat sau la desprimăvărare, corectează deficienţa din sol, creind condiţii de nutriţie pentru creşterea şi înfrăţirea viguroasă a griului. In acest an, mai mult decit in cei precedenţi, ţinind seama de condiţiile in care s-a desfăşurat campania însămînţărilor de toamnă, aplicarea suplimentară de îngrăşăminte este o lucrare obligatorie. Ne putem aştepta ca in primăvară griul să fie expus, in măsură mai mare decit in anii obişnuiţi, foamei de azot. Situaţia poate fi îndreptată prin aplicarea, în completare, a dozei de îngrăşăminte cu azot. Pe măsura posibilităţilor e bine ca azotul să se dea sub formă de azotat de amoniu sau de nicrocalcar, care aduc în sol forme de azot direct accesibile. In lipsa acestora poate fi folosită şi ureea. Acţiunea de fertilizare, desfăşurată sub directa supraveghere a specialiştilor şi cu sprijinul cercetătorilor de la staţiunile experimentale, trebuie executată cu cea mai mare răspundere. Aşa cum s-a arătat, în această toamnă multe unităţi agricole au fost nevoite să insămînţeze suprafeţe mai mari de griu după cereale păioase, ceea ce favorizează înmulţirea unor dăunători specifici acestei culturi, cum este gindacul ghebos. înmulţirea lui a fost favorizată şi de condiţiile climatice din toamnă, larvele acestui dăunător apărînd încă la sfirşitul lunii septembrie. Pagubele provocate de acest dăunător semănăturilor au fost, în mare măsură, preîntîmpinate. Pentru prima dată în această toamnă au fost tratate cantităţi mai mari de seminţe cu noul produs românesc F. B.-7, ceea ce a asigurat protejarea plantelor răsărite sau în curs de răsărire. Din constatările efectuate în ultimul timp de către cercetătorii din staţiunile experimentale şi specialiştii din unităţile de producţie rezultă că pe suprafeţele unde s-au folosit seminţe tratate cu produsul amintit culturile sunt în afara oricărui pericol. Totuşi, avîndu-se în vedere că asemenea tratamente în unele locuri nu s-au aplicat corect, specialiştii trebuie să vegheze permanent, să se convingă la faţa locului dacă se întrezăreşte atacul dăunătorilor. In caz că aceştia atacă, este necesar să se intervină cu prăfuiri, folosindu-se preparatele cunoscute de către specialişti şi care au fost asigurate in cantităţi îndestulătoare. Datorită muncii harnice a mecanizatorilor, a celorlalţi lucrători din agricultură, a îndrumării tehnice competente primite din partea specialiştilor şi a activităţii organizatorice desfăşurate de organele de partid şi de stat, au fost puse bazele producţiei de griu din anul viitor. Trebuie să ne gindim de pe acum şi nu numai să ne gindim, ci să acţionăm concret pentru asigurarea unor recolte mari şi la celelalte culturi. La porumb, aşa cum s-a subliniat la recenta Plenară a C.C. al P.C.R., urmează să obţinem, nn 1973, o producţie totală de 10 milioane tone. Faptul că încă de pe acum solul are o mare rezervă de umiditate constituie un mare avantaj. Trebuie să se intervină cu ceea ce depinde de noi, de oameni, pentru a spori recoltele , respectarea corectă a tehnologiilor specifice fiecărei culturi. Ce putem şi ce trebuie să facem acum ? In primul rînd se impune să se acorde atenţie maximă efectuării arăturilor de toamnă pe suprafeţele prevăzute a se insămînţa în primăvară. Cercetările efectuate în staţiunile experimentale, practica şi experienţa unităţilor agricole au arătat că arăturile de toamnă sint hotărîtoare pentru obţinerea unor recolte mari la culturile ce se însămînţează in primăvară. Executarea lor pe toate suprafeţele prevăzute este o problemă economică de cea mai mare însemnătate. Nu putem admite amînarea lor pentru primăvară, deoarece aceasta înseamnă pierderi de recoltă. Orice efort care se face acum este răsplătit prin sporurile substanţiale de recoltă ce se obţin. Timpul se menţine bun, incit se poate lucra la arături. Dar terenul se poate ara chiar şi atunci cind este îngheţat la suprafaţă sau amorţit, cum se spune. Sunt şi alte argumente care pledează pentru executarea acestei lucrări. Pămîntul intră în iarnă cu exces de umiditate. Chiar dacă va exista puţină zăpadă, precipitaţiile obişnuite din lunile de iarnă vor menţine umiditatea solului. In cazul neexecutării arăturilor de toamnă, nu se va putea intra pe teren pentru a însămînţa la timp culturile timpurii : mazăre, sfeclă de zahăr, plante furajere etc. Chiar dacă la arat vor rezulta brazde sub formă de curele, în cursul iernii va avea loc aerarea solului, iar îngheţul şi dezgheţul vor provoca mărunţirea pămintului. In felul acesta, semănatul culturilor timpurii va putea începe la momentul indicat, va exista siguranţa obţinerii unor recolte mari. Ocupîndu-ne de producţia anului viitor, trebuie să avem mai multă grijă pentru săminţă. In acest an s-a produs întreaga cantitate de seminţe necesare agriculturii în anul ce vine, iar însuşirile lor biologice sunt mai bune. Trebuie avut în vedere că şi loturile Semincere, în multe cazuri, au fost recoltate cu umiditate ridicată, ceea ce poate dăuna calităţii seminţelor respective. De aceea, se pune problema condiţionării lor cu cea mai mare urgenţă. Trebuie luate asemenea măsuri de păstrare, incit să se prevină pierderea facultăţii germinative şi a celorlalte însuşiri ale seminţelor. De asemenea, s-au asigurat cantităţile necesare de cartofi de soi care permit reînnoirea periodică a seminţei. Dar atit recoltatul lor, cit şi insilozarea s-au făcut în condiţii foarte grele. Aceasta impune ca specialiştii să controleze permanent silozurile pentru a preveni la timp degradarea tuberculilor, altfel am putea avea surprize cu urmări dintre cele mai grele. Am enumerat citeva din principalele probleme legate de îngrijirea semănăturilor şi pregătirea recoltei la celelalte culturi. Trebuie să asigurăm, în continuare, cele mai bune condiţii pentru dezvoltarea semănăturilor, ceea ce depinde acum, in cea mai mare măsură, de specialiştii din agricultură. Ei trebuie să vegheze permanent asupra modului cum evoluează semănăturile, să indice cu precizie şi responsabilitate ce lucrări să se execute pentru a obţine recolte mari în anul ce vine. Îngrijirea semănăturilor de toamnă „Fiecare sector, fiecare muncitor îşi cunoaşte sarcinile“ — Cum s-a programat producţia anului viitor ? — In primele două trimestre se va fabrica 50,2 la sută din producţia planificată pentruanul 1973. La fel de judicios au fost defalcaţi şi indicatorii de eficienţă economică. Bunăoară, nivelul cheltuielilor planificate la 1 000 lei producţie-marfă este in medie, anul viitor, de 832 lei. Or, în primul trimestru se prevede ca mărimea lui să fie de 830 lei, aceasta urmînd să scadă progresiv, pînă în trimestrul IV, cind va fi de 822 lei. Cum se vede, scontăm să obţinem în medie cheltuieli mai reduse decit cele planificate. — Dar in ce priveşte eşalonarea sarcinilor de producţie pe luni, în cadrul trimestrelor, ce ne puteţi spune ? — Aceasta este o problemă mai dificilă. Doar cu 20 de zile inainte de începerea fiecărui trimestru defalcăm programul de producţie pe luni. Programul de lucru lunar se corectează cu citeva zile înainte de începerea perioadei respective, în funcţie de schimbările de sortimentaţie solicitate, în ultimul moment, de beneficiari. In acest context, doresc să menţionez propunerea noastră, care în principiu a fost aprobată de minister, de a ni se acorda nouă dreptul să decidem asupra bunei așezări a sarcinilor C.E.I.L.-SATU-MARE trimestriale în unităţi fizice, la cererea şi cu acordul beneficiarilor, asigurîndu-se îndeplinirea integrală a sarcinilor la export şi la fondul pieţei. — Eşalonarea fabricaţiei s-a făcut numai la nivelul întreprinderii, ori s-a mers în adîncime, pe sectoare, secţii pînă la locurile de muncă ? — Repartizarea sarcinilor de plan pe trimestre s-a făcut detaliat, pe sectoarele de exploatare, industrializare, prelucrare, pînă la nivel de unităţi, secţii, ateliere, schimburi şi echipe, lucru ce a fost întru totul posibil în condiţiilecunoaşterii incăs.din luna iulie a.c. » pîâmilui‘pe anin 1973. — Ce măsuri s-au luat pentru garantarea respectării eşalonării stabilite ? — S-a elaborat un program de măsuri tehnico-organizatorice care vizează : creşterea productivităţii muncii, generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III. In acest fel, în 1973, vor fi atinge un coeficient de schimb de 2,2, faţă de 1,9 ş 2 cit este în prezent. Alte măsuri privesc îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie, dozarea judicioasă a potenţialului de muncă între schimburi, întărirea asistenţei tehnice la locurile de muncă, conform unui grafic, pe schimburi, precum şi concentrarea rezolvării problemelor economico-financiare la nivelul combinatului. — Scontaţi că veţi respecta, de la bun început, programul de fabricaţie aşa cum s-a stabilit ? — Nici nu încape îndoială. Primele loturi de mobilă ce vor fi livrate în anul 1973 au fost lansate în producție la începutul lui noiembrie a.c. PAGINA 3 „70 la sută din comenzile primului trimestru in fabricaţ . Dat fiind faptul că ponderea principală in producţia uzinei o deţin unicatele, o programare ritmică a fabricaţiei, care să asigure utilizarea uniformă a capacităţilor, necesită nominalizarea din vreme a sarcinilor de plan. Care este situaţia în acest domeniu la ora actuală ? — Dispunem în momentul de faţă de comenzi care depăşesc chiar sarcinile de plan pentru anul 1973. Am reuşit deci să asigurăm nominalizarea integrală a fabricaţiei pe primele trei trimestre şi să cunoaştem comenzile principale ce vor fi executate in trimestrul IV. Considerăm că am efectuat o repartizare relativ egală a sarcinilor de plan pe trimestre, cu excepţia trimestrului IV, în care am prevăzut o creştere mai mare, intrucit urmează să mărim prin autoutilare capacitatea de producţie pe spaţiile existente in secţiile primare. Nu am reuşit însă să facem o eşalonare fizică, concretă a comenzilor decit pentru trimestrul I, deoarece prelucrarea documentaţiilor este încă in curs şi se va termina în citeva luni. — Este realmente necesar un timp atit de îndelungat pentru prelucrarea documentaţiilor ? — Da. Şi aceasta, pentru că, în cele mai multe cazuri, proiectanţii nu ţin seama de „AUTOMATICA“ - BUCUREŞTI posibilităţile concrete de realizare existente in uzină, nu propun cele mai potrivite soluţii tehnice şi tehnologice. Iar faptul că proiectarea instalaţiilor de automatizare se face de către zeci de unităţi de proiectare frînează intensificarea activităţii de tipizare a schemelor de automatizare. Nu intimplător, pină acum nu am căzut de acord cu furnizorii de aparataje de joasă tensiune asupra unor termene de livrare. — In ce mod aţi eşalonat eforturile de realizare a indicatorilor de eficienţă economică şi ce probleme trebuie rezolvate în acest domeniu ? if»UÎW — Cit priveşte productivitatea muncii, lucrurile sint clare ; intrucit şi in anul 1973 vom avea acelaşi număr de salariaţi ca în anul acesta! InSeamnă că întregul spor al producţiei va fi obţinut, încă de la inceiput, pe seama creşterii productivităţii muncii. In consecinţă productivitatea muncii va avea aceeaşi dinamică cu producţia globală. La indicatorii cheltuieli de producţie şi beneficii nu am putut eşalona deocamdată realizarea lor pentru că aceasta depinde de rezultatele prelucrării documentaţiei şi de structura de plan a trimestrului. — Cum v-aţi pregătit pentru a respecta, din prima lună, din primul trimestru, eşalonarea stabilită în realizarea producţiei ? — Concret, s-a indicat serviciilor de concepţie şi de pregătire a fabricaţiei să-şi concentreze eforturile spre prelucrarea documentaţiilor şi întocmirea programelor de producţie. In prezent, sunt lansate în producţie circa 70 la sută din comenzile ce vor fi executate în trimestrul I, mai precis cele care vor fi realizate în ianuarie şi februarie, urmînd ca în scurt timp să încheiem pregătirile primului trimestru. Cum se vede, in privinţa eşalonării producţiei anului viitor, în strinsă concordanţă cu cerinţele majore ale economiei, cu necesitatea încărcării raţionale a maşinilor şi utilajelor, in unităţile unde am efectuat ancheta noastră s-au rezolvat o mare parte dintre probleme. Dar nu e mai puţin adevărat că mai sunt încă multe de făcut în acest domeniu, in vederea realizării exemplare a planului in anul viitor. Modul în care trebuie privită problema eşalonării fabricaţiei a fost foarte clar precizat la Plenara C.C. al P.C.R. şi întreaga activitate de pregătire a producţiei anului 1973 trebuie să se desfăşoare in lumina acestor indicaţii, asigurîndu-se o bună aşezare a planului pe trimestre şi luni, în vederea realizării tuturor prevederilor maximale ale planului pe 1973. Convorbiri consemnate de Tudorel OANCEA, Octav GRUMEZA, Corneliu CÂRLAN