Scînteia, decembrie 1972 (Anul 41, nr. 9347-9377)

1972-12-01 / nr. 9347

SCINTEIA — vineri 1 decembrie 1972 Să acţionăm energic si eficace, gospodăreşte si fără intirziere pentru pregătirea producţiei anului 1973 - an hotăritor in îndeplinirea angajamentului întregului popor: CINCINALUL ÎNAINTE DE TERIDEN!­ăb­. ' '■ ' 's­p . 98 • * w ................................. ............ Din primele zile, din primele luni ale anului viitor­­ un ritm constant în realizarea planului Cadre de conducere din întreprinderi înfăţişează stadiul eşalonării producţiei, problemele care vor fi soluţionate pînă la sfîrşitul anului Eşalonarea echilibrată a sarcinilor de plan şi crearea tuturor condiţiilor organiza­torice şi materiale pentru ca din primele zile, din prima lună, din primul trimestru ale anului viitor să se lucreze în ritm constant, la nivelul prevederilor maximale, constituie condiţii esenţiale pentru o activitate economică normală şi eficientă, avînd consecinţe pozitive asupra utilizării raţionale a capacităţilor de producţie, a forţei de muncă, a materiilor prime şi materialelor, asupra calităţii produselor. Dat fiind faptul că, pînă la începutul noului an, a mai rămas numai o lună, este clar că măsurile pentru programarea realizării ritmice a sarcinilor de producţie, pe toată­ întinderea anului viitor, trebuie definitivate grabnic, urmârindu-se finalizarea lor neîntîrziată. în legătură cu aspectele eşalonării judicioase a îndeplinirii planului pe anul 1973, aţi avut convorbiri cu conducătorii a trei unităţi industriale : Vasile Sadici, direc­torul Laminorului de tablă din Galaţi, Ivan Ianaciovici, director economic al C.E.I.L. Satu-Mare, Ion Geambaşu, directorul uzinei „Automatica" diin Bucureşti. La uzina „înfrăţirea“ din Oradea se fac tot mai mult remarcate rezultatele unui amplu şi susţinut proces de modernizare, de înnoire a fabricaţiei de maşini-unelte. In anul 1973, nu mai puţin de 25 la sută din numărul total de maşini-unelte care se execută in uzină sunt a­­similate în ultimii doi ani. Primul produs care va in­tra în fabricaţia de serie in anul viitor este maşina de găurit cu coloană. Prin combinarea elementelor sale constructive, maşina se poate transforma după necesităţi în peste 70 de variante, satisfăcindu-se in acest mod o mare parte din necesităţile economiei la acest produs ; noua ma­şină asigură o creştere a productivităţii în exploa­tare faţă de tipurile ce se executau pînă în pre­zent. De asemenea, este în curs de asimilare o „fa­milie“ de maşini univer­sale de frezat pentru scule în trei tipodimensiuni. Unul dintre acestea, FUS- 22, este în fază de proto­tip omologat, iar FUS-25 şi FUS-32 se găsesc în etapa de finalizare a pro­iectului de execuţie. Ingi­nerii Vasile Uivaroşan şi Csepregi Andrei sunt doi din cei care au conceput şi proiectat aceste maşini, (imaginea din dreapta sus). In conceperea lor s-a ţinut seama de nou­tăţile actuale in construc­ţia de maşini de frezat, mărindu-se gradul de u­­niversalizare prin adap­tarea unei mese univer­sale care inlocuieşte o masă fixă, o masă ro­tativă şi o masă in­­clinabilă. Un alt avan­taj : cele trei capete de lucru ale maşinii sunt concepute in aşa fel incit trecerea de la o operaţie la alta este mult simpli­ficată. Noile freze prelu­crează metalul cu o preci­zie sporită, iar prin dispo­zitivul de comandă rapi­dă a avansului pe cele trei direcţii se scurtează tim­pii auxiliari de manevrare a maşinii pentru o poziţie de lucru. Intre cei care, in aceste zile, depun efor­turi pentru realizarea in cit mai bune condiţii a prototipurilor se remarcă lăcătuşul Dezideriu Pop (fotografia din mijloc), frezorul Szakas Alexan­dru şi maistrul Otto Sec­­kes (fotografia de jos). Obiectivul central al sec­toarelor de concepţie şi de execuţie a prototipuri­lor este grăbirea asimilă­rii acestor maşini de fre­zat universale în scopul introducerii lor in pro­ducţia de serie. C. CORNELIU Foto : S. Cristian FOTOCRONICA „ " U­zina isi mod continuu fabricaţia „Programarea asigură încărcarea raţională a capaci­tăţilor de producţie“ — Care au fost elementele avute în vedere la programarea realizării ritmice a producţiei in anul 1973 ? — In întreprinderea noastră, eşalonarea realizării planului de producţie pe anul 1973 s-a efectuat prin prisma utilizării judicioase a fondului de timp, atit pe ansamblul între­prinderii, cit şi pe secţii şi ateliere. Aceasta, pe­ de o parte. Pe de altă parte, intrarea in funcţiune la capacitatea proiectată a unei noi instalaţii de zincare, în trimestrul II din anul 1973, influenţează pozitiv repartizarea sarci­nilor de producţie pe trimestre. La sectorul de fabricaţie al tablei negre, care de­ţine ponderea în planul de producţie al uzi­nei şi in care nu intervin factorii amintiţi, proporţia de realizare a planului anual va fi de 26,7 la sută în trimestrul I, scăzind trep­tat pînă în ultimul trimestru al anului viitor, cind va fi de numai 23,7 la sută. Cu alte cu­vinte, eşalonarea realizării sarcinilor de plan este bună şi ţine seama de capacităţile reale de producţie. — Pe ce se bazează afirmaţia că progra­marea fabricaţiei ţine seama de capacităţile reale de producţie ale întreprinderii ? — Pe faptul că am adoptat unele măsuri de îmbunătăţire a echilibrului cantitativ şi calitativ al nivelului producţiei în cele trei LAMINORUL DE TABLĂ-GALAŢI schimburi la sectoarele productive, generali­zând schimbul II şi extinzînd schimbul III la sectorul maşini-unelte, ceea ce asigură realizarea unui coeficient de schimb de 2,6. Dar preocuparea noastră în acest domeniu va putea da roadele scontate numai prin îmbunătăţirea aprovizionării tehnico-mate­­riale ; la ora actuală nu avem încă certitudi­nea asigurării integrale a unor materiale, cum ar fi aparatajele electrice de joasă ten­siune (circa 50 la sută din necesar) şi anu­mite sortimente de profile. Şi, greu de inţe­­les, forurile de resort au intervenit în prea mică măsură pentru elucidarea problemelor­ legate de desfacerea unor­­ sortimente tablă aliată cu importanţă valorică în plan,­­ precum şî a sortimentului de tablă neagră la fondul pieţei.­­ Cum s-a prevăzut realizarea, pe par­cursul anului viitor, a indicatorilor de efi­cienţă ? — La aceşti indicatori s-a stabilit o di­namică corespunzătoare, concretizată prin­­tr-o creştere, de la lună la lună, a produc­tivităţii muncii, prin reducerea, de la tri­mestru la trimestru, a cheltuielilor la 1 000 de lei producţie marfă. — Se cunosc sarcinile, modul în care ele au fost eşalonate, de către toţi lucrătorii, la locurile lor de muncă ? — Comitetul de partid, comitetul sindica­tului, conducerea întreprinderii au luat mă­suri ca toţi lucrătorii să cunoască sarcinile de plan pe 1973 şi, mai ales, pe cele din tri­mestrul I al anului viitor. Modalităţile con­crete de realizare a acestora au fost dezbă­tute şi analizate la nivel de uzină, precum şi pe secţii şi schimburi. — Care sunt efectele pe care scontaţi să le obţineţi prin măsurile menite să asigure un ritm corespunzător, o bună eşalonare a realizării sarcinilor de producţie ? — Vom depăşi capacităţile de producţie proiectate cu peste 25 la sută. Concomitent, urmărim să realizăm peste 75 la sută din sporul de producţie pe seama creşterii pro­ductivităţii muncii. Astfel apreciem că vom realiza un plus de eficienţă economică care să ne permită restituirea la buget, sub for­mă de acumulări băneşti, în mai puţin de doi ani şi jumătate, a întregii valori a mijloacelor de producţie cu care am fost dotaţi. _______________________________________ (Urmare din pag. 1) apă acumulată in sol. Precipi­taţiile care cad în perioada de toamnă-iarnă spală azotul uşor accesibil din stratul explorat de rădăcinile încă puţin dezvoltate ale griului. Ingrăşămintele cu azot şi în primul rind azotatul de amoniu, apli­cate in „ferestrele“ iernii pe solul îngheţat sau la desprimăvărare, co­rectează deficienţa­­ din sol, creind condiţii de nutriţie pentru creş­terea şi înfrăţirea viguroasă a griului. In acest an, mai mult decit in cei precedenţi, ţinind seama de condiţiile in care s-a desfăşurat cam­pania însămînţărilor de toamnă, apli­carea suplimentară de îngrăşăminte este o lucrare obligatorie. Ne putem aştepta ca in primăvară griul să fie expus, in măsură mai mare decit in anii obişnuiţi, foamei de azot. Situa­ţia poate fi îndreptată prin aplicarea, în completare, a dozei de îngrăşămin­te cu azot. Pe măsura posibilităţilor e bine ca azotul să se dea sub formă de azotat de amoniu sau de nicrocalcar, care aduc în sol forme de azot direct accesibile. In lipsa acestora poate fi folosită şi ureea. Acţiunea de fer­tilizare, desfăşurată sub directa supraveghere a specialiştilor şi cu sprijinul cercetătorilor de la sta­ţiunile experimentale, trebuie execu­tată cu cea mai mare răspundere. Aşa cum s-a arătat, în această toamnă multe unităţi agricole au fost nevoite să insămînţeze suprafeţe mai mari de griu după cereale păioase, ceea ce favorizează în­mulţirea unor dăunători specifici acestei culturi, cum este gindacul ghebos. înmulţirea lui a fost favo­rizată şi de condiţiile climatice din toamnă, larvele acestui dăunător apărînd încă la sfirşitul lunii sep­tembrie. Pagubele provocate de acest dăunător semănăturilor au fost, în mare măsură, preîntîmpinate. Pen­tru prima dată în această toam­nă au fost tratate cantităţi mai mari de seminţe cu noul pro­dus românesc F. B.-7, ceea ce a asigurat protejarea plantelor ră­sărite sau în curs de răsărire. Din constatările efectuate în ultimul timp de către cercetătorii din sta­ţiunile experimentale şi specialiştii din unităţile de producţie rezultă că pe suprafeţele unde s-au folosit se­minţe tratate cu produsul amintit culturile sunt în afara oricărui pe­ricol. Totuşi, avîndu-se în vedere că asemenea tratamente în unele locuri nu s-au aplicat corect, specialiştii tre­buie să vegheze permanent, să se convingă la faţa locului dacă se în­trezăreşte atacul dăunătorilor. In caz că aceştia atacă, este necesar să se intervină cu prăfuiri, folosindu-se preparatele cunoscute de către spe­cialişti şi care au fost asigurate in cantităţi îndestulătoare. Datorită muncii harnice a meca­nizatorilor, a celorlalţi lucrători din agricultură, a îndrumării tehnice competente primite din partea spe­cialiştilor şi a activităţii organiza­torice desfăşurate de organele de partid şi de stat, au fost puse bazele producţiei de griu din a­­nul viitor. Trebuie să ne gin­­dim de pe acum şi nu numai să ne gindim, ci să acţionăm concret pentru asigurarea unor recolte mari şi la celelalte culturi. La porumb, aşa cum s-a subliniat la recenta Plenară a C.C. al P.C.R., urmează să obţinem, nn­ 1973, o producţie totală de 10 mi­lioane tone. Faptul că încă de pe a­­cum solul are o mare rezervă de umi­ditate constituie un mare avantaj. Trebuie să se intervină cu ceea ce depinde de noi, de oameni, pentru a spori recoltele , respectarea corectă a tehnologiilor specifice fiecărei cul­turi. Ce putem şi ce trebuie să facem acum ? In primul rînd se impune­ să se acorde atenţie maximă efectuării ară­turilor de toamnă pe suprafeţele pre­văzute a se insămînţa în primăvară. Cercetările efectuate în staţiunile ex­perimentale, practica şi experienţa unităţilor agricole au arătat că ară­turile de toamnă sint hotărîtoare pentru obţinerea unor recolte mari la culturile ce se însămînţează in pri­măvară. Executarea lor pe toate su­prafeţele prevăzute este o problemă economică de cea mai mare însemnă­tate. Nu putem admite amînarea lor pentru primăvară, deoarece aceasta înseamnă pierderi de recoltă. Orice efort care se face acum este răs­plătit prin sporurile substanţiale de recoltă ce se obţin. Timpul se menţine bun, incit se poate lucra la arături. Dar terenul se poate ara chiar şi atunci cind este îngheţat la suprafaţă sau amorţit, cum se spune. Sunt şi alte argumente care pledează pentru executarea acestei lucrări. Pă­­mîntul intră în iarnă cu exces de u­­miditate. Chiar dacă va exista puţină zăpadă, precipitaţiile obişnuite din lunile de iarnă vor menţine umidita­tea solului. In cazul neexecutării a­­răturilor de toamnă, nu se va putea intra pe teren pentru a însămînţa la timp culturile timpurii : mazăre, sfe­clă de zahăr, plante furajere etc. Chiar dacă la arat vor rezulta brazde sub formă de curele, în cursul iernii va avea loc aerarea solului, iar în­gheţul şi dezgheţul vor provoca mă­­runţirea pămintului. In felul acesta, semănatul culturilor timpurii va pu­tea începe la momentul indicat, va exista siguranţa obţinerii unor re­colte mari. Ocupîndu-ne de producţia anului viitor, trebuie să avem mai multă grijă pentru săminţă. In acest an s-a produs întreaga cantitate de seminţe necesare agriculturii în anul ce vine, iar însuşirile lor biologice sunt mai bune. Trebuie avut în vedere că şi loturile Semincere, în multe cazuri, au fost recoltate cu umiditate ridi­cată, ceea ce poate dăuna calităţii seminţelor respective. De aceea, se pune problema condiţionării lor cu cea mai mare urgenţă. Trebuie luate asemenea măsuri de păstrare, incit să se prevină pierderea facul­tăţii germinative şi a celorlalte în­suşiri ale seminţelor. De asemenea, s-au asigurat cantităţile necesare de cartofi de soi care permit reînnoirea periodică a seminţei. Dar atit recol­tatul lor, cit şi insilozarea s-au făcut în condiţii foarte grele. Aceasta impu­ne ca specialiştii să controleze per­manent silozurile pentru a preveni la timp degradarea tuberculilor, altfel am putea avea surprize cu urmări dintre cele mai grele. Am enumerat citeva din principa­lele probleme legate de îngrijirea se­mănăturilor şi pregătirea recoltei la celelalte culturi. Trebuie să asigu­răm, în continuare, cele mai bune condiţii pentru dezvoltarea semă­năturilor, ceea ce depinde acum, in cea mai mare măsură, de spe­cialiştii din agricultură. Ei tre­buie să vegheze permanent asupra modului cum evoluează semănăturile, să indice cu precizie şi responsabi­litate ce lucrări să se execute pentru a obţine recolte mari în anul ce vine. Îngrijirea semănăturilor de toamnă „Fiecare sector, fiecare muncitor îşi cunoaşte sarcinile“ — Cum s-a programat producţia anului viitor ? — In primele două trimestre se va fa­brica 50,2 la sută din producţia planificată pentru­­anul 1973. La fel de judicios au fost defalcaţi şi indicatorii de eficienţă econo­mică. Bunăoară, nivelul cheltuielilor planifi­cate la 1 000 lei producţie-marfă este in me­die, anul viitor, de 832 lei. Or, în primul tri­mestru se prevede ca mărimea lui să fie de 830 lei, aceasta urmînd să scadă progresiv, pînă în trimestrul IV, cind va fi de 822 lei. Cum se vede, scontăm să obţinem în medie cheltuieli mai reduse decit cele planificate. — Dar in ce priveşte eşalonarea sarcinilor de producţie pe luni, în cadrul trimestrelor, ce ne puteţi spune ? — Aceasta este o problemă mai dificilă. Doar cu 20 de zile ina­inte de începerea fie­cărui trimestru defalcăm programul de pro­ducţie pe luni. Programul de lucru lunar se corectează cu citeva zile înainte de înce­perea perioadei respective, în funcţie de schimbările de sortimentaţie solicitate, în ultimul moment, de beneficiari. In acest context, doresc să menţionez propunerea noastră, care în principiu a fost aprobată de minister, de a ni se acorda nouă dreptul să decidem asupra bunei așezări a sarcinilor C.E.I.L.-SATU-MARE trimestriale în unităţi fizice, la cererea şi cu acordul beneficiarilor, asigurîndu-se în­deplinirea integrală a sarcinilor la export şi la fondul pieţei. — Eşalonarea fabricaţiei s-a făcut numai la nivelul întreprinderii, ori s-a mers în adîncime, pe sectoare, secţii pînă la locu­rile de muncă ? — Repartizarea sarcinilor de plan pe tri­mestre s-a făcut detaliat, pe sectoarele de exploatare, industrializare, prelucrare, pînă la nivel de unităţi, secţii, ateliere, schim­buri şi echipe, lucru ce a fost întru totul po­sibil în condiţiile­­cunoaşterii incăs.din luna iulie a.c. » pîâmilui‘pe anin­ 1973. — Ce măsuri s-au luat pentru garan­tarea respectării eşalonării stabilite ? — S-a elaborat un program de măsuri tehnico-organizatorice care vizează : creşterea productivităţii muncii, generalizarea schim­bului II şi extinderea schimbului III. In acest fel, în 1973, vor fi atinge un coeficient de schimb de 2,2, faţă de 1,9 ş 2 cit este în prezent. Alte măsuri privesc îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie, dozarea judi­cioasă a potenţialului de muncă între schim­buri, întărirea asistenţei tehnice la locurile de muncă, conform unui grafic, pe schim­buri, precum şi concentrarea rezolvării pro­blemelor economico-financiare la nivelul combinatului. — Scontaţi că veţi respecta, de la bun în­ceput, programul de fabricaţie aşa cum s-a stabilit ? — Nici nu încape îndoială. Primele loturi de mobilă ce vor fi livrate în anul 1973 au fost lansate în producție la începutul lui noiembrie a.c. PAGINA 3 „70 la sută din comenzile primului trimestru in fabricaţ . Dat fiind faptul că ponderea principală in producţia uzinei o deţin unicatele, o pro­gramare ritmică a fabricaţiei, care să asigure utilizarea uniformă a capacităţilor, necesită nominalizarea din vreme a sarcinilor de plan. Care este situaţia în acest domeniu la ora actuală ? — Dispunem în momentul de faţă de co­menzi care depăşesc chiar sarcinile de plan pentru anul 1973. Am reuşit deci să asigu­răm nominalizarea integrală a fabricaţiei pe primele trei trimestre şi să cunoaştem co­menzile principale ce vor­­ fi executate in trimestrul IV. Considerăm că am efectuat o repartizare relativ egală a sarcinilor de plan pe trimestre, cu excepţia trimestrului IV, în care am prevăzut o creştere mai mare, intru­­cit urmează să mărim prin autoutilare capa­citatea de producţie pe spaţiile existente in secţiile primare. Nu am reuşit însă să facem o eşalonare fizică, concretă a comenzilor de­cit pentru trimestrul I, deoarece prelucrarea documentaţiilor este încă in curs şi se va termina în citeva luni. — Este realmente necesar un timp atit de îndelungat pentru prelucrarea documenta­ţiilor ? — Da. Şi aceasta, pentru că, în cele mai multe cazuri, proiectanţii nu ţin seama de „AUTOMATICA“ - BUCUREŞTI posibilităţile concrete de realizare existente in uzină, nu propun cele mai potrivite so­luţii tehnice şi tehnologice. Iar faptul că pro­iectarea instalaţiilor de automatizare se face de către zeci de unităţi de proiectare frînează intensificarea activităţii de tipizare a sche­melor de automatizare. Nu intimplător, pină acum nu am căzut de acord cu furnizorii de aparataje de joasă tensiune asupra unor ter­mene de livrare. — In ce mod aţi eşalonat eforturile de rea­lizare a indicatorilor de eficienţă economică şi ce probleme trebuie rezolvate în acest do­meniu ? if»UέW — Cit priveşte productivitatea muncii, lu­crurile sint clare ; intrucit şi in anul 1973 vom avea acelaşi număr de salariaţi ca în anul acesta! InSeamnă că întregul spor al producţiei va fi obţinut, încă de la inceiput, pe seama creşterii productivităţii muncii. In consecinţă productivitatea muncii va avea a­­ceeaşi dinamică cu producţia globală. La indicatorii cheltuieli de producţie şi beneficii nu am putut eşalona deocamdată realizarea lor pentru că aceasta depinde de rezultatele prelucrării documentaţiei şi de structura de plan a trimestrului. — Cum v-aţi pregătit pentru a­ respecta, din prima lună, din primul trimestru, eşalo­narea stabilită în realizarea producţiei ? — Concret, s-a indicat serviciilor de con­cepţie şi de pregătire a fabricaţiei să-şi con­centreze eforturile spre prelucrarea docu­mentaţiilor şi întocmirea programelor de pro­ducţie. In prezent, sunt lansate în producţie circa 70 la sută din comenzile ce vor fi exe­cutate în trimestrul I, mai precis cele care vor fi realizate în ianuarie şi februarie, ur­mînd ca în scurt timp să încheiem pregăti­rile primului trimestru. Cum se vede, in privinţa eşalonării producţiei anului viitor, în strinsă concordanţă cu cerinţele majore ale economiei, cu necesitatea încărcării raţionale a maşinilor şi uti­lajelor, in unităţile unde am efectuat ancheta noastră s-au rezolvat o mare parte dintre probleme. Dar nu e mai puţin adevărat că mai sunt încă multe de făcut în acest domeniu, in vederea realizării exemplare a planului in anul viitor. Modul în care trebuie privită problema eşalonării fabricaţiei a fost foarte clar precizat la Plenara C.C. al P.C.R. şi întreaga activitate de pregătire a producţiei anului 1973 trebuie să se desfăşoare in lumina acestor indicaţii, asigurîndu-se o bună aşezare a planului pe trimestre şi luni, în vederea realizării tuturor prevederilor maximale ale planului pe 1973. Convorbiri consemnate de Tudorel OANCEA, Octav GRUMEZA, Corneliu CÂRLAN

Next