Scînteia, decembrie 1972 (Anul 41, nr. 9347-9377)
1972-12-07 / nr. 9353
Pentru înfăptuirea exemplară a programului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. RĂSPUNDEREA CLAR DEFINITA CONTROLUL EXIGENT GARANTEAZA CRESTEREA CALITATIVA A ÎNTREGII ACTIVITATI economice si sociale Documentele de remarcabilă importanţă principială şi practică adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 20-21 noiembrie constituie pentru toţi comuniştii, pentru întregul nostru popor un amplu program de muncă, al cărui ţel, cu claritate exprimat, este mobilizarea tuturor energiilor creatoare ale naţiunii in vederea îndeplinirii în cele mai bune condiţii a obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. şi Conferinţa Naţională a partidului, a marelui obiectiv al întrecerii socialiste care cuprinde toată ţara : cincinalul Înainte de termen ! Prin indicaţiile şi sarcinile cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin hotărîrile adoptate de plenara C.C. al P.C.R., prin legile votate de Marea Adunare Naţională în sesiunea care a urmat plenarei, s-a creat cadrul fertil, deosebit de mobilizator, atît sub aspect politic, organizatoric, cit şi legislativ, al desfăşurării unei activităţi economice eficiente, al aşezării judicioase şi realizării întocmai a planului de producţie pe anul 1973, an hotărîtor în marea întrecere pentru devansarea prevederilor cincinalului. Astfel, consecvent politicii sale, modului său de a acţiona, de a soluţiona cu eficacitate problemele construirii societăţii soialiste multilateral dezvoltate, partidul nostru, o dată cu jalonarea unui program concret de muncă, a luat măsurile corespunzătoare pentru înfăptuirea lui. Caracteristica dominantă a acestui complex de măsuri este perfecţionarea în continuare a exercitării de către organele şi organizaţiile de partid a rolului lor conducător în toate domeniile de activitate, adincirea participării maselor la soluţionarea problemelor legate de activitatea practică de zi cu zi, imprimarea unui caracter concret, dinamic, muncii de conducere şi de organizare a activităţii de conducere, a unui spirit revoluţionar privind promovarea cu îndrăzneală a metodelor noi de muncă, înlăturarea cu exigenţă a oricăror neajunsuri. Hotărîrile şi măsurile adoptate ilustrează astfel convingător preocuparea fermă şi consecventă a conducerii partidului pentru îmbinarea sarcinilor creşterii economicosociale a patriei cu măsuri organizatorice şi legislative de natură să asigure condiţiile optime de afirmare a iniţiativei şi capacităţii creatoare a maselor, de adîncire, in toate sectoarele vieţii noastre sociale, a principiilor democraţiei socialiste. In vastul şi complexul program elaborat de plenară, un loc important ii ocupă perfecţionarea activităţii comitetelor judeţene, municipale şi orăşeneşti de partid, îmbunătăţirea controlului de partid şi de stat, concepute ca un instrument concret de acţiune în vederea realizării sarcinilor propuse, a intensificării procesului de îmbunătăţire a activităţii în toate domeniile. După cum este cunoscut, in ultimii ani, partidul a acţionat cu perseverenţă ca în toate sectoarele vieţii social-economice să se extindă şi să se generalizeze principiile muncii şi conducerii colective, militînd în acelaşi timp pentru întărirea răspunderii personale in activitatea de conducere, ca o condiţie a lărgirii democratismului socialist şi a creşterii eficacităţii actului de conducere. Crearea unor organisme de conducere colectivă — comitetele şi consiliile oamenilor muncii, adunările generale ale salariaţilor etc. — precum şi îndeplinirea de către aceeaşi persoană a unor funcţii pe linie de partid şi de stat şi-au dovedit pe deplin justeţea prin participarea largă a maselor la înfăptuirea planurilor economice, prin coordonarea mai bună a activităţii, ceea ce s-a răsfrînt, în ultimă instanţă, în obţinerea, an de an, a unor rezultate superioare în dezvoltarea industriei, ştiinţei, agriculturii, vieţii social-culturale etc. Sintetizînd această experienţă, raportind-o la complexitatea actualei etape, legînd-o strins de sarcinile realizării înainte de termen a cincinalului, recenta plenară a Comitetului Central al P.C.R. o imbogăţeşte, îi conferă o şi mai largă sferă de aplicabilitate. însuşindu-şi indicaţiile, aprecierile, orientările cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, plenara a hotărît, după cum se cunoaşte, ca la comitetele judeţene, municipale şi cele orăşeneşti de partid, inclusiv la sectoarele municipiului Bucureşti, secretarii cu problemele economice, precum şi cei cu probleme de propagandă să fie recomandaţi spre a fi aleşi în funcţiile de vicepreşedinţi ai consiliilor populare, iar secretarii cu probleme organizatorice — ca secretari ai consiliilor Frontului Unităţii Socialiste. Această măsură creează posibilitatea asigurării unui caracter unitar conducerii, va contribui la rezolvarea intr-un spirit eficient a multiplelor probleme şi sarcini pe care le ridică îndeplinirea programului elaborat de plenară. Practica a demonstrat că numai o conducere directă, strins legată de viață, in (Continuare în pag. a IV-a) SITUAŢIA ARĂTURILOR DE TOAMNĂ impune mobilizarea, in continuare, a tuturor forţelor pentru grăbirea lucrărilor STADIUL ARĂTURILOR DE TOAMNA IN COOPERATIVELE AGRICOLE Cifrele reprezintă procentul realizat pînă la data de 5 decembrie a.c. In pagina a 111-a, corespondenţe din judeţele Galaţi şi Ialomiţa PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9353 Joi 7 decembrie 1972 6 PAGINI - 30 BANI A rămas pentru totdeauna de domeniul trecutului trista zicală „popor sărac în ţară bogată“ prin care era caracterizată situaţia oamenilor muncii în România burghezo-moşierească. Astăzi, ale poporului muncitor sunt minele şi sondele, fabricile şi băncile, pădurile şi recoltele de pe nesfirşitele ogoare, tot ceea ce există şi se creează într-o ţară pe care el şi-o doreşte şi o face mereu mai puternică, mai prosperă. Deţinind în marile sale puterea politică şi bizuindu-se pe proprietatea socialistă, poporul român este singurul în măsură să decidă asupra propriilor destine, să-şi orinduiască viaţa aşa cum îi dictează interesele lui. Constituind baza economică a suveranităţii statului, a independenţei sale politice, proprietatea socialistă se înfăţişează ca un complex unitar şi indivizibil. Ca urmare, înfăptuirea ţelurilor fundamentale spre care societatea noastră se îndreaptă cu fermitate se realizează prin cuprinderea in plan, ca un tot unitar, armonios, echilibrat, a tuturor sectoarelor producţiei materiale, a tuturor regiunilor ţării. Pe baza proprietăţii socialiste s-au făurit unitatea şi coeziunea politică a întregului popor, unitate ce constituie o uriaşă forţă de progres a societăţii noastre. In care republică burgheză, oricît de democrată s-ar socoti ea, se poate vorbi de o unitate de acţiune şi voinţă a întregului popor ? Proprietatea privat capitalistă, aflată la temelia economică a republicilor burgheze, generează inevitabil interese divergente. După cum se ştie, în republica noastră, prin naţionalizarea principalelor mijloace de producţie in iunie 1948, proprietatea socialistă a devenit preponderentă, forma de relaţie conducătoare in economia ţării. Pe această bază a devenit posibilă dezvoltarea planică, proporţională a economiei, impulsionarea avîntului forţelor de producţie prin promovarea consecventă a politicii de industrializare, prin înfăptuirea vastului proces de cooperativizare a agriculturii. Proprietatea cooperatistă a apărut prin unirea treptată, pe baza liberului consimţămînt, a micilor producători în cooperative agricole şi cooperative meşteşugăreşti. încheierea în urmă cu un deceniu a cooperativizării agriculturii a marcat generalizarea proprietăţii socialiste şi, ca atare, a relaţiilor de producţie socialiste in întreaga noastră economie. Astfel, în republica noastră a fost înfăptuită una din cele mai de seamă cuceriri pentru oamenii muncii, reunirea in persoana fiecărui membru al societăţii, alături de calitatea de producător, a aceleia de proprietar al mijloacelor de producţie. Instaurarea relaţiilor de producţie socialiste in întreaga noastră economie naţională a creat condiţii favorabile pentru participarea, pe baze democratice, a tuturor oamenilor muncii la înfăptuirea măsurilor de perfecţionare a relaţiilor de proprietate. Acest proces are un caracter complex, vizînd, pe de o parte, dezvoltarea cantitativă şi calitativă a conţinutului material al proprietăţii, iar pe de altă parte, perfecţionarea relaţiilor sociale de proprietate. Tocmai aceste aspecte intim condiţionate constituie esenţa programului de perfecţionare a conducerii şi organizării economiei stabilite de Conferinţa Naţională din 1967, de Congresul al X-lea, de Conferinţa Naţională din acest an şi de recenta plenară a C.C. al P.C.R. Partidul ţine permanent seama de adevărul că, prin însăşi esenţa ei, proprietatea socialistă necesită integrarea organică a maselor in activitatea de organizare şi conducere a producţiei, participarea directă a celor ce muncesc la luarea tuturor deciziilor care privesc dezvoltarea economică şi socială. Experienţa celor 25 de ani de construcţie socialistă atestă că izvorul bogăţiei şi puterii societăţii noastre, forţa de ascensiune rapidă pe drumul socialismului îl constituie dezvoltarea proprietăţii socialiste sub ambele ei forme. De aici decurge obligaţia pentru toţi cetăţenii ţării de a participa din plin, prin muncă susţinută, la efortul colectiv de dezvoltare accelerată a proprietăţii socialiste. Grija fiecărui cetăţean al republicii pentru soarta proprietăţii socialiste decurge şi din faptul că aceasta constituie baza ridicării nivelului de trai al întregului popor. Societatea noastră nu dispune de altă sursă pentru ridicarea nivelului de trai decit munca tuturor membrilor ei, valorificarea la maximum a potenţialului ei economic. In efortul susţinut pentru continua dezvoltare a proprietăţii socialiste este necesar ca măsurile de natură organizatorică şi legislativă întreprinse în ultimii ani să se îmbine cu o stăruitoare muncă politico-ideologică, pentru a forma la fiecare cetăţean mnalta responsabilitate faţă de apărarea avutului obştesc, faţă de lărgirea proprietăţii socialiste. Programul educaţiei socialiste elaborat de partid ne dă certitudinea că tot mai puternic fiecare cetăţean al republicii va fi convins că bunul obştesc este supremul său bun. REPUBLICA NOASTRA SOCIALISTA Trasaturi definitorii, instituții fundamentale (V) PROPRIETATEA SOCIALISTA-temelia economică a societăţii noastre Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe publicistul italian Valerio Pellizzari In ziua de 6 decembrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe publicistul italian Valerio Pellizzari. La întrevedere, care a decurs intr-o atmosferă cordială, au participat tovarăşii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi Constantin Mitea, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu pentru revista italiană „L’Europeo“. Ţara întîmpină sărbătoarea republicii cu noi şi importante realizări in întrecerea socialistă AU ÎNDEPLINIT PLANUL ANUAL • Colectivul Fabricii de antibiotice din Iaşi şi-a îndeplinit sarcinile anuale de plan la producţia marfă încă de la 2 decembrie. Totodată, au fost realizate angajamentele asumate în întrecerea socialistă în cinstea aniversării republicii : 42,9 milioane lei la producţia globală şi 28 milioane lei la producţia marfă. De asemenea, s-au înregistrat beneficii suplimentare în valoare de 6 milioane lei şi economii la preţul de cost de 2,9 milioane lei. La producţia fizică s-au realizat peste plan, printre altele, 4 114 milioane MUI penicilină şi derivaţi, 824 kg streptomicină şi derivaţi, 5 750 kg tetraciclină şi derivaţi, 99 kg aureociclină şi derivaţi, 69 kg eritromicină. • Prima zi a lunii decembrie din acest an a marcat, în activitatea metalurgiştilor şi chimiştilor de la Uzina metalurgică de metale neferoase din Zlatna, un important succes — realizarea planului de producţie pe anul 1972 cu 30 de zile mai devreme. In perioada care a mai rămas pînă la finele anului se va realiza, peste plan, o producţie de aproximativ 25 milioane lei. • Uzina de fabricaţii, reparaţii şi montaj în agricultură din Arad anunţă îndeplinirea integrală a planului anual la producţia globală, marfă şi pe sortimente. Pînă la sfîrşitul anului, colectivul uzinei va realiza suplimentar o producţie globală în valoare de 12 milioane lei şi o producţie marfă de 13 milioane lei, îndeplinindu-şi astfel angajamentul anual asumat în întrecerea socialistă. RITM INTENS DE MONTAJ PE ŞANTIERUL TERMOCENTRALEI DIN ROVINARI La Rovinari a Început montajul primului turboagregat de 330 MW. Se asamblează detaliile primelor două cazane de 1 035 tone abur pe oră, lucrări prevăzute pentru cea de-a doua etapă de construcţie a centralei termoelectrice respective. Recent, aici a fost montată cea de-a 50 000-a tonă de utilaje şi instalaţii termoenergetice. Pînă acum, pe şantierul acestei mari unităţi termoenergetice a fost La uzina „Laromet“ din Capitală au loc ample lucrări de dezvoltare a capacităţilor de producţie. In imagine , noua hală de laminate extrudate dotată cu maşini şi utilaje de înalt nivel tehnic, care vor permite aplicarea unor tehnologii moderne de prelucrare a metalului ALMANAHUL „SCÎNTEIA“ 1973 La aceste întrebări adresate redacţiei în ultimele zile, două răspunsuri pentru toţi cititorii în pag. a IV-a şi a V-a * Ciad T ■ Ce conţine f In pagina a ll-a • „VOM ACŢIONA CU FERMITATE ŞI CONSECVENŢĂ PENTRU ÎNFĂPTUIREA HOTĂRÎRILOR PLENAREI C.C. AL P.C.R., PENTRU ÎNDEPLINIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN" (Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu) montată o cantitate de utilaje aproximativ egală cu cea însumată de obiectivele ce compun partea românească a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier. CIMENTIŞTII DIN BICAZ REDUC CHELTUIELILE DE PRODUCŢIE Cimentiştii din Bicaz, autorii iniţiativei „Productivitatea orară maximă, cu cheltuieli minime“ au produs peste plan, pînă la 5 decembrie, 23 700 tone ciment, faţă de 16 000 tone cit prevedea angajamentul acestui colectiv luat în cinstea aniversării republicii. Concomitent, ei au obţinut rezultate de seamă în domeniul creşterii eficienţei economice. Bunăoară, prin reducerea consumului specific de energie electrică, de combustibil, corpuri de măcinare şi de azbociment, s-a înregistrat o scădere a preţului de cost cu peste 370 000 lei. Astfel, pentru obţinerea fiecărui kilogram de clincher s-a consumat, pînă acum, mai puţin combustibil cu 14 kilocalorii şi cu un kWh energie electrică pe fiecare tonă de ciment. In total, la cheltuielile de producţie s-au înregistrat economii de aproape 500 000 lei. SCHIMBURI DE ONOARE ALE TINERILOR Tinerii din judeţul Arad cinstesc prin noi şi însemnate succese in muncă apropiata aniversare a republicii. Astfel, la uzina de vagoane, uzinele textile, uzina de strunguri, uzina de fabricaţii şireparaţii şi la alte întreprinderi au fost organizate schimburi de onoare ale tinerilor, in cadrul cărora s-a obţinut o producţie suplimentară de aproape 100 000 lei. Zilele acestea, tinerii din organizaţia U.T.C. a centrului de proiectare de la uzina de vagoane au declanşat o lăudabilă acţiune. Ei au trecut la proiectarea „vagonului tineretului“. La rindul lor, uteciştii din cadrul întreprinderilor „Strungul“, U.F.R.M.A. şi uzina de vagoane au pornit iniţiativele . ..utilajul cel mai bine întreţinut“, „pină la sfirşitul anului, nici o piesă rebutată, nici un minut irosit !“ CASELE NOASTRE in care statul a investit sume considerabile nu pot face casă bună cu neglijenţa — Da, recunosc, eu sunt omul care a făcut 200 de cereri, contestaţii şi sesizări pe adresa întreprinderii de reparaţii „Colentina“ ! — 200 de reclamaţii ? ! — pare un caz unic. — Şi stilul de lucru cu publicul pe care il practică funcţionarii şi meseriaşii de la „Colentina“ pare unic , nu-ţi rezolvă cererea şi atunci faci alta. Dar zadarnic. Au obiceiul să te poarte cu vorba şi pe drumuri, termină... întreprinderile de construcţii şi reparaţii, de administrare a fondului locativ ar trebui să fie pentru casele în care locuim ceea ce sunt policlinicile pentru populaţie , centre de sănătate, de prelungire a vieţii. Dar întreprinderea respectivă, din sectorul II, pare mai degrabă specializată în colecţionarea reclamaţiilor. Cele relatate sunt doar spicuiri dintr-un dialog mai lung cu L. Rusu, locatar în imobilul nr. 73 de pe strada Tunari. In faţa unor astfel de declaraţii, unul dintre directorii întreprinderii de administraţie locativa „Colentina“ (I.C.R.A.L.), care mă însoţea, a încercat, ce e drept, să dreagă lucrurile : — Tovarăşe Rusu, stai puţin, nu e chiar aşa... Dar ce mai putea fi dres ? In biroul de registratură de la I.C.R.A.L. se odihneau în bună pace 38 000 (treizeci şi opt de mii) de cereri, reclamaţii, contestaţii, sesizări („recolta“ pe ultimele 11 luni). Se înţelege de la sine că timpul nu-ţi poate permite lectura şi analiza amănunţită a tuturor tomurilor Practici care diminuează activitatea întreprinderii de construcţii, reparaţii şi administraţie locativă depozitate la registratura I.C.R.A.L. Am citit, totuşi, o parte dintre cererile şi reclamaţiile mai proaspete. Iată o mostră : Ion Catană din şos. Afumaţi nr. 88 scrie pe scurt : „Referitor la cererea mea pentru reparaţie depusă la I.C.R.A.L. în... 1965 (!), cu nr. de înregistrare 5088, la cererea de revenire la prima cerere, cu nr. 1 544, din 1969, cu cererea de revenire la a doua cerere, înregistrată cu numărul 2 225, cu altă cerere de revenire la o a treia cerere, înregistrată cu numărul 2 158“... Cereri, sesizări, reveniri, reclamaţii. Directorii I.C.R.A.L. „Colentina“ — Aurel Bălălău şi Luca Stăncănescu, cit şi inginerii şefi ai aceleiaşi întreprinderi — I. Andrei şi I. Hîrşulescu — au căutat la început să diminueze gravitatea faptelor, împingînd lucrurile pe panta greutăţilor obiective (existente, de altfel, şi la care ne vom referi la timpul cuvenit). Din actele cercetate, din consultările cu cetăţenii şi chiar din afirmaţiile conducătorilor întreprinderii „Colentina“ a reieşit însă necesitatea de a căuta sursa reclamaţiilor în primul rând în mecanismul relaţiilor dintre I.C.R.A.L. şi public. Să exemplificăm. Am analizat la faţa locului un caz. I.C.R.A.L. „Colentina“ execută o lucrare de construcţie pe str. Dogarilor nr. 40. Ne deplasăm incognito la adresa respectivă. O primă constatare : lucrarea trebuia terminată de mult, in 1971 (după propriile angajamente ale I.C.R.A.L.), dar nu va fi terminată nici in 1972. Deocamdată, pe tot şantierul lucrează un singur om. — De fapt sîntem doi, ne informează Gh. GRAURE (Continuare in pag. a Il-a)