Scînteia, decembrie 1972 (Anul 41, nr. 9347-9377)

1972-12-07 / nr. 9353

Pentru înfăptuirea exemplară a programului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. RĂSPUNDEREA CLAR DEFINITA CONTROLUL EXIGENT GARANTEAZA CRESTEREA CALITATIVA A ÎNTREGII ACTIVITATI economice si sociale Documentele de remarcabilă im­portanţă principială şi practică a­­doptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 20-21 noiembrie constituie pen­tru toţi comuniştii, pentru întregul nostru popor un amplu program de muncă, al cărui ţel, cu claritate ex­primat, este mobilizarea tuturor e­­nergiilor creatoare ale naţiunii in vederea îndeplinirii în cele mai bune condiţii a obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. şi Con­ferinţa Naţională a partidului, a marelui obiectiv al întrecerii socia­liste care cuprinde toată ţara : cin­cinalul Înainte de termen ! Prin indicaţiile şi sarcinile cu­prinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin hotărîrile adoptate de plenara C.C. al P.C.R., prin legile votate de Marea Adu­nare Naţională în sesiunea care a urmat plenarei, s-a creat cadrul fer­til, deosebit de mobilizator, atît sub aspect politic, organizatoric, cit şi legislativ, al desfăşurării unei ac­tivităţi economice eficiente, al aşeză­rii judicioase şi realizării întocmai a planului de producţie pe anul 1973, an hotărîtor în marea între­cere pentru devansarea prevederilor cincinalului. Astfel, consecvent po­liticii sale, modului său de a acţio­na, de a soluţiona cu eficacitate problemele construirii societăţii so­­­­ialiste multilateral dezvoltate, par­tidul nostru, o dată cu jalonarea unui program concret de muncă, a luat măsurile corespunzătoare pen­tru înfăptuirea lui. Caracteristica dominantă a acestui complex de mă­suri este perfecţionarea în conti­nuare a exercitării de către organele şi organizaţiile de partid a rolului lor conducător în toate domeniile de activitate, adincirea participării maselor la soluţionarea problemelor legate de activitatea practică de zi cu zi, imprimarea unui caracter concret, dinamic, muncii de condu­cere şi de organizare a activităţii de conducere, a unui spirit revolu­ţionar privind promovarea cu în­drăzneală a metodelor noi de mun­că, înlăturarea cu exigenţă a oricăror neajunsuri. Hotărîrile şi măsurile a­doptate ilustrează astfel convingător preocuparea fermă şi consecventă a conducerii partidului pentru îmbi­narea sarcinilor creşterii economico­­sociale a patriei cu măsuri organi­zatorice şi legislative de natură să asigure condiţiile optime de afir­mare a iniţiativei şi capacităţii crea­toare a maselor, de adîncire, in toate sectoarele vieţii noastre so­ciale, a principiilor democraţiei so­cialiste. In vastul şi complexul program elaborat de plenară, un loc impor­tant ii ocupă perfecţionarea activi­tăţii comitetelor judeţene, munici­pale şi orăşeneşti de partid, îmbu­nătăţirea controlului de partid şi de stat, concepute ca un instrument concret de acţiune în vederea reali­zării sarcinilor propuse, a intensifi­cării procesului de îmbunătăţire a activităţii în toate domeniile. După cum este cunoscut, in ulti­mii ani, partidul a acţionat cu per­severenţă ca în toate sectoarele vieţii social-economice să se extin­dă şi să se generalizeze principiile muncii şi conducerii colective, mi­­litînd în acelaşi timp pentru întă­rirea răspunderii personale in ac­tivitatea de conducere, ca o condiţie a lărgirii democratismului socialist şi a creşterii eficacităţii actului de conducere. Crearea unor organis­me de conducere colectivă — comi­tetele şi consiliile oamenilor mun­cii, adunările generale ale salariaţi­lor etc. — precum şi îndeplinirea de către aceeaşi persoană a unor func­ţii pe linie de partid şi de stat şi-au dovedit pe deplin justeţea prin participarea largă a maselor la în­făptuirea planurilor economice, prin coordonarea mai bună a activităţii, ceea ce s-a răsfrînt, în ultimă in­stanţă, în obţinerea, an de an, a unor rezultate superioare în dezvol­tarea industriei, ştiinţei, agricultu­rii, vieţii social-culturale etc. Sin­­tetizînd această experienţă, rapor­­tind-o la complexitatea actualei etape, legînd-o strins de sarcinile realizării înainte de termen a cin­cinalului, recenta plenară a Comi­tetului Central al P.C.R. o imbogă­ţeşte, îi conferă o şi mai largă sferă de aplicabilitate. însuşindu-şi indicaţiile, aprecie­rile, orientările cuprinse în expune­rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, plenara a hotărît, după cum se cu­noaşte, ca la comitetele judeţene, municipale şi cele orăşeneşti de partid, inclusiv la sectoarele muni­cipiului Bucureşti, secretarii cu pro­blemele economice, precum şi cei cu probleme de propagandă să fie recomandaţi spre a fi aleşi în func­ţiile de vicepreşedinţi ai consiliilor populare, iar secretarii cu probleme organizatorice — ca secretari ai con­siliilor Frontului Unităţii Socialiste. Această măsură creează posibilita­tea asigurării unui caracter u­­nitar conducerii, va contribui la rezolvarea intr-un spirit eficient a multiplelor probleme şi sarcini pe care le ridică îndeplinirea progra­mului elaborat de plenară. Practica a demonstrat că numai o conducere directă, strins legată de viață, in (Continuare în pag. a IV-a) SITUAŢIA ARĂTURILOR DE TOAMNĂ impune mobilizarea, in continuare, a tuturor forţelor pentru grăbirea lucrărilor STADIUL ARĂTURILOR DE TOAMNA IN COOPERATIVELE AGRICOLE Cifrele reprezintă procentul realizat pînă la data de 5 decembrie a.c. In pagina a 111-a, corespondenţe din judeţele Galaţi şi Ialomiţa PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9353 Joi 7 decembrie 1972 6 PAGINI - 30 BANI A rămas pentru totdea­una de domeniul trecutu­lui trista zicală „popor să­­rac în ţară bogată“ prin care era caracterizată si­tuaţia oamenilor muncii în România burghezo-mo­­şierească. Astăzi, ale po­porului muncitor sunt mi­nele şi sondele, fabricile şi băncile, pădurile şi re­coltele de pe nesfirşitele ogoare, tot ceea ce există şi se creează într-o ţară pe care el şi-o doreşte şi o face mereu mai puter­nică, mai prosperă. Deţi­­nind în marile sale pute­rea politică şi bizuindu-se pe proprietatea socialistă, poporul român este singu­rul în măsură să decidă asupra propriilor destine, să-şi orinduiască viaţa aşa cum îi dictează interesele lui. Constituind baza econo­mică a suveranităţii sta­tului, a independenţei sale politice, proprietatea so­cialistă se înfăţişează ca un complex unitar şi in­divizibil. Ca urmare, în­făptuirea ţelurilor funda­mentale spre care socie­tatea noastră se îndreaptă cu fermitate se realizează prin cuprinderea in plan, ca un tot unitar, armo­nios, echilibrat, a tuturor sectoarelor producţiei ma­teriale, a tuturor regiuni­lor ţării. Pe baza proprietăţii so­cialiste s-au făurit unita­tea şi coeziunea politică a întregului popor, unitate ce constituie o uriaşă for­ţă de progres a societăţii noastre. In care republică burgheză, oricît de demo­crată s-ar socoti ea, se poate vorbi de o unitate de acţiune şi voinţă a în­tregului popor ? Proprie­tatea privat capitalistă, aflată la temelia econo­mică a republicilor bur­gheze, generează inevita­bil interese divergente. După cum se ştie, în republica noastră, prin na­ţionalizarea principalelor mijloace de producţie in iunie 1948, proprietatea so­cialistă a devenit prepon­derentă, forma de relaţie conducătoare in economia ţării. Pe această bază a devenit posibilă dezvolta­rea planică, proporţională a economiei, impulsiona­rea avîntului forţelor de producţie prin promovarea consecventă a politicii de industrializare, prin înfăp­tuirea vastului proces de cooperativizare a agri­culturii. Proprieta­tea cooperatis­tă a apărut prin unirea treptată, pe baza liberului consimţămînt, a micilor producători în cooperative agricole şi cooperative meşteşugăreşti. încheierea în urmă cu un deceniu a cooperativizării agricul­turii a marcat generali­zarea proprietăţii socia­liste şi, ca atare, a rela­ţiilor de producţie socia­liste in întreaga noastră economie. Astfel, în republica noastră a fost înfăptuită una din cele mai de seamă cuceriri pentru oamenii muncii, reunirea in persoana fiecărui mem­bru al societăţii, alături de calitatea de producător,­­ a aceleia de proprie­tar al mijloacelor de pro­ducţie. Instaurarea relaţiilor de producţie socialiste in întreaga noastră econo­mie naţională a creat condiţii favorabile pentru participarea, pe baze de­mocratice, a tuturor oa­menilor muncii la înfăp­tuirea măsurilor de perfecţionare a relaţiilor de proprietate. Acest proces are un caracter complex, vizînd, pe de o parte, dezvoltarea canti­tativă şi calitativă a con­ţinutului material al pro­prietăţii, iar pe de altă parte, perfecţionarea re­laţiilor sociale de pro­prietate. Tocmai aceste aspecte intim condiţio­nate constituie esenţa programului de perfecţio­nare a conducerii şi organizării economiei sta­bilite de Conferinţa Na­ţională din 1967, de Con­gresul al X-lea, de Conferinţa Naţională din acest an şi de recenta plenară a C.C. al P.C.R. Partidul ţine permanent seama de adevărul că, prin însăşi esenţa ei, pro­prietatea socialistă nece­sită integrarea organică a maselor in activitatea de organizare şi condu­cere a producţiei, partici­parea directă a celor ce muncesc la luarea tuturor deciziilor care privesc dezvoltarea economică şi socială. Experienţa celor 25 de ani de construcţie socia­listă atestă că izvorul bo­găţiei şi puterii societăţii noastre, forţa de ascensiu­ne rapidă pe drumul so­cialismului îl constituie dezvoltarea proprietăţii socialiste sub ambele ei forme. De aici decurge o­­bligaţia pentru toţi cetă­ţenii ţării de a participa din plin, prin muncă sus­ţinută, la efortul colectiv de dezvoltare accelerată a proprietăţii socialiste. Grija fiecărui cetăţean al republicii pentru soar­ta proprietăţii socialiste decurge şi din faptul că aceasta constituie baza ri­dicării nivelului de trai al întregului popor. Societa­tea noastră nu dispune de altă sursă pentru ridica­rea nivelului de trai decit munca tuturor membrilor ei, valorificarea la maxi­mum a potenţialului ei e­­conomic. In efortul susţinut pen­tru continua dezvoltare a proprietăţii socialiste este necesar ca măsurile de natură organizatorică şi legislativă întreprinse în ultimii ani să se îmbine cu o stăruitoare muncă politico-ideologică, pentru a forma la fiecare cetăţean mnalta responsabilitate faţă de apărarea avutului ob­ştesc, faţă de lărgirea pro­prietăţii socialiste. Progra­mul educaţiei socialiste elaborat de partid ne dă certitudinea că tot mai puternic fiecare cetăţean al republicii va fi convins că bunul obştesc este su­premul său bun. REPUBLICA NOASTRA SOCIALISTA Trasaturi definitorii, instituții fundamentale (V) PROPRIETATEA SOCIALISTA-temelia economică a societăţii noastre Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe publicistul italian Valerio Pellizzari In ziua de 6 decembrie, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe publicistul italian Valerio Pellizzari. La întrevedere, care a decurs intr-o atmosferă cordială, au parti­cipat tovarăşii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi Constantin Mitea, con­silier al preşedintelui Consiliului de Stat. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu pentru revista italiană „L’Europeo“. Ţara întîmpină sărbătoarea republicii cu noi şi importante realizări in întrecerea socialistă AU ÎNDEPLINIT PLANUL ANUAL • Colectivul Fabricii de antibiotice din Iaşi şi-a îndeplinit sarcinile a­­nuale de plan la producţia marfă încă de la 2 decembrie. Totodată, au fost realizate angajamentele asumate în întrecerea socialistă în cinstea aniversării republicii : 42,9 milioane lei la producţia globală şi 28 milioa­ne lei la producţia marfă. De aseme­nea, s-au înregistrat beneficii supli­mentare în valoare de 6 milioane lei şi economii la preţul de cost de 2,9 milioane lei. La producţia fizică s-au realizat peste plan, printre altele, 4 114 milioane MUI penicilină şi de­rivaţi, 824 kg streptomicină şi deri­vaţi, 5 750 kg tetraciclină şi derivaţi, 99 kg aureociclină şi derivaţi, 69 kg eritromicină. • Prima zi a lunii decembrie din acest an a marcat, în activitatea me­­talurgiştilor şi chimiştilor de la Uzi­na metalurgică de metale neferoase din Zlatna, un important succes — realizarea planului de producţie pe anul 1972 cu 30 de zile mai devreme. In perioada care a mai rămas pînă la finele anului se va realiza, peste plan, o producţie de aproximativ 25 milioa­ne lei. • Uzina de fabricaţii, reparaţii şi montaj în agricultură din Arad anun­ţă îndeplinirea integrală a planului anual la producţia globală, marfă şi pe sortimente. Pînă la sfîrşitul anu­lui, colectivul uzinei va realiza su­plimentar o producţie globală în va­loare de 12 milioane lei şi o produc­ţie marfă de 13 milioane lei, îndepli­­nindu-şi astfel angajamentul anual asumat în întrecerea socialistă. RITM INTENS DE MONTAJ PE ŞANTIERUL TERMOCEN­TRALEI DIN ROVINARI La Rovinari a Început montajul primului turboagregat de 330 MW. Se asamblează detaliile primelor două cazane de 1 035 tone abur pe oră, lu­crări prevăzute pentru cea de-a doua etapă de construcţie a centralei ter­moelectrice respective. Recent, aici a fost montată cea de-a 50 000-a tonă de utilaje şi instalaţii termoenerge­­tice. Pînă acum, pe şantierul acestei mari unităţi termoenergetice a fost La uzina „Laromet“ din Capitală au loc ample lucrări de dezvoltare a capa­cităţilor de producţie. In imagine , noua hală de laminate extrudate do­tată cu maşini şi utilaje de înalt nivel tehnic, care vor permite aplicarea unor tehnologii moderne de prelucrare a metalului A­LMANAHUL „SCÎNTEIA“ 1973 La aceste întrebări adresate redacţiei în ultimele zile, două răspunsuri pentru toţi cititorii în pag. a IV-a şi a V-a * Ciad T ■ Ce conţine f In pagina a ll-a • „VOM ACŢIONA CU FERMITATE ŞI CONSEC­VENŢĂ PENTRU ÎNFĂP­TUIREA HOTĂRÎRILOR PLENAREI C.C. AL P.C.R., PENTRU ÎNDEPLINIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN" (Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu) montată o cantitate de utilaje apro­ximativ egală cu cea însumată de obiectivele ce compun partea româ­nească a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier. CIMENTIŞTII DIN BICAZ RE­DUC CHELTUIELILE DE PRODUCŢIE Cimentiştii din Bicaz, autorii ini­ţiativei „Productivitatea orară maxi­mă, cu cheltuieli minime“ au produs peste plan, pînă la 5 decembrie, 23 700 tone ciment, faţă de 16 000 tone cit prevedea angajamentul acestui colectiv luat în cinstea aniversării republicii. Concomitent, ei au obţi­nut rezultate de seamă în domeniul creşterii eficienţei economice. Bună­oară, prin reducerea consumului spe­cific de energie electrică, de combus­tibil, corpuri de măcinare şi de azbo­ciment, s-a înregistrat o scădere a preţului de cost cu peste 370 000 lei. Astfel, pentru obţinerea fiecărui ki­logram de clincher s-a consumat, pînă acum, mai puţin combustibil cu 14 kilocalorii şi cu un kWh energie electrică pe fiecare tonă de ciment. In total, la cheltuielile de producţie s-au înregistrat economii de aproape 500 000 lei. SCHIMBURI DE ONOARE ALE TINERILOR Tinerii din judeţul Arad cinstesc prin noi şi însemnate succese in muncă apropiata aniversare a repu­blicii. Astfel, la uzina de vagoane, uzinele textile, uzina de strunguri, uzina de fabricaţii şi­­reparaţii şi la alte întreprinderi au fost organiza­te schimburi de onoare ale tineri­lor, in cadrul cărora s-a obţinut o producţie suplimentară de aproape 100 000 lei. Zilele acestea, tinerii din organizaţia U.T.C. a centrului de proiectare de la uzina de vagoane au declanşat o lăudabilă acţiune. Ei au trecut la proiectarea „vagonului tineretului“. La rindul lor, uteciştii din cadrul întreprinderilor „Strun­gul“, U.F.R.M.A. şi uzina de vagoane au pornit iniţiativele . ..utilajul cel mai bine întreţinut“, „pină la sfir­­şitul anului, nici o piesă rebutată, nici un minut irosit !“ CASELE NOASTRE in care statul a investit sume considerabile nu pot face casă bună cu neglijenţa — Da, recunosc, eu sunt omul care a făcut 200 de cereri, contes­taţii şi sesizări pe a­­dresa întreprinderii de reparaţii „Colentina“ ! — 200 de reclama­ţii ? ! — pare un caz unic. — Şi stilul de lucru cu publicul pe care il practică funcţionarii şi meseriaşii de la „Co­lentina“ pare unic , nu-ţi rezolvă cererea şi atunci faci alta. Dar zadarnic. Au obiceiul să te poarte cu vorba şi pe drumuri, te­rmină... întreprinde­rile de construcţii şi reparaţii, de adminis­trare a fondului loca­tiv ar trebui să fie pentru casele în care locuim ceea ce sunt policlinicile pentru populaţie , centre de sănătate, de prelun­gire a vieţii. Dar în­treprinderea respecti­vă, din sectorul II, pare mai degrabă spe­cializată în colecţiona­rea reclamaţiilor. Cele relatate sunt doar spicuiri dintr-un dialog mai lung cu L. Rusu, locatar în imobilul nr. 73 de pe strada Tunari. In faţa unor astfel de­­ decla­raţii, unul dintre di­rectorii întreprinderii de administraţie lo­­cativa „Colentina“ (I.C.R.A.L.), care mă însoţea, a încercat, ce e drept, să dreagă lu­crurile : — Tovarăşe Rusu, stai puţin, nu e chiar aşa... Dar ce mai putea fi dres ? In biroul de registratură de la I.C.R.A.L. se odihneau în bună pace 38 000 (treizeci şi opt de mii) de cereri, reclamaţii, contestaţii, sesizări („recolta“ pe ultimele 11 luni). Se înţelege de la sine că timpul nu-ţi poate permite lectura şi analiza amănunţită a tuturor tomurilor Practici care diminuează activitatea întreprinderii de construcţii, reparaţii şi administraţie locativă depozitate la registra­tura I.C.R.A.L. Am ci­tit, totuşi, o parte dintre cererile şi re­­clamaţiile mai proas­pete. Iată o mostră : Ion Catană din şos. Afumaţi nr. 88 scrie pe scurt : „Referitor la cererea mea pentru reparaţie depusă la I.C.R.A.L. în... 1965 (!), cu nr. de înregistrare 5­088, la cererea de revenire la prima ce­rere, cu nr. 1 544, din 1969, cu cererea de revenire la a doua ce­rere, înregistrată cu numărul 2 225, cu altă cerere de revenire la o a treia cerere, înre­gistrată cu numărul 2 158“... Cereri, sesizări, re­veniri, reclamaţii. Di­rectorii I.C.R.A.L. „Colentina“ — Aurel Bălălău şi Luca Stăn­­cănescu, cit şi ingine­rii şefi ai aceleiaşi în­treprinderi — I. An­drei şi I. Hîrşulescu — au căutat la început să diminueze gravita­tea faptelor, împin­­gînd lucrurile pe panta greutăţilor o­­biective (existente, de altfel, şi la care ne vom referi la timpul cuvenit). Din actele cercetate, din consul­tările cu cetăţenii şi chiar din afirmaţiile conducătorilor între­prinderii „Colentina“ a reieşit însă necesi­tatea de a căuta sursa reclamaţiilor în pri­mul rând în mecanis­mul relaţiilor dintre I.C.R.A.L. şi public. Să exemplificăm. Am analizat la faţa locu­lui un caz. I.C.R.A.L. „Colentina“ execută o lucrare de construcţie pe str. Dogarilor nr. 40. Ne deplasăm in­cognito la adresa res­pectivă. O primă con­statare : lucrarea tre­buia terminată de mult, in 1971 (după propriile angajamente ale I.C.R.A.L.), dar nu va fi terminată nici in 1972. Deocamdată, pe tot şantierul lu­crează un singur om. — De fapt sîntem doi, ne informează Gh. GRAURE (Continuare in pag. a Il-a)

Next