Scînteia, ianuarie 1973 (Anul 42, nr. 9378-9406)

1973-01-03 / nr. 9378

CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste cîteva minute vom încheia anul 1972, cu conştiinţa că am parcurs o nouă şi importantă etapă pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. Şi în acest an oamenii muncii au obţi­nut succese de seamă în toate domeniile de acti­vitate în industrie, pla­nul producţiei a fost de­păşit, iar în agricultură am obţinut cea mai mare producţie din istoria ţă­rii. A luat un puternic avînt întrecerea pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Au continuat să se dezvolte învăţămîntul, ştiinţa, ar­ta, cultura, s-a îmbună­tăţit nivelul de trai, a crescut gradul de civili­zaţie al întregii noastre naţiuni socialiste. In acest an, Conferinţa Naţională a partidului a luat hotârîri de cea mai mare însemnătate pentru accelerarea dezvoltării e­­conomico-sociale a Între­gii ţări, iar Marea Ad­­u­­nare Naţională a adoptat o serie de legi menite să perfecţioneze în conti­nuare relaţiile de pro­ducţie, organizarea so­cietăţii noastre socialiste. Zilele trecute am sărbă­torit împlinirea unui sfert de secol de la pro­clamarea republicii — victorie epocală ce a în­cununat lupta revoluţionară a poporului nos­tru, condus de Partidul Comunist Român, pentru libertate naţională şi socială, pentru progres şi o viaţă mai bună. Apreciind abnegaţia şi entuziasmul oame­nilor muncii în obţinerea tuturor realizărilor pe calea edificării socialismului, doresc să adresez în această clipă solemnă cele mai calde felicitări eroicilor făuritori ai vieţii noastre noi — clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, întregului nos­tru popor liber şi stăpîn pe soarta sa. Planul pe anul 1973 prevede un puternic a­­vînt în industrie şi agricultură, ridicarea cali­tăţii şi eficienţei întregii activităţi economice, în vederea sporirii avuţiei naţionale şi creşte­rii bunăstării întregului popor. Stă în puterea fiecăruia dintre noi de a rea­liza în cele mai bune condiţii planul pe anul viitor. Convins că fiecare cetăţean la locul său de muncă îşi va face pe deplin datoria, vă doresc din toată inima, dragi compatrioţi, succese cît mai mari în activitatea consacrată prosperităţii patriei, traducerii în viaţă a mă­reţului program elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Dragi tovarăşi, In anul care a trecut, România a desfăşurat o amplă activitate internaţională în slujba destinderii, păcii şi colaborării. S-au întărit şi dezvoltat relaţiile noastre de prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste, s-au lăr­git legăturile cu tinerele state independente, s-a extins colaborarea multilaterală cu cele­lalte ţări, în spiritul coexistenţei paşnice. Evenimentele din acest an au adus noi con­firmări justeţii politicii promovate de Româ­nia, au demonstrat încă o dată realismul apre­cierilor partidului şi statului nostru cu privire la evoluţia vieţii internaţionale. Deşi pe pla­neta noastră mai ard încă flăcările războiului, se menţin surse de conflict şi încordare, domi­nanta dezvoltării istorice o constituie afirmarea tot mai puternică a voinţei popoarelor de a trăi în pace şi bună înţelegere. Forţele înain­tate de pretutindeni acţionează pentru realiza­rea unor schimbări progresiste în dezvoltarea societăţii, pentru abolirea politicii imperialiste de agresiune şi dominaţie, de forţă şi amenin­ţare cu forţa, pentru promovarea în relaţiile interstatale a principiilor independenţei şi su­veranităţii naţionale, egalităţii depline în drep­turi, neamestecului in tre­burile interne şi avantaju­lui reciproc. Dorim ca anul 1973 să marcheze noi progrese în dezvoltarea proceselor po­zitive care au loc in viaţa internaţională, să ducă la soluţionarea, in spiritul păcii, a noi şi noi proble­me care confruntă omeni­rea, să fie anul ţinerii con­ferinţei europene pentru securitate, anul unui nou şi important pas înainte pe calea conlucrării rodnice între naţiuni. Împreună cu toate popoarele iubitoare de pace, dorim ca noul an să ducă la încetarea războ­iului din Vietnam şi în întreaga Indochină, la stin­gerea conflictului din O­­rientul Mijlociu, la întări­rea securităţii şi destinde­rii internaţionale România intra în noul an norm­a sa-stăciuca contt­i­­buţia activă la normaliza­rea climatului internaţio­nal, la instaurarea păcii şi securităţii în lume. Consi­derăm că, acţionînd unite, popoarele pot pune bazele unei lumi mai bune, mai drepte, eliberate de coşma­rul războaielor, ale unei lumi în care fiecare na­ţiune să se poată dezvolta liber, bucurindu-se nestingherit de roadele muncii sale, de cuceririle civilizaţiei umane. Stimaţi tovarăşi, Fie ca anul 1973 să aducă poporului român noi şi însemnate victorii pe calea progresului socialist, a bunăstării şi fericirii tuturor celor ce muncesc. Fie ca în noul an omenirea să re­purteze noi succese în lupta pentru împlinirea nobilelor idealuri de pace şi colaborare­­ înaintea ultimelor bătăi de orologiu din acest an, doresc să vă adresez din tot sufletul, dragi cetăţeni ai României socialiste — muncitori, ţărani, intelectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — cele mai calde urări de sănă­tate şi viaţă lungă, un an nou fericit, satis­facţii şi bucurii depline, realizarea tuturor do­rinţelor şi aspiraţiilor de mai bine ! La mulţi ani, dragi tovarăşi şi prieteni ! ÎN PAGINA A III-A TELEGRAME CU PRILEJUL CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, Prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba HAVANA Tovarăşului OSVALDO DORTICOS TORRADO Preşedintele Republicii Cuba Cea de-a XIV-a aniversare a sărbătorii naţionale a Republicii Cuba — Ziua eliberării — ne oferă plăcuta ocazie de a vă adresa, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, dumneavoastră, poporului cubanez, partidului comunist şi Guvernului Revoluţionar al Cubei, cele mai cor­diale felicitări şi un salut frăţesc. Comuniştii, întregul popor român dau o înaltă apreciere succeselor remarcabile obţinute de poporul cubanez, sub conducerea partidului co­munist, în toate domeniile construcţiei socialiste şi îi urează noi izbînzi în lupta pentru apărarea libertăţii şi independenţei patriei, pentru în­florirea Republicii Cuba. Ne­ exprimăm şi cu acest prilej convingerea că relaţiile de solidari­tate frăţească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Cuba, colaborarea multilaterală dintre Republica Socialistă România şi Republica Cuba vor cunoaşte o dezvoltare fructuoasă şi în viitor, în spiritul convorbirilor tovărăşeşti avute cu prilejul vizitei în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Cuba, spre binele popoarelor noastre, în interesul unităţii ţărilor socialiste, al frontului antiimperialist, al cauzei păcii în lumea întreagă. Cu sentimente de înaltă stimă şi consideraţiune. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI-VĂ: ORGAN­­ AITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII N. 9378 Miercuri 3 ianuarie 1973 4 PAGINI - 30 BANI în unităţile cu „foc continuu“ REALIZĂRI ÎNSEMNATE ÎN PRODUCŢIE Corespondenţii „Scînteii" transmit: Hunedoara. Incheind cu importante rezultate anul 1972, side­­rurgiştii hunedoreni au păşit cu aceeaşi hotărîre în cel de-al treilea an la cincinalului. La marile agre­gate — dirijate cu pricepere şi fără întrerupere , harnicii o­­ţelari, furnalişti, laminatori au obţinut cantităţi superioare de me­tal. Astfel, la furnale, la oţelării, la cocserie, la aglomeratoare sau la­minoare, pretutindeni acolo unde munca nu a cunoscut întrerupere, prima zi din anul 1973 a fost marca­tă de realizări de seamă, concreti­zate in depăşirea planului de pro­ducţie cu 57 tone cocs metalurgic, 67 tone fontă, 80 tone oţel şi cu peste 300 tone laminate de diferite profiluri. Piatra Neamţ, Cimentistii din Bicaz, autori ai valoroasei ini­ţiative „Productivitatea orară ma­ximă cu cheltuieli minime“, au realizat peste planul primelor 2 zile ale noului an 220 tone ci­ment, cu care pot fi construite 25 de apartamente convenţionale. Cinstea de a elabora primele e şarje de clincher şi ciment din noul an a revenit brigăzilor conduse de Iona Jochiu şi Aurel Ţîţonia, care in noaptea de revelion s-au aflat lin­gă agregatele cu foc continuu, ob­­ţinînd o productivitate orară mai mare cu 0.200 tone pe cuptor. Brăila La Combinatul pen­tru fibre artificiale din Brăila anul 1973 a debutat promiţător. Echipele de muncitori, ingineri, tehnicieni de la secţiile preparaţie chimică celo­fibră şi preparaţie chimică cord, fi­latură celofibră şi filatură cord, confecţii celofan şi carboxil-metil­­celuloză, conduse de maiştrii Ştefan Grosu, Cristache Gavrilă, Cornel Golubeţ, Teodor Corbu, George Co­­jocaru, Dumitru Tănase şi alţii, au raportat primele realizări obţinute în cele trei schimburi pe anul 1973 : 220,5 tone celofibră, 9,3 tone carbo­­xil-metil-celuloză, 58,4 tone reţele cord, 110,3 tone sulfură de carbon, 8 tone celofan şi alte produse. Slatina înca din primele ore ale anului 1973, la Uzina de aluminiu din Slatina, cei peste 350 de muncitori, ingineri şi tehnicieni din schimbul de noapte au lucrat din plin la electroliză, turnătorie şi anozi, secţiile cu foc continuu ale uzinei. La halele de electroliză, de pildă, erau prezente echipele con­duse de Ion Nistor, Constantin Constantinescu şi Aurel Paraschiv. Tot la datorie, asigurind asistenţa tehnică de specialitate, era şi in­ginerul Florea Bulumac. In prima zi a anului s-au produs în uzină peste 3 tone de aluminiu peste plan. Aseară, cantitatea de aluminiu şi aliaje din aluminiu realizată peste prevederi era de 5 tone. „1973 CU BUCURIE ŞI PROSPERITATE!" O urare rostită pretutindeni pe itinerarele revelionului Acum, în dimineaţa cînd apare acest ziar, di­mineaţa primei zile de lucru a anului, despre care ştim că e decisiv pentru înaltul ţel pe care ni l-am propus — realizarea înainte de termen a planului cincinal — încă nu s-au stins ecourile revelionului, încă ne stăruie în minte urările şi dorinţele pe care ni le-am exprimat în „noap­tea nopţilor", noaptea de bilanţ, de bucurie, de petrecere, noaptea visurilor şi a proiectelor de viitor, noaptea în care dintr-un an încărcat de darurile muncii noastre perseverente am trecut în altul, pe care-l vrem şi mai bogat în roade. Ne amintim clipa solemnă în care, pe toate lungimile de undă ale ţării, am ascultat cuvin­tele secretarului general al partidului, care, feli­­citînd întreaga noastră naţiune pentru succesele obţinute, în anul ce a trecut, pe calea edificării socialismului, şi-a exprimat încrederea în forţele noastre sporite, în capacitatea noastră de a în­deplini, în cele mai bune condiţii, sarcinile im­portante ale anului 1973. Optimismul, încrederea, hotărîrea de muncă — acestea au fost sentimentele cu care întregul nos­tru popor a întîmpinat clipa solemnă a noului an. Reporterii noştri ne-au transmis numeroase veşti de pe itinerarele de bucurii ale revelionu­lui 73. SĂRBĂTORIND SUCCESELE DE AZI ŞI DE ...LA UZINELE „23 AUGUST“ DIN CAPITALA a devenit o tra­diţie ca in fiecare an să aibă loc două revelioane : unul in haine de lucru, direct la locul de muncă, iar altul festiv, in straie sărbătoreşti. în anul­ ce a trecut, primul reve­lion a avut loc cu trei săptămini in urmă, cind harnicul colectiv bucu­­reştean a raportat conducerii parti­dului şi statului îndeplinirea planu­lui anual de producţie. Cel de-al doilea, la care au ţinut să fie pre­zenţi peste 600 de salariaţi, îm­preună cu familiile lor, se desfă­şoară chiar in seara aceasta... Orele 22. Sala de mese a moder­nei cantine-restaurant­e pentru al doilea an ,,gazdă“ de revelion — este arhiplină. Printre participanţi se află o mare parte dintre cei 500 de salariaţi distinşi acum două zile cu medalia jubiliară ,,25 de ani de la proclamarea Republicii“. Veselia şi buna dispoziţie sunt in toi. Se în­chină cupe cu vin, se dansează. Un grup de tineri de la .,locomotive­­montaj“ prezintă un original ,,Plu­­guşor“, în care sunt omagiaţi cei care s-au deprins să „scurteze anul“ şi să „concentreze timpul“. Pe scenă se perindă formaţii de muzică populară şi uşoară, reputaţi interpreţi de cântece şi actori de teatru din Bucureşti. Se organizea­ză concursuri. Spre dimineaţă, par­ticipanţii ascultă cîteva apreciate cintece de pahar... Se acumulează voie bună şi opti­mism pentru zilele de participare entuziastă la îndeplinirea impor­tantelor sarcini ale anului 1973. an Tietanfar na',­107,7,1 a alga­jamentului oamenilor muncii din Bucureşti : „Cincinalul în patru ani şi jumătate !“. „­BRAŞOV. O explozie de veselie şi de lumini multicolore. Aici, în frumoasa sală a noii cantine-res­taurant de la uzina de autocami­oane, buna dispoziţie se află la ea acasă. Se toastează, se ride, se dan­sează. Citeva sute de constructori ai prestigioaselor mărci de autoca­mioane româneşti „Carpaţi“, „Bu­­cegi“, „ROMAN“ şi „DAC“ au în­tîmpinat, şi de data aceasta, sosirea noului an Împreună. Se află aici turnători, forjori, montori-sculeri, împreună cu fami­liile lor. Iată-i, alături, pe forjorul Vasile Niţă, un veteran al uzinei, şi pe Pall Toth, un tînăr care lucrea­ză la unul dintre utilajele de bază ale forjei : ciocanul de 20 000 kg, unde sunt realizate cele mai dificile repere de autocamion. La o masă vecină, in atenţia colegilor, o fa­milie binecunoscută aici : miezui­­toarea Ana Jiboan şi soţul ei, Am­brozie Jiboan, maistru în acelaşi atelier. Ambii — cu vechi state de serviciu in această uzină. Şi, tot astfel, am întîlnit aici şi am văzut toastînd, veselindu-se, vorbind des­pre satisfacţiile anului ce a trecut — şi despre cele pe care, în mod sigur, le va oferi anul de muncă şi de succese ce începe — multe fi­guri cunoscute, celebrităţi ale uzi­nei, oameni care s-au distins prin abnegaţie, prin spiritul lor de or­ganizare, prin necontenita lor cău­tare a noului, prin efort şi stă­ruinţă. ...MOTRU. De fapt, aici revelio­nul a început intr-un fel original şi mult mai devreme ca de obicei. De mai bine de 10 ani, de cînd pe aceste locuri au sosit primii mineri, s-a statornicit tradiţia ca revelionul să fie petrecut in colectiv, începînd o dată cu căderea serii. Anul acesta însă, asistăm la o oarecare modifi­care a tradiţiei. E 30 Decembrie, orele 15, începe revelionul. Nu în sala restaurantului, ci la ieşirea din mina Ploştina. S-au adunat aici a­­proape toate schimburile de mineri de la exploatările Motrului Au ve­nit cu flori, cu fanfara, cu nerăb­darea de a-şi felicita colegii pentru un remarcabil record de tehnică minieră. Brigada condusă de Ilie O. Ion, de la abatajul 3­4, sectorul 1 sud, a reuşit să înscrie pe ultima f .5 a anului 1972 remarcatului re-i­­j de 100 ui Vbluiuţi iii.. ?, aba­taj frontal dotat cu complex meca­nizat de tăiere şi susţinere. Este, de fapt, al cincilea record naţional obţinut la această exploatare mi­nieră in decursul anului trecut. Peste o zi ne aflăm în impună­toarea sală a restaurantului „Mo­­tru“. Aproape nu-i mai recunoaştem pe cei care ieşeau din sat. Acum sunt îmbrăcaţi elegant. Ortacii din brigada lui Ilie O. Ion, eroii zilei, cărora li s-a făcut cinstea de a fi aşezaţi in capul mesei, sunt emo­ţionaţi. Nu-i puţin lucru să închei un an şi să păşeşti un altul pe cul­mile unui record. E un fel de a marca trecerea anilor noştri... Toas­tează întreaga sală pentru cei săr­bătoriţi, pentru toate succesele­­şi recordurile anului 1972, pentru noile bucurii şi izbînzi pe care minerii sunt hotăriţi să le obţină în anul 1973. DIN PRIMA SECUNDĂ, DIN PRIMUL MINUT, DIN PRIMA ORĂ , LA COTELE MAXIME ALE MUNCII Prin tradiţie, ne-am aflat, In noaptea Anului nou, şi acolo unde s-au umplut alt fel de cupe, cupele de foc ale oţelului incandescent, acolo unde, în noaptea Anului nou, s-au elaborat tradiţionalele şarje ale revelionului. ...REŞIŢA. Aici, pe vatra cu peste două secole de flacără industrială nestinsă, noul an este intimpinat din prima secundă cu explozia feerică a luminii şi scinteilor pri­mei şarje de metal, pe care jurna­­liştii de la Jurnalul nr. 2, sub con­ducerea maistrului comunist Petru Bohr, a prim-topitorului Petru Hu­­detz, o realizează înscriind-o in cronica marii întreceri pentru atin­gerea sarcinii preconizate de partid : 8 milioane de tone de oţel în anul 1973. In preajma siderurgiştilor, acum, in cumpăna de noapte şi de ani, ai sentimentul unei grandioase , festivităţi : curge fonta improşcind !/**•}■»~■ fir Jfs ■' ·;irrr qF'•! •• 1 descent şi, intr-un anume fel, nu- i trezăre­şti de aici paleta de turbină ce se va turna din acest metal şi pe care o vor săruta, in căderea lor tumultuoasă, poate in primele luni din acest an, apele Lotrului, in centrala hidroenergetică de la Ciungei. Răsună glasuri : — Să fie într-un ceas bun ! Să fie pentru noi succese, pentru înălţa­rea ţării ! (Continuare in pag. a II-a) Combinatul siderurgic din Galaţi : o nouă şarjă de metal a fost elaborată Petre Born­. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Repu­blicii Socialiste România anunţă cu profundă du­rere încetarea din viaţă, după o lungă şi grea su­ferinţă, în ziua de 2 ianuarie 1973, a tovarăşului Petre Borilă, vechi militant al mişcării muncitoreşti revoluţionare, activist de frunte al partidului şi sta­tului nostru, luptător devotat pentru cauza socia­lismului, pentru întărirea și înflorirea patriei. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA CONSILIUL DE MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

Next