Scînteia, ianuarie 1973 (Anul 42, nr. 9378-9406)

1973-01-03 / nr. 9378

PAGINA 2 „1973 CU BUCURIE ŞI PROSPERITATE!“ O urare rostită pe itinerarele revelionului (Urmare din pag. I) Siderurgiştilor, în general, nu le plac vorbele mari. Ei lasă să vor­bească faptele. Dacă şarjele primei zile realizate de jurnalişti au un spor de tonaj peste cel obişnuit de înVUîfbÂCJÂ'«' oţel peste planul primei zile. Aici, la Reşiţa, se munceşte, in noaptea aceasta muncitorească, cu meşteşug şi cu patos, cu dăruire, cu respon­sabilitate pentru ca ţara să cunoas­că în anul ’73 şi mai înalte îm­pliniri. ...GALAŢI. La oţelărie, unul dintre convertizoare este înclinat. Maistrul Vasile Pasc şi topitorul Ion Suharov iau primele probe, apoi fac un semn şi convertizorul se în­dreaptă in poziţia de ardere. De două minute ne aflăm in anul 1973 şi în faţa sălii de comandă ne în­­tîmpină o jerbă prelungită , de scîntei de la gura convertizorului II. La pupitrul de coordonare il găsim pe inginerul Alexandru Ivă­­nescu, şeful schimbului. Notează, lansează comenzi in interfon, mane­vrează butoane şi manete. — Este pentru a doua oară cind fac revelionul pe platforma oţelă­­riei. Simţi o satisfacţie deosebită să ştii că ai fost martorul ocular şi realizatorul primei şarje a anului... Suntem­ in cel de-al 6-lea minut al anului ’73 şi şarja inaugurală, purtind în ea conţinutul de oţel cu care se realizează cifra de peste 7,6 milioane tone oţel de la prima elaborare este pe punctul de a fi turnată in lingotiere. Privind dru­mul oţelului proaspăt spre trenul de lingotiere din care emană tem­peratura sutelor de grade ne vin în minte versurile unui pluguşor în­chinat siderurgiştilor : „Voinicii soarele au luat, In forme multe l-au turnat / Şi cu flacăra lui vie / L-au pus ţării temelie...“ ...DISPECERATUL ENERGETIC NAŢIONAL. Primele minute de după miezul nopţii. Revelion în li­niştea ca de navă interspaţială a acestor încăperi de unde se diri­jează fluxurile de energie. — La mulţi ani ! — Anul nou cu bucurie ! Cel mai vechi m­ slujbă dintre cei ce ne sunt gazde în această noapte : inginerul Valentin Grădi­­naru. — Cu ce amintiri profesionale mai importante v-aţi despărţit de 1972 ? — In primul rînd, menţionez faptul că în ’72 s-a produs de. 44 . dii'din mai rrtulta“ ’ehergib' ‘eleclrf­ t ^ cr, decit în lttjf! 1’ in noul”an. In­­­tr-o săptămînă se va produce, practic, tot atîta energie electrică cit se realiza in ţară la nivelul a­­celuiaşi an. Şi aceasta pentru că „sistemul nervos“ al energeticii şi reţelei electrice naţionale s-a îm­bogăţit, anul trecut, cu noi şi im­portante capacităţi de producţie : la Porţile de Fier şi Lotru, la Brazi şi Rogojelu, pe salba de hidrocen- • trale de pe Argeş, precum şi cu peste 1 000 km de linii de înaltă şi foarte înaltă tensiune. Ultima — Bucureşti — Giurgiu — Tr. Măgu­rele de 220 kV — a fost pusă in funcţiune chiar de Ziua republicii, la ora 7.30 dimineaţa. Noaptea luminilor. Ne putem imagina valorile productive evoca­te mai sus ca pe nişte podoabe in marele pom de sărbătoare al ţării. De sărbătoare şi de muncă. In noaptea revelionului au ars flăcările nestinse ale muncii şi în­­ multe alte întreprinderi din ţară. Am primit relatări­­pentru care spaţiul nostru nu e de ajuns­ des­pre revelionul sărbătorit prin succese ale muncii şi la marile u­­nităţi chimice de la Craiova, Pi­teşti, Brazi, Tîrnăveni, Săvineşti, Tg. Mureş, Tr. Măgurele şi la alte şi alte vetre ale producţiei neîntrerupte, unde primele secun­de ale noului an au adus şi pri­mele cantităţi de bunuri materiale din planul anului 1973. „DE LA VRANCEA-N BĂRĂGAN, GÎNDURI BUNE-N PRAG DE AN“ ...După apusul soarelui, satele Sahastru, Chiricani, Valea Neagră, Ursoaia, din inima legendarilor codri ai Vrancei, au început să freamăte. Un pocnet îndepărtat, un clopoţel dintr-o vîlcea, o falangă de lingă piscuri şi apoi, de pre­tutindeni, zvon de glasuri. Repede, munţii s-au transformat în uriaşe amfiteatre pe treptele cărora au început să coboare in cete flăcăi purtind tradiţionalele măşti meşte­şugite in serii­t­ele vară de renumitul Pavel Terciu. Coboară din sate spre căminele culturale, la Paltin şi Soveja, la Nistoreşti şi Birseşti, ursari şi ursăriţe, miri şi mirese, capre, berze, uncheşi — adevărate alaiuri de sărbătoare păstrate aidoma ca pe vremea lui bădica Traian. In drumul lor, flă­căii se opresc la casele gospoda­rilor : „Urâturile frumoase / Sunt de mii de ani rămase. / De la Tra­ian împăratu’, / De cind s-a zidit tot satu’, / De-atunci ne-a rămas uratu’“. Flăcăii urează vecinilor, fraţilor şi prietenilor „spor la plug, la belşug“. Urare plină de opti­mism, de încredere în viitorul lu­minos al patriei socialiste : „Tra­geţi brazdă voinicească / Grîu de vară să-nverzească / Pe cîmpia strămoşească, / Că nu-i soarta dreaptă, bună / în republica română“. ...Şi iată-ne în Bărăgan. Ne aflăm in comuna Tudor Vladimirescu, din judeţul Brăila, la cei mai harnici cooperatori din judeţ, mîndri că au obţinut, in 1972, cea mai mare re­coltă dobîndită vreodată pe aceste cîmpuri : 4 700 kg de grîu la hectar şi 7 500 kg la porumb. Aşadar, pli­nea rumenă, cozonacii dolofani care aburesc in această seară pe mese sint rodul muncii harnice a unor adevăraţi campioni ai recol­telor. Ne oprim la familia lui Stoica Mihai. Din acest mare şi harnic neam face parte şi Gheor­­ghe Mihai, preşedintele coopera­tivei agricole. La el s-au adunat anul acesta ,să petreacă. La anul vor petrece la altă casă... In patru camere mari, luminate electric, s-au adunat vreo 20 de familii : unchi, fraţi, veri, cum­naţi, gineri, nepoţi şi strănepoţi, cu toţii vreo 60 de persoane. Decan de virstă : Stoica Mihai. 84 de ani, pensionar, dar încă zdravăn. Ma­­ra? M mîndrie o constituie, desi­­! fwVtiSPtul câ­­inipr­un& ,CU..,soţia, au crescut 15 odrasle, toţi oameni de omenie, cooperatori de nădejde. Aşa­ cum va fi, desigur, şi „prnstea neamului“, Sorin, un strănepot in virstă de numai 2 ani. Se cioc­neşte pentru el şi viitorul lui feri­cit şi se ciocneşte, de asemenea, pentru cel mai harnic reprezentant al familiei, Mihai Badiu, brigadier la irigaţii, realizator, în ’72, cu so­ţia şi fiica, a peste 700 de norme de muncă. In mîinile acestor oameni cupele cu rubiniu se înalţă ca nişte flori vii, aduse prinos Anu­lui nou, timpului cel nou , al ţării, ca un simbol al urării de belşug pe care Bărăganul o îndreaptă spre toate cimpiile mănoase ale patriei : La mulţi ani, făuritori ai belşugu­lui ! „CU TRICOLORUL SEMEŢIND IN VlNT Noaptea Anului nou a adus în Inimile noastre, o dată cu senti­mentele de încredere în realizarea marilor obiective ale anului 1973 menite să grăbească dezvoltarea multilaterală a ţării, ecouri îmbu­curătoare, de peste mări şi ţări, ale preţuirii de care se bucură România în lume. S-au recepţionat mesaje transmise pe calea undelor de la bordul navelor româneşti ce străbat mări şi oceane. Ora 0.11. Auzim ţăcănitul rit­mat al semnalelor radio. E un me­saj venit de pe un vas cu nume de legendă, „Vrancea“ : „De aici, din îndepărtatul Ocean Indian, aducem mulţumirile noastre patriei, a cărei aniversare o trăim. Aducem recu­noştinţă partidului nostru comu­nist, tovarăşului Ceauşescu, pentru tot ce auzim în lume frumos des­pre noi, despre români, despre România, despre Ceauşescu“. Mesaje radio, telegrame, tele­foane, telexuri, scrisori sosesc neîn­cetat. Iată, înscriind prin eter un arc de mii de kilometri, un emo­ţionant mesaj, în versuri înaripate, scrise grăbit, în noaptea de reve­lion, pe Atlantic, de către marinarii cargoului „Bucureşti“ : „Catarge româneşti în larg de zare, / Cu tri­colorul semeţind în vînt / Trimit către Carpaţii-n sărbătoare / Me­saj de dor, marinăresc cuvint. / Republică, primeşte-ne urarea­/ In coire-i atîten­ gîrvduri infirufteae / Un „ita mulţi ani !“ cum e indătinarea/ Din tată-n fiu, la praznic româ­nesc !“. il Mihai CARANFIr, Petre DRAGU, Nicolae CATANA, Mihai DUMITRESCU, N. Gr. MARAŞANU, Dumitru MINDROIU, Nicolae MOCANU, Ion NISTOR, Tudorel OANCEA, Ion POPA, Sever UT­AN în clipa care desparte anul 72 de anul 73, colectivul uzinelor „23 August" din Capitală toastează, deopotrivă, pentru rodnicia anului care se încheie, pentru realizările anului ce începe... Un obicei din moşi-strămoşi d­in Vrancea, ca, de altfel, pretutindeni în ţară, copiii au fost pentru fiecare casă primii purtători ai urărilor de prosperitate, sănătate şi fericire... Aproape 5 000 de tineri bucureşteni şi-au petrecut anul acesta revelionul în ambianţa modernă a pavilionului central al Complexului expoziţiona­l din Bucureşti. Intr-o­ atmosferă de autentic carnaval, tinereţea Capitalei a întîmpinat — aşa cum se cuvine şi cum îi şade bine vîrstei — cu o adevă­rată dezlănţuire de veselie şi de optimism anul 1973, an pentru ale cărui izbînzi este hotărîtă să învestească toată energia ei entuziastă Foto : S. Cristian Plecarea delegaţiei guvernamentale economice a R. D. Vietnam Marţi la amiază a părăsit Capitala delegaţia guvernamentală economică a R.D. Vietnam, condusă de tovarăşul Le Thanh Nghi, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, vice-prim­­ministru al guvernului Republicii De­mocrate Vietnam. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost condusă de tovarăşul Gheorghe Rădulescu, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă Nguyen Dang Hanh, ambasadorul R.D. Vietnam, şi Lam Van Luu, ambasadorul Republicii Vietnamului de Sud la Bucureşti. (Agerpres) Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Cuba Ministrul afacerilor externe al Re­publicii Socialiste România, George Macovescu, a trimis o telegramă de felicitare ministrului relaţiilor ex­terne al Republicii Cuba, Raul Roa Garcia, cu prilejul celei de-a XIV-a aniversări a zilei de 1 Ianuarie — Ziua eliberării Cubei. ♦ Cu prilejul celei de-a XIV-a ani­versări a Zilei eliberării — Ziua na­ţională a Republicii Cuba — Consi­liul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Consiliul Central al Uniu­nii Generale a Sindicatelor din Româ­nia, Comitetul Central al Uniu­­­nii Tineretului Comunist, Uniunea­­Asociaţiilor Studenţeşti din Româ­nia, Consiliul Naţional al Femeilor, Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii şi alte organizaţii de masă şi obşteşti au adresat telegrame de fe­licitare organizaţiilor similare din Cuba. Cu acelaşi prilej, Ministerul Apă­rării Naţionale a adresat o telegramă ministerului de resort din Cuba. ★ Cu prilejul celei de-a XIV-a ani­versări a sărbătorii naţionale a Re­publicii Cuba — Ziua eliberării — ambasadorul la Bucureşti al acestei ţări, Nicolas Rodriguez Astiazarain, a vorbit luni seara la posturile ro­mâneşti de radio şi televiziune. (Agerpres) Ajutor acordat de Crucea Roşie din România * populaţiei sinistrate din oraşul Managua în­­ urma purifimulului ocxtacivofal care a lovit capitala Republicii­ Nica­ragua, oraşul Managua, pentru a veni în sprijinul populaţiei sinistrate din acest oraş. Societatea de Cruce Ro­şie din Republica Socialistă România a trimis Crucii Roşii din Nicaragua un ajutor compus din medicamente şi îmbrăcăminte. 1 c­inema) • Explozia : PATRIA — 9; 12, 15; 18: 21, LUCEAFĂRUL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21, FAVORIT — 9,30; 12; 15,30; 18; 20,30. A Perla coroanei : LUMINA — 9; 11,30; 14; 17, 20. • Domnului profesor, cu dragos­te : SCALA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. A Lupul mărilor ; Răzbunarea : GRIVIȚA — 9; 12,30; 16; 19,30, FLA­MURA — 9; 12,30; 16; 19,30. • Seceră vintul sălbatic : FLO­­REASCA — 15,30; 18; 20,30, GIU­­LEŞTI — 15,30; 18; 20,30, MIORIŢA — 10; 12;30; 15; 17,30; 20. • Joe Hill : CAPITOL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30, 21. • Legenda lui Rustam : FESTI­VAL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. • Filiera : SALA PALATULUI — 17,15 (seria de bilete — 4367) ; 20.15 (seria de bilete — 4368). BUCU­REȘTI — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. FEROVIAR — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45. MELODIA — 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45. MODERN — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Bariera : BUCEGI — 15.45; 18 , 20,15, VOLGA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. • Marea evadare : EXCELSIOR — 9;15; 11.45; 16; 19,30. GLORIA — 9; 12,30; 16; 19,30. • Capcană pentru general : DA­CIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Micul om mare : AURORA — 9; 11,30; 15,30; 18, 20,30. • Cu miinile curate : DRUMUL SĂRII — 15,30; 18. 20,15. A Hugo si Josefina — 9,45; 11.30; 13.45; 16; 18.15. Sacco si Vanzetti — 20.30 : CENTRAL. • Ursul Yogi — 9.30; 11,30. Poves­tea micului cocosat — 13,45; 16; 18; 20.15 : DOINA. • Steaua Sudului — 9,30—18,30 in continuare, Chile ’71 — 20,15 : TIMPURI NOI. • Marele restaurant — 10, 12; 14. Regina Cristina — 16,30; 20,45. Cei din Kronstadt — 18,45 : CINEMA­TECA (sala Union). • Cazul Mattei : VIITORUL — 15,30; 18; 20.15. • Imblinzirea focului : FEREN­TARI — 15,30; 19. • Bulevardul romului : BUZESTI — 15,30; 18; 20,30. t­eatre i • Opera Română: Prinţ şi cerşetor t / — 18,30. \ • Teatrul de comedie : Preşul i ’ _ 20.­­ • Teatrul Naţional „I. L. Cara- V­a giale“ (sala Comedia) : Dulcea pa- . \ săre a tinereţii — 20, (sala Stu- \ / dio) : Jocul de-a vacanţa — 20. \ • Teatrul Lucia Sturdza Bu- \ , landra“ (sala din bd. Schitu Mă- ’ \ gureanu) : D-ale carnavalului — \ i 20. (sala din str. Alex. Sahia) . ,­­ Valentin și Valentina — 20. 1 i A Teatrul Mic : Vicleniile lui , „ Scapin — 19,30. \ L­a Teatrul ..C. I. Nottara“ (sala „ 1 Studio) : Schimbul — 20. ) i «. Teatrul Giuleşti : Casa care a i ) fugit pe uşă — 10, 19,30. ) i • Teatrul „Ţăndărică“ (sala din i T Calea Victoriei) : Ninigra şi Aligru­­­i - 10. I » a Teatrul satiric-muzical ..C. Tâ-­­ ţ naşe“ (sala Savoy) : Revista are l ’ cuvintul — 19,30. » i a Teatrul de revistă şi comedie i ’ ..Ion Vasilescu“ : Fii cuminte Cris- t­­­tofor — 19,30. l­­ a Circul ..Bucureşti“ : Moş Gerilă I­V — 10, Aprindeţi stelele — 19,30.­­ SCINTEIA — miercuri 3 ianuarie 1973 Excelenţei Sale Domnului ROGER BONVIN Preşedinte ae­ Confederaţiei Elveţiene Cu prilejul instalării în înnalta funcţie de preşedinte al Confedera­ţiei Elveţiene, adresez Excelenţei Voastre, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, cordiale felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi succes în îndeplinirea importantei dumneavoastră misiuni. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului LUIS CARLOS PRESTES Secretar general al Partidului Comunist Brazilian La cea de-a 75-a aniversare a zilei de naştere, în numele Comitetulu Central al Partidului Comunist Român şi al meu personal, vă adrese dumneavoastră, vechi militant al mişcării muncitoreşti internaţionale­­ al Partidului Comunist Brazilian, un cald salut tovărăşesc, cordiale feli­citări, împreună cu urările de viaţă îndelungată, multă sănătate şi succes în activitatea consacrată fericirii şi progresului poporului brazilian, cauzei păcii, socialismului, independenţei naţionale. In spiritul convorbirilor avute împreună în vara anului care a trecut, îmi exprim convingerea că legăturile de solidaritate internaţionalista statornicite între partidele noastre se vor dezvolta în continuare în folo­sul prieteniei şi colaborării dintre ţările şi popoarele noastre, al unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a forţelor antiimperia­­liste de pretutindeni. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A REPUBLICII DEMOCRATICE SUDAN Excelenţei Sale General-maior GAAFAR MOHAMMED EL NUMEIRY Preşedintele Republicii Democratice Sudan Cu prilejul sărbătoririi Zilei independenţei, sărbătoarea naţională a Republicii Democratice Sudan, îmi este deosebit de plăcut să adresez Excelenţei Voastre călduroase felicitări, împreună cu cele mai bune urări pentru fericirea şi prosperitatea poporului sudanez, pentru progresul continuu al ţării dumneavoastră. Amintindu-mi cu plăcere de vizita pe care am făcut-o în ţara dv, sunt convins că, în spiritul convorbirilor şi înţelegerilor convenite îm­preună, relaţiile de prietenie şi cooperare româno-sudaneze se vor dez­volta continuu, în interesul ambelor noastre popoare, al luptei forţelor antiimperialiste pentru pace, independenţă naţională şi progres social. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România La 1 ianuarie 1973 s-au împlinit 17 ani de la proclamarea indepen­denţei Sudanului — victorie dobin­­dită in urma unei lupte tenace şi îndelungate împotriva asupririi străine. După cucerirea independenţei, poporul sudanez a trecut la lichi­darea grelei moşteniri din perioada colonialismului, mobilizîndu-şi for­ţele pentru depăşirea stării de sub­dezvoltare. Pe harta ţării au apă­rut în aceşti ani numeroase obiec­tive economice, paralel cu extin­derea lucrărilor de prospectare şi valorificare a resurselor naturale ale ţării, în cadrul actualului plan de dezvoltare economică 1­971-1975, ţ, se prevede un ritm anual de creş­tre. Q, 1 lo auto, Carta la sfîrşitul perioadei este prevăzută construi­rea a 20 de noi uzine şi moderni­zarea celor existente. O atenţie deosebită se acordă, totodată, agri­culturii, care cuprinde aproxima­tiv 80 la sută din populaţie. Se au în vedere extinderea irigaţii­lor, mecanizarea lucrărilor, spori­rea cantităţilor de îngrăşăminte, continua creştere a şeptelului. Extinderea reţelei de căi de co­municaţie de care Sudanul — ţara cu cea mai mare suprafaţă din Africa — are absolută nevoie, for­marea de cadre de specialişti pen­tru economie constituie preocupări de seamă pe agenda actualităţii su­daneze. Animat de sentimente interna­ţionaliste faţă de tinerele state independente, faţă de mişcările de eliberare naţională, poporul român a urmărit cu caldă simpatie lupta poporului sudanez pentru cucerirea şi consolidarea independenţei pa­triei sale. între Republica Socialis­tă România şi Republica Democra­tică Sudan s-au­ stabilit şi se dez­voltă relaţii de colaborare pe mul­tiple planuri, concretizate printr-o serie de acorduri şi Înţelegeri. Un moment de o deosebită însemnă­tate în evoluţia ascendentă a rela­ţiilor româno-sudaneze l-a consti­tuit vizita in Sudan, în primăvara anului 1972, a preşedintelui Consi­liului de Stat al României, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, convorbirile avute cu preşedintele Gaafar Mo­hammed Numeiry. Subliniind caracterul constructiv al acestei vizite, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a declarat : „Sper că vom putea să trasăm noi căi pen­tru dezvoltarea cooperării între popoarele motistie, să întărim co­­laborarea corespunzător atit inte­reselor României, cit şi Sudanului, precum şi cauzei generale a priete­niei şi colaborării dintre popoare“. La rîndul său, preşedintele Nu­meiry a declarat că poporul suda­nez preţuieşte această colabo­rare şi „nu va precupeţi nici un efort pentru întărirea cooperării cu România şi cu poporul român prie­ten“. Dialogul româno-sudanez a con­tinuat printr-o multiplicare a con­tactelor , între care se înscriu vi­zita unei delegaţii a Marii Adunări Naţionale la Khartum, a unei de­legaţii economice sudaneze la Bucu­reşti, precum şi recenta vizită în ţara noastră a unei delegaţii a Uniunii Socialiste Sudaneze. Cu prilejul sărbătorii naţionale a Sudanului, poporul român urează poporului sudanez noi succese pe calea consolidării independenței și dezvoltării patriei sale, prosperi­tate și pace. SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A CAMERUNULUI Excelenţei Sale Domnului EL HADJ AHMADOV AHIDJO Preşedintele Republicii Unite a Camerunului Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Unite Camerun, îmi este deosebit de plăcut să adresez Excelenţei Voastre cordiale felicitări, pre­cum şi cele mai bune urări pentru fericirea dumneavoastră personală şi pentru prosperitatea poporului camerunez. Îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare din­tre ţările noastre se vor dezvolta continuu, în interesul ambelor popoare şi al cooperării internaţionale. Cu cea mai înaltă consideraţie, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România La 1 ianuarie s-au împlinit 13 ani de la proclamarea independen­ţei Camerunului. In această scurtă perioadă, poporul camerunez a depus eforturi însemnate pentru lichidarea moştenirii coloniale, pentru dezvoltarea industrială şi edificarea unei economii naţionale de sine stătătoare. In ultimii ani au apărut o serie de fabrici şi uzine, intre care o uzină de aluminiu şi un laminor, care sunt alimentate de o hidrocentrală instalată la Edea, avînd o putere de 120 MW, o fa­brică de mașini agricole, de mon­taj pentru automobile etc. Un loc de seamă în industria manufactu­rată îl ocupă fabricile de prepa­rare a cafelei și cauciucului, egre­­narea bumbacului, prelucrarea lem­nului, fabricarea uleiurilor. Ma­rea majoritate a populaţiei se o­­cupă cu agricultura, ramură în care se prevede diversificarea culturilor şi mecanizarea acestora. Eforturi însemnate se depun pentru extin­derea reţelei de comunicaţii ; este în construcţie calea ferată trans­­cameruneză. ­­V PROGRAMUL I 9.00 Deschiderea emisiunii. Telex. 9.05 Bucureştiul necunoscut. 9.25 Prietenii lui Aşchiuţa. Intim- Clare din noaptea Anului Nou. * 9.50 Avanpremieră. 10.00 Curs de limbă franceză. Lecţia a 36-a. 10.30 Spectacol prezentat de An­samblul „Rapsodia română" 11.30 Panoramic ştiinţific. Efectul Bazgan. 11.45 Carnavalul operetei. 12.25 Telerama. 12.50 Telejurnal. 13.00 Desene animate. 13.15 Matineu de vacanţă . Ceasul căpitanului Enrico. 17.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Curs de limbă germană. Lecţia a 34-a. 18.00 întrebări şi răspunsuri. In­vestigaţia ştiinţifică a vieţii sociale. Ideologie şi cultură. 18.25 Pentru sănătatea dv. 18.35 Publicitate. 18.45 Muzica — emisiune de actua­litate muzicală. 19.00 Timp şi anotimp în agricul­tură. 19.20 1001 de seri. 13.30 Telejurnal. 20.00 Oameni şi fapte. 20.10 Telecinemateca . ..Domnul“. Regia : Jean-Paul Le Chanois. 22.00 Cîntă orchestra Electrecord. 22.15 Telegrab : Imagini din R.P. Bulgaria. 22.30 ..24 de ore“. PROGRAMUL II 20.00 O viată pentru o idee : Um­berto Nobile (IV). „învingă­torii Arcticei“. 20.25 România în lume. 20.55 Agenda. 21.05 Luminile rampei. Tineri in­terpreţi. 21.45 Cărţi Şi idei- -Sociologia şi ştiinţa conducerii“ (Editura Academiei). 22.10 Roman foileton : „Eli­zabeth R“. ..Mindna An­gliei (I).

Next