Scînteia, ianuarie 1973 (Anul 42, nr. 9378-9406)
1973-01-03 / nr. 9378
PAGINA 2 „1973 CU BUCURIE ŞI PROSPERITATE!“ O urare rostită pe itinerarele revelionului (Urmare din pag. I) Siderurgiştilor, în general, nu le plac vorbele mari. Ei lasă să vorbească faptele. Dacă şarjele primei zile realizate de jurnalişti au un spor de tonaj peste cel obişnuit de înVUîfbÂCJÂ'«' oţel peste planul primei zile. Aici, la Reşiţa, se munceşte, in noaptea aceasta muncitorească, cu meşteşug şi cu patos, cu dăruire, cu responsabilitate pentru ca ţara să cunoască în anul ’73 şi mai înalte împliniri. ...GALAŢI. La oţelărie, unul dintre convertizoare este înclinat. Maistrul Vasile Pasc şi topitorul Ion Suharov iau primele probe, apoi fac un semn şi convertizorul se îndreaptă in poziţia de ardere. De două minute ne aflăm in anul 1973 şi în faţa sălii de comandă ne întîmpină o jerbă prelungită , de scîntei de la gura convertizorului II. La pupitrul de coordonare il găsim pe inginerul Alexandru Ivănescu, şeful schimbului. Notează, lansează comenzi in interfon, manevrează butoane şi manete. — Este pentru a doua oară cind fac revelionul pe platforma oţelăriei. Simţi o satisfacţie deosebită să ştii că ai fost martorul ocular şi realizatorul primei şarje a anului... Suntem in cel de-al 6-lea minut al anului ’73 şi şarja inaugurală, purtind în ea conţinutul de oţel cu care se realizează cifra de peste 7,6 milioane tone oţel de la prima elaborare este pe punctul de a fi turnată in lingotiere. Privind drumul oţelului proaspăt spre trenul de lingotiere din care emană temperatura sutelor de grade ne vin în minte versurile unui pluguşor închinat siderurgiştilor : „Voinicii soarele au luat, In forme multe l-au turnat / Şi cu flacăra lui vie / L-au pus ţării temelie...“ ...DISPECERATUL ENERGETIC NAŢIONAL. Primele minute de după miezul nopţii. Revelion în liniştea ca de navă interspaţială a acestor încăperi de unde se dirijează fluxurile de energie. — La mulţi ani ! — Anul nou cu bucurie ! Cel mai vechi m slujbă dintre cei ce ne sunt gazde în această noapte : inginerul Valentin Grădinaru. — Cu ce amintiri profesionale mai importante v-aţi despărţit de 1972 ? — In primul rînd, menţionez faptul că în ’72 s-a produs de. 44 . dii'din mai rrtulta“ ’ehergib' ‘eleclrf t ^ cr, decit în lttjf! 1’ in noul”an. Intr-o săptămînă se va produce, practic, tot atîta energie electrică cit se realiza in ţară la nivelul aceluiaşi an. Şi aceasta pentru că „sistemul nervos“ al energeticii şi reţelei electrice naţionale s-a îmbogăţit, anul trecut, cu noi şi importante capacităţi de producţie : la Porţile de Fier şi Lotru, la Brazi şi Rogojelu, pe salba de hidrocen- • trale de pe Argeş, precum şi cu peste 1 000 km de linii de înaltă şi foarte înaltă tensiune. Ultima — Bucureşti — Giurgiu — Tr. Măgurele de 220 kV — a fost pusă in funcţiune chiar de Ziua republicii, la ora 7.30 dimineaţa. Noaptea luminilor. Ne putem imagina valorile productive evocate mai sus ca pe nişte podoabe in marele pom de sărbătoare al ţării. De sărbătoare şi de muncă. In noaptea revelionului au ars flăcările nestinse ale muncii şi în multe alte întreprinderi din ţară. Am primit relatăripentru care spaţiul nostru nu e de ajuns despre revelionul sărbătorit prin succese ale muncii şi la marile unităţi chimice de la Craiova, Piteşti, Brazi, Tîrnăveni, Săvineşti, Tg. Mureş, Tr. Măgurele şi la alte şi alte vetre ale producţiei neîntrerupte, unde primele secunde ale noului an au adus şi primele cantităţi de bunuri materiale din planul anului 1973. „DE LA VRANCEA-N BĂRĂGAN, GÎNDURI BUNE-N PRAG DE AN“ ...După apusul soarelui, satele Sahastru, Chiricani, Valea Neagră, Ursoaia, din inima legendarilor codri ai Vrancei, au început să freamăte. Un pocnet îndepărtat, un clopoţel dintr-o vîlcea, o falangă de lingă piscuri şi apoi, de pretutindeni, zvon de glasuri. Repede, munţii s-au transformat în uriaşe amfiteatre pe treptele cărora au început să coboare in cete flăcăi purtind tradiţionalele măşti meşteşugite in seriitele vară de renumitul Pavel Terciu. Coboară din sate spre căminele culturale, la Paltin şi Soveja, la Nistoreşti şi Birseşti, ursari şi ursăriţe, miri şi mirese, capre, berze, uncheşi — adevărate alaiuri de sărbătoare păstrate aidoma ca pe vremea lui bădica Traian. In drumul lor, flăcăii se opresc la casele gospodarilor : „Urâturile frumoase / Sunt de mii de ani rămase. / De la Traian împăratu’, / De cind s-a zidit tot satu’, / De-atunci ne-a rămas uratu’“. Flăcăii urează vecinilor, fraţilor şi prietenilor „spor la plug, la belşug“. Urare plină de optimism, de încredere în viitorul luminos al patriei socialiste : „Trageţi brazdă voinicească / Grîu de vară să-nverzească / Pe cîmpia strămoşească, / Că nu-i soarta dreaptă, bună / în republica română“. ...Şi iată-ne în Bărăgan. Ne aflăm in comuna Tudor Vladimirescu, din judeţul Brăila, la cei mai harnici cooperatori din judeţ, mîndri că au obţinut, in 1972, cea mai mare recoltă dobîndită vreodată pe aceste cîmpuri : 4 700 kg de grîu la hectar şi 7 500 kg la porumb. Aşadar, plinea rumenă, cozonacii dolofani care aburesc in această seară pe mese sint rodul muncii harnice a unor adevăraţi campioni ai recoltelor. Ne oprim la familia lui Stoica Mihai. Din acest mare şi harnic neam face parte şi Gheorghe Mihai, preşedintele cooperativei agricole. La el s-au adunat anul acesta ,să petreacă. La anul vor petrece la altă casă... In patru camere mari, luminate electric, s-au adunat vreo 20 de familii : unchi, fraţi, veri, cumnaţi, gineri, nepoţi şi strănepoţi, cu toţii vreo 60 de persoane. Decan de virstă : Stoica Mihai. 84 de ani, pensionar, dar încă zdravăn. Mara? M mîndrie o constituie, desi! fwVtiSPtul câiniprun& ,CU..,soţia, au crescut 15 odrasle, toţi oameni de omenie, cooperatori de nădejde. Aşa cum va fi, desigur, şi „prnstea neamului“, Sorin, un strănepot in virstă de numai 2 ani. Se ciocneşte pentru el şi viitorul lui fericit şi se ciocneşte, de asemenea, pentru cel mai harnic reprezentant al familiei, Mihai Badiu, brigadier la irigaţii, realizator, în ’72, cu soţia şi fiica, a peste 700 de norme de muncă. In mîinile acestor oameni cupele cu rubiniu se înalţă ca nişte flori vii, aduse prinos Anului nou, timpului cel nou , al ţării, ca un simbol al urării de belşug pe care Bărăganul o îndreaptă spre toate cimpiile mănoase ale patriei : La mulţi ani, făuritori ai belşugului ! „CU TRICOLORUL SEMEŢIND IN VlNT Noaptea Anului nou a adus în Inimile noastre, o dată cu sentimentele de încredere în realizarea marilor obiective ale anului 1973 menite să grăbească dezvoltarea multilaterală a ţării, ecouri îmbucurătoare, de peste mări şi ţări, ale preţuirii de care se bucură România în lume. S-au recepţionat mesaje transmise pe calea undelor de la bordul navelor româneşti ce străbat mări şi oceane. Ora 0.11. Auzim ţăcănitul ritmat al semnalelor radio. E un mesaj venit de pe un vas cu nume de legendă, „Vrancea“ : „De aici, din îndepărtatul Ocean Indian, aducem mulţumirile noastre patriei, a cărei aniversare o trăim. Aducem recunoştinţă partidului nostru comunist, tovarăşului Ceauşescu, pentru tot ce auzim în lume frumos despre noi, despre români, despre România, despre Ceauşescu“. Mesaje radio, telegrame, telefoane, telexuri, scrisori sosesc neîncetat. Iată, înscriind prin eter un arc de mii de kilometri, un emoţionant mesaj, în versuri înaripate, scrise grăbit, în noaptea de revelion, pe Atlantic, de către marinarii cargoului „Bucureşti“ : „Catarge româneşti în larg de zare, / Cu tricolorul semeţind în vînt / Trimit către Carpaţii-n sărbătoare / Mesaj de dor, marinăresc cuvint. / Republică, primeşte-ne urarea/ In coire-i atîten gîrvduri infirufteae / Un „ita mulţi ani !“ cum e indătinarea/ Din tată-n fiu, la praznic românesc !“. il Mihai CARANFIr, Petre DRAGU, Nicolae CATANA, Mihai DUMITRESCU, N. Gr. MARAŞANU, Dumitru MINDROIU, Nicolae MOCANU, Ion NISTOR, Tudorel OANCEA, Ion POPA, Sever UTAN în clipa care desparte anul 72 de anul 73, colectivul uzinelor „23 August" din Capitală toastează, deopotrivă, pentru rodnicia anului care se încheie, pentru realizările anului ce începe... Un obicei din moşi-strămoşi din Vrancea, ca, de altfel, pretutindeni în ţară, copiii au fost pentru fiecare casă primii purtători ai urărilor de prosperitate, sănătate şi fericire... Aproape 5 000 de tineri bucureşteni şi-au petrecut anul acesta revelionul în ambianţa modernă a pavilionului central al Complexului expoziţional din Bucureşti. Intr-o atmosferă de autentic carnaval, tinereţea Capitalei a întîmpinat — aşa cum se cuvine şi cum îi şade bine vîrstei — cu o adevărată dezlănţuire de veselie şi de optimism anul 1973, an pentru ale cărui izbînzi este hotărîtă să învestească toată energia ei entuziastă Foto : S. Cristian Plecarea delegaţiei guvernamentale economice a R. D. Vietnam Marţi la amiază a părăsit Capitala delegaţia guvernamentală economică a R.D. Vietnam, condusă de tovarăşul Le Thanh Nghi, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, vice-primministru al guvernului Republicii Democrate Vietnam. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost condusă de tovarăşul Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă Nguyen Dang Hanh, ambasadorul R.D. Vietnam, şi Lam Van Luu, ambasadorul Republicii Vietnamului de Sud la Bucureşti. (Agerpres) Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Cuba Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, George Macovescu, a trimis o telegramă de felicitare ministrului relaţiilor externe al Republicii Cuba, Raul Roa Garcia, cu prilejul celei de-a XIV-a aniversări a zilei de 1 Ianuarie — Ziua eliberării Cubei. ♦ Cu prilejul celei de-a XIV-a aniversări a Zilei eliberării — Ziua naţională a Republicii Cuba — Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, UniuneaAsociaţiilor Studenţeşti din România, Consiliul Naţional al Femeilor, Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii şi alte organizaţii de masă şi obşteşti au adresat telegrame de felicitare organizaţiilor similare din Cuba. Cu acelaşi prilej, Ministerul Apărării Naţionale a adresat o telegramă ministerului de resort din Cuba. ★ Cu prilejul celei de-a XIV-a aniversări a sărbătorii naţionale a Republicii Cuba — Ziua eliberării — ambasadorul la Bucureşti al acestei ţări, Nicolas Rodriguez Astiazarain, a vorbit luni seara la posturile româneşti de radio şi televiziune. (Agerpres) Ajutor acordat de Crucea Roşie din România * populaţiei sinistrate din oraşul Managua în urma purifimulului ocxtacivofal care a lovit capitala Republicii Nicaragua, oraşul Managua, pentru a veni în sprijinul populaţiei sinistrate din acest oraş. Societatea de Cruce Roşie din Republica Socialistă România a trimis Crucii Roşii din Nicaragua un ajutor compus din medicamente şi îmbrăcăminte. 1 cinema) • Explozia : PATRIA — 9; 12, 15; 18: 21, LUCEAFĂRUL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21, FAVORIT — 9,30; 12; 15,30; 18; 20,30. A Perla coroanei : LUMINA — 9; 11,30; 14; 17, 20. • Domnului profesor, cu dragoste : SCALA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. A Lupul mărilor ; Răzbunarea : GRIVIȚA — 9; 12,30; 16; 19,30, FLAMURA — 9; 12,30; 16; 19,30. • Seceră vintul sălbatic : FLOREASCA — 15,30; 18; 20,30, GIULEŞTI — 15,30; 18; 20,30, MIORIŢA — 10; 12;30; 15; 17,30; 20. • Joe Hill : CAPITOL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30, 21. • Legenda lui Rustam : FESTIVAL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. • Filiera : SALA PALATULUI — 17,15 (seria de bilete — 4367) ; 20.15 (seria de bilete — 4368). BUCUREȘTI — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. FEROVIAR — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45. MELODIA — 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45. MODERN — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Bariera : BUCEGI — 15.45; 18 , 20,15, VOLGA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. • Marea evadare : EXCELSIOR — 9;15; 11.45; 16; 19,30. GLORIA — 9; 12,30; 16; 19,30. • Capcană pentru general : DACIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Micul om mare : AURORA — 9; 11,30; 15,30; 18, 20,30. • Cu miinile curate : DRUMUL SĂRII — 15,30; 18. 20,15. A Hugo si Josefina — 9,45; 11.30; 13.45; 16; 18.15. Sacco si Vanzetti — 20.30 : CENTRAL. • Ursul Yogi — 9.30; 11,30. Povestea micului cocosat — 13,45; 16; 18; 20.15 : DOINA. • Steaua Sudului — 9,30—18,30 in continuare, Chile ’71 — 20,15 : TIMPURI NOI. • Marele restaurant — 10, 12; 14. Regina Cristina — 16,30; 20,45. Cei din Kronstadt — 18,45 : CINEMATECA (sala Union). • Cazul Mattei : VIITORUL — 15,30; 18; 20.15. • Imblinzirea focului : FERENTARI — 15,30; 19. • Bulevardul romului : BUZESTI — 15,30; 18; 20,30. teatre i • Opera Română: Prinţ şi cerşetor t / — 18,30. \ • Teatrul de comedie : Preşul i ’ _ 20. • Teatrul Naţional „I. L. Cara- Va giale“ (sala Comedia) : Dulcea pa- . \ săre a tinereţii — 20, (sala Stu- \ / dio) : Jocul de-a vacanţa — 20. \ • Teatrul Lucia Sturdza Bu- \ , landra“ (sala din bd. Schitu Mă- ’ \ gureanu) : D-ale carnavalului — \ i 20. (sala din str. Alex. Sahia) . , Valentin și Valentina — 20. 1 i A Teatrul Mic : Vicleniile lui , „ Scapin — 19,30. \ La Teatrul ..C. I. Nottara“ (sala „ 1 Studio) : Schimbul — 20. ) i «. Teatrul Giuleşti : Casa care a i ) fugit pe uşă — 10, 19,30. ) i • Teatrul „Ţăndărică“ (sala din i T Calea Victoriei) : Ninigra şi Aligrui - 10. I » a Teatrul satiric-muzical ..C. Tâ- ţ naşe“ (sala Savoy) : Revista are l ’ cuvintul — 19,30. » i a Teatrul de revistă şi comedie i ’ ..Ion Vasilescu“ : Fii cuminte Cris- ttofor — 19,30. l a Circul ..Bucureşti“ : Moş Gerilă IV — 10, Aprindeţi stelele — 19,30. SCINTEIA — miercuri 3 ianuarie 1973 Excelenţei Sale Domnului ROGER BONVIN Preşedinte ae Confederaţiei Elveţiene Cu prilejul instalării în înnalta funcţie de preşedinte al Confederaţiei Elveţiene, adresez Excelenţei Voastre, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, cordiale felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi succes în îndeplinirea importantei dumneavoastră misiuni. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului LUIS CARLOS PRESTES Secretar general al Partidului Comunist Brazilian La cea de-a 75-a aniversare a zilei de naştere, în numele Comitetulu Central al Partidului Comunist Român şi al meu personal, vă adrese dumneavoastră, vechi militant al mişcării muncitoreşti internaţionale al Partidului Comunist Brazilian, un cald salut tovărăşesc, cordiale felicitări, împreună cu urările de viaţă îndelungată, multă sănătate şi succes în activitatea consacrată fericirii şi progresului poporului brazilian, cauzei păcii, socialismului, independenţei naţionale. In spiritul convorbirilor avute împreună în vara anului care a trecut, îmi exprim convingerea că legăturile de solidaritate internaţionalista statornicite între partidele noastre se vor dezvolta în continuare în folosul prieteniei şi colaborării dintre ţările şi popoarele noastre, al unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a forţelor antiimperialiste de pretutindeni. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A REPUBLICII DEMOCRATICE SUDAN Excelenţei Sale General-maior GAAFAR MOHAMMED EL NUMEIRY Preşedintele Republicii Democratice Sudan Cu prilejul sărbătoririi Zilei independenţei, sărbătoarea naţională a Republicii Democratice Sudan, îmi este deosebit de plăcut să adresez Excelenţei Voastre călduroase felicitări, împreună cu cele mai bune urări pentru fericirea şi prosperitatea poporului sudanez, pentru progresul continuu al ţării dumneavoastră. Amintindu-mi cu plăcere de vizita pe care am făcut-o în ţara dv, sunt convins că, în spiritul convorbirilor şi înţelegerilor convenite împreună, relaţiile de prietenie şi cooperare româno-sudaneze se vor dezvolta continuu, în interesul ambelor noastre popoare, al luptei forţelor antiimperialiste pentru pace, independenţă naţională şi progres social. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România La 1 ianuarie 1973 s-au împlinit 17 ani de la proclamarea independenţei Sudanului — victorie dobindită in urma unei lupte tenace şi îndelungate împotriva asupririi străine. După cucerirea independenţei, poporul sudanez a trecut la lichidarea grelei moşteniri din perioada colonialismului, mobilizîndu-şi forţele pentru depăşirea stării de subdezvoltare. Pe harta ţării au apărut în aceşti ani numeroase obiective economice, paralel cu extinderea lucrărilor de prospectare şi valorificare a resurselor naturale ale ţării, în cadrul actualului plan de dezvoltare economică 1971-1975, ţ, se prevede un ritm anual de creştre. Q, 1 lo auto, Carta la sfîrşitul perioadei este prevăzută construirea a 20 de noi uzine şi modernizarea celor existente. O atenţie deosebită se acordă, totodată, agriculturii, care cuprinde aproximativ 80 la sută din populaţie. Se au în vedere extinderea irigaţiilor, mecanizarea lucrărilor, sporirea cantităţilor de îngrăşăminte, continua creştere a şeptelului. Extinderea reţelei de căi de comunicaţie de care Sudanul — ţara cu cea mai mare suprafaţă din Africa — are absolută nevoie, formarea de cadre de specialişti pentru economie constituie preocupări de seamă pe agenda actualităţii sudaneze. Animat de sentimente internaţionaliste faţă de tinerele state independente, faţă de mişcările de eliberare naţională, poporul român a urmărit cu caldă simpatie lupta poporului sudanez pentru cucerirea şi consolidarea independenţei patriei sale. între Republica Socialistă România şi Republica Democratică Sudan s-au stabilit şi se dezvoltă relaţii de colaborare pe multiple planuri, concretizate printr-o serie de acorduri şi Înţelegeri. Un moment de o deosebită însemnătate în evoluţia ascendentă a relaţiilor româno-sudaneze l-a constituit vizita in Sudan, în primăvara anului 1972, a preşedintelui Consiliului de Stat al României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, convorbirile avute cu preşedintele Gaafar Mohammed Numeiry. Subliniind caracterul constructiv al acestei vizite, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a declarat : „Sper că vom putea să trasăm noi căi pentru dezvoltarea cooperării între popoarele motistie, să întărim colaborarea corespunzător atit intereselor României, cit şi Sudanului, precum şi cauzei generale a prieteniei şi colaborării dintre popoare“. La rîndul său, preşedintele Numeiry a declarat că poporul sudanez preţuieşte această colaborare şi „nu va precupeţi nici un efort pentru întărirea cooperării cu România şi cu poporul român prieten“. Dialogul româno-sudanez a continuat printr-o multiplicare a contactelor , între care se înscriu vizita unei delegaţii a Marii Adunări Naţionale la Khartum, a unei delegaţii economice sudaneze la Bucureşti, precum şi recenta vizită în ţara noastră a unei delegaţii a Uniunii Socialiste Sudaneze. Cu prilejul sărbătorii naţionale a Sudanului, poporul român urează poporului sudanez noi succese pe calea consolidării independenței și dezvoltării patriei sale, prosperitate și pace. SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A CAMERUNULUI Excelenţei Sale Domnului EL HADJ AHMADOV AHIDJO Preşedintele Republicii Unite a Camerunului Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Unite Camerun, îmi este deosebit de plăcut să adresez Excelenţei Voastre cordiale felicitări, precum şi cele mai bune urări pentru fericirea dumneavoastră personală şi pentru prosperitatea poporului camerunez. Îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, în interesul ambelor popoare şi al cooperării internaţionale. Cu cea mai înaltă consideraţie, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România La 1 ianuarie s-au împlinit 13 ani de la proclamarea independenţei Camerunului. In această scurtă perioadă, poporul camerunez a depus eforturi însemnate pentru lichidarea moştenirii coloniale, pentru dezvoltarea industrială şi edificarea unei economii naţionale de sine stătătoare. In ultimii ani au apărut o serie de fabrici şi uzine, intre care o uzină de aluminiu şi un laminor, care sunt alimentate de o hidrocentrală instalată la Edea, avînd o putere de 120 MW, o fabrică de mașini agricole, de montaj pentru automobile etc. Un loc de seamă în industria manufacturată îl ocupă fabricile de preparare a cafelei și cauciucului, egrenarea bumbacului, prelucrarea lemnului, fabricarea uleiurilor. Marea majoritate a populaţiei se ocupă cu agricultura, ramură în care se prevede diversificarea culturilor şi mecanizarea acestora. Eforturi însemnate se depun pentru extinderea reţelei de comunicaţii ; este în construcţie calea ferată transcameruneză. V PROGRAMUL I 9.00 Deschiderea emisiunii. Telex. 9.05 Bucureştiul necunoscut. 9.25 Prietenii lui Aşchiuţa. Intim- Clare din noaptea Anului Nou. * 9.50 Avanpremieră. 10.00 Curs de limbă franceză. Lecţia a 36-a. 10.30 Spectacol prezentat de Ansamblul „Rapsodia română" 11.30 Panoramic ştiinţific. Efectul Bazgan. 11.45 Carnavalul operetei. 12.25 Telerama. 12.50 Telejurnal. 13.00 Desene animate. 13.15 Matineu de vacanţă . Ceasul căpitanului Enrico. 17.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Curs de limbă germană. Lecţia a 34-a. 18.00 întrebări şi răspunsuri. Investigaţia ştiinţifică a vieţii sociale. Ideologie şi cultură. 18.25 Pentru sănătatea dv. 18.35 Publicitate. 18.45 Muzica — emisiune de actualitate muzicală. 19.00 Timp şi anotimp în agricultură. 19.20 1001 de seri. 13.30 Telejurnal. 20.00 Oameni şi fapte. 20.10 Telecinemateca . ..Domnul“. Regia : Jean-Paul Le Chanois. 22.00 Cîntă orchestra Electrecord. 22.15 Telegrab : Imagini din R.P. Bulgaria. 22.30 ..24 de ore“. PROGRAMUL II 20.00 O viată pentru o idee : Umberto Nobile (IV). „învingătorii Arcticei“. 20.25 România în lume. 20.55 Agenda. 21.05 Luminile rampei. Tineri interpreţi. 21.45 Cărţi Şi idei- -Sociologia şi ştiinţa conducerii“ (Editura Academiei). 22.10 Roman foileton : „Elizabeth R“. ..Mindna Angliei (I).