Scînteia, martie 1973 (Anul 42, nr. 9435-9465)

1973-03-21 / nr. 9455

PAGINA 2 CORESPONDENŢII „SCINTEI­" TRANSMIT: AMPLA MOBILIZARE DE FORŢE PENTRU EVACUAREA APEI DE PE CIMP... ...si cîteva excepţii nedorite . Locuinţa proprie - o dorinţă firească CITEVA DATE CARE PROBEAZĂ DEZVOLTAREA CONTI­NUA A CONSTRUCŢIEI DE LOCUINŢE PROPRIETATE PERSONALĂ ŞI RESURSELE FINANCIARE ALE PROPRIETARILOR O simplă privire asupra datelor statistice scoate in evidenţă că în tradiţia poporului nostru asigurarea căminului familial a fost o preocu­pare de prim ordin, prin eforturi proprii, a marii majorităţi a cetă­ţenilor. în anii construcţiei socialiste, impresionantul număr de locuinţe date în folosinţă de către stat n-a slăbit aceste preocupări ale oameni­lor muncii. Dimpotrivă, beneficiind de sprijinul statului, foarte mulţi cetăţeni şi-au construit locuinţele necesare lor şi familiilor lor. Astfel, la sfîrşitul anului 1970, din cele peste 6 milioane de locuinţe exis­tente statul nu deţinea decit a şasea parte. După cum se ştie, venind in întâmpinarea dorinţei multor cetăţeni de a-şi construi o locuinţă proprie, statul a acordat, mai ales in ultimii ani, largi facilităţi financiare şi ma­teriale (credite pe termen lung, ma­teriale, execuţia tehnică, scutiri de impozite etc) celor care şi-au ma­nifestat această dorinţă. Cine sunt beneficiarii acestor lo­cuinţe proprietate personală ? Sem­nificative sunt datele din cîteva oraşe a căror structură demografică este foarte complexă : muncitori, intelectuali, funcţionari, salariaţi din serviciile publice, cooperatori din cooperaţia meşteşugărească etc. Iată ce arată aceste cifre : • BUCUREŞTI. Din cele 75 442 de cereri Înregistrate la O.C.L.P.P. in perioada 1 ianuarie 1969—31 de­cembrie 1972, înscrierile pe grupe de salariaţi scot in evidenţă următoa­rele : Salariul tarifar Numărul da cereri pină la 1 500 de lei 46 009 cereri 1 500—2 000 de lei 16 500 „ peste 2 000 de lei 12933 „ • BRAȘOV. Cele 2 369 de aparta- sate — potrivit veniturilor posesori­mente proprietate personală con- lor — astfel : «truite Intre 1971—1972 sint reparți-Din datele de mai sus observăm : in vedere salariul titularului de con­s­u­l Capitală, dintre solicitanţii care au depus cereri pentru construi­rea de locuinţe proprietate personală, 61 la sută au salarii de pină la 1509 de lei, 22 la sută au salarii intre 1 500 şi 2 000 de lei, iar 17 la sută au salarii de peste 2 000 de lei ; — la Braşov, dintre cetăţenii care şi-au construit locuinţe proprietate personală ponderea celor cu salarii de pină la 1500 lei este de 41 la sută ; a celor cu salarii intre 1 500 şi 2 000 lei este de 48 la sută ; a celor cu salarii intre 2 000 şi 3 000 lei de 9 la sută, iar a celor cu salarii de peste 3 000 lei — 2 la sută ; — la Iaşi, proporţia repartizării a­­partamentelor proprietate personală pe categorii de salarii este urmă­toarea : pină la 1 500 lei — 30 la sută ; intre 1 500 şi 2 000 lei — 25 la sută ; intre 2 090 şi 3 000 lei — 31 la sută ; peste 3 000 lei — 14 la sută. — la Timişoara : pină la 1 500 Iei — 61 la sută ; intre 1 500 şi 2 000 lei — 25 la sută ; intre 2 000 şi 3 000 lei — 12 la sută­­ peste 3 000 lei — 2 la sută. Precizăm că datele de mai sus au tract. După cum se observă, practica confirmă dorinţa şi posibilităţile oa­menilor muncii cu venituri mai mici şi mijlocii de a beneficia de sprijinul statului şi de a-şi con­strui locuinţe proprietate personală. De altfel, dintr-o analiză făcută de C.S.E.A.L. pe întreaga ţară, rezultă că din totalul de 146 000 de apartamente proprietate personală construite in mediul urban in perioada 1966—1972, peste 90 la sută diti proprietari sunt salariaţi ai unităţilor socialiste de stat. O ANALIZA PE STRUCTURI A BENEFICIARILOR ACESTOR A­­PARTAMENTE ARATA CA ELE sunt deţinute în proporţie DE 40 LA SUTA DE MUNCITORI, 43 LA SUTA DE CADRE MEDII ŞI CU PREGĂTIRE SUPERIOARA, 5 LA SUTA CADRE DIDACTICE etc. în aceste condiţii este firesc ca noua legislaţie să se orienteze in direcţia acestei situaţii statornicite de prac­tică şi să sprijine in continuare toate categoriile de cetăţeni care doresc să-şi cumpere sau să-şi construiască un cămin familial confortabil. Salariul tarifar Numărul de apartamente pina la 1 500 de lei 972 apartamente 1 500—2 000 de lei 1129 2 000-3 000 de lei 205 peste 3 000 de lei 63 „ e IAȘI. Din 1967 și pină la 15 O.C.L.P.P., 6 300 apartamente pro­martie 1973 au fost construite, prin prietate personală , Salariul tarifar Numărul de apartamente pină la 1 500 de lei 1 850 apartamente 1 500—2 000 de lei 1 550 „ 2 000—3 000 de lei 2 000 „ peste 3000 de lei 900 „ • TIMIȘOARA, în ultimii doi anii de locuințe proprietate personală, ce­­s-au construit, prin O.C.L.P.P., 4 535 partizate astfel: Salariul tarifar Numărul de apartamente pină la 1 500 de lei 2 745 apartamente 1 500—2 000 de lei 1 120 2000—3 000 de lei 579 peste 3 000 de lei 91 . ÎN DEZBATERE PUBLICĂ Proiectul Legii privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi proiectul Legii privind administrarea fondului locativ Ponderea chiriei in bugetul familial la noi si în alte tari Nu de puţine ori ni se intimplă să nu mai recunoaştem cartierul, oraşul in care ne-am născut sau am trăit mulţi ani. 1951—1971 — douăzeci de ani din viaţa unei ţări, şi alături două cifre : 809 000 apartamente con­struite din fondurile sau cu sprijinul statului, 1 500 000­­ locuinţe construi­te in aceeaşi perioadă din fondurile proprii ale populaţiei. Şi o concluzie : aproape jumătate din populaţia ţării s-a mutat in casă nouă. Sau altfel spus, printr-o apreciere care se po­triveşte ritmului nostru de viaţă, la fiecare 7 minute, un nou apartament, un nou cămin. Documentele, hotări­­rile partidului, îndeosebi după Con­gresul al X-lea, au trasat, în virtu­tea aceluiaşi comandament — creşte­rea bunăstării generale — sar­cina continuării intr-un ritm tot mai susţinut a construcţiei de locuinţe. Cifrele vorbesc de la sine : 522 000 a­partamente in a­­nii actualului cincinal şi, dacă privim mai departe, alte 2 500 000 pină in 1990. Este un ritm o­­bişnuit ? Compa­­rîndu-l cu cele înregistrate in alte ţări, unele chiar puternic industriali­zate, răspunsul este categoric : ritmul este deosebit de intens. Indicatorul cel mai concludent practicat de scară mondială pentru a aprecia ritmul dezvoltării construcţiei de locuinţe este numărul de locuinţe noi la mia de locuitori. Iată care este­ mărimea, acestui ritm intr-o serie de ţări in anul 1970 : in Italia, la o mie de lo­cuitori revine un număr de 5,5 lo­cuinţe noi ; in Anglia, 6,9 ; în Aus­tria 6,6 ; în S.U.A. 7,2. Acelaşi indi­cator din acelaşi an arată pentru ţara noastră un număr de 7,9 locu­inţe. Este evident că acest ritm ne si­tuează înaintea multor ţări din cele mai puternic dezvoltate. Au fost re­produse aici doar cîteva exemple. Comparaţia este ilustrativă­­­pentru dinamismul economiei româneşti, rod al politicii economice şi sociale înţelepte a partidului de industriali­zare, de dezvoltare armonioasă a în­tregii economii. Toate înfăptuirile de astăzi sunt rezultatul traducerii con­secvente în viaţă a obiectivului fun­damental al politicii partidului nos­tru — creşterea bunăstării materiale şi spirituale a tuturor celor ce mun­cesc, în contextul acestui program, problema locuinţei şi a confortului corespunzător, pentru o viaţă din ce în ce mai civilizată, ocupă locul ce i se cuvine. Complexul program de -s------i­ -—.-A5fii enHnlistp cre­s­terea puternică a Industriei, • ser­viciilor au făcut ca populaţia urbană să crească in perioada 1947—1972 de 2,4 ori, ajungind să reprezinte astăzi 42 la sută din totalul populaţiei, faţă de 22 la sută cit reprezenta in 1947. Această importantă schimbare şi tendinţa de modificare structurală înseamnă, in acelaşi timp, un mi­lion de noi locuri de muncă numai in actualul cincinal. Aceste noi locuri de muncă în­seamnă, la rândul lor, tot atîtea sa­larii în plus in casele noastre. In mod firesc, in ansamblul cheltuieli­lor generale din bugetul oricărei fa­milii, cele privind asigurarea locu­inţei ocupă un loc aparte. Să stăruim o clipă asupra lor pornind de la importanţa şi ponderea pe care o au in evoluţia nivelului nostru de trai. Ce loc ocupă cheltuielile legate de locuinţă în bugetul unei familii ? Prin aceste cheltuieli înţelegem în­chirierea, cumpărarea sau construi­rea unei locuinţe, plus sumele chel­tuite pentru întreţinere şi reparaţii curente. Alegem pentru analiză două cifre care pot defini cel mai con­cludent raportul dintre cîştig şi cos­tul asigurării locuinţei. Salariul me­diu in ţara noastră este 1 500 de lei. Chiria medie pe republică — pen­tru un apartament convenţional de 2 camere, in suprafaţă de 45 mp — este de 108 lei lunar. Deci, in me­die, chiria reprezintă aproximativ 7,2 la sută din salariu. în plus, tre­buie avut în vedere că sunt puţine familiile in bugetul cărora intră tin singur, salariu...­­. Dintr-o anchetă internaţională pu­blicată sub titlul „Cum se trăieşte din salariu“ de revista iugoslavă „Nin“ (nr. 1076/71) am cules cîteva date. Ele se referă, printre altele, la cheltuielile privind chiria ale unui muncitor strungar de înaltă califi­care, din diferite ţări, pentru un a­­partament de două camere intr-un bloc nou din suburbii, în Franţa, la un salariu între 1 200—1 500 franci, acest muncitor plătește pentru apar­tamentul amintit intre 400—500 franci ; în R.F. Germania, la un sa­lariu intre 870—1 200 mărci, plăteşte 250 mărci ; in Suedia, ciştigind intre 2 500—2 700 coroane, plăteşte o chirie de 550 coroane ; in Mexic, la un sa­lariu de pină la 5 000 pesos, chiria se ridică la 2 000 ; în Kenya, din cei 600 de şilingi, 180 pină la 270 ar trebui plătiţi pentru chirie. Rezultă deci că, pentru o locuinţă convenţională, un muncitor strungar de înaltă calificare plăteşte numai chirie din salariul pe o lună 20 la sută în Suedia, 21 la sută în R.F. Ger­mania, 37 la sută în Kenya şi Fran­ţa, 50 la sută în Mexic. Datele comparative rezultate mai sus s-au referit numai la chirie. Dar ca să apreciem corect in ce măsură cheltuielile cu locuinţa afec­tează bugetul unei familii, trebuie să avem in vedere şi cuantumul întreţinerii şi al reparaţiilor care revin proprieta­rului. Arătam mai sus că s-a construit foarte mult, dar trebuie ţinut cont şi de faptul că o mare parte din fondul locativ il constituie locuinţe vechi, din mate­riale nu totdeau­na de cea mai bună calitate, ca­­re pentru a oferi în continuare con­diţiile cuvenite de locuit necesi­tă fonduri substanţiale de reparaţii şi un volum de muncă corespunză­tor. Astfel, in anul 1971, costul re­paraţiilor şi Întreţinerilor efectuate de sta­t s-a cifrat la 380 milioane lei, ceea ce a Însemnat aproximativ 3 000 lei pentru fiecare din cele 127 000 de locuinţe reparate. Este limpede că toate aceste cheltuieli mari, cit şi costurile reduse ale în­treţinerii şi chiriei au fost şi sunt tot atâtea plusuri şi disponibilităţi in fiecare familie. în acelaşi timp, dacă ne gindim că valoarea unui a­­partament convenţional construit de stat este de circa 58 000 lei, se poa­te face uşor o socoteală : cite apar­tamente s-ar fi putut construi, anual cu sumele afectate reparaţiilor, de mul­te ori premature. In aceeaşi or­dine de idei, aceasta ar fi insem­­nait dezafectarea Întreprinderilor de reparaţii si reprofilarea lor in ac­tivitatea de construcţii. O asemenea rezolvare n-ar face decit să vină şi mai mult in sprijinul cetăţenilor, scurtindu-le, implicit, termenul pină la procurarea unei locuinţe a lor, cu atit mai mult cu cit este tot mai mare numărul cetăţenilor care do­resc să-şi construiască locuinţe pro­prietate personală pentru ei şi fami­lii ţara noastră, chiria reprezintă — in medie — 7,2 la sută din salariul cetăţeanului. Aceleaşi cheltuieli, raportate la salariul mediu tarifar al unui muncitor de înaltă calificare, pentru condiţii similare de locuit, re­vine aproximativ la : 20 la sută în Suedia, 21 la sută în R. F. Germania, 37 la sută in Kenya şi Franţa, 50 la sută în Mexic. Piatra Neamț: Noile blocuri de locuințe îmbogăţesc peisajul urbanistic al oraşului Foto: E. Dichiseanu BRĂILA Pentru Înlăturarea pericolului Inundaţiilor şi a băltirilor de pe te­renurile agricole, in judeţul Brăila au fost mobilizaţi cetăţenii să par­ticipe la săparea de şanţuri şi ri­gole, la consolidarea digurilor, la pregătirea de fascine, saci cu pă­­mint etc. De-a lungul digurilor de apărare Nămoloasa-Măxineni, Brăi­la—Dunăre—Siret s-au deplasat dragline, buldozere, tractoare etc. pentru consolidarea digurilor şi in­tervenţie in caz de nevoie. Ieri, ţăranii cooperatori din Găiseanca au săpat şanţuri pentru scurgerea apei de pe o sală de 560 hectare. Aceeaşi muncă intensă am Intilnit şi la Ro­şiori, Filipeşti, Făurei etc. Dar par­ticiparea cetăţenilor la lucrările de evacuare a apelor în judeţul Brăila nu este încă satisfăcătoare. Se im­pune mobilizarea tuturor locuitori­lor comunelor şi Intervenţia lor or­ganizată la executarea lucrărilor de evacuare a apelor, in prezent 6 dragline. La Glodeanu Sărat, 4 excavatoare şi numeroşi co­operatori lucrează la săparea unui canal lung de 8 kilometri. Cetăţenii­ din comuna Padina acţionează ener-' gic la săparea de şanţuri şi canale pentru evacuarea apei atit din cîmp cit şi din comună, unde 40 de case au fost evacuate. Aici au lucrat în aceste­­zile peste 1 500 cooperatori, a­­jutaţi de intelectualii comunei şi de elevi. La rindul lor, cooperatorii din Mihăileşti şi Florica au decolmatat şanţuri şi canale pe mai bine de 15 km. Peste 1 000 de oameni lucrează permanent la evacuarea apelor din raza comunelor şi de pe cimp. In ul­timele trei zile, la acţiunea împotri­va băltirilor şi pentru prevenirea inundaţiilor in judeţul Buzău au participat peste 60 000 de oameni. Principalele eforturi ale locuitori­lor din satele buzoiene sunt îndrep­tate acum spre asigurarea circula­ţiei normale a excesului de apă prin canalele colectoare şi decolma­­tarea sau execuţia altor canale şi şanţuri. In sistemul de desecare Cioranca, de-a lungul celor 45 km de canale mari, care preiau excesul de umiditate din perimetrul comunelor Movila Banului şi Stîlpu, lucrează BACĂU In satele judeţului Bacău se acţio­nează pe două fronturi : in locali­tăţi se desfundă podeţele şi canale­le, iar pe cîmp se sapă şanţuri şi se despotmolesc piraiele mici, pentru a se putea scurge în voie apa prove­nită din topirea zăpezilor, în comu­nele de pe Valea Siretului s-au executat ieri mii de metri li­niari de şanţuri. In satele de pe Valea Trotuşului şi Zeletinului au fost organizate echipe speciale, dota­te cu utilaje, care să supravegheze riurile şi să poată interveni prompt în caz de revărsare a apelor. La Buhoci, 400 de oameni au desfun­dat 1500 m de canal, protejînd ast­fel o suprafaţă de 200 hectare cu griu şi 300 hectare de arături pen­ tru porumb. In sectorul zootehnic, zeci de cetăţeni au lucrat la trans­portul zăpezii, pentru a evita inun­darea fermelor. La Căbeşti, 300 de cetăţeni înalţă un dig pentru a feri de viituri grădina de zarzavatu­ l PRAHOVA în zonele din sudul judeţului, unde există băltiri pe suprafeţe întinse, mii şi mii de ţărani cooperatori au acţionat ieri cu toate forţele pentru evacuarea apelor. Aproape toţi să­tenii localităţilor Drăgăneşti şi Bărăi­­taru se aflau pe tarlale unde cu sape, cu lopeţi, cu tirnăcoape au lucrat la desfundarea şanţurilor făcute in toamnă şi la prelungirea acestora pină la canalul colector. O situaţie asemănătoare — pildă de hărnicie şi simţ de răspundere — am Intilnit şi la Balta Doamnei, la Gherghiţa, la Fulga şi in alte părţi. Din păcate insă, nu peste tot se acţionează cu aceeaşi intensitate. Ieri, la Ciorani, primarul Constantin Pirvu era plecat de dimineaţă, dar nu pe cimp, ci la Ploieşti, după treburi, care nu erau nici măcar ur­gente. Lipsă de iniţiativă am intil­nit şi la Siria. Preşedintele coopera­tivei agricole de aici, Alecu Nedelcu, socotea că 50—60 de oameni sunt destui la lucrările de prevenire a băltirii, deşi vedea bine cum griul şi lucerna, pe zeci de hectare, se află sub apă, deşi ştie că pirîul Pribeagul a încercat nu o dată să iasă din matcă, ameninţînd sectorul zootehnic şi ogoarele din Împrejurimi. La Bol­deşti—Grădiştea, unde există sute de hectare cu exces de apă, se acţionea­ză încă timid. Şi, culmea, primarul s-a gindit să plece tocmai acum un... concediu, lăsind tot greul în seama directorului şcolii, Alexandru Pe­­trescu. Deşi la şedinţa de comandament din seara zilei de 19 martie tovară­şul Ion Catrinescu, prim-secretar al comitetului judeţean de partid, pre­ciza că toţi lucrătorii de la direcţia agricolă judeţeană, de la U.J.C.A.P., activiştii de la judeţ trebuie să se afle încă din primele ore ale dimi­neţii in­ mijlocul sătenilor, o parte dintre ei au ajuns tîrziu în comune, iar alţii n-au ajuns deloc. Se impune ca de sus­pină jos să se acţioneze cu Înaltă responsabilitate, cu toate for­ţele, pentru prevenirea inundaţiilor şi evacuarea apei de pe cimp. Din Informaţiile transmise de corespondenţii noştri rezultă că, in cele mai multe comune şi sate, se lu­crează intens la săparea de canale şi şanţuri care să asigure scurgerea apelor şi să permită ca, pe măsură ce terenul se zvintă, să se treacă la pregătirea tere­nului şi la semănat. Atit din corespondentele sosite la redacţie, cit şi din alte informări reiese însă că, in unele locuri, deşi apele stagnează pe mari întinderi, nu se acţionează cu suficientă hotărîre in vederea eva­cuării lor. Aceasta ar putea produce dificultăţi des­făşurării lucrărilor agricole de primăvară şi pierderi la semănăturile de toamnă. La griu, de exemplu, după 7 zile de băltire a apelor, plantele se asfixiază şi pier. Iată de ce, răspunzind chemării organizaţiilor de par­tid şi a comandamentelor locale pentru prevenirea inundaţiilor, TOŢI LOCUITORII SATELOR TREBUIE SA PARTICIPE LA ACŢIUNILE LARGI CARE SE DESFĂŞOARĂ ÎN ACEASTA PERIOADA : SAPAREA DE CANALE ŞI ŞANŢURI. EVACUAREA APELOR DE PE TOATE TERENURILE AGRICOLE. Aşa cum s-a anunţat ieri, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., pe baza propunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a hotărit constituirea unu­i organism special care să fie Însărcinat să elaboreze studii şi să întoc­mească, intr-o concepţie unitară, un program naţional de lucrări pentru eliminarea excesului de apă de pe terenurile agricole şi pentru combaterea inundaţiilor. De asemenea, s-a hotărit ca Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, împreună cu consi­liile populare judeţene, să stabilească urgent un pro­gram de combatere a inundaţiilor in toate zonele ţării şi, in special, in zonele afectate de căderile ma­sive de zăpadă, care să fie aplicat in această primă­vară. Sarcina trasată de conducerea partidului se a­­dresează, deopotrivă, tuturor lucrătorilor din agricul­tură, care sunt chemaţi să participe, in aceste zile, la evacuarea apelor rezultate din topirea zăpezilor. Cu cit se va acţiona mai hotărit pentru scurgerea apelor cu atit se va putea trece mai repede la executarea lu­crărilor de pregătire a terenului şi­­a semănat. SANTEIA — miercuri 21 martie 1973 OPINII ŞI PROPUNERI ALE CITITORILOR Princ­ipiul de a se cumpăra lo­cuinţe de către chiriaş este bun. Pentru a corespunde mai bine ne­voilor familiei in prezent şi viitor, aş propune să se facă unele dife­renţieri. Aleg cazul unor tineri că­sătoriţi, cărora, cu timpul, din cau­za copiilor, o garsonieră sau un a­­partament de 2 camere nu le mai poate fi satisfăcător. Aş propune să se păstreze unele posibilităţi, spre exemplu, să poată face schimb de proprietate cu un alt beneficiar de contract de construcţie. Coman NAFTA.N­A Tîrgu-Mureş str. Retezatului nr. 3 Referitor la Capitolul III art. 17 din proiectul de Lege privind admi­nistrarea fondului locativ şi regle­mentarea raporturilor dintre proprie­tari şi chiriaşi­­prin care se preci­zează : „Locatarul principal are drep­tul să subînchirieze o parte din su­­­­prafaţa locativă a locuinţei, dacă a­­ceasta nu constituie suprafaţă dis­ponibilă“) consider necesar să se completeze cu prevederea că acest drept să-l aibă numai locatarul care nu foloseşte dependinţele în comun cu alţi locatari, întrucât sunt­­ situaţii in prezent de subinchirieri care in­comodează pe locatari care folosesc Utilităţile (baie, bucătărie etc.) in comun. Gheorghe CIOCAN Bucureşti, str. Cosmonauţilor nr. 7, ap. 28 Cu privire la proiectul de Lege privind administrarea fondului lo­cativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi propun o îmbunătăţire in sprijinul chiriaşi­lor cu venituri mici. După cum fixarea chiriei se calcu­lează progresiv în funcţie de sala­riul tarifar sau pensia chiriaşului, la fel­ şi majorarea prevăzută de art. 33 să se aplice in mod logic tot pro­gresul cu­­venitul mediu lunar , pe membru de familie şi deci ca atare art. 33 să se modifice in acest sens. Blndu S. DUMITRU Piaţa 13 Decembrie 3, municipiul Dej „Art. 64 din noul proiect de lege referitor la locuinţele proprietata personală nu fixează un termen pină la care ar trebui să­­, se elibereze apartamentul proprietarului. In noul proiect, ca şi în Legea nr. 10, nu se spune nimic despre vreo obligaţie a spaţiului locativ faţă de proprieta­rul locuinţei personale. Cred că a­­ceastă lacună ar trebui completată“. Maria CAROFI Reghin Pe marginea proiectului de Lege privind administrarea fondului loca­tiv şi reglementarea raporturilor din­tre proprietari şi chiriaşi şi a celui privind dezvoltarea construcţiei şi vînzarea de locuinţe — proiecte ce corespund etapei în care se află so­cietatea noastră — am de formulat cîteva propuneri care, în opinia mea, sînt conforme principiului echităţii socialiste. Contractul de închiriere este, in accepţie juridică, legea părților, in­­trucit el ia naştere în urma consim­ţămîntului părților contractante. Ac­tualele contracte de Închiriere au fost prelungite pină la 1 ianuarie 1978. Ţinind seama de cele de mai sus, propun să se adauge, referitor la părăsirea vechii locuinţe şi mutarea in tocul proprietarului, un alineat nou la art. 64 din proiectul Legii pri­vind administrarea fondului locativ. Sugerez redactarea de mai jos : „Cererea va fi introdusă cu cel pu­ţin 6 luni Înainte de expirarea ter­menului prevăzut in contract , iar eliberarea locuinţei va avea loc efec­tiv după Încheierea contractului da Închiriere pentru noua locuinţă“. De asemenea, propun să se intro­ducă in aceeaşi lege un articol nou in următoarea redactare : „Persoana care are o locuinţă pro­prietate personală locuită de o altă persoană cu titlu de chiriaş şi do­reşte să vindă locuinţa o va oferi spre cumpărare chiriaşului“. în ofer­ta scrisă, proprietarul va preciza pre­ţul vinzării in stabilirea căruia va ţine seama de prevederile art. 39 al 3, din Legea privind dezvoltarea con­strucţiei de locuinţe şi vînzarea de locuinţe din fondul de stat. „Chiria­şul este obligat să dea un răspuns in termen de 60 zile de la primirea notificării-ofertă“. In felul acesta se reglementează li„ spiritul echităţii vînzările de locuinţe proprietate personală, prinindu-sa tendinţele speculative. Constantin ONU economist, I.C.S.I.M., Bucureşti Din art. 38 alineatul 3 al proiectu­lui privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe rezultă că „locuinţele se vind cetăţenilor care le ocupă in ca­litate de chiriaşi“. S-ar putea trage concluzia că statul poate să vindă locuinţele rămase disponibile din ca­tegoria celor arătate In alineatul I al aceluiaşi text, deţinute de orice persoană, inclusiv de către pensio­nari. Se impune, după aprecierea noastră, completarea textului, in sensul ca disp. al. 3 să devină facul­tativă pentru această categorie, chi­riaşul pensionar să aibă numai lati-­ tudinea de a cumpăra locuinţa pe care o deţine In prezent in calitate de chiriaş. Art. 7 alineatul final din proiectul referitor la administrarea fondului locativ reglementează problema spa­ţiului suplimentar, la care au drep­tul persoanele care prin natura ac­tivităţii ce o desfăşoară sau datorită stării sănătăţii ori stării fizice au nevoie de o cameră in plus. în toate situaţiile de acest fel beneficiarul spaţiului suplimentar va plăti insă o chirie majorată. Este justificată după părerea noas­tră aplicarea unei chirii majorate pentru persoanele din prima catego­rie, dar nu şi pentru suferinzii de maladii grave. Art. 28 din proiect stabileşte ta­riful de bază al chiriei, in funcţie de venitul salariatului sau pensia chiriaşului, indicând cîteva trepte, care iau sfîrşit la venitul de 1 600 lei. Cred că textul trebuie completat prin adăugirea unor noi trepte, in raport cu diferenţele patrimoniale Înregistrate de foarte mulţi membri ai societăţii noastre, deoarece nici etica , şi echitatea nu se Împacă cu situaţia acelui salariat care realizea­ză un venit de 1 600 lei lunar, obli­gat să plătească in condiţii egale de locuit o chirie asemănătoare cu a­­cela care realizează venituri de 4,5 mii lei lunar. Finichiu C-TIN judecător,­­ tribunalul judeţean Braşov Grupaj alcătuit de D. POPESCU, Fl. CIOBANESCU Ji M. EMIL

Next