Scînteia, aprilie 1973 (Anul 42, nr. 9466-9494)

1973-04-01 / nr. 9466

SCÂNTEIA — duminică 1 aprilie 1973 Lucrările agricole de primăvară INIŢIATIVE, MUNCĂ BINE ORGANIZATĂ MECANIZATORII LUCREAZĂ IN SCHIMBURI PRELUNGITE MEHEDINŢI Dacă în primele zile după de­clanşarea campaniei, în unităţile a­­gricole din judeţul Mehedinţi se înregistra o viteză zilnică la semănat de 450—500 ha, în prezent se insă­­mînţează zilnic peste 1700 ha. Aiii în unităţile din zona de cîmpie a judeţului, cit şi în cele din zonele de centru şi nord, toate forţele mecanice sunt folosite la fertilizarea terenului, pregătirea patului germi­nativ şi semănat. Merită a fi evi­denţiate în mod deosebit eforturile şi iniţiativele mecanizatorilor din staţiunile Obîrşia de Cîmp, Gruia, Livezile, Strehaia şi Broşteni, care, pentru a scurta cu­ mai mult timpul de executare a lucrărilor, recuperind, astfel, rămînerile in urmă, au or­ganizat pretutindeni schimburi pre­lungite. Specialiştii organelor agri­cole judeţene şi cei din unităţi ur­măresc permanent aprovizionarea o­­perativă cu sămînţă, calitatea lucră­rilor pe fiecare sală. „Pînă la această dată , ne spune ing. Constantin Bulugiu, director general al direc­ţiei agricole judeţene — 30 de coo­perative agricole au încheiat semăna­tul culturilor din prima urgenţă. In cel mult 2—3 zile vor fi însămîn­­ţate şi ultimele 3 000 ha, care au mai rămas din suprafaţa totală destinată culturilor din prima epocă. In pre­zent, tractoarele sunt concentrate la pregătirea terenului pentru semăna­tul porumbului. căreşti, din comuna Prisăcani, este ameninţat pe o distanţă de circa 2 kilometri. Au venit aici noi forţe militare şi utilaje terasiere care a­­jută locuitorii să consolideze şi să suprainalţe digul. De asemenea, s-au trimis la Măcăreşti 5 000 saci de po­lietilenă de la Uzina de prelucrare a maselor plastice, iar la Grozeşti 10 000 de saci de iută de la Fabrica „Textila“. Pentru a se lucra şi noap­tea cu toate forţele la apărarea di­gurilor, s-a trimis de la Iaşi un grup electrogen cu reflectoare. Şi în comuna Ţuţora se lucrează la construirea de noi diguri de si­guranţă. Pînă acum s-au realizat aici aproape 5 kilometri de diguri. Sîm­­bătă, apele Prutului şi ale Jijiei au început să scadă. Pe Ji­jia continuă să mai fie inundaţii în comunele Popricani, Victoria, Golăieşti, Ţu­­ţora, Prisăcani, ca urmare a depă­şirii în mai multe locuri a cotei de inundaţii cu circa 8 centimetri. Pe restul rîuriilor — Siret şi Bahlici, — apele au scăzut sub nivelul cotelor de inundaţie. In toate comunele ce au fost a­­fectate de inundaţii, sute de coope­ratori lucrează la evacuarea apei. De exemplu, la Erbiceni s-au executat şanţuri de scurgere a apelor de pe 200 hectare, la Mogoşeşti-Siret, de pe 150 hectare, la Mirceşti, de pe 250 hectare. Concomitent cu bătălia Împotriva apelor, acolo unde terenurile s-au zvintat, cooperatorii şi mecanizatorii au ieşit un cîmp la terminarea ară­turilor, la pregătirea terenului şi la semănat. La Bivolari, de pildă, s-au semănat sfeclă de zahăr pe 20 de hec­tare, mazăre pentru boabe verzi pe 20 hectare şi măzăriche pe 50 de hectare. Peste 300 cooperatori din Bi­volari au început plantatul arpagi­cului pentru sămînţă şi pentru cea­pă uscată pe cele 100 hectare pre­văzute, precum şi plantatul carto­filor, realizînd deja primele 13 hec­tare din cele 50 hectare prevăzute in plan. Ceilalţi tractorişti care ser­vesc această unitate erau la pregă­titul terenului pentru însămânțări cu 14 polidiscuri și cultivatoare. BUZĂU In majoritatea cooperativelor agri­cole din judeţul Buzău excesul de umiditate a întîrziat lucrările de pri­măvară. Vremea călduroasă şi vintul din această săptămînă au favorizat zvîntarea solului. Cooperativele agri­cole Poşta Citnău, Sudiţi, Blăjani, Bobocu şi altele au început să are şi să însămînţeze culturile din epo­ca I. Direcţia generală a agricul­turii a trimis acestor unităţi 60 trac­toare din grina Glodeanu Siliştea a­­fecta­tă de băltiri. De asemenea, 400 hectare ce urmau a fi cultivate cu mazăre, orz şi borceag în această zonă au fost reamplasate în coope­rativele din cadrul consiliului in­­tercooperatist Poşta Cilnău. Pină sîmbătă, cu excepţia comunei Padina, unde lucrările de desecări continuă, in fiecare cooperativă trac­toarele au intrat in brazdă pe por­ţiunile zvîntate. Au fost efectuate a­­lături pe 3 072 hectare, iar pregăti­rea terenului s-a făcut pe 7 000 hec­tare. In total au fost insămintate peste 5 000 hectare culturi din prima epocă. Asigurarea schimburilor pre­lungite la utilaje permite o viteză zilnică de lucru sporită. întîrzierea provocată de băltiri va fi recupera­tă în timp scurt CONTINUĂ BĂTĂLIA CU APELE­­AU ÎNCEPUT INSĂMINTĂRILE * în judeţul Iaşi, situaţia inundaţii­lor se menţine încă destul de cri­tică. Este rupt sau depăşit de ape digul de la Sălăgeni pină la Gro­zeşti, iar cel din dreptul satului Mă­ „Dacă apreciem situaţia ţinînd seama de condiţiile climaterice — ne-a spus tov. Constantin Glăvan, di­rectorul Direcţiei agricole a judeţului Dolj — pot afir­ma că s-a pornit bine. Dacă facem însă comparaţie cu perioada corespunzătoare din anul trecut, cind la aceeaşi dată era însămînţată o suprafaţă aproape dublă nu putem fi mulţumiţi. Ele aceea, am luat măsuri pen­tru intensificarea lucrărilor. Toţi specialiştii direcţiei agricole sunt repartizaţi pe consilii intercooperatiste, pentru a interveni şi sprijini operativ unităţile care intimpină greutăţi“. Am urmărit pe teren cum se desfăşoară lucrările. Peste tot se constată o amplă mobilizare de forţe. Sunt grăitoare cîteva secvenţe întilnite pe teren, din­tre care unele au fost prinse pe pelicula aparatului fotografic. 30 martie 1973. Ora 20,45. Inginer, Ion Viţelaru, preşedintele cooperativei agricole Băileşti, şi şefii de fermă analizau ce s-a făcut în ziua respectivă şi chibzuiau ce au de făcut în ziua următoare. Bilan­ţul : s-au terminat de însămînţat cele 345 hectare pla­nificate cu sfeclă de zahăr, 75 ha mazăre de grădină şi se apropia de sfirşit însămînţatul florii-soarelui. S-a hotărît ca toate semănătorile să fie dirijate către fer­mele 2 şi 3 de cîmp, care mai aveau de semănat 100­­ hectare cu floarea-soarelui, iar discurile să treacă la pregătirea terenului pentru porumb. Ieri, 31 martie, la cooperativa agricolă din Băileşti, mecanizatorii Mustă­­ţea Dumitru, Dreşcă Marin şi Firţulescu Alexandru au terminat de însămînţat întreaga suprafaţă de 450 F0T0CRONICA DOLJ 30000 HECTARE de hectare cu floarea-soarelui şi, cu aceasta, toate cul­turile din epoca I. Acelaşi interes pentru Încadrarea in timpul optim a lucrărilor de primăvară am intîlnit şi la cooperati­vele agricole „Unirea“ din Segarcea, Padea, Gîngiova şi altele, de pe Lunca Jiului, unde se lucrează de zor la pregătirea terenului pentru însămîntatul florii-soa­relui şi porumbului. La cooperativa agricolă de pro­ducţie din Cetate, cind am trecut pe la punctul numit „Fîntina lui Melache“, mecanizatorii Gheorghe Gherghina şi Nicolae Tăluică insăminţau ultimele su­prafeţe cu floarea-soarelui de pe cele 250 de hectare. De altfel, cooperatorii din Cetate au terminat de însă­­mînţat cele 530 hectare cu sfeclă de zahăr, mazăre, ovăz si legume timpurii. Calitatea ridicată a lucrări­lor constituie principala preocupare a mecanizatori­lor. Un aspect, din multe altele, intîlnit la coopera­tiva agricolă din Segarcea (fotografia de jos). Sint şi locuri unde pămîntul se lucrează greu. Dar tracto­riștii, folosind cu pricepere grapele cu disc, nu se lasă pînă nu­ fac „strat de grădină“ (fotografia de sus). Pină în seara zilei de 31 martie, in cooperativele agricole și întreprinderile agricole de stat s-au însă­­minț­at mai bine de 30 000 hectare. Viteza zilnică de lucru la însămînțat este de 4 000 hectare. Text : N. Turcu Fotografii : S. Cristian Trecînd să lucreze in activităţi nemijlocit productive, cadre tehnice de la întreprinderea mecanică Roman ne-au împărtăşit Satisfacţia realizării­­ ca specialist Peste puţine zile, la întreprinderea mecanică Roman, alături de actualele capacităţi, unde se realizează maşini şi instalaţii pentru industria lemnu­lui — devenite competitive pe piaţa externă şi care au adus colectivu­lui de aici cîteva medalii de aur la tirguri internaţionale — va intra in circuitul productiv încă o mare secţie : prelucrări mecanice pen­tru fabricarea strungurilor carusel. De ieri, 31 martie, o nouă turnăto­rie a început să producă aici primele piese. Era firesc, deci, ca atit gradul de înaltă tehnicitate, nu numai al noilor secţii, cit şi pe ansamblul întreprinderii să aducă pe primul plan al preocupărilor co­lectivului de metalurgişti din Ro­man problema utilizării raţionale a cadrelor tehnice, de specialitate, a asigurării unei conduceri şi asistenţe tehnice permanente şi calificate a producţiei. Iată motivul pentru care, potrivit prevederilor decretului Consiliului de Stat, mulţi dintre cei 97 de in­gineri, maiştri şi tehnicieni care, în vechea structură organizatorică, lucrau in diferite servicii funcţio­năreşti, au început de câteva zile să-şi preia, cu toată răspunderea, noile atribuţii legate direct şi nemijlocit de activitatea secţiilor productive. Pe inginerul Mircea Micu, spre e­­xemplu, care pină acum ocupa funcţia de inginer-şef adjunct al în­treprinderii cu probleme de inves­tiţii, l-am intîlnit în noua sa pos­tură de şef al secţiei turnătorie. L-am întrebat : sinteti satisfăcut de această muncă 7 1— Da, pentru că abia acum voi face cu adevărat ceea ce am invitat în facultate, îmi voi putea valorifica cel mai bine calificarea tehnico­­ştiinţifică pentru care m-am pregă­tit de fapt. Mă întorc cu dragă inimă in mijlocul colectivului sec­ţiei de turnătorie, unde am lucrat ca muncitor şi tehnician şi care mi-a acordat încrederea de a mă pregăti ca inginer. Vreau să re­confirm a­­ceastă încredere printr-o muncă utilă producţiei. Şi, de ce să nu re­cunosc, in vechea funcţie circa 70 la sută din timp ii iroseam cu rezol­varea a tot felul de hîrtii inutile şi rar ajungeam să cobor cu îndruma­rea tehnică pînă la nivelurile de concepţie sau de fabricaţie a repe­relor. Acum însă lucrurile se schimbă. Mă aflu în miezul activită­ţii productive şi am venit aici in­tr-un moment al marilor răspunderi : turnarea unor piese de mare com­plexitate tehnică, cu o greutate de pină la 5 000 kg, pentru maşini­­unelte cu comandă semiautomată — sarcină de cinste pentru un ingi­ner metalurg. Afluxul de cadre tehnico-ingine­­reşti către secţiile întreprinderii şi absorbţia acestora se desfăşoară „din mers“, fără a afecta ac­tivitatea productivă. In cursul zi­lei de 27 martie, colectivul În­treprinderii şi-a onorat in întregi­me sarcinile la export pe pri­mul trimestru al anului. „Semna­tarul“ unor repere de mare comple­xitate tehnică, destinate beneficiari­lor externi din Cehoslovacia şi Bulgaria, este inginerul Iacob Leon. Lucrează acum la conducerea directă a secţiei prelucrări mecanice ; pînă nu de mult era inginer-şef adjunct al întreprinderii cu probleme de pro­ducţie. — Dar, ce-i drept, numai produc­ţie nu făceam in funcţia pe care o aveam in vechea structură organiza­torică, ne mărturiseşte interlocuto­rul nostru. Sint convins că prin­ mic­şorarea numărului de trepte ierarhice s-a produs ceea ce este firesc : ca­drele tehnice să lucreze in activităţi direct şi efectiv productive. Se îm­plineşte astfel un deziderat al zile­lor noastre — şi anume : realizarea mai devreme a cincinalului, cit şi a marilor sarcini de perspectivă nu pot să aibă la bază decit contri­buţia efectivă a fiecăruia, din care să rezulte un efort colectiv de gîn­­dire, de iniţiativă, cu efecte pozi­tive pe planul organizării, promovă­rii noului în tehnică şi al deciziilor. Or, toate acestea nu pot fi înfăptuite decit in producţia materială. Am con­vingerea că în noua muncă pot să-mi valorific din plin capacitatea profesională şi sunt bucuros că am venit la conducerea secţiei intr-un moment hotărîtor: acum, aici se lu­crează la fabricarea seriei zero, de 15 bucăţi, a strungului carusel de 1 250 mm, care, în perspectiva ime­diată, va ocupa un loc de primă im­portanţă în producţia Întreprinderii. Mai întîi am fost strungar. Apoi teh­nician, iar acum inginer. Şi, o spun cu toată sinceritatea, că a sosit timpul să mă realizez ca specialist. Iată de ce am optat să fiu părtaş direct la fabricarea strungului caru­sel, la o noutate tehnică de mare im­portanţă pe meleagurile moldovene. Aceeaşi opţiune l-a călăuzit şi pe inginerul Florin Răd­eţcu, care de pe funcţia de inginer-şef al în­treprinderii a trecut să lucreze în cadrul colectivului de proiectare, unde complexitatea tehnologiilor şi a celor peste 2 000 de repere nece­sare fabricării strungului carusel solicită multă competenţă profe­sională şi dăruire în muncă , ca şi pe maistrul Ion Cazacu, de la ser­viciul investiţii, care ne-a declarat deschis că este gata să îmbrace din nou salopeta de lăcătuş pentru a fi cit mai util producţiei. Inginerul Vasile Gogu, directorul Întreprinderii, ne-a informat că sunt în curs de a trece în munci direct productive şi alte cadre tehnice care pină acum ocupau diferite munci funcţionăreşti. Sunt numai cîteva exemple din care rezultă spiritul de răspundere, ma­turitatea cu care colectivul între­prinderii mecanice din Roman ac­ţionează pentru aplicarea preve­derilor decretului, astfel incit pro­ducţia să beneficieze neîntîrziat da un aport substanţial şi calificat din partea fiecărui salariat. Ion MANEA corespondentul„Scriteii* CITI POMI AŢI SĂDIT ASTĂZI? Aceasta este întrebarea pe care o vom adresa în fiecare zi pomicultorilor, tuturor celor angrenaţi în bătă­lia pentru extinderea livezilor. Pentru ca acum, fiecare zi este deosebit de preţioasă, timpul în care se poate face plantarea pomilor fiind extrem de scurt. Astăzi, prin inter­mediul corespondenţilor noştri, am primit parţial răspunsul la aceasta întrebare, relatările lor oglindind intenţiile şi modul cum s-a pornit la treabă. Vom reveni în zilele următoare. În primăvara acestui an, în coope­rativele agricole din judeţul Hune­doara se vor planta 150 hectare cu pomi fructiferi. Pină In prezent s-au distribuit cooperativelor agricole circa 21 000 de puieţi pentru livezi inten­sive, completări de goluri şi peste 30 000 bucăţi pentru grădinile cetă­ţenilor. Pe terenurile asociaţiilor intercooperatiste de la Dobra şi Demsuş s-au şi sădit pomi, în plan­taţii intensive, pe 11 hectare. Lucrări asemănătoare — care cresc in inten­sitate de la o zi la alta, timpul fiind foarte frumos — se efectuează şi în celelalte zone ale judeţului. Coope­rativa agricolă Geoagiu, cu ajutorul nemijlocit al tineretului şi al elevi­lor de la liceul agricol din localitate, va planta 9 hectare cu pomi fructi­feri. îmbucurător este faptul că in a­­cest an se observă un interes cu totul deosebit din partea populaţiei pentru plantarea pomilor fructiferi In gospodăriile proprii. In ultimele 10 zile, Centrul judeţean de se­minţe de legume şi material săditor a distribuit populaţiei peste 15 000 puieţi. 20 000 hectare ! Aceasta este zes­trea pomicolă a cooperativelor agricole din judeţul Argeş. Majorita­tea pomilor se află în plină perioadă de rodire. Dacă­ o vreme livezile nu s-au bucurat de o îngrijire cores­punzătoare, începînd cu anul trecut, în multe unităţi, pomii au fost daţi în primire cooperatorilor pe bază de acord global, fapt ce a schimbat în bine starea lor de întreţinere. Livezi dintre cele mai frumoase, cu care se pot mindri, au cooperatorii din Boteni, Bălileşti, Boţeşti, Domneşti, Aninoasa. In aceste zile, în comune­le­ amintite, cit şi în altele, mii de cooperatori sapă şi ară terenul, completează golurile, execută lu­crări de tăieri. Cîteva cifre sunt concludente : tăierile pentru rodire şi formare au fost executate pe 19 000 hectare, iar săpatul şi arătu­rile la rădăcină s-au realizat pe mai bine de jumătate din supra­faţă. S-au intensificat şi plantările pre­văzute pentru acest an pe circa 600 hectare. O, asemenea lucrare se des­făşoară din plin în cooperativele din Topoloveni şi Leordeni, unde se organizează plantaţii de vişini pe 100 hectare. Aproape 100 000 bucăţi pomi se sădesc în gospodăriile populaţiei de la sate şi de la oraşe. Pentru a uşura procurarea materia­lului săditor, centrul de seminţe de la Piteşti a înfiinţat în judeţ 25 de puncte de vînzare a pomilor. Biroul comitetului judeţean de partid Argeş, analizînd mersul lu­crărilor in acest sector, a ajuns la concluzia că numărul pomilor pre­văzut l­a se planta poate fi mai mare. S-au avut în vedere, între altele, completările de goluri din livezile bătrîne, plantarea de pomi pe mar­ginea şoselelor, în curţile şi grădi­nile oamenilor şi şcolilor. Atit membrii biroului, cit şi specialiştii organelor agricole s-au deplasat pe centre de comună pentru a cunoaş­te concret posibilităţile de extindere a plantaţiilor şi a organiza, în zilele ce urmează, acţiuni de masă pentru plantarea pomilor şi îngrijirea live­zilor. Faima pomicultorilor de la Rădă­­şeni a trecut de mult hotarele ju­deţului Suceava. Merele şi perele de aici sunt bine cunoscute pentru calităţile lor. Cooperatorii au hotărît ca, in această primăvară, să plan­teze cu meri încă 40 de hectare. Materialul săditor le este pus la în­­demînă de către staţiunea experi­mentală din Fălticeni. Peste cite­­va zile, odată cu zvîntarea pămîn­­tului, gospodarii din Valea Glodu­lui vor începe munca la o nouă livadă, unde pe o suprafaţă de 10 ha urmează să fie puşi vişini, iar la Arborea, comună situată în cel de-al doilea bazin sucevean, va fi plantată smeură pe 10 ha. Păcat că cererea de nuci nu este satisfă­cută nici măcar parţial. S-au luat măsuri ca la staţiunea experimentală Fălticeni să se producă puieţi de nuci în ghivece, urmind să se li­vreze mai tîrziu unităţilor agricole. Pomicultura a constituit principala ocupaţie a sătenilor din comunele situate in zona deluroasă a judeţu­lui Buzău, de la Cindeşti pină la Nehoiu, Scorţoasa şi Gura Teghii. Numai că, în ultimii ani, datorită neexecutării lucrărilor de întreţine­re în livezi, producţiile de fructe au fost diminuate simţitor. Nici acum lucrările în pomicultură nu se des­făşoară corespunzător. In primăvara aceasta, in cooperativele agricole trebuiau plantate peste 170 hectare cu pomi fructiferi ; nu s-a realizat nici un hectar. Cooperativele din Bă­­lăneşti, Bîsca Chiojdului, Calvini, Berea, Vipereşti nu s-au ostenit să-şi ridice nici măcar materialul săditor. Pentru impulsionarea acţiunii de să­dire a pomilor, a întreţinerii livezi­lor, biroul comitetului judeţean de partid a adoptat o serie de măsuri ce vor fi aplicate imediat. Sunt che­mate să participe la plantări orga­nizaţiile de tineret, de sindicat, şco­lile, diferite instituţii din sate şi ora­şe, toţi cetăţenii. Unităţilor coopera­tiste şi de stat le-au fost trasate sarcini concrete pentru mobilizarea oamenilor, dirijarea utilajelor, ast­fel ca, în cel mai scurt timp, lucră­rile de întreţinere şi refacere, ca şi plantarea suprafeţelor prevăzute să fie terminate la un nivel calita­tiv corespunzător. Răspunzînd prompt apelului, vineri, 150 de coopera­tori şi elevi din Lopătari au exe­cutat lucrări de pregătire pen­tru plantare. La Săpoca, cetăţenii au început să planteze împrejurul case­lor şi pe uliţe 4 000 de pomi. Datorită reliefului şi climei, in Judeţul Gorj s-a extins, în decursul anilor, cultura pomilor fructiferi şi îndeosebi a nucului. S-a căutat să se asigure şi material săditor necesar viitoarelor plantaţii. „Pentru extin­derea culturii nucului — ne spunea tov, inginer Stelian Guşiţă, cercetă­tor la staţiunea experimentală pomi­­viticolă Tg. Jiu — am produs mari cantităţi de puieţi. Anul acesta, dis­punem de aproape 40 000 de puieţi de un an care aşteaptă să fie ridi­caţi de beneficiari, pentru a fi apoi trimişi în diferite judeţe ale ţării. Din păcate însă, reprezentanţii Cen­tralei de producere, valorificare şi industrializare a legumelor şi fructe­lor — beneficiarul nostru , cu care avem contracte ferme, încă nu s-au prezentat să ridice materialul sădi­tor“. Şi mai de neînţeles este faptul că centrul de seminţe din judeţul Gorj, recent înfiinţat, nu are repar­tizat pentru acest an nici un puiet de nuc de un an. Cooperativele agri­cole, precum şi un Însemnat număr de cetăţeni solicită zilnic noului cen­tru din Tg. Jiu, pe lingă alţi pomi, şi puieţi de nuc. PAGINA 3 „Decretul mi-a redat posibilitatea de a efectua munca pentru care m-am pregătit“ Uzinele „Republica“ din Capitală. Interlo­cutor, inginerul Ion Cri­şan, şeful secţiei ,, trăgători­e­ laminoa­re". O privire deschisă, sinceră. Un om bine­­ clădit,­­­intr-o perma­nentă agitaţie. — Ce ne puteţi spu­ne despre activita­tea dv. de organizare şi conducere a aces­tei secţii productive a uzinei ? Ştiu că aţi lucrat pînă nu de mult în cadrul fostei Centrale industriale de ţevi şi trefilate. — Da, aveţi şi nu aveţi dreptate. Vedeţi dv., eu lucrez in ca­drul uzinei de 16 ani, dintre care numai în ultimii doi ani am ac­tivat în cadrul cen­tralei industriale ca şef al serviciului „normare şi salariza­re“ şi, ulterior, ca şef al serviciului produc­ţie. Am deci 14 ani de muncă nemijloci­tă in cadrul produc­ţiei. Această muncă mi-a dat satisfacţii de neînlocuit. — Care a fost pri­mul dv. gind atunci cind aţi aflat că sîn­­teţi solicitat să mun­ciţi din nou in pro­ducţie ? — Consider că De­cretul Consiliului de Stat privind stabilirea normelor unitare de structură pentru uni­tăţile economice mi-a redat posibilitatea de a-mi continua munca pentru care am fost pregătit. A restabilit o ordine firească a lucrurilor. Noi, lami­­noriştii, suntem­ oa­meni care discutăm numai pe fapte con­crete. Desfăşurăm o activitate intensă pen­tru realizarea şi depă­­şirea planului de pro­ducţie. Secţia de la­minoare din care fac parte asigură circa 70 la sută din producţia­­da ţevi fără sudură a­ntilire) Desigur,­! cum trebuie să număr minutele care mă ră­pesc secţiei. — Aş vrea să vă propun să fiţi eroul fotoreportajului. De fapt, cu aceasta tre­buia să încep... — Erou, nu ! Poate unul dintre personaje. — Vă mulțumesc. In fotografie : ing. Ion Crişan, împreună cu tovarăşi ai săi de muncă din secţie. E. DICHISEANU La însămînţarea legumelor (Urmare din pag. I) să se convingă prin măsurători efec­tuate la faţa locului, pe teren, că suprafeţele prevăzute a se cultiva cu diferite legume se realizează inte­gral. Condiţiile de lucru din aceastăi pri­măvară — unele din terenurile des­tinate culturilor de legume continuă să aibă exces de umiditate — impun ca specialiştii şi conducătorii de uni­tăţi agricole să ia măsuri pentru a se însămînta cu prioritate terenurile mai zvîntate. Ministerul de resort re­comandă ca in special culturile din prima epocă, a căror însămînţare a întîrziat, să fie amplasate pe tere­nurile mai scurse, pe soluri mai uşoare, cum sunt cele nisipoase şi care se încălzesc mai repede. De a­­semenea, se poate face însămînţa­­rea lor pe terasele mai scurse şi în­sorite, ceea ce va permite recupe­rarea întîrzierilor. Pentru ca peste tot să se poată trece la însămînta­tul şi plantatul legumelor, se cere ca solul să fie modelat in rigole şi brazde înălţate, ceea ce va permite ca el să se zvinte şi să se încălzească mai repede. Obţinerea unor producţii mari, de bună calitate şi eşalonarea lor in timp impun respectarea cu stricteţe a tehnologiilor fiecărei cul­turi, în raport cu cerinţele plantelor şi destinaţia producţiei. Grăbirea în­­sămînţârii şi plantării legumelor nu trebuie să se facă in detrimentul ca­lităţii, prin încălcarea tehnologiilor de lucru. Acum Începe plantarea legumelor In solarii şi nu peste multă vreme această lucrare se va face şi în cimp. In această primăvară au fost produse cantităţi îndestulătoare de răsad. El trebuie îngrijit cu atenţie pentru a se asigura o bună prinde­re atunci cind va fi plantat. In u­­nele unităţi agricole răsadniţele au fost afectate de căderile de zăpa­dă din luna martie, înregistrindu-se pierderi de răsad. Organele judeţene de specialitate trebuie să organizeze întrajutorarea unităţilor agricole în­vecinate cu răsad, astfel ca şi la a­­ceste culturi să se realizeze integral suprafeţele prevăzute a se cultiva cu legume. Pentru obţinerea unor recolte mari la hectar este necesar ca in legumi­­cultură să se acorde cea mai mare atenţie aplicării acordului global, ca formă de retribuire a muncii coope­ratorilor. Hotărîrea recentei plenare a C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătăţirea organizării şi retribui­rii muncii în agricultură prevede a­­plicarea unor măsuri care să co­intereseze pe cooperatori să obţi­nă producţii mari. Intre acestea este şi asigurarea un­ui venit garantat de 900 lei lunar acelora care se angajea­ză să lucreze anumite suprafeţe şi să obţină anumite cantităţi de legu­me. Paralel cu angajarea producţiei, consiliile de conducere să asigure şi condiţiile materiale şi tehnice in vederea realizării unor recolte cit mai mari la hectar. Calculatorul electronic in sprijinul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare In zilele de 30—31 martie a.c. 1, Institutul de studii şi cercetări pen­tru îmbunătăţiri funciare s-au des­făşurat lucrările simpozionului „Me­tode numerice noi folosite în hidro­tehnică“. Lucrările prezentate cu acest prilej au abordat un domeniu modern al cercetării şi anume apli­carea metodelor numerice cu ajuto­rul calculatorului electronic la re­zolvarea problemelor inginereşti pe care le pune programul naţional de gospodărire raţională a apelor şi ex­tinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare în ţara noastră. La sim­pozion au participat academicieni, cadre didactice din Institutele de învăţămînt superior şi specialişti din institutele de cercetare, proiec­tare, execuţie şi exploatare a lucră­rilor de îmbunătăţiri funciare şi gos­podărire a apelor, realizîndu-se cu acest prilej un valoros schimb de experiență.

Next