Scînteia, aprilie 1973 (Anul 42, nr. 9466-9494)
1973-04-01 / nr. 9466
SCÂNTEIA — duminică 1 aprilie 1973 Lucrările agricole de primăvară INIŢIATIVE, MUNCĂ BINE ORGANIZATĂ MECANIZATORII LUCREAZĂ IN SCHIMBURI PRELUNGITE MEHEDINŢI Dacă în primele zile după declanşarea campaniei, în unităţile agricole din judeţul Mehedinţi se înregistra o viteză zilnică la semănat de 450—500 ha, în prezent se insămînţează zilnic peste 1700 ha. Aiii în unităţile din zona de cîmpie a judeţului, cit şi în cele din zonele de centru şi nord, toate forţele mecanice sunt folosite la fertilizarea terenului, pregătirea patului germinativ şi semănat. Merită a fi evidenţiate în mod deosebit eforturile şi iniţiativele mecanizatorilor din staţiunile Obîrşia de Cîmp, Gruia, Livezile, Strehaia şi Broşteni, care, pentru a scurta cu mai mult timpul de executare a lucrărilor, recuperind, astfel, rămînerile in urmă, au organizat pretutindeni schimburi prelungite. Specialiştii organelor agricole judeţene şi cei din unităţi urmăresc permanent aprovizionarea operativă cu sămînţă, calitatea lucrărilor pe fiecare sală. „Pînă la această dată , ne spune ing. Constantin Bulugiu, director general al direcţiei agricole judeţene — 30 de cooperative agricole au încheiat semănatul culturilor din prima urgenţă. In cel mult 2—3 zile vor fi însămînţate şi ultimele 3 000 ha, care au mai rămas din suprafaţa totală destinată culturilor din prima epocă. In prezent, tractoarele sunt concentrate la pregătirea terenului pentru semănatul porumbului. căreşti, din comuna Prisăcani, este ameninţat pe o distanţă de circa 2 kilometri. Au venit aici noi forţe militare şi utilaje terasiere care ajută locuitorii să consolideze şi să suprainalţe digul. De asemenea, s-au trimis la Măcăreşti 5 000 saci de polietilenă de la Uzina de prelucrare a maselor plastice, iar la Grozeşti 10 000 de saci de iută de la Fabrica „Textila“. Pentru a se lucra şi noaptea cu toate forţele la apărarea digurilor, s-a trimis de la Iaşi un grup electrogen cu reflectoare. Şi în comuna Ţuţora se lucrează la construirea de noi diguri de siguranţă. Pînă acum s-au realizat aici aproape 5 kilometri de diguri. Sîmbătă, apele Prutului şi ale Jijiei au început să scadă. Pe Jijia continuă să mai fie inundaţii în comunele Popricani, Victoria, Golăieşti, Ţuţora, Prisăcani, ca urmare a depăşirii în mai multe locuri a cotei de inundaţii cu circa 8 centimetri. Pe restul rîuriilor — Siret şi Bahlici, — apele au scăzut sub nivelul cotelor de inundaţie. In toate comunele ce au fost afectate de inundaţii, sute de cooperatori lucrează la evacuarea apei. De exemplu, la Erbiceni s-au executat şanţuri de scurgere a apelor de pe 200 hectare, la Mogoşeşti-Siret, de pe 150 hectare, la Mirceşti, de pe 250 hectare. Concomitent cu bătălia Împotriva apelor, acolo unde terenurile s-au zvintat, cooperatorii şi mecanizatorii au ieşit un cîmp la terminarea arăturilor, la pregătirea terenului şi la semănat. La Bivolari, de pildă, s-au semănat sfeclă de zahăr pe 20 de hectare, mazăre pentru boabe verzi pe 20 hectare şi măzăriche pe 50 de hectare. Peste 300 cooperatori din Bivolari au început plantatul arpagicului pentru sămînţă şi pentru ceapă uscată pe cele 100 hectare prevăzute, precum şi plantatul cartofilor, realizînd deja primele 13 hectare din cele 50 hectare prevăzute in plan. Ceilalţi tractorişti care servesc această unitate erau la pregătitul terenului pentru însămânțări cu 14 polidiscuri și cultivatoare. BUZĂU In majoritatea cooperativelor agricole din judeţul Buzău excesul de umiditate a întîrziat lucrările de primăvară. Vremea călduroasă şi vintul din această săptămînă au favorizat zvîntarea solului. Cooperativele agricole Poşta Citnău, Sudiţi, Blăjani, Bobocu şi altele au început să are şi să însămînţeze culturile din epoca I. Direcţia generală a agriculturii a trimis acestor unităţi 60 tractoare din grina Glodeanu Siliştea afectată de băltiri. De asemenea, 400 hectare ce urmau a fi cultivate cu mazăre, orz şi borceag în această zonă au fost reamplasate în cooperativele din cadrul consiliului intercooperatist Poşta Cilnău. Pină sîmbătă, cu excepţia comunei Padina, unde lucrările de desecări continuă, in fiecare cooperativă tractoarele au intrat in brazdă pe porţiunile zvîntate. Au fost efectuate alături pe 3 072 hectare, iar pregătirea terenului s-a făcut pe 7 000 hectare. In total au fost insămintate peste 5 000 hectare culturi din prima epocă. Asigurarea schimburilor prelungite la utilaje permite o viteză zilnică de lucru sporită. întîrzierea provocată de băltiri va fi recuperată în timp scurt CONTINUĂ BĂTĂLIA CU APELEAU ÎNCEPUT INSĂMINTĂRILE * în judeţul Iaşi, situaţia inundaţiilor se menţine încă destul de critică. Este rupt sau depăşit de ape digul de la Sălăgeni pină la Grozeşti, iar cel din dreptul satului Mă „Dacă apreciem situaţia ţinînd seama de condiţiile climaterice — ne-a spus tov. Constantin Glăvan, directorul Direcţiei agricole a judeţului Dolj — pot afirma că s-a pornit bine. Dacă facem însă comparaţie cu perioada corespunzătoare din anul trecut, cind la aceeaşi dată era însămînţată o suprafaţă aproape dublă nu putem fi mulţumiţi. Ele aceea, am luat măsuri pentru intensificarea lucrărilor. Toţi specialiştii direcţiei agricole sunt repartizaţi pe consilii intercooperatiste, pentru a interveni şi sprijini operativ unităţile care intimpină greutăţi“. Am urmărit pe teren cum se desfăşoară lucrările. Peste tot se constată o amplă mobilizare de forţe. Sunt grăitoare cîteva secvenţe întilnite pe teren, dintre care unele au fost prinse pe pelicula aparatului fotografic. 30 martie 1973. Ora 20,45. Inginer, Ion Viţelaru, preşedintele cooperativei agricole Băileşti, şi şefii de fermă analizau ce s-a făcut în ziua respectivă şi chibzuiau ce au de făcut în ziua următoare. Bilanţul : s-au terminat de însămînţat cele 345 hectare planificate cu sfeclă de zahăr, 75 ha mazăre de grădină şi se apropia de sfirşit însămînţatul florii-soarelui. S-a hotărît ca toate semănătorile să fie dirijate către fermele 2 şi 3 de cîmp, care mai aveau de semănat 100 hectare cu floarea-soarelui, iar discurile să treacă la pregătirea terenului pentru porumb. Ieri, 31 martie, la cooperativa agricolă din Băileşti, mecanizatorii Mustăţea Dumitru, Dreşcă Marin şi Firţulescu Alexandru au terminat de însămînţat întreaga suprafaţă de 450 F0T0CRONICA DOLJ 30000 HECTARE de hectare cu floarea-soarelui şi, cu aceasta, toate culturile din epoca I. Acelaşi interes pentru Încadrarea in timpul optim a lucrărilor de primăvară am intîlnit şi la cooperativele agricole „Unirea“ din Segarcea, Padea, Gîngiova şi altele, de pe Lunca Jiului, unde se lucrează de zor la pregătirea terenului pentru însămîntatul florii-soarelui şi porumbului. La cooperativa agricolă de producţie din Cetate, cind am trecut pe la punctul numit „Fîntina lui Melache“, mecanizatorii Gheorghe Gherghina şi Nicolae Tăluică insăminţau ultimele suprafeţe cu floarea-soarelui de pe cele 250 de hectare. De altfel, cooperatorii din Cetate au terminat de însămînţat cele 530 hectare cu sfeclă de zahăr, mazăre, ovăz si legume timpurii. Calitatea ridicată a lucrărilor constituie principala preocupare a mecanizatorilor. Un aspect, din multe altele, intîlnit la cooperativa agricolă din Segarcea (fotografia de jos). Sint şi locuri unde pămîntul se lucrează greu. Dar tractoriștii, folosind cu pricepere grapele cu disc, nu se lasă pînă nu fac „strat de grădină“ (fotografia de sus). Pină în seara zilei de 31 martie, in cooperativele agricole și întreprinderile agricole de stat s-au însămințat mai bine de 30 000 hectare. Viteza zilnică de lucru la însămînțat este de 4 000 hectare. Text : N. Turcu Fotografii : S. Cristian Trecînd să lucreze in activităţi nemijlocit productive, cadre tehnice de la întreprinderea mecanică Roman ne-au împărtăşit Satisfacţia realizării ca specialist Peste puţine zile, la întreprinderea mecanică Roman, alături de actualele capacităţi, unde se realizează maşini şi instalaţii pentru industria lemnului — devenite competitive pe piaţa externă şi care au adus colectivului de aici cîteva medalii de aur la tirguri internaţionale — va intra in circuitul productiv încă o mare secţie : prelucrări mecanice pentru fabricarea strungurilor carusel. De ieri, 31 martie, o nouă turnătorie a început să producă aici primele piese. Era firesc, deci, ca atit gradul de înaltă tehnicitate, nu numai al noilor secţii, cit şi pe ansamblul întreprinderii să aducă pe primul plan al preocupărilor colectivului de metalurgişti din Roman problema utilizării raţionale a cadrelor tehnice, de specialitate, a asigurării unei conduceri şi asistenţe tehnice permanente şi calificate a producţiei. Iată motivul pentru care, potrivit prevederilor decretului Consiliului de Stat, mulţi dintre cei 97 de ingineri, maiştri şi tehnicieni care, în vechea structură organizatorică, lucrau in diferite servicii funcţionăreşti, au început de câteva zile să-şi preia, cu toată răspunderea, noile atribuţii legate direct şi nemijlocit de activitatea secţiilor productive. Pe inginerul Mircea Micu, spre exemplu, care pină acum ocupa funcţia de inginer-şef adjunct al întreprinderii cu probleme de investiţii, l-am intîlnit în noua sa postură de şef al secţiei turnătorie. L-am întrebat : sinteti satisfăcut de această muncă 7 1— Da, pentru că abia acum voi face cu adevărat ceea ce am invitat în facultate, îmi voi putea valorifica cel mai bine calificarea tehnicoştiinţifică pentru care m-am pregătit de fapt. Mă întorc cu dragă inimă in mijlocul colectivului secţiei de turnătorie, unde am lucrat ca muncitor şi tehnician şi care mi-a acordat încrederea de a mă pregăti ca inginer. Vreau să reconfirm această încredere printr-o muncă utilă producţiei. Şi, de ce să nu recunosc, in vechea funcţie circa 70 la sută din timp ii iroseam cu rezolvarea a tot felul de hîrtii inutile şi rar ajungeam să cobor cu îndrumarea tehnică pînă la nivelurile de concepţie sau de fabricaţie a reperelor. Acum însă lucrurile se schimbă. Mă aflu în miezul activităţii productive şi am venit aici intr-un moment al marilor răspunderi : turnarea unor piese de mare complexitate tehnică, cu o greutate de pină la 5 000 kg, pentru maşiniunelte cu comandă semiautomată — sarcină de cinste pentru un inginer metalurg. Afluxul de cadre tehnico-inginereşti către secţiile întreprinderii şi absorbţia acestora se desfăşoară „din mers“, fără a afecta activitatea productivă. In cursul zilei de 27 martie, colectivul Întreprinderii şi-a onorat in întregime sarcinile la export pe primul trimestru al anului. „Semnatarul“ unor repere de mare complexitate tehnică, destinate beneficiarilor externi din Cehoslovacia şi Bulgaria, este inginerul Iacob Leon. Lucrează acum la conducerea directă a secţiei prelucrări mecanice ; pînă nu de mult era inginer-şef adjunct al întreprinderii cu probleme de producţie. — Dar, ce-i drept, numai producţie nu făceam in funcţia pe care o aveam in vechea structură organizatorică, ne mărturiseşte interlocutorul nostru. Sint convins că prin micşorarea numărului de trepte ierarhice s-a produs ceea ce este firesc : cadrele tehnice să lucreze in activităţi direct şi efectiv productive. Se împlineşte astfel un deziderat al zilelor noastre — şi anume : realizarea mai devreme a cincinalului, cit şi a marilor sarcini de perspectivă nu pot să aibă la bază decit contribuţia efectivă a fiecăruia, din care să rezulte un efort colectiv de gîndire, de iniţiativă, cu efecte pozitive pe planul organizării, promovării noului în tehnică şi al deciziilor. Or, toate acestea nu pot fi înfăptuite decit in producţia materială. Am convingerea că în noua muncă pot să-mi valorific din plin capacitatea profesională şi sunt bucuros că am venit la conducerea secţiei intr-un moment hotărîtor: acum, aici se lucrează la fabricarea seriei zero, de 15 bucăţi, a strungului carusel de 1 250 mm, care, în perspectiva imediată, va ocupa un loc de primă importanţă în producţia Întreprinderii. Mai întîi am fost strungar. Apoi tehnician, iar acum inginer. Şi, o spun cu toată sinceritatea, că a sosit timpul să mă realizez ca specialist. Iată de ce am optat să fiu părtaş direct la fabricarea strungului carusel, la o noutate tehnică de mare importanţă pe meleagurile moldovene. Aceeaşi opţiune l-a călăuzit şi pe inginerul Florin Rădeţcu, care de pe funcţia de inginer-şef al întreprinderii a trecut să lucreze în cadrul colectivului de proiectare, unde complexitatea tehnologiilor şi a celor peste 2 000 de repere necesare fabricării strungului carusel solicită multă competenţă profesională şi dăruire în muncă , ca şi pe maistrul Ion Cazacu, de la serviciul investiţii, care ne-a declarat deschis că este gata să îmbrace din nou salopeta de lăcătuş pentru a fi cit mai util producţiei. Inginerul Vasile Gogu, directorul Întreprinderii, ne-a informat că sunt în curs de a trece în munci direct productive şi alte cadre tehnice care pină acum ocupau diferite munci funcţionăreşti. Sunt numai cîteva exemple din care rezultă spiritul de răspundere, maturitatea cu care colectivul întreprinderii mecanice din Roman acţionează pentru aplicarea prevederilor decretului, astfel incit producţia să beneficieze neîntîrziat da un aport substanţial şi calificat din partea fiecărui salariat. Ion MANEA corespondentul„Scriteii* CITI POMI AŢI SĂDIT ASTĂZI? Aceasta este întrebarea pe care o vom adresa în fiecare zi pomicultorilor, tuturor celor angrenaţi în bătălia pentru extinderea livezilor. Pentru ca acum, fiecare zi este deosebit de preţioasă, timpul în care se poate face plantarea pomilor fiind extrem de scurt. Astăzi, prin intermediul corespondenţilor noştri, am primit parţial răspunsul la aceasta întrebare, relatările lor oglindind intenţiile şi modul cum s-a pornit la treabă. Vom reveni în zilele următoare. În primăvara acestui an, în cooperativele agricole din judeţul Hunedoara se vor planta 150 hectare cu pomi fructiferi. Pină In prezent s-au distribuit cooperativelor agricole circa 21 000 de puieţi pentru livezi intensive, completări de goluri şi peste 30 000 bucăţi pentru grădinile cetăţenilor. Pe terenurile asociaţiilor intercooperatiste de la Dobra şi Demsuş s-au şi sădit pomi, în plantaţii intensive, pe 11 hectare. Lucrări asemănătoare — care cresc in intensitate de la o zi la alta, timpul fiind foarte frumos — se efectuează şi în celelalte zone ale judeţului. Cooperativa agricolă Geoagiu, cu ajutorul nemijlocit al tineretului şi al elevilor de la liceul agricol din localitate, va planta 9 hectare cu pomi fructiferi. îmbucurător este faptul că in acest an se observă un interes cu totul deosebit din partea populaţiei pentru plantarea pomilor fructiferi In gospodăriile proprii. In ultimele 10 zile, Centrul judeţean de seminţe de legume şi material săditor a distribuit populaţiei peste 15 000 puieţi. 20 000 hectare ! Aceasta este zestrea pomicolă a cooperativelor agricole din judeţul Argeş. Majoritatea pomilor se află în plină perioadă de rodire. Dacă o vreme livezile nu s-au bucurat de o îngrijire corespunzătoare, începînd cu anul trecut, în multe unităţi, pomii au fost daţi în primire cooperatorilor pe bază de acord global, fapt ce a schimbat în bine starea lor de întreţinere. Livezi dintre cele mai frumoase, cu care se pot mindri, au cooperatorii din Boteni, Bălileşti, Boţeşti, Domneşti, Aninoasa. In aceste zile, în comunele amintite, cit şi în altele, mii de cooperatori sapă şi ară terenul, completează golurile, execută lucrări de tăieri. Cîteva cifre sunt concludente : tăierile pentru rodire şi formare au fost executate pe 19 000 hectare, iar săpatul şi arăturile la rădăcină s-au realizat pe mai bine de jumătate din suprafaţă. S-au intensificat şi plantările prevăzute pentru acest an pe circa 600 hectare. O, asemenea lucrare se desfăşoară din plin în cooperativele din Topoloveni şi Leordeni, unde se organizează plantaţii de vişini pe 100 hectare. Aproape 100 000 bucăţi pomi se sădesc în gospodăriile populaţiei de la sate şi de la oraşe. Pentru a uşura procurarea materialului săditor, centrul de seminţe de la Piteşti a înfiinţat în judeţ 25 de puncte de vînzare a pomilor. Biroul comitetului judeţean de partid Argeş, analizînd mersul lucrărilor in acest sector, a ajuns la concluzia că numărul pomilor prevăzut la se planta poate fi mai mare. S-au avut în vedere, între altele, completările de goluri din livezile bătrîne, plantarea de pomi pe marginea şoselelor, în curţile şi grădinile oamenilor şi şcolilor. Atit membrii biroului, cit şi specialiştii organelor agricole s-au deplasat pe centre de comună pentru a cunoaşte concret posibilităţile de extindere a plantaţiilor şi a organiza, în zilele ce urmează, acţiuni de masă pentru plantarea pomilor şi îngrijirea livezilor. Faima pomicultorilor de la Rădăşeni a trecut de mult hotarele judeţului Suceava. Merele şi perele de aici sunt bine cunoscute pentru calităţile lor. Cooperatorii au hotărît ca, in această primăvară, să planteze cu meri încă 40 de hectare. Materialul săditor le este pus la îndemînă de către staţiunea experimentală din Fălticeni. Peste citeva zile, odată cu zvîntarea pămîntului, gospodarii din Valea Glodului vor începe munca la o nouă livadă, unde pe o suprafaţă de 10 ha urmează să fie puşi vişini, iar la Arborea, comună situată în cel de-al doilea bazin sucevean, va fi plantată smeură pe 10 ha. Păcat că cererea de nuci nu este satisfăcută nici măcar parţial. S-au luat măsuri ca la staţiunea experimentală Fălticeni să se producă puieţi de nuci în ghivece, urmind să se livreze mai tîrziu unităţilor agricole. Pomicultura a constituit principala ocupaţie a sătenilor din comunele situate in zona deluroasă a judeţului Buzău, de la Cindeşti pină la Nehoiu, Scorţoasa şi Gura Teghii. Numai că, în ultimii ani, datorită neexecutării lucrărilor de întreţinere în livezi, producţiile de fructe au fost diminuate simţitor. Nici acum lucrările în pomicultură nu se desfăşoară corespunzător. In primăvara aceasta, in cooperativele agricole trebuiau plantate peste 170 hectare cu pomi fructiferi ; nu s-a realizat nici un hectar. Cooperativele din Bălăneşti, Bîsca Chiojdului, Calvini, Berea, Vipereşti nu s-au ostenit să-şi ridice nici măcar materialul săditor. Pentru impulsionarea acţiunii de sădire a pomilor, a întreţinerii livezilor, biroul comitetului judeţean de partid a adoptat o serie de măsuri ce vor fi aplicate imediat. Sunt chemate să participe la plantări organizaţiile de tineret, de sindicat, şcolile, diferite instituţii din sate şi oraşe, toţi cetăţenii. Unităţilor cooperatiste şi de stat le-au fost trasate sarcini concrete pentru mobilizarea oamenilor, dirijarea utilajelor, astfel ca, în cel mai scurt timp, lucrările de întreţinere şi refacere, ca şi plantarea suprafeţelor prevăzute să fie terminate la un nivel calitativ corespunzător. Răspunzînd prompt apelului, vineri, 150 de cooperatori şi elevi din Lopătari au executat lucrări de pregătire pentru plantare. La Săpoca, cetăţenii au început să planteze împrejurul caselor şi pe uliţe 4 000 de pomi. Datorită reliefului şi climei, in Judeţul Gorj s-a extins, în decursul anilor, cultura pomilor fructiferi şi îndeosebi a nucului. S-a căutat să se asigure şi material săditor necesar viitoarelor plantaţii. „Pentru extinderea culturii nucului — ne spunea tov, inginer Stelian Guşiţă, cercetător la staţiunea experimentală pomiviticolă Tg. Jiu — am produs mari cantităţi de puieţi. Anul acesta, dispunem de aproape 40 000 de puieţi de un an care aşteaptă să fie ridicaţi de beneficiari, pentru a fi apoi trimişi în diferite judeţe ale ţării. Din păcate însă, reprezentanţii Centralei de producere, valorificare şi industrializare a legumelor şi fructelor — beneficiarul nostru , cu care avem contracte ferme, încă nu s-au prezentat să ridice materialul săditor“. Şi mai de neînţeles este faptul că centrul de seminţe din judeţul Gorj, recent înfiinţat, nu are repartizat pentru acest an nici un puiet de nuc de un an. Cooperativele agricole, precum şi un Însemnat număr de cetăţeni solicită zilnic noului centru din Tg. Jiu, pe lingă alţi pomi, şi puieţi de nuc. PAGINA 3 „Decretul mi-a redat posibilitatea de a efectua munca pentru care m-am pregătit“ Uzinele „Republica“ din Capitală. Interlocutor, inginerul Ion Crişan, şeful secţiei ,, trăgătorie laminoare". O privire deschisă, sinceră. Un om bine clădit,intr-o permanentă agitaţie. — Ce ne puteţi spune despre activitatea dv. de organizare şi conducere a acestei secţii productive a uzinei ? Ştiu că aţi lucrat pînă nu de mult în cadrul fostei Centrale industriale de ţevi şi trefilate. — Da, aveţi şi nu aveţi dreptate. Vedeţi dv., eu lucrez in cadrul uzinei de 16 ani, dintre care numai în ultimii doi ani am activat în cadrul centralei industriale ca şef al serviciului „normare şi salarizare“ şi, ulterior, ca şef al serviciului producţie. Am deci 14 ani de muncă nemijlocită in cadrul producţiei. Această muncă mi-a dat satisfacţii de neînlocuit. — Care a fost primul dv. gind atunci cind aţi aflat că sînteţi solicitat să munciţi din nou in producţie ? — Consider că Decretul Consiliului de Stat privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice mi-a redat posibilitatea de a-mi continua munca pentru care am fost pregătit. A restabilit o ordine firească a lucrurilor. Noi, laminoriştii, suntem oameni care discutăm numai pe fapte concrete. Desfăşurăm o activitate intensă pentru realizarea şi depăşirea planului de producţie. Secţia de laminoare din care fac parte asigură circa 70 la sută din producţiada ţevi fără sudură antilire) Desigur,! cum trebuie să număr minutele care mă răpesc secţiei. — Aş vrea să vă propun să fiţi eroul fotoreportajului. De fapt, cu aceasta trebuia să încep... — Erou, nu ! Poate unul dintre personaje. — Vă mulțumesc. In fotografie : ing. Ion Crişan, împreună cu tovarăşi ai săi de muncă din secţie. E. DICHISEANU La însămînţarea legumelor (Urmare din pag. I) să se convingă prin măsurători efectuate la faţa locului, pe teren, că suprafeţele prevăzute a se cultiva cu diferite legume se realizează integral. Condiţiile de lucru din aceastăi primăvară — unele din terenurile destinate culturilor de legume continuă să aibă exces de umiditate — impun ca specialiştii şi conducătorii de unităţi agricole să ia măsuri pentru a se însămînta cu prioritate terenurile mai zvîntate. Ministerul de resort recomandă ca in special culturile din prima epocă, a căror însămînţare a întîrziat, să fie amplasate pe terenurile mai scurse, pe soluri mai uşoare, cum sunt cele nisipoase şi care se încălzesc mai repede. De asemenea, se poate face însămînţarea lor pe terasele mai scurse şi însorite, ceea ce va permite recuperarea întîrzierilor. Pentru ca peste tot să se poată trece la însămîntatul şi plantatul legumelor, se cere ca solul să fie modelat in rigole şi brazde înălţate, ceea ce va permite ca el să se zvinte şi să se încălzească mai repede. Obţinerea unor producţii mari, de bună calitate şi eşalonarea lor in timp impun respectarea cu stricteţe a tehnologiilor fiecărei culturi, în raport cu cerinţele plantelor şi destinaţia producţiei. Grăbirea însămînţârii şi plantării legumelor nu trebuie să se facă in detrimentul calităţii, prin încălcarea tehnologiilor de lucru. Acum Începe plantarea legumelor In solarii şi nu peste multă vreme această lucrare se va face şi în cimp. In această primăvară au fost produse cantităţi îndestulătoare de răsad. El trebuie îngrijit cu atenţie pentru a se asigura o bună prindere atunci cind va fi plantat. In unele unităţi agricole răsadniţele au fost afectate de căderile de zăpadă din luna martie, înregistrindu-se pierderi de răsad. Organele judeţene de specialitate trebuie să organizeze întrajutorarea unităţilor agricole învecinate cu răsad, astfel ca şi la aceste culturi să se realizeze integral suprafeţele prevăzute a se cultiva cu legume. Pentru obţinerea unor recolte mari la hectar este necesar ca in legumicultură să se acorde cea mai mare atenţie aplicării acordului global, ca formă de retribuire a muncii cooperatorilor. Hotărîrea recentei plenare a C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătăţirea organizării şi retribuirii muncii în agricultură prevede aplicarea unor măsuri care să cointereseze pe cooperatori să obţină producţii mari. Intre acestea este şi asigurarea unui venit garantat de 900 lei lunar acelora care se angajează să lucreze anumite suprafeţe şi să obţină anumite cantităţi de legume. Paralel cu angajarea producţiei, consiliile de conducere să asigure şi condiţiile materiale şi tehnice in vederea realizării unor recolte cit mai mari la hectar. Calculatorul electronic in sprijinul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare In zilele de 30—31 martie a.c. 1, Institutul de studii şi cercetări pentru îmbunătăţiri funciare s-au desfăşurat lucrările simpozionului „Metode numerice noi folosite în hidrotehnică“. Lucrările prezentate cu acest prilej au abordat un domeniu modern al cercetării şi anume aplicarea metodelor numerice cu ajutorul calculatorului electronic la rezolvarea problemelor inginereşti pe care le pune programul naţional de gospodărire raţională a apelor şi extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare în ţara noastră. La simpozion au participat academicieni, cadre didactice din Institutele de învăţămînt superior şi specialişti din institutele de cercetare, proiectare, execuţie şi exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi gospodărire a apelor, realizîndu-se cu acest prilej un valoros schimb de experiență.