Scînteia, aprilie 1973 (Anul 42, nr. 9466-9494)
1973-04-02 / nr. 9467
PAGINA 2 actualitatea culturală SCENA • CLUJ (Corespondentul „Scinteii“, Al. Mureşan). Simbătă seara, colectivul TEATRULUI NAŢIONAL DIN CLUJ a prezentat în premieră piesa „Cei şase“ de Robert Hossein şi Frederic Dard. Regia spectacolului aparţine lui Victor Tudor Popa, iar scenografia este semnată de Mircea Matcaboj. In rolurile principale au evoluat, printre alţii, actorii Gheorghe Radu, Miluţa Lapteş, Viorel Comănici, Eugen Nagy, Livia Moga, Gheorghe Gherasim, Gheorghe Nuţescu, Nicolae Iliescu. • BACAU (Corespondentul „Scinteii“, Gh. Baltă). — In săptămîna de la 26 martie — 1 aprilie, colectivul TEATRULUI DRAMATIC DIN BACĂU a prezentat în faţa publicului din localitate două premiere. Este vorba de spectacolul cu piesa lui Nagy István — „înainte de potop", premieră pe ţară a versiunii in limba română, şi tragedia lui R. Sherwood — „Pădurea împietrită“. Ambele spectacole au fost pregătite în regia lui Iannis Veakis. Din distribuţia primei piese fac parte actorii Florin Blănărescu, Cătălina Murgea, Gheorghe Şerbina, Gina Cazan şi Constantin Constantin. Iar din cea de-a doua : Constantin Coşa, Ioana Ene Atanasiu, Stelian Preda, Ştefan Moisescu, Mircea Belu şi Ileana Tarnovschi. • TEATRUL MUNICIPAL „MARIA FILOTTI“ din Brăila prezintă a 6-a premieră a stagiunii : „Hangiţa" de Carlo Goldoni, în regia artistică şi scenografia lui Laurenţiu Azimioară. Distribuţia este alcătuită din Bujor Macrin, Nare Nicolae, Nicolae Budescu, Elena Curculescu, Marilena Negru, Elena Aciu, Ion Roxin, Petre Cursaru, Nicolae Munteanu. • TG. MUREŞ (Corespondentul „Scinteii“, Lorand Deaki). — TEATRUL DE STAT DIN TG. MUREŞ, secţia română, a prezentat in premieră pe ţară, in cinstea Zilei mondiale a teatrului, piesa „Speranţa nu moare în zori“, de scriitorul tîrgu-mureşean Romulus Guga — piesă cu care autorul debutează în dramaturgie. Regia artistică şi scenografia sunt semnate de tînărul regizor Dan Micu. Din distribuţie fac parte Ştefan Sileanu, Cornel Popescu, Victor Ştrengaru, Lucia Boga, Dora Ivanciuc, Constantin Doljan, Florin Zamfirescu, Mihai Gingulescu, Ana Nagy Scarlat, Liviu Rozorea, Constantin Săsăreanu, Alexandru Făgărăşean, Ion Brătescu, Dan Guga, Kövesdi Ştefan. • La începutul lunii aprilie va avea loc la TEATRUL DRAMATIC DIN BAIA MARE premiera spectacolului cu piesa „Fata Morgana“ de Dumitru Solomon. Regia artistică : Mircea Petre Suciu, scenografia : Sever Frenţiu. In distribuţie : Ştefan Sloboda, Ecaterina Sandu, Mircea Graur, Jeny Jurcă, Apriliana Dimitriu, Dana Maria Lăzărescu, Gheorghe Lazarovici, Cornel Mititelu, Antoniu Paul, Ion Uţă, Dana Ilie şi Vasile Grădinaru. • REŞIŢA (Corespondentul „Scinteii“, Nicolae Cătană). — TEATRUL DE STAT DIN REŞIŢA a prezentat sâmbătă, 31 martie, cea de-a 4-a premieră din repertoriul actualei stagiuni cu binecunoscuta piesă „Sosesc deseară“ de Tudor Muşatescu. Regia : Ioana Ottescu ; scenografia: Ion Bobeică. Din distribuţie : Cristian Pirvulescu, Cornel Manolescu, Ioana Ottescu, Ecaterina Toth-Cristea, Florin Mihail Miron, Adriana Lungan şi Zeno Balint. • In regia artistică a Magdei Bordeianu, la TEATRUL DE STAT ORADEA, piesa lui Ion Băieşu „Preşul“ , ultima premieră a teatrului a devenit comedie muzicală. Muzica este compusă de Adi Braun. Scenografia : Maria Haţeganu-Birea. Din distribuţie fac parte : Octavian Uleu, Anca Miere-Chirilă, Ion Mîinea, Ion Abrudan, Eugen Harzomenov, Ana Popa, Grig Dristaru, Mia Popescu, Mihai Păunescu, Mariana Vasile, Tiberiu I. Varga, Grig Schițcu. EXPOZIŢII • SIBIU (Corespondentul „Scinteii“, Nicolae Brujan). La muzeul Brukenthal din Sibiu a avut loc vernisajul expoziţiei „125 de ani de la Revoluţia de la 1848 în Ţările Române“, dedicată sărbătoririi, în acest an, a importantului eveniment istoric de la mijlocul secolului trecut. Sunt prezentate publicului peste 100 de documente şi publicaţii ale vremii aflate în patrimoniul societăţii „Astra“, muzeului Brukenthal şi filialei Sibiu a Arhivelor Statului. Printre acestea şi cîteva documente inedite : scrisori ale fruntaşilor revoluţiei din Muntenia şi Moldova către capii revoluţiei din Transilvania, scrisori din care reiese starea de spirit a ţărănimii din împrejurimile Sibiului în timpul revoluţiei, un protocol al Universităţii săseşti dintre 1846 şi 1848 în care sunt puse în evidenţă frămintările ţărăneşti din preajma şi din timpul revoluţiei ş.a. La loc de cinste sunt expuse, de asemenea, fotografii ale fruntaşilor revoluţiei, un steag al cavaleriei răşinărene din 1848 ş.a. In cadrul expoziţiei poate fi intîlnită şi o vitrină cu emisiuni filatelice dedicate personalităţilor marcante ale importantului eveniment de la 1848. • SLATINA (Corespondentul „Scinteii“, Emilian Rouă). — In oraşul reşedinţă al judeţului Olt, sub îngrijirea muzeului judeţean, a fost deschisă expoziţia documentară „Slatina ieri şi azi“. Sunt expuse documente şi fotografii care atestă vechimea de peste şase secole a oraşului, noile construcţii economice, social-culturale şi edilitare, machetele unor viitoare obiective etc. • In sălile ATENEULUI ROMAN (str. Franklin 13) poate fi vizitată expoziţia retrospectivă Zoe Dancovici. • Vineri, 6 aprilie, la GALERIILE DE ARTA ORIZONT“ (Bd. N. Bălcescu, nr. 20) va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură semnată de Eugen Giscă. • CRAIOVA (Corespondentul ,,Scinteii“, Nistor Ţurcu). — Muzeul Olteniei din Craiova, cu sprijinul Muzeului Militar Central din Bucureşti, a deschis o interesantă expoziţie, ce cuprinde evoluţia armelor pe teritoriul ţării noastre din comuna primitivă pînă la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial. Expoziţia scoate în evidenţă lupta pentru independenţă, de-a lungul veacurilor, a poporului nostru. • O inedită expoziţie experimentală de fototipie este deschisă în aceste zile în localul ŞCOLII GENERALE DE 10 ANI NR. 198 (cartierul Militari). 14 elevi ai şcolii, sub îndrumarea graficienei Natalia Rusu, iniţiatoarea acestui procedeu grafic, şi a prof. Ion Şuşală, au realizat lucrările acestei expoziţii. • TIRGOVIŞTE (Corespondentul s,Scinteii“, Constantin Soci). — In comuna Răzvad a fost de curînd inaugurat Salonul permanent de pictură, prin vernisajul expoziţiei tînărului pictor local Constantin Canache. Planul pe acest an al salonului sătesc prevede organizarea unor expoziţii de pictură şi sculptură a creatorilor de la Şcoala populară de artă din Tîrgovişte, expoziţii ale creatorilor din comună, ale artiştilor plastici dîmboviţeni şi a numeroşi invitaţi. LA PIATRA NEAMŢ „SALONUL CĂRŢII“ PIATRA NEAMŢ (Corespondentul „Scânteii“, Ion Manea ) La noua bibliotecă municipală din Piatra Neamţ s-a inaugurat cel de-al II-lea salon al cărţii. Manifestare culturală de amploare, salonul găzduieşte în acest an peste 2 000 de volume aparţinind tuturor editurilor din ţară, realizate în perioada care a trecut de la elaborarea de către plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 a programului privind educarea comunistă şi creşterea conştiinţei socialiste a maselor. In cadrul salonului , care va fi deschis pentru publicul iubitor de carte pînă la 9 aprilie — sînt organizate numeroase manifestări, între care întîlniri ale cititorilor cu autori şi directori de edituri, o consfătuire cu directorii bibliotecilor municipale diin ţară pe tema raţionalizării şi optimizării muncii cu cartea, o discuţie cu specialişti din unităţile economice ale judeţului Neamţ în legătură cu abordarea de către edituri a temelor tehnico-ştiinţifice actuale şi de perspectivă privind sectoarele chimiei, energeticii şi industriei lemnului etc. Festivalul republican al şcolilor şi liceelor de artă Organizat sub egida Uniunii Tineretului Comunist, Ministerului Educaţiei şi Invăţămîntului, Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, festivalul s-a desfăşurat simbătă şi duminică, în fază zonală, in principalele centre artistice ale ţării, în Capitală manifestările au avut loc în sala „George Enescu“ a conservatorului bucureştean. Alături de elevi ai liceului de muzică „G. Enescu“ şi Liceului de muzică nr. I au fost prezenţi in festival şi reprezentanţi ai şcolilor de muzică şi arte plastice din Bucureşti, Giurgiu, Constanţa, Tulcea, Braşov. Cu aceeaşi ocazie in sala Kalinderu a fost deschisă o expoziţie a tinerilor plasticieni. Faza republicană a festivalului se va deschide simbătă 7 şi va continua în zilele de 8 şi 9 aprilie, în Capitală. Din sălile de concert • Evenimentul muzical al săptămînii : „Festivalul Beethoven“ pe care cuplul Valentin Gheorghiu, Silvia Marcovici îl va susţine miercuri 4, ora 20, la Ateneul Român. • Simfonicul filarmonicii de vineri 6, simbătă 7, ora 20, va fi dirijat de Vaclav Neumann (Cehoslovacia). • Elevi-muzicieni prezenţi pe podiumurile de concert — iată o iniţiativă lăudabilă. Astfel, corul liceului „Mihai Viteazul“, dirijat de Valeria Nică-Chiriţă, invită iubitorii muzicii corale la concertul pe care 11 va susţine marţi 3 aprilie, ora 20, in sala Ateneului Român. De asemenea, va fi prezent pe acest podium, in ziua de 8 aprilie, ora 11, scorul Liceului pedagogic din Botoşani. • Miercuri, ora 20 la sala „George Enescu“ vom putea urmări tineri dirijori-studenţi intr-un festival „Mozart“. BOTOŞANI (Corespondentul „Scinteii“, Nicolae Zamfirescu). Filarmonica de stat din Botoşani a prezentat vineri seara, in fata unui numeros public iubitor de muzică, un reuşit concert simfonic. In program, in primă audiţie, Concertul brandenburgic nr. 5 de Bach,avînd ca solişti pe Mihai Constantinescu, Virgil Gheorghiu şi Emilia Creangă. Dirijor : Eugen Pricope), „Trei dansuri româneşti“ de Theodor Rogalski, Concertul în la minor pentru vioară şi orchestră de Bach şi Simfonia a IV-a de Beethoven. „Luceafărul poem etern Se Împlinesc în aceste zile nouăzeci de ani de cind Luceafărul, creaţia de boltă a lui Eminescu, a văzut lumina tiparului, in publicaţia Societăţii academice socialliterare „România Jună“ din Viena. In ierarhia valorilor naţionale, Luceafărul este, în paralela Mioriţei şi a Meşterului Manole, capodopera liricii româneşti, inscriindu-se în antologia marilor poeme ale lumii. La început, şi aceasta Înseamnă anii 1873—1874, poetul s-a rezumat să traducă din nemţeşte un basm transilvănean, Fata din grădina cu merele de aur, cules şi publicat in 1844. După transpoziţia basmului în limba noastră, a urmat prelucrarea lui in formele prozodice medievale şi, ulterior, de baladă. Prin mijlocirea folclorului devenit libret şi a graiului viu popular, poetul a acumulat valori de înalt prestigiu metaforic — şi în cazul Luceafărului, pornind de la ele, Eminescu s-a ridicat la apogeu intr-un poem simbolic ce-i exteriorizează concepţiile despre iubire, despre viaţă şi despre lume. Versiunile finale ale poemului se definitivează după o muncă titanică de şantier şi de aspră exigenţă artistică, intr-o vreme de profundă istovire şi neîncetată decepţie cauzată de lumea ostilă din jur. In elaborarea Luceafărului de după 1880, Eminescu introduce, sub forma simbolurilor, elemente din cîmpul său afecţional, al participării biografice şi filozofiei sale personale, convertind parabola la tipologia romantică, căreia în fapt el îi şi aparţinea caracterologic. In ultimele decenii, asupra Luceafărului au întreprins exegeze competente G. Bogdan-Durcă, D. Caracostea, Tudor Vianu, Leca Morariu, G. Călinescu, Perpessicius, Vladimir Streinu, D. Popovici, Dumitru Mazilu, relevînd noi şi profunde faţete ale concepţiei, semnificaţiilor şi Înaltei forme artistice. Puterile artistice ale Luceafărului aparţin unor rezonanţe spirituale, in care fuzionează vechile culturi profane, esenţiale clasicismului şi romantismului. Răminînd la fel de adevărat ca mărturie biografică sublimată, schiţare socială, sinteză intelectuală şi morală, magnificienţa poemului din 1883, prin legităţile lui interne, prin calităţile geniale de artă şi incantaţie, relevă sufletul peren al lui Eminescu. Departe de a fi cîntecul de lebădă al marelui poet, tînărul poem de-acum nouăzeci de ani rămine plenara sa împlinire, biruinţa geniului său artistic. Augustin Z. N. POP Filme în premieră • Ucideţi oaia neagră — producţie poloneză, în regia lui Jerzy Passendorfer. Dezbatere etică de actualitate, pe tema recuperării sociale a unui adolescent ale cărui antecedente l-au făcut „oaia neagră“ a colectivităţii în care trăieşte. In distribuţie : Marek Franckowiak, Ewa Adamska, Anna Seniuk etc. • Colier pentru iubita mea — producţie sovietică, în regia lui Tenghiz Abuladze. Comedie interpretată de Ramaz Ghiorgobiani, Nani Bregvadze ş.a. • Ţara sălbatică — producţie americană, în regia lui Robert Totten, Western, cu Steve Forrest, Jack Elam. • Nici un moment de plictiseală, producţie americană, in regia lui Jerry Paris. Comedie poliţistă, cu Dick van Dyke, Edward G. Robinson etc. Manifestări culturale judeţene • TIMIŞOARA (Corespondentul „Scinteii“, Cezar Ioana). Ieri, pe scenele caselor de cultură din Timişoara, Lugoj, Jimbolia, Sînnicolau Mare şi Deta, s-a desfăşurat etapa finală a concursului de teatru organizat de Centrul judeţean Timiş pentru îndrumarea creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă. La concurs, care a debutat in urmă cu 5 luni, au participat aproape 200 echipe de teatru săteşti, care au dat mai bine de 800 reprezentaţii, urmărite de peste 100 000 spectatori. La etapa finală au participat 38 formaţii alcătuite din ţărani cooperatori, mecanizatori, cadre didactice, ingineri, medici etc. S-au remarcat prin calitatea interpretării şi valoarea repertoriului echipele de teatru din localităţile Gruni, Topolovăţu Mare, Sânmartinul Sîrbesc, Bethausen, Traian Vuia, Darova, Jamu Mare, Ceacova, Jimbolia, Sînnicolau Mare, care au prezentat, în limbile română, germană, maghiară şi sîrbă, piese inspirate din viaţa şi activitatea oamenilor muncii de la sate, a unităţilor agricole de stat şi cooperatiste. Formaţiile clasate pe primele locuri vor prezenta un spectacol de gală ce va fi găzduit de oraşul-staţiune Buziaş. • ORADEA (Corespondentul „Scinteii, Dumitru Gâţă). Aflat la a doua ediţie, „Festivalul dansului popular bihorean" a debutat duminică în 5 centre din cele 20 alese pentru această manifestare culturală de masă. Festivalul reuneşte peste 100 de formaţii de dansuri populare. El se va desfăşura în fiecare duminică şi se va încheia la 27 mai, printr-un spectacol festiv la Oradea şi în staţiunea balneară Felix. • SLOBOZIA (Corespondentul „Scinteii“, L. Ciubotarul. — Sâmbătă şi duminică, sala clubului tineretului din Slobozia a găzduit prima ediţie a festivalului-concurs interjudeţean de muzică populară intitulat „Floarea de pe Bărăgan", organizat de Comitetul judeţean Ialomiţa al U.T.C. cu sprijinul casei de cultură din oraş. Pe podiumul de concurs s-au întrecut tineri solişti vocali din judeţele Iaşi, Galaţi, Brăila, Tulcea, Teleorman, Constanţa, Dîmboviţa, Ilfov, Ialomiţa şi municipiul Bucureşti. Ieri, în toate oraşele judeţului Ialomiţa, la căminele culturale, a continuat suita de manifestări organizate in cadrul „Festivalului primăverii“. La Călăraşi a avut loc o sesiune de referate şi comunicări cu temele : „File din publicistica ialomiţeană“, „Din istoricul şcolii călărăşene“, „Culturi vechi pe aceste meleaguri“ ; la Feteşti, spectacolele „Omul care a văzut moartea“ şi „Cîntecele Dunării“ , la Ţăndărei o seară de teatru. Colocviu naţional studenţesc consacrat lui Mihai Eminescu Duminică şi-a încheiat lucrările primul colocviu naţional studenţesc consacrat marelui poet Mihai Eminescu ; colocviul s-a desfăşurat, timp de trei zile, la Facultatea de limbă şi literatură română a Universităţii Bucureşti. La lucrările acestei reuniuni ştiinţifice au participat cadre universitare şi studenţi din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Craiova, Baia Mare, Constanţa şi Piteşti. Cu acest prilej au fost prezentate mai multe comunicări privind valoarea naţională şi universală a creaţiei eminesciene. Tot în aceste zile a fost organizată o expoziţie documentară „Mihai Eminescu", care a cuprins ediţii princeps, manuscrise, volume apărute in străinătate, precum şi lucrări monografice dedicate genialului nostru poet. (Agerpres) In cariera mea de trăitor pe acest pămînt am intilnit cerşetori care, înainte de a pleca la „treabă“, treceau şi pe la un machior, care le aranja o,faţă“ mult mai „valabilă“ decit cea a lui Iov, care şi-a petrecut o parte din viaţă pe gunoaie. Am intilnit un cerşetor care avea croitorul lui. îi făcea ăsta, din petice, nişte ţoale cu o croială atit de specială, incit jurat că acest „client“ nu are o mină ori chiar un picior. Am văzut cu ochii mei cerşetor olog fugind de „bau-bau“ mai tare decit actualul campion naţional la 100 m garduri. Cum fugea ologul ? Cerşetorul nu era olog. Dar cind ii vedeai te cuprindea mila. Şi involuntar băgai mina in buzunar după mărunţiş. Nu avea picioarele de deasupra genunchilor. Nu le avea pentru că le ţinea intr-o gură de canal. Picioarele nu se vedeau pentru că erau in canal, iar canalul nu se vedea nici el pentru că era astupat de un cărucior special, cu rulmenţi in loc de roţi. „Băieţii" de la secţia economică a sectorului 8 de miliţie, ştiind că mă interesează, că mă ocup de arta cerşitului, m-au intrebat : — Vreţi să vedeţi un cerşetor de tip superior ? — Adică ? — Un cerşetor Îmbrăcat in ţol festiv, cu ghiul de aur masiv pe inelar şi fumător de ţigări de la Kent in sus. — Ai că vă lăudaţi! — Mergeţi cu noi ? Şi m-au dus şi pe mine să văd cerşetorul de tip superior. M-au dus în Şos. Nicolae Titulescu, unde I.A.P.L. Vulcan are şi casieria. La această casierie vin in fiecare zi, dar in fiecare zi, şefii unităţilor şi depun sumele vinzărilor din ziua precedentă. A venit responsabilul bufetului „Chitila“, a predat monetarul, au fost număraţi banii, s-a semnat de primire şi casierul a intins mina. I s-au pus in palmă 10 lei. M-am uitat la cel care a intins mina şi am văzut, intr-adevăr, pe inelar unghiul de multe grame. Cerşetorul era elegant, era foarte elegant şi fuma „Chesterfield“. Am continuat să urmăresc „mişcarea“ cerşetorului de tip superior. A venit responsabilul braseriei „Grant“, a predat monetarul, casierul a semnat de primire, a băgat banii in casă şi a intins din nou mina. I s-au pus in palmă 15 lei. A venit responsabilul restaurantului „Mogoşoaia“. A depus monetarul şi casierul iar a intins palma, şi cind s-a uitat in „palma cu venit personal“ a văzut doar 5 lei. In schimb, reprezentantul bufetului „Topliţa“ a urcat ştacheta la 6 lei. Şi i-a dat cu inimă bună pentru că a urmat bufetul „Locomotiva“ cu 10 lei. Bufetul „Oltul“ tot cu 10 lei. Apoi, „Doi cocoşi“, care a stricat din nou „vinzarea“. A scăzut la 5 lei După „Doi cocoşi“ sau foileton luat birtul „Basarab“, bufetul „Anina“ şi „Predeal“ şi chiar şi crama „Basarab“. Ce sărăcie ! Doar 5 lei ! A apărut insă pe uşă „monetarul“ de la restaurantul „Pajura“ şi casierul s-a bucurat pentru că responsabilul acestui restaurant a ridicat din nou preţul pomenit la 15 lei... In sectorul 8 sunt mult mai multe bufete, crame, restaurante ai căror responsabili vin în fiecare zi cu monetarul. N-am mai avut răbdare să asist la palma întinsă a casierului. L-am intrebat : — Cerşeşti de mult ? — Poftim ? ! — a tresărit el, uitindu-se la mine ca la primul avion al lui Aurel Vlaicu. Eu cerşesc ? — In faţa mea ai întins mina cu inelul de aur masiv şi fiecare ţi-a pus în palmă după... posibilităţi. — Aaa !.„ Asta e un obicei al casei. Eu am luat casieria asta in primire in 1969, cind a decedat unităţi comerciale, şi-aşa avem destule dureri de cap. De ce să ne facă şi casierul ? — Cum adică ? — Păi dacă nu-i pui in palmă ceva, acolo, nu-ţi primeşte monetarul pină nu-i calci bancnotele cu fierul de călcat de 220 volţi, ori dacă nu le speli cu „Alba Lux... — Bine, dar el are obligaţia să „calce“ banii, să-i pună pe „căprarii“... — Şi luna martie avea obligaţia să fie mai blindă, şi aţi văzut cum a fost... — Cind ii dai „parnusa“ (o cititoare m-a certat la telefon că am afirmat intr-un alt foileton că parnusa ar însemna ciubuc ; îmi fac cuvenita autocritică) cerşetorul de tip superior zice „mersi“ ori bogdaproste ? — Zice mulţumesc. — Şi dumneata ce zici, in sinea dumitale, cind ii dai cei 10-15 lei pe zi ? Zici să fie primiţi, să fie de sufletul morţilor ori să dea „controlul averilor“ peste el? — Noi, şefii de unităţi I.A.P.L., nu sintem mistici. Nu l-am mai intrebat pe nemisticul şef de la I.A.P.L. dacă banii pentru pomanagiu ii scoate chiar din buzunarul lui, sau sint „dar“ din... „dar“. Şi astfel, colecţia mea de cerşetori ingenioşi s-a îmbogăţit cu încă un specimen... Deie domnul să-mi fure dracul colecţia ! Să nu-i mai intîlnesc ! Meaţă TANASE fostul casier. Aşa am moştenit această casierie. — Şi nu vă este jenă să-ntindeţi mina 7 — ? ! Am stat de vorbă şi cu una dintre „inimile milostive“, care, vrind să fie bine văzută pe lumea ailaltă, dă pomană casierului I.A.P.L. Vulcan de pe lumea asta. — De ce-l jigneşti pe casierul I.A.P.L. ? De ce-l umileşti ? — Eu ?! Cum l-am umilit ? Niciodată nu i-am dat mai puţin de 10 lei, poate altul. — De ce-i dai aceşti bani ? A dat I.A.P.L. vreun „ucaz“ in privinţa asta ? — Nu. — Atunci de ce-i daţi ? — Noi, responsabilii de UN POMANAGIU JIGNIT SCÂNTEIA — luni 2 aprilie 1973 ţiunii............- . . ......... ...........I. ...........r ........——................ -............ ■ . .... V Aspecte esenţiale au rămas în suspensie De modul în care este folosit potenţialul economic şi uman al cooperativei, de progresele pe care le înregistrează in creşterea producţiei şi avuţiei obşteşti depinde. In ultimă instanţă, viaţa mereu mai bună a sutelor de familii care o compun. Intr-o scrisoare detaliată, ing. agronom pensionar Sabin Trăian sesiza redacţia că la C.A.P. Valea Mare, din judeţul Vilcea, aceste cerinţe sunt ignorate. In esenţă, sesizarea viza următoarele : o slabă organizare a muncii, folosirea neratională a pămîntului, neinsămînţarea in întregime a suprafeţelor planificate la culturile de bază, din care cauză producţiile obţinute sunt cu mult sub posibilităţi : neglijarea sectorului zootehnic, cu consecinţe pe plan economic ; risipă, începînd cu irosirea de îngrăşăminte chimice şi terminind cu distrugerea a mari suprafeţe insămintate cu furaje ; folosirea negospodărească a mijloacelor de transport ale cooperativei ; inexistenţa la magazie a unei evidenţe privind intrările şi ieşirile furajelor şi ale materialelor ce se aduc in cooperativă , aspecte de favoritism care nemulţumesc pe cooperatori etc. Toate acestea, se arăta în scrisoare, situează cooperativa din Valea Mare printre cele mai slabe din judeţ. Date fiind faptele semnalate, am trimis scrisoarea la Comitetul judeţean Vîlcea al P.C.R. Zilele trecute, după aproape 3 luni, la redacţie a sosit un răspuns de la Direcţia generală agricolă judeţeană, semnat de ing. Olaru Toma, director adjunct, cel care a efectuat şi cercetările. „Cele sesizate în scrisoare — se menţionează în răspuns — sunt in majoritate juste si... au fost luate măsuri pentru : schimbarea din funcţie a preşedintelui, contabilului-şef si înlocuirea brigadierilor cu fermieri. Inginera-şefă, Popa Maria a fost sancţionată cu ..mustrare“. Au fost luate măsuri pentru folosirea mai raţională a parcului de maşini, introducindu-se plata in acord a şoferilor si o evidenţă precisă a lucrărilor executate de ei“. Desigur, nimeni nu pune la îndoială că aceste măsuri au fost bine gindite. Dar dacă ele nu au fost însoţite de o analiză temeinică a cauzelor care au dus la existenţa unor asemenea deficienţe, a modalităţilor concrete pentru înlăturarea lor grabnică, a felului în care organele agricole judeţene au ajutat şi îndrumat cooperativa şi ceea ce le revine de făcut pentru viitor, este greu de întrevăzut că „situaţia economico-financiară a C.A.P. se va îmbunătăţi“, după cum se afirmă în încheierea răspunsului dat redacţiei. In legătură cu modul in care a fost rezolvată această sesizare, surprind următoarele fapte : joi, 29 martie a.c., ne-am interesat de soarta scrisorii la Comitetul judeţean Vilcea al P.C.R. Am aflat că ea nici n-a ajuns la destinaţie, fiind oprită la consiliul popular judeţean. Sâmbătă, 31 martie a.c., a sosit la redacţie un nou răspuns, semnat, de Iov. I. Petrică, prim-vicepreşedinte al consiliului popular judeţean, răspuns care este în totală contradicţie cu cel al direcţiei generale agricole judeţene. Date fiind toate acestea, aşteptăm punctul de vedere al comitetului judeţean de partid, căruia redacţia i-a adresat sesizarea. Concis, la obiect Departamentul industriei alimentare din M.A.I.A.A. : „S-au analizat din nou deficienţele existente in funcţionarea Fabricii de zahăr Corabia şi s-au luat o serie de măsuri pentru remedierea lor. In reţeaua comercială nu va mai ajunge zahăr care nu se încadrează în normele de calitate“. Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Tulcea . „La Tulcea va avea loc o consfătuire de lucru cu specialişti din cadrul C.S.E.A.L. şi Departamentul geologic, pentru a se stabili planul de măsuri care să conducă la cunoaşterea cât mai completă a principalelor puncte ce vor fi supuse unor cercetări în vederea stabilirii debitului şi calităţii apei. Urmează ca la această consfătuire să fie invitat şi tov. Livanov Ivan (autorul scrisorii adresate redacţiei — n.n.), care ne-a informat că deţine unele date, demne de luat în seamă, privind existenţa unor surse de apă nestudiate încă“. Comitetul executiv al Consiliului popular orăşenesc Roşiori de Vede : „Cazanul de fiert răchită din localitate, care poluează simţitor locuinţele din jur, va fi mutat în afara oraşului pînă la 15 mai a.c.“. Consiliul popular al judeţului Bistriţa-Năsăud : „Cetăţenii respectivi sunt cuprinşi in proiectul de electrificare a localităţii Cheţiu. Urmează a se Întocmi comandă la I.R.E.C., de către Consiliul popular al comunei Chiochiş, după ce se vor asigura stîlpii necesari pentru reţeaua de joasă tensiune“. Consiliul popular al judeţului Neamţ : „Pentru abuzuri şi delapidare, agentul fiscal Astanei loan, din comuna Agapia, a fost destituit din muncăşi trimis in judecată penală“. Neculai ROŞCA tv PROGRAMUL I în jurul orei 15,00 — Transmisie directă de la aeroportul Otopeni, de la sosirea preşedintelui Republicii Democratice Sudan, Gaaiar Mohammed El Nimeiry, împreună cu soţia, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială în ţara noastră. In jurul orei 15,45 — Hochei pe gheaţă . Suedia — Cehoslovacia. (Campionatul mondial — grupa A). 17,30 Curs de limba franceză. Lecţia a 48-a. 18,00 Telex. 18,05 La ordinea zilei. Azi, judeţul Sălaj. 18.20 Căminul. 19.00 Scena — emisiune de actualitate şi critică teatrală. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal • Cincinalul înainte de termen — cauză a întregului popor. 20.00 Cîntecul săptăminii : „Ţara mea cu viers de foc“ de Aurel Giroveanu, pe versuri de Hary Negrin. 20.06 Mai aveţi o întrebare ? „Proiecte pentru stăvilirea poluării“. 20,45 Roman foileton : „Cîntec la apusul soarelui. Episodul III. Brazde. 21.30 Revista literar-artistică TV. 22.30 24 de ore. 22,50 Luminile rampei. „Piese fantezii" pentru clarinet şi pian de Robert Schumann. PROGRAMUL II 20.00 Avanpremieră. 20.05 Film serial pentru copii : „Delfinul Flipper“. 20.30 Dans şi muzică de pretutindeni. Ansamblul „Vehovka“ din Kiev. 21.00 Film artistic : „Feriga de aur“. Producţie a studiourilor cinematografice cehoslovace. • Pe SCUlt, din tara • Oraşul Comâneşti işi îmbogăţeşte peisajul cu noi construcţii de locuinţe, cu noi obiective sociale şi edilitare. In ultimii ani, peste 1 200 de familii — in mare parte muncitori mineri, forestieri şi energeticieni — s-au mutat în locuinţe noi. Nu peste multă vreme vor fi predate „la cheie" alte două blocuri de locuinţe. „Zestrea" urbanistică a Comăneştiului s-a îmbogăţit în ultima vreme cu un club pentru muncitorii forestieri (care dispune de cinematograf şi săli pentru formaţiile artistice), 6 şcoli de cultură generală, un liceu, noi complexe comerciale şi de servire ale cooperaţiei de consum şi meşteşugăreşti. Alte numeroase construcţii socialculturale vor fi date in folosinţă pînă la sfîrşitul acestui an. Blocuri din scorie bazaltică. După experimentarea cu succes a unei ingenioase şi eficiente reţete a specialiştilor Facultăţii de construcţii din Cluj şi ai Întreprinderii judeţene de construcţiimontaj Sibiu (panouri prefabricate pentru blocuri de locuinţe din scorie bazaltică, de la cariera Racoşi, judeţul Braşov, un loc de zgură expandată), la poligonul de prefabricate al I.J.C.M. Sibiu s-a trecut la generalizarea noii soluţii. Numai în acest an, în cel mai mare cartier de locuinţe al oraşului — Hipodrom — vor fi construite 200 de apartamente din panouri prefabricate, care au ca materie primă scoria bazaltică. Cooperaţia de consum din Maramureş se pregăteşte pentru intîmpinarea noului sezon turistic. Hanul „Pintea Viteazul“ de pe Gutîi, hanul „Mesteacăn“, situat la graniţa cu judeţul Cluj, punctul de agrement „Două veveriţe“ din pădurea Lăpuşel, aflat în construcţie, vor întregi anul acesta zestrea turistică a judeţului. In oraşul Tîrgu-Lăpuş a fost inaugurat nu de mult un complex comercial în valoare de 7 milioane lei, din care face parte şi primul hotel din localitate, care va putea fi folosit de turişti. Hol construcţii pentru studenţi. Tînărul centru universitar din Sibiu, în cadrul căruia funcţionează în prezent două facultăţi cu patru secţii, continuă să-şi dezvolte baza materială. Astfel, în cea mai pitorească zonă a oraşului — parcul Sub Arini — a început construcţia unui cămin de 300 locuri şi a unei cantine cu o capacitate de 500 locuri. Cele două moderne construcţii vor fi date în folosinţă pină la sfîrşitul acestui an. Pentru îmbunătăţirea educaţiei sanitare a elevilor Direcţia judeţeană de Cruce roşie Covasna, in colaborare cu inspectoratul şcolar şi direcţia sanitară, întreprind o largă acţiune avînd ca obiectiv principal îmbogăţirea cunoştinţelor şcolarilor privind protecţia sănătăţii. Pentru aceasta, începind cu 1 ianuarie 1973 s-au generalizat în şcoli cele 5 minute de autocontrol şi control igienic, s-au organizat întîlniri de tip „întrebări şi răspunsuri“ pe teme medico-sanitare, concursuri pe teme de igienă.