Scînteia, aprilie 1973 (Anul 42, nr. 9466-9494)

1973-04-02 / nr. 9467

PAGINA 2 actualitatea culturală SCENA • CLUJ (Corespondentul „Scin­­teii“, Al. Mureşan).­­ Simbătă seara, colectivul TEATRULUI NAŢIONAL DIN CLUJ a prezentat în premieră piesa „Cei şase“ de Robert Hossein şi Frederic Dard. Regia spectacolului aparţine lui Victor Tudor Popa, iar scenografia este semnată de Mircea Matcaboj. In rolurile principale au evoluat, printre alţii, actorii Gheor­­ghe Radu, Miluţa Lapteş, Viorel Co­­mănici, Eugen Nagy, Livia Moga, Gheorghe Gherasim, Gheorghe Nu­­ţescu, Nicolae Iliescu. • BACAU (Corespondentul „Scin­­teii“, Gh. Baltă). — In săptămîna de la 26 martie — 1 aprilie, colec­tivul TEATRULUI DRAMATIC DIN BACĂU a prezentat în faţa pu­blicului din localitate două pre­miere. Este vorba de spectacolul cu piesa lui Nagy István — „înainte de potop", premieră pe ţară a ver­siunii in limba română, şi tragedia lui R. Sherwood — „Pădurea împie­trită“. Ambele spectacole au fost pregătite în regia lui Iannis Veakis. Din distribuţia primei piese fac par­te actorii Florin Blănărescu, Cătă­lina Murgea, Gheorghe Şerbina, Gina Cazan şi Constantin Constantin. Iar din cea de-a doua : Constantin Coşa, Ioana Ene Atanasiu, Stelian Preda, Ştefan Moisescu, Mircea Belu şi Ileana Tarnovschi. • TEATRUL MUNICIPAL „MA­RIA FILOTTI“ din Brăila prezintă a 6-a premieră a stagiunii : „Hangiţa" de Carlo Goldoni, în regia artistică şi scenografia lui Laurenţiu Azimioa­ră. Distribuţia este alcătuită din Bujor Macrin, Nare Nicolae, Nicolae Budescu, Elena Curculescu, Marilena Negru, Elena Aciu, Ion Roxin, Petre Cursaru, Nicolae Munteanu. • TG. MUREŞ (Corespondentul „Scinteii“, Lorand Deaki). — TEA­TRUL DE STAT DIN TG. MUREŞ, secţia română, a prezentat in premie­ră pe ţară, in cinstea Zilei mondiale a teatrului, piesa „Speranţa nu moare în zori“, de scriitorul tîrgu-mureşean Romulus Guga — piesă cu care auto­rul debutează în dramaturgie. Regia artistică şi scenografia sunt semnate de tînărul regizor Dan Micu. Din distribuţie fac parte Ştefan Sileanu, Cornel Popescu, Victor Ştrengaru, Lucia Boga, Dora Ivanciuc, Constan­tin Doljan, Florin Zamfirescu, Mihai Gingulescu, Ana Nagy Scarlat, Liviu Rozorea, Constantin Săsăreanu, Ale­xandru Făgărăşean, Ion Brătescu, Dan Guga, Kövesdi Ştefan. • La începutul lunii aprilie va avea loc la TEATRUL DRAMATIC DIN BAIA MARE premiera spectacolului cu piesa „Fata Morgana“ de Dumitru Solomon. Regia artistică : Mircea Petre Suciu, scenografia : Sever Fren­­ţiu. In distribuţie : Ştefan Sloboda, Ecaterina Sandu, Mircea Graur, Jeny Jurcă, Apriliana Dimitriu, Dana Ma­ria L­ăzărescu, Gheorghe Lazarovici, Cornel Mititelu, Antoniu Paul, Ion Uţă, Dana Ilie şi Vasile Grădinaru. • REŞIŢA (Corespondentul „Scin­teii“, Nicolae Cătană). — TEATRUL DE STAT DIN REŞIŢA a prezentat sâmbătă, 31 martie, cea de-a 4-a pre­mieră din repertoriul actualei sta­giuni cu binecunoscuta piesă „Sosesc deseară“ de Tudor Muşatescu. Regia : Ioana Ottescu ; scenografia: Ion Bobeică. Din distribuţie : Cris­tian Pirvulescu, Cornel Manolescu, Ioana Ottescu, Ecaterina Toth-Cris­­tea, Florin Mihail Miron, Adriana Lungan şi Zeno Balint. • In regia artistică a Magdei Bor­­deianu, la TEATRUL DE STAT O­­RADEA, piesa lui Ion Băieşu „Pre­şul“ , ultima premieră a teatrului a devenit comedie muzicală. Muzica este compusă de Adi Braun. Sceno­grafia : Maria Haţeganu-Birea. Din distribuţie fac parte : Octavian Uleu, Anca Miere-Chirilă, Ion Mîinea, Ion Abrudan, Eugen Har­zomenov, Ana Popa, Grig Dristaru, Mia Popescu, Mihai Păunescu, Mariana Vasile, Ti­­beriu I. Varga, Grig Schițcu. EXPOZIŢII • SIBIU (Corespondentul „Scinteii“, Nicolae Brujan).­­ La muzeul Bru­­kenthal din Sibiu a avut loc verni­sajul expoziţiei „125 de ani de la Re­voluţia de la 1848 în Ţările Româ­ne“, dedicată sărbătoririi, în acest an, a importantului eveniment istoric de la mijlocul secolului trecut. Sunt pre­zentate publicului peste 100 de do­cumente şi publicaţii ale vremii afla­te în patrimoniul societăţii „Astra“, muzeului Brukenthal şi filialei Sibiu a Arhivelor Statului. Printre acestea şi cîteva documente inedite : scrisori ale fruntaşilor revoluţiei din Munte­nia şi Moldova către capii revoluţiei din Transilvania, scrisori din care reiese starea de spirit a ţărănimii din împrejurimile Sibiului în timpul re­voluţiei, un protocol al Universităţii săseşti dintre 1846 şi 1848 în care sunt puse în evidenţă frămintările ţără­neşti din preajma şi din timpul re­voluţiei ş.a. La loc de cinste sunt ex­puse, de asemenea, fotografii ale fruntaşilor revoluţiei, un steag al cavaleriei răşinărene din 1848 ş.a. In cadrul expoziţiei poate fi intîlnită şi o vitrină cu emisiuni filatelice dedi­cate personalităţilor marcante ale importantului eveniment de la 1848. • SLATINA (Corespondentul „Scin­teii“, Emilian Rouă). — In oraşul re­şedinţă al judeţului Olt, sub îngriji­rea muzeului judeţean, a fost des­chisă expoziţia documentară „Slatina ieri şi azi“. Sunt expuse documente şi fotografii care atestă vechimea de peste şase secole a oraşului, noile construcţii economice, social-cul­tura­le şi edilitare, machetele unor vii­toare obiective etc. • In sălile ATENEULUI ROMAN (str. Franklin 1­3) poate fi vizitată expoziţia retrospectivă Zoe Danco­­vici. • Vineri, 6 aprilie, la GALERIILE DE ARTA ORIZONT“ (Bd. N. Băl­­cescu, nr. 20) va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură semnată de Eu­gen Giscă. • CRAIOVA (Corespondentul ,,Scinteii“, Nistor Ţurcu). — Muzeul Olteniei din Craiova, cu sprijinul Muzeului Militar Central din Bucu­reşti, a deschis o interesantă expo­ziţie, ce cuprinde evoluţia armelor pe teritoriul ţării noastre din comuna primitivă pînă la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial. Expoziţia scoate în evidenţă lupta pentru in­dependenţă, de-a lungul veacurilor, a poporului nostru. • O inedită expoziţie experimen­tală de fototipie este deschisă în a­­ceste zile în localul ŞCOLII GENE­RALE DE 10 ANI NR. 198 (cartie­rul Militari). 14 elevi ai şcolii, sub îndrumarea graficienei Natalia Rusu, iniţiatoarea acestui procedeu grafic, şi a prof. Ion Şuşală, au realizat lu­crările acestei expoziţii. • TIRGOVIŞTE (Corespondentul s,Scinteii“, Constantin Soci). — In comuna Răzvad a fost de curînd inaugurat Salonul permanent de pic­tură, prin vernisajul expoziţiei tînă­­rului pictor local Constantin Ca­­nache. Planul pe acest an al salonu­lui sătesc prevede organizarea unor expoziţii de pictură şi sculptură a creatorilor de la Şcoala populară de artă din Tîrgovişte, expoziţii ale creatorilor din comună, ale artiştilor plastici dîmboviţeni şi a numeroşi invitaţi. LA PIATRA NEAMŢ „SALONUL CĂRŢII“ PIATRA NEAMŢ (Corespon­dentul „Scânteii“, Ion Manea ) La noua bibliotecă municipală din Piatra Neamţ s-a inaugurat cel de-al II-lea salon al cărţii. Manifestare culturală de am­ploare, salonul găzduieşte în a­­cest an peste 2 000 de volume aparţinind tuturor editurilor din ţară, realizate în perioada care a trecut de la elaborarea de că­tre plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 a programului privind educarea comunistă şi creşterea conştiinţei socialiste a maselor. In cadrul salonului , care va fi deschis pentru publicul iubitor de carte pînă la 9 aprilie — sînt organizate numeroase manifes­tări, între care întîlniri ale ci­titorilor cu autori şi directori de edituri, o consfătuire cu directo­rii bibliotecilor municipale diin ţară pe tema raţionalizării şi op­timizării muncii cu cartea, o dis­cuţie cu specialişti din unităţile economice ale judeţului Neamţ în legătură cu abordarea de că­tre edituri a temelor tehnico-şti­­inţifice actuale şi de perspectivă privind sectoarele chimiei, ener­geticii şi industriei lemnului etc. Festivalul republican al şcolilor şi liceelor de artă Organizat sub egida Uniunii Tine­retului Comunist, Ministerului Edu­caţiei şi Invăţămîntului, Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, fes­tivalul s-a desfăşurat simbătă şi du­minică, în fază zonală, in principalele centre artistice ale ţării, în Capitală manifestările au avut loc în sala „George Enescu“ a conservatorului bucureştean. Alături de elevi ai li­ceului de muzică „G. Enescu“ şi Li­ceului de muzică nr. I au fost pre­zenţi in festival şi reprezentanţi ai şcolilor de muzică şi arte plastice din Bucureşti, Giurgiu, Constanţa, Tulcea, Braşov. Cu aceeaşi ocazie in sala Kalinderu a fost deschisă o ex­poziţie a tinerilor plasticieni. Faza republicană a festivalului se va des­chide simbătă 7 şi va continua în zilele de 8 şi 9 aprilie, în Capitală. Din sălile de concert • Evenimentul muzical al săptă­mînii : „Festivalul Beethoven“ pe care cuplul Valentin Gheorghiu, Sil­via Marcovici îl va susţine miercuri 4, ora 20, la Ateneul Român. • Simfonicul filarmonicii de vi­neri 6, simbătă 7, ora 20, va fi diri­jat de Vaclav Neumann (Cehoslova­cia). • Elevi-muzicieni prezenţi pe po­diumurile de concert — iată o iniţia­tivă lăudabilă. Astfel, corul liceu­lui „Mihai Viteazul“, dirijat de Va­leria Nică-Chiriţă, invită iubitorii muzicii corale la concertul pe care 11 va susţine marţi 3 aprilie, ora 20, in sala Ateneului Român. De aseme­nea, va fi prezent pe acest podium, in ziua de 8 aprilie, ora 11, s­­corul Li­ceului pedagogic din Botoşani. • Miercuri­­, ora 20 la sala „George Enescu“ vom putea urmări tineri dirijori-studenţi intr-un fes­tival „Mozart“. BOTOŞANI (Corespondentul „Scin­teii“, Nicolae Zamfirescu).­­ Fi­larmonica de stat din Botoşani a prezentat vineri seara, in fata unui numeros public iubitor de muzică, un reuşit concert simfonic. In pro­gram, in primă audiţie, Concertul brandenburgic nr. 5 de Bach,­­avînd ca solişti pe Mihai Constantinescu, Virgil Gheorghiu şi Emilia Creangă. Dirijor : Eugen Pricope), „Trei dan­suri româneşti“ de Theodor Rogalski, Concertul în la minor pentru vioară şi orchestră de Bach şi Simfonia a IV-a de Beethoven. „Luceafărul poem etern Se Împlinesc în aceste zile nouă­zeci de ani de cind Luceafărul, creaţia de boltă a lui Eminescu, a văzut lumina tiparului, in publica­ţia Societăţii academice social­­literare „România Jună“ din Viena. In ierarhia valorilor naţionale, Luceafărul este, în paralela Mio­riţei şi a Meşterului Manole, capodopera liricii româneşti, in­­scriindu-se în antologia marilor poeme ale lumii. La început, şi aceasta Înseamnă anii 1873—1874, poetul s-a rezumat să traducă din nemţeşte un basm transilvănean, Fata din grădina cu merele de aur, cules şi publicat in 1844. După transpoziţia basmu­lui în limba noastră, a urmat pre­lucrarea lui in formele prozodice medievale şi, ulterior, de baladă. Prin mijlocirea folclorului devenit libret şi a graiului viu popular, poetul a acumulat valori de înalt prestigiu metaforic — şi în cazul Luceafărului, pornind de la ele, Eminescu s-a ridicat la apogeu intr-un poem simbolic ce-i exte­riorizează concepţiile despre iubi­re, despre viaţă şi despre lume. Versiunile finale ale poemului se definitivează după o muncă tita­nică de şantier şi de aspră exi­genţă artistică, intr-o vreme de profundă istovire şi neîncetată de­cepţie cauzată de lumea ostilă din jur. In elaborarea Luceafăru­lui de după 1880, Eminescu intro­duce, sub forma simbolurilor, ele­mente din cîmpul său afecţional, al participării biografice şi filozo­fiei sale personale, convertind pa­rabola la tipologia romantică, că­reia în fapt el îi şi aparţinea ca­racterologic. In ultimele decenii, asupra Lu­ceafărului au întreprins exegeze competente G. Bogdan-Durcă, D. Caracostea, Tudor Vianu, Leca Mo­­rariu, G. Călinescu, Perpessicius, Vladimir Streinu, D. Popovici, Du­mitru Mazilu, relevînd noi şi pro­funde faţete ale concepţiei, sem­nificaţiilor şi Înaltei forme artis­tice. Puterile artistice ale Luceafăru­lui aparţin unor rezonanţe spiri­tuale, in care fuzionează vechile culturi profane, esenţiale clasicis­mului şi romantismului. Răminînd la fel de adevărat ca mărturie biografică sublimată, schiţare so­cială, sinteză intelectuală şi mora­lă, magnificienţa poemului din 1883, prin legităţile lui interne, prin calităţile geniale de artă şi incantaţie, relevă sufletul peren al lui Eminescu. Departe de a fi cîntecul de le­bădă al marelui poet, tînărul poem de-acum nouăzeci de ani ră­­mine plenara sa împlinire, biruin­ţa geniului său artistic. Augustin Z. N. POP Filme în premieră • Ucideţi oaia neagră — producţie poloneză, în regia lui Jerzy Passen­dorfer. Dezbatere etică de actualita­te, pe tema recuperării sociale a unui adolescent ale cărui anteceden­te l-au făcut „oaia neagră“ a colecti­vităţii în care trăieşte. In distribu­ţie : Marek Franckowiak, Ewa Adamska, Anna Seniuk etc. • Colier pentru iubita mea — pro­ducţie sovietică, în regia lui Ten­­ghiz Abuladze. Comedie interpreta­tă de Ramaz Ghiorgobiani, Nani Bregvadze ş.a. • Ţara sălbatică — producţie a­­mericană, în regia lui Robert Totten, Western, cu Steve Forrest, Jack Elam. • Nici un moment de plictiseală, producţie americană, in regia lui Jerry Paris. Comedie poliţistă, cu Dick van Dyke, Edward G. Robin­son etc. Manifestări culturale judeţene • TIMIŞOARA (Corespondentul „Scinteii“, Cezar Ioana).­­ Ieri, pe scenele caselor de cultură din Timi­şoara, Lugoj, Jimbolia, Sînnicolau Mare şi Deta, s-a desfăşurat etapa finală a concursului de teatru orga­nizat de Centrul judeţean Timiş pentru îndrumarea creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă. La concurs, care a debutat in urmă cu 5 luni, au participat aproape 200 echipe de teatru săteşti, care au dat mai bine de 800 reprezentaţii, urmă­rite de peste 100 000 spectatori. La etapa finală au participat 38 forma­ţii alcătuite din ţărani cooperatori, mecanizatori, cadre didactice, ingi­neri, medici etc. S-au remarcat prin calitatea interpretării şi valoarea re­pertoriului echipele de teatru din localităţile Gruni, Topolovăţu Mare, Sânmartinul Sîrbesc, Bethausen, Traian Vuia, Darova, Jamu Mare, Ceacova, Jimbolia, Sînnicolau Mare, care au prezentat, în limbile ro­mână, germană, maghiară şi sîrbă, piese inspirate din viaţa şi activita­tea oamenilor muncii de la sate, a unităţilor agricole de stat şi coope­ratiste. Formaţiile clasate pe pri­mele locuri vor prezenta un specta­col de gală ce va fi găzduit de ora­­şul-staţiune Buziaş. • ORADEA (Corespondentul „Scin­teii, Dumitru Gâţă).­­ Aflat la a doua ediţie, „Festivalul dansului popular bihorean" a debutat dumi­nică în 5 cen­tre din cele 20 alese pentru această manifestare culturală de masă. Festivalul reuneşte peste 100 de formaţii de dansuri populare. El se va desfăşura în fiecare dumi­nică şi se va încheia la 27 mai, printr-un spectacol festiv la Oradea şi în staţiunea balneară Felix. • SLOBOZIA (Corespondentul „Scinteii“, L. Ciubotarul. — Sâmbătă şi duminică, sala clubului tineretului din Slobozia a găzduit prima ediţie a festivalului-concurs interjudeţean de muzică populară intitulat „Floa­rea de pe Bărăgan", organizat de Comitetul judeţean Ialomiţa al U.T.C. cu sprijinul casei de cultură din oraş. Pe podiumul de concurs s-au întrecut tineri solişti vocali din judeţele Iaşi, Galaţi, Brăila, Tulcea, Teleorman, Constanţa, Dîmboviţa, Ilfov, Ialomiţa şi municipiul Bucu­reşti.­­ Ieri, în toate oraşele judeţului Ialomiţa, la căminele culturale, a continuat suita de manifestări or­ganizate in cadrul „Festivalului pri­măverii“. La Călăraşi a avut loc o sesiune de referate şi comunicări cu temele : „File din publicistica ialomiţeană“, „Din istoricul şcolii călărăşene“, „Culturi vechi pe aceste meleaguri“ ; la Feteşti, spectacolele „Omul care a văzut moartea“ şi „Cîntecele Dunării“ , la Ţăndărei o seară de teatru. Colocviu naţional studenţesc consacrat lui Mihai Eminescu Duminică şi-a încheiat lu­crările primul colocviu naţional studenţesc consacrat marelui poet Mihai Eminescu ; colocviul s-a desfăşurat, timp de trei zile, la Facultatea de limbă şi litera­tură română a Universităţii Bucureşti. La lucrările acestei reuniuni ştiinţifice au participat cadre universitare şi studenţi din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Craiova, Baia Mare, Constanţa şi Piteşti. Cu acest prilej au fost prezentate mai multe co­municări privind valoarea na­ţională şi universală a creaţiei eminesciene. Tot în aceste zile a fost or­ganizată o expoziţie documen­tară „Mihai Eminescu", care a cuprins ediţii princeps, manu­scrise, volume apărute in stră­inătate, precum şi lucrări mono­grafice dedicate genialului nos­tru poet. (Agerpres) In cariera mea de trăi­tor pe acest pămînt am intilnit cerşetori care, înainte de a pleca la „treabă“, treceau şi pe la un machior, care le aran­ja o­­,faţă“ mult mai „va­labilă“ decit cea a lui Iov, care şi-a petrecut o parte din viaţă pe gu­noaie. Am intilnit un cerşetor care avea croi­torul lui. îi făcea ăsta, din petice, nişte ţoale cu o croială atit de spe­cială, incit jurat că acest „client“ nu are o mină ori chiar un picior. Am văzut cu ochii mei cer­şetor olog fugind de „bau-bau“ mai tare decit actualul campion naţio­nal la 100 m garduri. Cum fugea ologul ? Cer­şetorul nu era olog. Dar cind ii vedeai te cu­prindea mila. Şi involun­tar băgai mina in buzu­nar după mărunţiş. Nu avea picioarele de dea­supra genunchilor. Nu le avea pentru că le ţi­nea intr-o gură de canal. Picioarele nu se vedeau pentru că erau in canal, iar canalul nu se vedea nici el pentru că era as­tupat de un cărucior spe­cial, cu rulmenţi in loc de roţi. „Băieţii" de la secţia economică a sectorului 8 de miliţie, ştiind că mă interesează, că mă ocup de arta cerşitului, m-au intrebat : — Vreţi să vedeţi un cerşetor de tip superior ? — Adică ? — Un cerşetor Îmbră­cat in ţol festiv, cu ghiul de aur masiv pe inelar şi fumător de ţigări de la Kent in sus. — Ai că vă lăudaţi! — Mergeţi cu noi ? Şi m-au dus şi pe mi­ne să văd cerşetorul de tip superior. M-au dus în Şos. Nicolae Titules­­cu, unde I.A.P.L. Vulcan are şi casieria. La aceas­tă casierie vin in fieca­re zi, dar in fiecare zi, şefii unităţilor şi depun sumele vinzărilor din ziua precedentă. A venit responsabilul bufetului „Chitila“, a predat monetarul, au fost număraţi banii, s-a semnat de primire şi ca­sierul a intins mina. I s-au pus in palmă 10 lei. M-am uitat la cel care a intins mina şi­ am vă­zut, intr-adevăr, pe ine­lar un­ghiul de multe grame. Cerşetorul era elegant, era foarte ele­gant şi fuma „Chester­field“. Am continuat să urmăresc „mişcarea“ cer­şetorului de tip superior. A venit responsabilul braseriei „Grant“, a pre­dat monetarul, casierul a semnat de primire, a băgat banii in casă şi a intins din nou mina. I s-au pus in palmă 15 lei. A venit responsabilul restaurantului „Mogo­­şoaia“. A depus mone­tarul şi casierul iar a intins palma, şi cind s-a uitat in „palma cu venit personal“ a văzut doar 5 lei. In schimb, repre­zentantul bufetului „To­­pliţa“ a urcat ştacheta la 6 lei. Şi i-a dat cu ini­mă bună pentru că a ur­mat bufetul „Locomoti­va“ cu 10 lei. Bufetul „Oltul“ tot cu 10 lei. Apoi, „Doi cocoşi“, care a stricat din nou „vinza­­rea“. A scăzut la 5 lei După „Doi cocoşi“ s­au foileton luat birtul „Basarab“, bu­fetul „Anina“ şi „Pre­deal“ şi chiar şi crama „Basarab“. Ce sărăcie ! Doar 5 lei ! A apărut insă pe uşă „moneta­rul“ de la restaurantul „Pajura“ şi casierul s-a bucurat pentru că res­ponsabilul acestui resta­urant a ridicat din nou preţul pomenit la 15 lei... In sectorul 8 sunt mult mai multe bufete, crame, restaurante ai căror res­ponsabili vin în fiecare zi cu monetarul. N-am mai avut răbdare să asist la palma întinsă a casie­rului. L-am intrebat : — Cerşeşti de mult ? — Poftim ? ! — a tresă­rit el, uitindu-se la mine ca la primul avion al lui Aurel Vlaicu. Eu cer­şesc ? — In faţa mea ai în­tins mina cu inelul de aur masiv şi fiecare ţi-a pus în palmă după... po­sibilităţi. — Aaa !.„ Asta e un o­­bicei al casei. Eu am luat casieria asta in primire in 1969, cind a decedat unităţi comerciale, şi-aşa avem destule dureri de cap. De ce să ne facă şi casierul ? — Cum adică ? — Păi dacă nu-i pui in palmă ceva, acolo, nu-ţi primeşte moneta­rul pină nu-i calci banc­notele cu fierul de călcat de 220 volţi, ori dacă nu le speli cu „Alba Lux... — Bine, dar el are o­bligaţia să „calce“ ba­nii, să-i pună pe „căpra­rii“... — Şi luna martie avea obligaţia să fie mai blin­­dă, şi aţi văzut cum a fost... — Cind ii dai „parnu­­sa“ (o cititoare m-a cer­tat la telefon că am afir­mat intr-un alt foileton că parnusa ar însemna ciubuc ; îmi fac cuvenita autocritică) cerşetorul de tip superior zice „mersi“ ori bogdaproste ? — Zice mulţumesc. — Şi dumneata ce zici, in sinea dumitale, cind ii dai cei 10-15 lei pe zi ? Zici să fie primiţi, să fie de sufletul morţilor ori să dea „controlul a­­verilor“ peste el? — Noi, şefii de unităţi I.A.P.L., nu sintem­ mis­tici. Nu l-am mai intrebat pe nemisticul şef de la I.A.P.L. dacă banii pen­tru pomanagiu ii scoate chiar din buzunarul lui, sau sint „dar“ din... „dar“. Şi astfel, colecţia mea de cerşetori ingenioşi s-a îmbogăţit cu încă un spe­cimen... Deie domnul să-mi fu­re dracul colecţia ! Să nu-i mai intîlnesc ! Meaţă TANASE fostul casier. Aşa am moştenit această casierie. — Şi nu vă este jenă să-ntindeţi mina 7 — ? ! Am stat de vorbă şi cu una dintre „inimile mi­lostive“, care, vrind să fie bine văzută pe lumea ailaltă, dă pomană ca­sierului I.A.P.L. Vulcan de pe lumea asta. — De ce-l jigneşti pe casierul I.A.P.L. ? De ce-l umileşti ? — Eu ?! Cum l-am u­milit ? Niciodată nu i-am dat mai puţin de 10 lei, poate altul. — De ce-i dai aceşti bani ? A dat I.A.P.L. vreun „ucaz“ in privin­ţa asta ? — Nu. — Atunci de ce-i daţi ? — Noi, responsabilii de UN POMANAGIU JIGNIT SCÂNTEIA — luni 2 aprilie 1973 ţi­u­­nii............- . . ......... ...........I. ...........r­ ........——................ -............ ■ . ....­­ V Aspecte esen­ţiale au rămas în suspensie De modul în care este folosit potenţia­lul economic şi u­­man al cooperativei, de progresele pe care le înregistrează in creşterea producţiei şi avuţiei obşteşti de­pinde. In ultimă in­stanţă, viaţa mereu mai bună a sutelor de familii­­ care o compun. Intr-o scrisoare de­taliată, ing. agronom pensionar Sabin Tră­­ian sesiza redacţia că la C.A.P. Valea Mare, din judeţul Vilcea, a­­ceste cerinţe sunt ig­norate. In esenţă, se­sizarea viza urmă­toarele : o slabă or­ganizare a muncii, fo­losirea neratională a pămîntului, neinsă­­mînţarea in întregime a suprafeţelor planifi­cate la culturile de bază, din care cauză producţiile obţinute sunt cu mult sub po­sibilităţi : neglijarea sectorului zootehnic, cu consecinţe pe plan economic ; risipă, în­­cepînd cu irosirea de îngrăşăminte chimice şi termini­nd cu dis­trugerea a mari su­prafeţe insămintate cu furaje ; folosirea ne­­gospodărească a mij­loacelor de transport ale cooperativei ; ine­xistenţa la magazie a unei evidenţe privind intrările şi ieşirile fu­rajelor şi ale materia­lelor ce se aduc in cooperativă , aspecte de favoritism care nemulţumesc pe coo­peratori etc. Toate a­­cestea, se arăta în scrisoare, situează coo­perativa din Valea Mare printre cele mai slabe din judeţ. Date fiind faptele semnalate, am trimis scrisoarea la Comite­tul judeţean Vîlcea al P.C.R. Zilele trecute, după aproape 3 luni, la redacţie a sosit un răspuns de la Direc­ţia generală agricolă judeţeană, semnat de ing. Olaru Toma, di­rector adjunct, cel care a efectuat şi cer­cetările. „Cele sesizate în scrisoare — se menţionează în răs­puns — sunt in majo­ritate juste si... au fost luate măsuri pen­tru : schimbarea din funcţie a preşedinte­lui, contabilului-şef si înlocuirea brigadieri­lor cu fermieri. Ingi­­nera-şefă, Popa Ma­ria a fost sancţionată cu ..mustrare“. Au fost luate măsuri pentru folosirea mai raţională a parcului de maşini, introducin­­du-se plata in acord a şoferilor si o evi­denţă precisă a lucră­rilor executate de ei“. Desigur, nimeni nu pune la îndoială că a­­ceste măsuri au fost bine gindite. Dar dacă ele nu au fost înso­ţite de o analiză te­meinică a cauzelor care au dus la exis­tenţa unor asemenea deficienţe, a modali­tăţilor concrete pentru înlăturarea lor grab­nică, a felului în care organele agricole judeţene au ajutat şi îndrumat cooperativa şi ceea ce le revine de făcut pentru viitor, este greu de întrevă­zut că „situaţia eco­­nomico-financiară a C.A.P. se va îmbună­tăţi“, după cum se a­­firmă în încheierea răspunsului dat re­dacţiei. In legătură cu modul in care a fost rezol­vată această sesizare, surprind următoarele fapte : joi, 29 martie a.c., ne-am interesat de soarta scrisorii la Comitetul judeţean Vilcea al P.C.R. Am a­­flat că ea nici n-a a­­juns la destinaţie, fiind oprită la con­siliul popular jude­ţean. Sâmbătă, 31 mar­tie a.c., a sosit la re­dacţie un nou răspuns, semnat, de Iov. I. Pe­tri­că, prim-vicepreşe­­dinte al consiliului popular judeţean, răs­puns care este în to­tală contradicţie cu cel al direcţiei generale agricole judeţene. Date fiind toate acestea, aşteptăm punctul de vedere al comitetului judeţean de partid, căruia redacţia i-a a­­dresat sesizarea. Concis, la obiect Departamentul in­dustriei alimentare din M.A.I.A.A. : „S-au a­nalizat din nou defi­cienţele existente in funcţionarea Fabricii de zahăr Corabia şi s-au luat o serie de măsuri pentru reme­dierea lor. In reţeaua comercială nu va mai ajunge zahăr care nu se încadrează în nor­mele de calitate“. Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Tulcea . „La Tulcea va avea loc o consfătuire de lucru cu specialişti din cadrul C.S.E.A.L. şi Departamentul geo­logic, pentru a se sta­bili planul de măsuri care să conducă la cu­noaşterea cât mai com­pletă a principalelor puncte ce vor fi su­puse unor cercetări în vederea stabilirii de­bitului şi calităţii a­­pei. Urmează ca la a­­ceastă consfătuire să fie invitat şi tov. Li­vanov Ivan (autorul scrisorii adresate re­dacţiei — n.n.), care ne-a informat că de­ţine unele date, dem­ne de luat în seamă, privind existenţa unor surse de apă nestu­­diate încă“. Comitetul executiv al Consiliului popular orăşenesc Roşiori de Vede : „Cazanul de fiert răchită din loca­litate, care poluează simţitor locuinţele din jur, va fi mutat în a­­fara oraşului pînă la 15 mai a.c.“. Consiliul popular al judeţului Bistriţa-Nă­săud : „Cetăţenii res­pectivi sunt cuprinşi in proiectul de elec­trificare a localităţii Cheţiu. Urmează a se Întocmi comandă la I.R.E.C., de către Consiliul popular al co­munei Chiochiş, după ce se vor asigura stîl­­pii necesari pentru reţeaua de joasă ten­siune“. Consiliul popular al judeţului Neamţ : „Pentru abuzuri şi delapidare, agentul fiscal Astanei loan, din comuna Agapia, a fost destituit din­­ muncă­­şi trimis in judecată penală“. Neculai ROŞCA tv PROGRAMUL I în jurul orei 15,00 — Trans­misie directă de la aeropor­tul Otopeni, de la sosirea pre­şedintelui Republicii Demo­cratice Sudan, Gaaiar Mo­hammed El Nimeiry, îm­preună cu soţia, care, la invitaţia preşedintelui Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială în ţara noas­tră. In jurul orei 15,45 — Hochei pe gheaţă . Suedia — Ceho­slovacia. (Campionatul mon­dial — grupa A). 17,30 Curs de limba franceză. Lec­ţia a 48-a. 18,00 Telex. 18,05 La ordinea zilei. Azi, judeţul Sălaj. 18.20 Căminul. 19.00 Scena — emisiune de actua­litate şi critică teatrală. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal • Cincinalul îna­inte de termen — cauză a întregului popor. 20.00 Cîntecul săptăminii : „Ţara mea cu viers de foc“ de Aurel Giroveanu, pe versuri de Hary Negrin. 20.06 Mai aveţi o întrebare ? „Pro­iecte pentru stăvilirea poluă­rii“. 20,45 Roman foileton : „Cîntec la apusul soarelui. Episodul III. Brazde. 21.30 Revista literar-artistică TV. 22.30 24 de ore. 22,50 Luminile rampei. „Piese fan­tezii" pentru clarinet şi pian de Robert Schumann. PROGRAMUL II 20.00 Avanpremieră. 20.05 Film serial pentru copii : „Delfinul Flipper“. 20.30 Dans şi muzică de pretutin­deni. Ansamblul „Veh­ovka“ din Kiev. 21.00 Film artistic : „Feriga de aur“. Producţie a studiouri­lor cinematografice ceho­slovace. • Pe SCUlt, din tara • Oraşul Comâneşti işi îmbogăţeşte peisajul cu noi construcţii de locuinţe, cu noi obiective sociale şi edilitare. In ultimii ani, peste 1 200 de familii — in mare parte mun­citori mineri, forestieri şi ener­­geticieni — s-au mutat în locu­inţe noi. Nu peste multă vre­me vor fi predate „la cheie" alte două blocuri de locuinţe. „Zestrea" urbanistică a Comă­­neştiului s-a îmbogăţit în ulti­ma vreme cu un club pentru muncitorii forestieri (care dis­pune de cinematograf şi săli pentru formaţiile artistice), 6 şcoli de cultură generală, un li­­ceu, noi complexe comerciale şi de servire ale cooperaţiei de consum şi meşteşugăreşti. Alte numeroase construcţii social­­culturale vor fi date in folo­sinţă pînă la sfîrşitul acestui an. Blocuri din scorie bazaltică. După experimen­tarea cu succes a unei inge­nioase şi eficiente reţete a specialiştilor Facultăţii de con­strucţii din Cluj şi ai Întreprin­derii judeţene de construcţii­­montaj Sibiu (panouri prefabri­cate pentru blocuri de locuinţe din scorie bazaltică, de la ca­riera Racoşi, judeţul Braşov, un loc de zgură expandată), la poligonul de prefabricate al I.J.C.M. Sibiu s-a trecut la genera­lizarea noii soluţii. Nu­mai în acest an, în cel mai mare cartier de locuinţe al oraşului — Hipodrom — vor fi construite 200 de apartamente din panouri prefabricate, care au ca materie primă scoria ba­zaltică. Cooperaţia de con­sum din Maramureş se pregăteşte pentru intîmpinarea noului sezon turistic. Hanul „Pintea Viteazul“ de pe Gutîi, hanul „Mesteacăn“, situat la graniţa cu judeţul Cluj, punctul de agrement „Două veveriţe“ din pădurea Lăpuşel, aflat în construcţie, vor întregi anul acesta zestrea turistică a jude­ţului. In oraşul Tîrgu-Lăpuş a fost inaugurat nu de mult un complex comercial în valoare de 7 milioane lei, din care face parte şi primul hotel din loca­litate, care va putea fi folosit de turişti. Hol construcţii pen­tru studenţi. Tînărul centru universitar din Sibiu, în cadrul căruia funcţionează în prezent două facultăţi cu patru secţii, continuă să-şi dezvolte baza materială. Astfel, în cea mai pitorească zonă a oraşului — parcul Sub Arini — a început construcţia unui cămin de 300 locuri şi a unei cantine cu o capacitate de 500 locuri. Cele două moderne construcţii vor fi date în folosinţă pină la sfîr­şitul acestui an. Pentru îmbunătăţirea educaţiei sanitare a elevilor Direcţia judeţeană de Cruce roşie Covasna, in co­laborare cu inspectoratul şcolar şi direcţia sanitară, întreprind o largă acţiune avînd ca obiec­tiv principal îmbogăţirea cunoş­tinţelor şcolarilor privind pro­tecţia sănătăţii. Pentru aceasta, începind cu 1 ianuarie 1973 s-au generalizat în şcoli cele 5 mi­nute de autocontrol şi control igienic, s-au organizat întîlniri de tip „întrebări şi răspunsuri“ pe teme medico-sanitare, con­cursuri pe teme de igienă.

Next