Scînteia, aprilie 1973 (Anul 42, nr. 9466-9494)

1973-04-02 / nr. 9467

în centrul activităţii de zi cu zi ÎNNOIREA şi MODERNIZAREA PRODUCŢIEI ■ GAMA DE GRUPURI E­­LECTROGENE PRODU­SE DE UZINA DE MA­ŞINI ELECTRICE BUCU­REŞTI s-a mărit in ultima vre­me cu noi tipuri normale şi au­tomate de 80 kVA. Ele sunt des­tinate alimentării cu energie electrică a instalaţiilor de lu­mină şi forţă în locuri unde­ racordul la reţea ar impune cheltuieli suplimentare costi­sitoare. Noile grupuri electro­gene sunt alcătuite dintr-un generator sincron, un motor diesel de 105 CP şi un ta­blou de comandă. Varianta mobilă este montată pe o re­morcă ce permite tractarea în­tregului grup. Concepţia con­structivă care stă la baza sistemului de răcire asigură funcţionarea acestor agregate şi in zone climaterice tropicale, fapt pentru care aceste grupuri electrogene sunt incluse în no­menclatoarele de export. ■ DOUA PRODUSE PRE­MIATE ANUL TRECUT LA SALOANELE DE IN­VENŢII DE LA BRNO ŞI KOLN AU INTRAT IN FABRI­CAŢIE DE SERIE la între­prinderea de industrie locală a judeţului Gorj. Primul este un releu antibifazic care, în mo­mentul cînd un motor electric rămîne în două faze fu­ncționa­­le, Întrerupe automat alimen­tarea sa cu energie, prevenind astfel arderea motorului. Celă­lalt este un aparat cunoscut sub denumirea tehnică de „re­dresor pentru sudură" ca­re se­­caracterizează printr-o greutate mică, consum redus de curent electric şi un preţ de fabrica­ţie mai mic cu 40 la sută decît al aparatelor de sudură folosi­te în prezent în întreprinderile industriale. E un nou­ tip de ma­şina DE TRATAT SE­MINŢE CEREALIERE, realizată după proiectele elabo­rate de specialiştii uzinei „Teh­­nometal“ din Timişoara, în co­laborare cu cei ai Facultăţii de mecanică agricolă din localitate, a fost livrat beneficiarilor. Noua maşină atinge o productivitate de 3 ori mai mare decît cele fa­bricate pină acum, este mult mai uşoară şi mai rezistentă, în acest an, uzina timişoreană va mai asimila un uscător sta­bil cu o capacitate de 50 tone, unul mobil cu o productivitate de 6 tone cereale pe oră, un transportor de legume și alte utilaje agricole. Aflăm că, împreună cu sondorii lui, brigadierul Constantin Popescu, unul dintre pionierii acestor locuri intrate în circuitul industrializării, forează a­­cum undeva in arcul Carpaţilor. Sapele lor străbat suprapunerile geo­logice pină la mii de me­tri adîncime. Pină la lacu­rile subterane ale „auru­lui negru“. Aici însă a rămas mai departe, proaspătă, amin­tirea celor şaptesprezece oameni ai lui Constantin Popescu care au furat primele şapte sonde. Po­pescu — om de-al locului. A şaptea sondă a plan­tat-o chiar pe ogorul lui. „Eram opt fraţi pe două hectare de viroagă stear­pă“. Cit a trecut de la pri­mele şapte sonde ? Aproa­pe două decenii. Timp în care Ţiclenii Gorjului s-au consacrat pe harta petroliferă a patriei. Timp în care ţinuturile Gorju­lui — mai întîi Ţiclenii, apoi Bîltenii, apoi Coli­­başii, apoi Bustuchinii etc. — au început să pompeze din adîncurile subterane şuvoaiele de petrol în ma­rele şuvoi al ţării. Noutăţile la schela de extracţie Ţicleni ? Mai întîi că, în aproape două decenii de extracţie, aşezarea a devenit oraş. Aşa cum se petrec lucru­rile oriunde se înfige cite un pilon al industriei. In lumina generoasă a pri­măverii, blocurile — la început ale coloniei de sondori, acum ale unui a­­devărat oraş — sclipesc într-o cromatică galbenă, odihnitoare. Noua profe­sie a absorbit numeroase forţe umane din jur — ţărani din tată in fiu, alţii tot din tată in fiu munci­tori la pădure — şi astfel s-a născut eşalonul de sondori ai Gorjului, oa­meni destoinici, despre care cel mai bine vorbesc înseşi rezultatele mun­cii lor. Străbatem noul peisaj al schelei, dominat de u­­riaşii copaci de metal, cu „rădăcinile“ înfipte pină la peste 4 000 de metri, şi recompunem cîteva bio­grafii umane în trăsătu­rile lor definitorii. Gheorghe Iacob. Sondor­­şef. Din cei aproximativ 40 de ani ai săi, 17 i-a pe­trecut în aceste locuri. Reparînd sonde. Cineva spunea (afirmaţia se voia o laudă la adresa virtuo­zităţii profesionale a lui Iacob) că sondorul şef este aici încadrat, de fapt, pe post de... chirurg. Chi­rurgie profesată pe son­dele intrate in reparaţii capitale şi care, după o­­peraţii migăloase şi com­petente, sunt readuse in circuitul producţiei. Asta-i munca lui Gheorghe Iacob şi a atîtor altora în me­canismul complex şi plin de răspundere al schelei petroliere. Marin Durdan a fost şi el sondor de extracţie. A terminat liceul fiind in producţie şi, la cei 35 de ani pe care-i are, e meş­ter peste un parc de uti­laje. In locul de care răs­punde nu găseşti o maca­ra in noroi ori o bucată de tubing. „Energic, con­ştiincios, receptiv“. Trei cuvinte, atit au rostit cei pe care i-am rugat să ni-l înfăţişeze pe meşterul Durdan. Să mai adăugăm şi faptul că secţia Coli­­başi — unde lucrează Ma­rin Durdan — s-a situat anul trecut pe locul I în cadrul schelei. Romulus Onea este din Pociovalişte. Unul dintre gorjenii cărora noua ra­mură industrială le-a schimbat destinul stator­nicit de atîtea generaţii. A luat lucrurile de la A, sondor, podar, sondor-şef. A urmat şcoala de maiştri şi acum e la Bustuchini, „secţie care, din 1961, n-a fost o zi sub plan“. In această constantă a hăr­niciei şi priceperii se re­cunoaşte şi energia neo­bosită pe care o cheltu­ieşte acest comunist pen­tru ca sectorul de care răspunde să extragă cu­ mai mult petrol. Am putea adăuga şi nu­mele lui Constantin Cojo­caru­ care, împreună cu oamenii săi, a extras in ultimele două luni 935 tone de ţiţei peste plan. Ori pe cel al electricia­nului Nicolae Enache care de 20 de ani, zi de zi, face naveta pe la sonde, su­praveghind acel mecanism ce se numeşte muncă nor­mală de extracţie, indife­rent de anotimp, indife­rent de vreme... Sau nu­mele inginerului Nicolae Tătulescu, autorul citorva raţionalizări, om pentru care munca la sonde a în­semnat un lung şir de sa­tisfacţii profesionale, o­­ferindu-i un cîmp larg de experienţă şi cercetare. Din pasiunea şi hărnicia acestor oameni, din spira­la realizărilor lor se com­pune marea biografie a sondorilor din Ţiclenii Gorjului. De ce ne-am o­­prit tocmai aici ? Pentru că, anul trecut, la schela de extracţie Ţicleni s-au realizat : o producţie glo­bală cu aproape patru mi­lioane lei mai mare decît angajamentul asumat ; peste 3 milioane lei eco­nomii la preţul de cost ; peste 2 milioane lei bene­ficii peste angajamentul luat. Primul trimestru al acestui an se anunţă la fel de fructuos : un plus de 6,59 la sută producţie­­marfă care înseamnă mai multe gaze şi ţiţei extras, creşterea productivităţii muncii etc. Intr-un cuvînt, petroliştii Ţiclenilor nu-şi precupeţesc eforturile pentru a onora îndatori­rile asumate privind în­deplinirea înainte de ter­men a cincinalului. Imaginea acestei munci dinamice am întîlnit-o pretutindeni în schelă. Ca nişte originale cumpene de fîntînă, pompele se leagănă zi şi noapte, in­­treţinînd parcă un perpe­tuu dialog cu lacul subte­ran. In alte locuri se sapă în căutarea lacurilor din adine. Şi, în această ordine de idei, o ştire de ultimă oră : F. 320 DE — sonda despre care am mai scris — a ajuns la peste 3 500 metri. înaintează rapid, în straturile pămîntului, spre ţinta 4 700. Un marş continuu, viguros, pe mă­sura oamenilor care des­chid şi veghează preţioa­sele itinerare ale petrolu­lui gorjean, avind con­ştiinţa că se află la una din bornele avansate ale economiei ţării. Mihai DUMITRESCU corespondentul „Scînteii” Fapte rare dau masura conştiinţei muncitoreşti SONDIND ADÂNCURILE, PETROLIŞTII GORJENI SE AFLĂ LA ÎNĂLŢIME PROLETARI DIN TOATE UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9467 Prima ediţie Luni 2 aprilie 1973 1­4 PAGINI - 30­8ANI DE LA GRĂDINIŢĂ LA FACULTATE — V-am ruga să ne prezen­taţi, mai întii, măsurile care vor fi luate in acest an şcolar sau in viitorul apropiat. — Sarcinile ce revin şcolii, învăţă­­mîntului de toate gradele, în forma­rea multilaterală şi pregătirea unui tineret sănătos, în educarea lui co­munistă, se înscriu in contextul am­plului program de perfecţionare şi modernizare a invâţămintului româ­nesc şi sint subliniate încă odată cu pregnanţă in recenta hotărîre a parti­dului. Faptul că educaţia fizică şi sportul şcolar şi universitar sint tra­tate intr-un capitol special atestă şi mai mult grija partidului şi statului pentru educarea fizică şi sportivă a tinerei generaţii, marile noastre în­datoriri şi răspunderi. In acest sens, am discutat in conducerea ministe­rului măsurile ce se impun pentru ridicarea nivelului activităţii sporti­ve. Se va acţiona, in primul rind, in direcţia îmbunătăţirii educaţiei fizice în cadrul procesului de invăţămînt, incepînd cu unităţile preşcolare. In acest sens, la grădiniţe, la cămine. în pagina a ll-a S­PORT • CAMPIONATUL DIVI­ZIEI „A" la FOTBAL • COMPETIȚII DE MASA în pagina a lll-a Se impune recuperarea grabnică ■fliiiwHBiiiii'.fM..« a răminerilor in urmă la lucrările agricole IERI, ÎN ŞASE JUDEŢE BRĂILA , 14 000 cooperatori şi mecanizatori au lu­crat la evacuarea apelor • 8 500 ha însămînţate VASLUI . Pe terenurile zvîntate s-a lucrat intens • Au fost reamplasate culturile in funcţie de starea solului PRAHOVA . Au fost plantaţi 10000 de pomi fructi­feri şi mii de arbuşti ornamentali BRAŞOV : Au început insămînţările • Participare masivă la curăţirea păşunilor TIMIŞ: 6 500 ha grăpate şi discuiie • Peste 2 000 ha păşuni curăţate VRANCEA : Apa a fost evacuată de pe 6 000 ha • 30 000 de cetăţeni, pionieri şi utecişti au plantat pomi fructiferi şi au amenajat zone verzi Semănatul culturilor din prima epocă, lucrările în legumicultură, în vii şi livezi au concentrat ieri forţe impresionante in aproape toate ju­deţele ţării. Mii şi mii de coopera­tori şi mecanizatori au lucrat atit la pregătirea terenului şi la semănat, cit şi la evacuarea excesului de umi­ditate, pentru a da cale liberă trac­toarelor. In judeţul Brăila, zecile de mii de cooperatori şi mecanizatori şi-au ca­nalizat eforturile în două direcţii : pregătirea terenului şi semănatul culturilor din epoca întîi — lucrare efectuată pe 8 500 ha — şi evacuarea excesului de apă din cîmp. In tot cursul zilei de ieri, în cooperativele agricole Galbenu, Roşiori, Romanu, Găiseanca şi altele, cooperatorii au săpat şanţuri şi rigole pe zeci de kilometri, pentru a dirija apa pe ca­nale. In total, în judeţul Brăila, la aceste lucrări au participat peste 14 000 de cooperatori şi mecanizatori, cu un mare număr de utilaje, buldo­zere, drăgi, excavatoare, tractoare cu lamă­ etc. Ceea ce se relevă pregnant in cele mai multe întreprinderi agri­cole de stat şi cooperative agricole sunt buna organizare a muncii, apor­tul preţios al specialiştilor agricoli, al cadrelor de conducere din unităţi. „Suntem­ cu ochii pe fiecare sală şi îndată ce terenul permite, intrăm cu toate forţele la pregătirea terenului şi la semănat, ne spunea ing. V. Po­­pescu, de la cooperativa agricolă Tu­dor Vladimirescu. Am cutreierat toate punctele de lucru pentru a cu­noaşte evoluţia umidităţii solului şi a putea concentra forţele mecanice şi manuale după cerinţe. Aşa am reuşit să terminăm semănatul ovă­zului şi borceagului, să însăminţăm 50 ha cu sfeclă de zahăr, mazăre şi alte culturi“. în aceste zile, cînd cel mai mare volum de lucrări se exe­cută cu mijloace mecanice, o mare însemnătate au crearea unor condi­ţii cit mai bune de lucru in cimp mecanizatorilor, aprovizionarea per­manentă cu carburanţi şi lubrifianţi, înlăturarea imediată a oricăror­ de­fecţiuni la tractoare. In numeroase staţiuni pentru mecanizarea agricul­turii s-au luat măsuri pentru înce­perea lucrului odată cu zorii zilei, continuindu-se pină seara tirziu. Aşa procedează mecanizatorii Nicolae Sinpetru, Costică Cioancă,­­Gheorghe Buzea, Gheorghe Smeu, Dumitru Cristea, de la cooperativa Tudor Vladimirescu. La fel se procedează şi în cooperativele agricole Cazasu, Chiscani, „1 Mai“-Brăila, Tichileşti şi altele, unde în cursul zilei de ieri s-a lucrat cu toate forţele. Ieri a fost o zi de muncă deosebit de intensă şi în judeţul Vaslui , greu încercat de inundaţii şi de alunecări de teren. Deşi lucrurile încep să intre în normal, sunt ne­cesare încă mari eforturi pentru a elimina excesul de umiditate de pe întreaga suprafaţă. Iată cîteva sec­venţe de muncă din ziua de ieri. De la primele ore ale dimineţii, pe tarlalele cooperativei agricole Be­­rezeni 42 de tractorişti au „asaltat" cimpul pe porţiunile unde terenul s-a zvîntat. Tov. T. Popescu, secre­tarul comitetului comunal de par­tid, primarul comunei, ne relatea­ză : „Astăzi, peste tot unde pot in­tra tractoarele, terenul este discuit şi insămînţat. Pină în jurul orelor 17 am insămînţat 110 ha cu diferite culturi, au fost grăpate 240 ha, iar arături s-au făcut pe 30 ha. In alte puncte de lucru acţionează continuu motopompele, dirijind apa către ca­nalul colector ce face legătura cu P­utu. Nu­mai flivewo de/vt.­vl., ba băltite, dar nu ne vom opri pină cînd nu le vom insăminţa pe toate pină la ultima palmă de teren“. In numeroase unităţi agricole se relevă iniţiativele luate in vederea desfăşurării normale a însămînţări­­lor, a celorlalte lucrări de sezon. In judeţul Vaslui, numeroase coopera­tive agricole reamplasează culturile în funcţie de starea terenului, urmă­rind să recupereze timpul pierdut. Ţinînd seama de condiţiile concrete, — după cum ne relata tov. A. Dor­­nea,nu, secretarul comitetului comu­nal de partid din Duda-Epureni — în funcţie de condiţii s-au făcut atit reamplasarea culturilor, cit şi re­distribuirea intre brigăzi a seminţe­lor şi mijloacelor de lucru. In cursul zaci de ieri s-a lucrat neîn­trerupt tri­ inşămintativ mazorii şi o suprafaţă­ de 75 ha, iar cu şapte tractoare s-au discuit alte 75 ha. Pe tarlalele „Porumb“ și „Valea Cuzii“, brigada condusă de Vasile Busuioc, formată din 50 de oameni, a executat canale pe 800 m, elimi­­nindu-se astfel băltirile de pe ulti­mele terenuri arabile. In unele uni­tăţi, datorită eforturilor din ulti­mele zile, lucrările prevăzute au fost aduse „la­­zi“. La cooperativa agri­colă Murgeni, ne spunea tov. Vasile Nedelcu, primarul comunei, s-a ter­minat insămînţarea culturilor din (Continuare în pag. a IlI-a) Repicatul răsadului de roşii timpurii la cooperativa agricolă din Mavro­­din, judeţul Teleorman Bun venit preşedin­ Regulfici Democratice Sudan, Saafar Moharaned B Himeiry! Astăzi soseşte la Bucureşti preşedintele Republicii Democratice Su­dan, Gaafar Mohammed El Nimeiry, impreună cu soţia, Ruseina Nimeiry, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială în ţara noastră. Inscriindu-se în cursul ascendent al rela­ţiilor dintre ţările noastre, vizita preşedintelui Nimeiry marchează un moment important in dezvoltarea colaborării prieteneşti, reciproc avan­tajoase, contribuind la afirmarea năzuinţelor de pace şi înţelegere care animă cele două popoare. Gaafar Moha­mmed El Nimei­ry s-a născut la 1 ianuarie 1930, in localitatea Om­­durman, de lingă capitala ţării, Khartum, într-o familie de inte­lectuali. După ab­solvirea, în anul 1952, a Acade­miei Militare din Khartum, se con­sacră carierei mi­litare. Pentru ideile sale nova­toare și spiritul său critic a fost transferat in di­verse garnizoane, iar in anul 1957, exclus provizoriu din armată. După lovitura de stat militară a mareșalului Ab­­bad, a fost rein­tegrat în arma­tă, sub presiunea corpului ofiţe­rilor, şi transferat la Juba, in sudul ţării, iar după aproape trei ani este rechemat la Khartum. La 21 octombrie 1964 participă împreu­nă cu batalionul garnizoanei din Khartum, al cărui comandant era, la revolta populară care a răsturnat re­gimul mareşalului Abbad. In mai 1969, Gaafar Mohammed El Nimeiry devine general-maior şi ocupă funcţia de preşedinte al Con­siliului Revoluţiei, comandant-şef al forţelor armate sudaneze, deţinînd, totodată, şi portofoliul apărării, iar de la 28 octombrie 1969 a devenit şi prim-ministru, în urma unei hotă­­riri a Consiliului Revoluţiei. Consiliul Revoluţiei il numeşte, în 1971, pe Gaafar Mohammed El Ni­meiry, şef al statului. La 12 octom­brie 1971 este instalat oficial în înalta funcţie de preşedinte al Re­publicii Democratice Sudan, în urma unui referendum naţional. De ase­menea, în calitatea sa de şef al sta­tului, Gaafar Mohammed El Ni­meiry este şi preşedinte al Comite­tului Central al Uniunii Socialiste Sudaneze. Preşedintele Nimeiry a făcut cu­noscută hotărirea guvernului său de a depune eforturi susţinute pentru ireralisma economică a ţării, de a înfăptui un vast program de trans­formări economice şi sociale pro­gresiste. După cum sublinia preşedintele Nimeiry, poporul sudanez, hotărît să lupte împotriva imperialismului, să înfăptuiască progresul social, să lup­te pentru întărirea păcii, ca obiec­tiv al năzuinţelor sale, nu precupe­ţeşte nici un efort in vederea atin­gerii înaltelor sale ţeluri. Vizita preşedintelui sudanez este aşteptată cu deosebit interes in ţara noastră. După cum se ştie, punînd în centrul politicii sale externe prie­tenia frăţească cu toate ţările so­cialiste, ţara noastră militează, in a­­celaşi timp, pentru dezvoltarea rela­ţiilor politice, economice, culturale şi tehnico-ştiinţifice cu toate state­le lumii, pe temelia principiilor independenţei, suveranităţii naţiona­le, egalităţii în drepturi, neamestecu­lui în treburile interne, avantajului reciproc. In acest cadru, România socialistă acordă o atenţie deosebită raporturilor cu tinerele state inde­pendente de pe continentul Africii. Lupta popoarelor africane pentru apărarea şi consolidarea independen­ţei şi suveranităţii naţionale, împo­triva imperialismului, colonialismu­lui şi neocolonialismului, pentru realizarea unor profunde transfor­mări politice, economice şi sociale, pentru valorificarea resurselor ma­teriale şi umane de care dispun în interesul lor propriu este urmărită de poporul român cu sentimente de profundă solidaritate, de caldă stimă şi simpatie. Legăturile politice, eco­nomice şi cultural-ştiinţifice dintre ţara noastră şi ţările Africii, atit de pregnant puse in evidenţă cu oca­zia călătoriei istorice întreprinse anul trecut de conducătorul partidu­lui şi statului nostru pe acest con­tinent, au o semnificaţie deosebită, cunosc o dezvoltare continuă, cores­punzând intereselor poporului român şi popoarelor africane, intereselor întăririi unităţii de acţiune a fron­tului antiimperialist, al tuturor for­ţelor revoluţionare şi progresiste. Deşi situate la o mare depărtare geografică, România şi Sudanul se întîlnesc pe terenul fertil al preo­cupărilor mn.; vederea promovării can­­. Vei păcii, colaborării, şi înţelegerii internaţionale. In evoluţia relaţiilor româno-sudaneze un moment de cea mai mare însemnătate l-au constituit vizita făcută anul trecut de pre­şedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, în Su­dan, convorbirile cordiale avute cu preşedintele Gaafar Mohammed El Nimehry, acordurile şi înţelegerile încheiate cu acest prilej, care au deschis largi perspective cooperării reciproc avantajoase. Opinia publică din ţara noastră îşi exprimă încre­derea că vizita preşedintelui Suda­nului în România va marca o nouă şi importantă contribuţie la extin­derea pe mai departe a acestei cola­borări, cimentind relaţiile de priete­nie existente. Nu încape îndoială că această vi­zită se va solda cu rezultate fruc­tuoase pentru ambele ţări, in inte­resul şi spre binele popoarelor ro­mân şi sudanez, pentru întărirea rindurilor forţelor anticolonialiste şi antiimperialiste, al cauzei generale a păcii şi colaborării în lume. Intim­pinindu-i cu bucurie pe oaspeţi, poporul român le adresează tradi­ţionala urare: „Bun venit pe pămintul Republicii Socialiste România­­“. Luni, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct, de la Aeroportul Otopeni, sosirea pre­şedintelui Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mo­hammed El Nimeiry, împreună cu soţia, care, la invi­taţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială în ţara noas­tră. Transmisia va începe in jurul orei 15:00. Hotărirea Comitetului Central — premisă şi stimul pentru revitalizarea educaţiei fizice şi sportului la PROGRAM COMPLEX PENTRU 4 300 000 DE ELEVI ŞI STUDENT! Convorbire cu tovarăşul Virgil CAZACU, prim-adjunct al ministrului educaţiei şi învăţămîntului Recent, conducerea Ministerului Educaţiei şi învăţămîntului a dez­bătut sarcinile ce revin şcolii şi institutelor de invăţămînt superior ca urmare a Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 mar­tie cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului şi a adoptat un plan de măsuri. Convorbirea noastră cu primul ad­junct al ministrului s-a referit la acţiunile concrete, imediate şi de perspectivă pentru aplicarea prevederilor hotărîrii partidului. activitatea zilnică va cuprinde mai multe jocuri de mişcare, mai multe exerciţii in aer liber. La şcolile pro­fesionale şi postliceale — asemenea tuturor şcolilor generale şi liceelor — elevii vor efectua săptăminal cite două ore de educaţie fizică. Inspectoratele şcolare judeţene şi conducerile institutelor de invăţă­mînt superior vor lua măsuri pentru îmbunătăţirea conţinutului şi spori­rea eficienţei orelor de educaţie fi­zică. Pentru aceasta, un colectiv de cadre didactice şi specialişti lucrea­ză la elaborarea normelor şi probe­lor, pe baza cărora se va putea apre­cia — şi, ulterior, influenţa — nivelul de pregătire fizică al ele­vilor şi studenţilor ; pină la încheie­rea anului şcolar, normele respective vor fi gata, în aşa fel incit introdu­cerea lor să se facă incepînd din prima zi a viitorului an de invăţă­mînt. Pregătirea fizică a tineretului nu poate fi insă îmbunătăţită numai prin ceea ce se face la orele prevă­­zute în planul de invăţămînt, împre­ună cu organizaţiile U.T.C. şi pio­nieri, cu U.A.S.C.R., vom pune ac­centul pe organizarea, in timpul liber, împreună cu organizaţiile de tineret, a unor activităţi sportive va­riate şi atractive, I­n cursul săptă­mânii, dar mai ales la sfîrşit de săptămînă şi în vacanţe, vor fi organizate acţiuni sportive, va fi asigurat un cadru adecvat pentru a-i atrage pe tineri la practicarea sistematică a exerciţiilor fizice, a sporturilor. Bazele sportive vor fi puse permanent la dispoziţia ele­vilor şi studenţilor ; este o obligaţie a fiecărei conduceri de şcoli şi in­stitute de invăţămînt superior, a pro­fesorilor de educaţie fizică, a dirigin­­ţilor ca, odată cu începerea viitoru­lui an şcolar, să organizeze săptă­minal „ziua sporturilor“. De aseme-Convorbire realizată de Ion DUMITRIU (Continuare in pag. a III-a)

Next