Scînteia, iunie 1973 (Anul 42, nr. 9526-9555)

1973-06-01 / nr. 9526

I [faptul] i DIVERS[ I Trei ore I I pentru o viaţă , Ora 16. Apel Ia staţia centrală * Aviasan. Direcţia sanitară a ju- I (Jeţului Buzău solicită un di cop- I • terț pentru transportarea profe- I soraiul Dumitru Po® ea, din Ne- • • I hoiu, accidentat grav. ■ I Ora 16,15. In ciuda vremii vi- I • trege, un elicopter, pilotat de Marcel Grigorescu, zboară spre I locul indicat. I Ora 17. Modificare pe traseu. I Datorită unei furtuni, trebuie ■ ocolit Buzăul. I I Ora 18,15. Decolare din Ne- | •­hoiu spre Bucureşti. Zborul so­licită pilotului o nouă probă de I măiestrie, mai exact, zbor la I mică Înălţime Întrucât pacientul­­ nu suportă altitudinea şi lipsa­­ de oxigen.­­ • Ora 19,10. Aterizare la Bă- l ■ neasa. De aici, pacientul este , transportat de urgenţă la spi- I I talul „Gh. Marinescu“. După zile şi nopţi de Îngrijire | I atentă, ieri, la ora 17, pacientul­­ se afla in afară de orice pericol. I • Să mai adăugăm oare că | I aceste zile şi nopţi Includ trei­­ ore de măiestrie aviatică, pentru | I o viaţă de om 7 | I Unde ne sunt | [ adresanţii ? „Am trimis ette o telegramă * de felicitare la doi nepoţi din I Alba Iulia, cu prilejul absolvi- I rii liceului din localitate - ne I scrie Atanasie Popa, din Tirgu- • I Mureş. Amindoi locuiesc în Alba I ■ Iulia, pe strada 9 Martie, nr. 74. I Dar nici a doua zi, nici in zilele­­ următoare, telegramele n-au so- I si­ la destinaţie. Să se fi schim- I bat, intre timp, adresa indi- I cată in telegrame 7 Nici vorbă ! ■ I După insistenţe, oficianta de I ■ serviciu din Tirgu-Mureş m-a I chemat la telefon şi mi-a spus : „Regretăm, adresanţii dv. tint I necunoscuţi". Fantastic I Şi I cind te gindeşti că tatăl citito- I rului nostru, in afară de faptul • ■ că locuieşte tot pe strada indi- I I cată in telegrame, a fost, pină­­ de curind, cind a ieşit la pen- I sie, lucrător la... P.T.T.R. I I Lustre mai puţin ilustre ' • Deşi solicitate de cumpără- I 3 tori, lustrele din fier forjat e- e­xistente (lin belşug in magazl­­i­­­nele de Specialitate dki Rîmni- I I en­-Vilcea nu se vînd. Şi nu se­­ vind, pentru simplul motiv că­­ nu pot fi folosite. Şi nu pot fi I I folosite, pentru că producătorul I — cooperativa „Tehnometalica“ I din Bucureşti — le-a livrat fă­ ■ ră rozete pentru prinderea aba- I jurului. Controlorii de calitate I I au lucrat oare pe întuneric 7 . Probabil. Altminteri, făceau... I I lumină în povestea acestor lus- I tre mai puţin ilustre. ■ Cu sânţul la... tribunal I Pare de necrezut şi, totuşi, l , dosarul cu nr. 356/1971, înregis- jt trat la judecătoria din oraşul­­ Ineu, stă mărturie că un şanţ, I ca oricare şanţ dintr-un sat I oarecare, poate face obiectul u- I I nul amplu şi contradictoriu pro- • I ces. Un şanţ pentru scurgerea a- I • pelor, pe care Constantin Rusu,­­ din comuna Hălmagiu, judeţul I Arad, l-a săpat către fintina ve- I ' cinului său, lăsindu-l pe acesta I fără apă bună de băut. După I aprige dezbateri, C.R. a fost o­ ■ o bligat de instanţă să astupe I I şanţul. Nu după mult timp s-a prezentat la faţa locului şi un I executor judecătoresc. A inche- I ■ iat şi un proces verbal cu nr. I I 386/1971. A încheiat, a plecat, ■ I dar şanţul tot nu s-a astupat.­­ I De doi ani de zile păgubaşul­­ ■ umblă peste tot cu sentința-n buzunar. Urmează un nou... | | dosar 7 ] PAGINA 2 I 2240 I de ani! După ce directorul a strigat­­ catalogul primei promoţii de I absolvenţi ai fostei şcoli de co- I­m­merţ superior din Tirgu-Jiu, cu I I prilejul emoţionantei lor întilniri,­­ după 40 de ani, şeful promoţiei I­­ a făcut un calcul : 56x40 — 2240. I . Cifra 2­240 reprezintă anii de I muncă efectuaţi pină acum de I prima promoţie a şcolii din I ■ Tirgu-Jiu. Pornind de la aceeaşi I I bază de calcul, tot şeful promo- ■­­ ţiei, uitîndu-se la foştii colegi, I I lu­că in vigoare, a preliminat că­­ , Îşi următoarea intllnire promoţia va fi aproape de anul de man- I că... 3 000 !­ ­ O nouă cale | I lactee ? ! De cind e lumea lume se cu- * noaşte o singură cale lactee. I Şi, totuşi, ieri, intre orele 15,30 I şi 16,00, a mai apărut una pe­­ şoseaua Bucureşti—Afumaţi. Ne-­­ aşteptatul eveniment s-a dato- I rai autobasculantei de mare­­ capacitate cu nr. 31—B—6 023 (şi, bineînţeles, şoferului ei), I care transporta lapte spre Capi- I tată. Spre — şi nu în — pen- I tru că o bună parte din şoseaua • respectivă se transformase in- I tr-o veritabilă cale ...a laptelui. | Pină către lacul Tei, unde i s-a pierdut urma. Pină la urmă, tot | i se va da de... urmă ! | Rubrică redactată da ■ Petre POPA Gheorghe DAVID fi corespondenţii „Scînteii^!j Porumb şi furaje-pe toate suprafeţele pină acum necultivate In întreaga ţară, lucrătorii ogoarelor depun In aceste zile eforturi deosebite pentru terminarea însămînţărilor şi întreţinerea culturilor. Concomitent se desfăşoară o vastă acţiune, de larg Interes naţional, pentru identifi­carea şi Insămînţarea tuturor terenurilor propice obţi­nerii de producţii vegetale, necultivate pină acum. Des­pre această acţiune corespondenţii noştri transmit din Judeţele­­ DOLJ.­­ Paralel cu lucrările de Întreţinere a culturilor, în aceste zile se acordă o importanţă deo­sebită însămînţării tuturor tere­nurilor, acţiunilor de gospodărire cit mai eficientă a pămintului. Printre unităţile care au dovedit o preocupare deosebită în acest sens se remarcă cele 4 cooperative agri­cole de producţie din comuna Poiana Mare. Numai prin folosirea raţională a terenurilor de pe lingă construcţiile zootehnice şi gospo­dăreşti au fost însămânţate cu po­rumb boabe, porumb siloz şi plante furajere 39 de hectare. La fel au procedat şi ţăranii coopera­tori din Ghidici şi Teslui. Prin asemenea acţiuni, în judeţ au fost identificate şi însăminţate în a­­ceastă primăvară cu porumb şi plante furajere 1 749 ha teren, în mare parte, nefolosit pină acum. BOTOŞANI. — O cercetare mi­nuţioasă a terenurilor de care dispune comuna noastră — Stău­­ceni — ne spune tovarăşa Natalia Ştefănescu, primar şi secretar al comitetului comunal de partid, a evidenţiat că importante suprafeţe de pământ rămâneau necultivate. A­­cestea erau situate în jurul co­n­strucţiilor zootehnice, la sediul coo­perativei agricole, la brigăzile 2 şi 3 din satul Tocileni, la şcoala gene­rală. De asemenea, au existat o serie de drumuri inutile. Adunînd palmă cu palmă de pămint am reuşit să redăm astfel in circuitul agricol Încă 6 hectare de teren, pe care le-am însămânţat cu po­rumb pentru boabe şi culturi fura­jere. Asemenea măsuri de redare In circuitul agricol e fiecărei porţiuni de pămint s-au luat şi in localităţile Tudora, Onega, Pădureni, Mihălu­­şeni, Hilişeu şi altele. In judeţ, de pe 540 hectare se vor obţine, pentru prima oară anul acesta, producţii de porumb, legume, planta furaje­re etc. MEHEDINŢI. Pină acum In judeţ au fost identificate 915 ha de te­ren. Această „rezervă“ se a­­flă în perimetrul sediilor ad­ministrative ale unităţilor agricole de stat şi cooperatiste, in cadrul secţiilor de mecanizare şi sectoare­lor zootehnice, la care se adaugă capetele de tarlale, drumurile inu­tile de hotar. Din această suprafaţă mai bine de 720 ha au şi fost in­­săminţate cu porumb pentru boabe şi culturi furajere, SUCEAVA. Ca urmare a măsuri­lor luate de biroul comitetului ju­deţean de partid, organele agricole au identificat o suprafaţă de 100 ha, care a fost insămin­­tată in special cu plante fu­rajere. Interesate in valorificarea fiecărei palme de pămint, cele 13 asociaţii intercooperatiste de creş­tere a animalelor din judeţ au rea­dus pină acum in circuitul pro­ducţiei agricole peste 40 de hectare de teren, situat in incinta sectoare­lor zootehnice, in apropierea depo­zitelor de furaje, a silozurilor. Coo­peratorii din Bosanci, bunăoară, au insăminţat cu masă verde 8 ha, cei din Bogdăneşti 5,5 ha, iar la Udeşti, Dolhasca şi Salcea cite 3 ha. CLUJ. Din iniţiativa comitetului judeţean de partid au fost stabilite măsuri concrete care au permis să fie redate circuitului agricol alte terenuri virane din incinta fermelor zootehnice, suprafeţe nefolosite din preajma sediilor unităţilor agricole etc. Pină în prezent au fost însă­­minţate terenuri, aproape cu­ su­prafaţa agricolă a unei cooperative agricole de mărime medie. Consiliile populare comunale şi organizaţiile de partid din Ciţcău, Iclod, Cîmpia Turzii, Luna ş.a. au îndemnat cetăţenii să pună in va­loare fiecare petic de pămint, să cultive curţile cu plante furajere şi legume. In aceste localităţi, cetă­ţenii continuă semănatul şi planta­tul legumelor sub îndemnul ca nici o palmă de pămint să nu fie irosit. ARGEŞ. Marţi, in Judeţul Argeş a fost Insăminţat cu porumb ultimul din cele 49 000 hectare planificate. Au fost identificate şi Însăminţate cu porumb şi plante furajere 507 hectare, terenuri nelucrate pină a­­cum, in preajma construcţiilor zoo­tehnice, în perimetrele sediilor cooperativelor agricole si unităţi­lor agricole de stat, şcolilor şi al­tor instituţii comunale. Acţiunea continuă in Întreg judeţul şi pe alte planuri. Este vorba de o ac­ţiune de mare anvergură, care are drept ţintă sistematizarea perime­­trelor a circa 20 de cooperative, In urma căreia vor fi aduse in cir­cuitul agricol alte zeci de hectare. BUZĂU. Pină In prezent, pe în­treg Judeţul au fost identificat© şi cultivate cu porumb, furaje şi legu­me 160 hectare în perimetrele coo­perativelor agricole, 54 hectare în incinta unor unităţi şcolare, dis­pensare, depozite, cămine culturale şi 128 de hectare in gospodăriile populaţiei. In incinta sectoarelor zootehnice de la Văcărească şi Ca­seta, Zărneşti, Glodeanu-Siliştea, Ulmeni, Smeeni, Măgura, Glodeanu- Sărat au fost aduse In circuitul productiv zeci de hectare care sunt acum cultivate cu porumb şi plante furajere. CORESPONDENŢII NOŞTRI TRANSMIT La întreprinderea agricolă de stat Alexandria, județul Teleorman, în lanurile de porumb erbicidat nu-i nici urmă de buruieni. Acum se execută cu multă atenţie profitul mecanic Noi hanuri turistice pe drumurile bihorene Uniunea judeţeană a coope­rativelor de consum din Bihor a manifestat şi în acest an o preocupare constantă pentru va­lorificarea cit mai eficientă a potenţialului turistic de care dispune judeţul, pentru a crea noi puncte de atracţie pentru turişti sau pentru a le extinde şi moderniza pe cele existente. Turiştii din ţară şi de peste hotare, care poposesc pe fru­moasele meleaguri ale Bihoru­lui, au la dispoziţie condiţii din cele mai bune pentru recreere şi destindere. Recent, pe Dealul Viilor de lingă Oradea, coope­raţia de consum a reamenajat un nou complex comercial. O altă unitate care atrage un mare număr de turişti din ţară şi străinătate este cea amena­jată în Castelul Florilor, situat la 59 km de Oradea, in fru­mosul masiv de conifere de lin­gă renumita fabrică de sticlă Pădurea Neagră. Motelul, cu 82 de locuri, utilat modern şi pre­văzut cu încălzire centrală, cu restaurant şi bar-terasă, oferă vizitatorilor condiţii excelente pentru a-şi petrece clipe de destindere intr-un cadru na­tural de o rară frumuseţe. La 29 km de Oradea, pe mar­ginea şoselei care duce spre Arad, este situat „Hanul pes­carilor“, in imediată apropie­re de cunoscuta întreprindere „Piscicola“ din Cefa, care dis­pune de o suprafaţă de eleştee amenajată de 1 015 ha. In drum spre Cluj, la 67 km de Oradea, turiştii pot poposi la complexul comercial „Piatra Craiului“, care dispune de ca­mere cu 54 locuri, apă caldă, restaurant, grădină de vară, bar-cramă, care, la dorinţa con­sumatorilor, funcţionează cu program prelungit.­­ Dumitru GAŢA corespondentul „Scînteii* ­N INDUSTRIA LOCALĂ BACĂU Produse destinate exportului Datorită utilităţii şi calităţii lor, produsele realizate de între­prinderile de industrie locală din judeţul Bacău au devenit tot mai solicitate pe piaţa externă. In prezent, industria locală bă­căuană livrează pe piaţa exter­nă peste 100 de sortimente din ramurile metal, chimie, lemn, a­­limentară şi sticlărie. Inginerul Corneliu Croitoru, directorul în­treprinderii judeţene de indus­trie locală, ne spunea că, înce­­pind din acest an, unităţile in­dustriale din Bacău, Moineşti, Buhuşi şi municipiul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej livrează pe piaţa externă 26 de noi produse. Amintim, dintre a­­cestea, garniturile de mobilă, împletiturile din răchită, ar­ticole de artizanat. Volumul producţiei ce va fi livrată la ex­port în acest an de către in­dustria locală băcăuană va fi cu 29 la sută mai mare faţă de cea din anul trecut. De aceea, dez­voltarea şi diversificarea conti­nuă a producţiei destinate ex­portului, onorarea în termen a contractelor Încheiate cu parte­nerii externi, realizarea fiecărui produs la un nivel calitativ co­respunzător constituie tot atitea preocupări pentru toţi specialiş­tii şi muncitorii din acest sector. Pentru realizarea de sortimente de înaltă calitate, atît pentru beneficiarii interni, cit şi ex­terni, se acordă o mai mare a­­tenţie profilării şi specializării unor secţii de producţie. Astfel au fost organizate pină acum secţii de mobilă la Bacău, o secţie de împletituri din răchită la Moineşti şi o secţie de prelu­crare a sticlei colorate în mu­nicipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej. In primele patru luni ale acestui an, planul la export a fost depăşit de industria locală băcăuană cu 18 la sută. Gheorghe BALTA corespondentul „Scînteii* SANTEIA - Vineri 1 iunie 1973 FAPTE OPINII PROPUNERI ♦ Montarea unei singure turbine eoliene,­­ un diametru de 10 metri, ar asigura o putere instalată de circa 1 200 KW. Dacă terenul ar permite instalarea a 10 asemenea turbine, atunci s-ar putea construi o centrală eoliană a cărei putere de circa 12 MW ar satisface nevoile de energie electrică ale unui oraş de 90 000 locuitori. Cred că ar fi indicat să se efectueze un studiu amănunţit privind po­sibilităţile de valorificare a potenţialului eolian din ţara noastră. În prezent nefolosit. (Ing. Lorin Cantemir, şef de lucrări la Facultatea de electrotehnică din Iași). ♦ La „Cuptorul de aur" din Bacău ■* vklde®’ *pre­deliciul consumatorilor, un sort de pline mică, gustoasă, la Indemnia omului grăbit. La același cuptor, acum nu se mai vind decit pi­ni­­șoare... cu­ roata carului ! De ce oare ? (Al. Ionescu, str. Oi­tuz nr. 86, Bacău). + Halal călătorie rapidă! **** °°l€t# *car* 1*-am depus la mesageria gării Vatra Dornei, la începutul concediului, n-au ajuns la Vaslui nici pină la Încheierea acestuia ! (Neculai Jalbă, co­muna Avereşti, judeţul Vaslui). ^ Staţia meteorologică din Topliţa • ImpUnic recent 20 de ani de activitate. Situată într-un „pol al frigului” de pe valea Mureşului, ea contribuie la studierea fenomenelor atmosferice şi hi­­drometrice din acest loc de inflnire al munţilor Călimani şi Gurghiu­­lui, unde se înregistrează, iarnă de iarnă, temperaturi extrem de scă­zute. Glie Şandru, Topliţa). ^ Bîlciul şi... poluarea *Int uneori 18 *trinjS legături­i in cartierul Drumul Taberei, pe str. Bistra. Ungi blocul OD î. s-a In­stalat un bilet. Lanţurile, bărcile, trăsurile trase de cal larma care se face produc o mare poluare fonică, tulburând liniştea a peste 1 000 de muncitori ce lucrează în schimbul de noapte şi vor să se odih­nească. (Locatarii celor 252 de apartamente ale blocului DD 2, din str. Bistra nr. 4, Bucureşti). ♦ La 5 km de magistrală I­m­om­muu­lui de acces către magistrala Bucureşti—Piteşti, salariaţii care locu­iesc in satul Mavrodol şi lucrează la întreprinderile apropiate sunt nevoiţi să ocolească kilometri întregi ca să ajungă la locurile de muncă. Ei întreabă fără ocol pe gospodarii judeţului Argeş , cind se deschide iar circulaţia către Găeşti şi Piteşti . (Niţă Marin, satul Ma­vrodol, comuna Răteşti, judeţul Argeş). «$» Au racordat reţeaua... la uluci!­borav* •*ar*n* electricienilor de la I.R.E. Sighetul Marmaţiei care, veniţi prin oc­tombrie 1970 la Strimtura să electrifice comuna, au legat firmele de garduri şi s-au dus. Cum să iasă lumină dintr-un astfel de racord 7 (Prof. Gh. Mintău, comuna Strimtura, judeţul Maramureş).­­ Un tren lung de aproape 1 500 metri alcătui din cele 148 vagoane reparate ireproşabil. In primele 4 luni ale anului, de către colectivul atelierului de zonă C.F.R.-Titu. In acest timp productivitatea muncii a crescut cu 17,8 la sută, iar preţul de cost a scăzut cu 11,3 la sută. La atelierul din Titu treaba merge... ca pe roate. (Gh. I. Muscăloiu, tehnician, secţia L. 10 C.F.R.-Titu). ♦ Delegaţii I.D.E.R., !ncaA€*zâ t“«u p“*TM pomu‘ mul de lumină, nu­ îi sincronizează Întotdeauna deplasării­ la domi­ciliul abonaţilor cu orele când aceştia pot fi găsiţi acasă. Cetăţenii sunt nevoiţi apoi să batiă drumurile pe la casierii, in căutarea avizelor de plată. Ar fi mult mai simplu dacă plata luminii s-ar putea face şi prin unităţile C.E.C. (Eugenia Picioruş, str. Tudor Arghezi nr. 1, Bucu­reşti), în condiţii de igienă mai decit discutate la­ * servesc bere rece şi ciunăciori ,la botul calului* şi în piaţa oraşului Roşiori de Vede. Oare organele locale sanitare nu au datoria să ob­serve că grataragiul, cu aceleaşi mîini, umblă şi la bani şi la dună­­ciori . (Vasile Alexandru, str. Oituz nr. 5, Caracal). + Rolule de pivot şi alte piese de schimb pentru «t°­turisme „Dacia-1 300“ lipsesc de mai multă vreme din unităţii* co­merciale specializate şi „Auto-service“-uri. (Prof. pensionar Petru Lenghel Izanu, str. M. Eminescu nr. 40, Sighetul Marmaţiei). ^ „Estrada tinereţii" “ numeș te nou* forma^‘* «Estici de amatori ce a luat fiinţă la Hirlău In cadrul casei de cultură După ce a prezentat cîteva spectacole In două comune apropiate, „Estrada tinereţii“ se pregăteşte să efectueze un turneu mai lung In nordul Moldovei. (Paul Iancu, Hirlău, judeţul Iaşi). D­­I­T­A -Cluj a scurtat fără nici ° 11011114 traseul autobuzului 18 cu 2 km. Locuitorii cartierului Plopi, dintre care foarte mulţi pă­rinţi care-şi aduceau copiii în parc, renunţă acum la plimbare sa­u fac cros cu tincii in brate. De ce vă faceţi că nu-i vedeţi, tovarăşi din conducerea întreprinderii de transporturi 7 (Gh. Benga, Cluj). Rubrică realizată de Dumitru MINCULESCU Un act fundamental al revoluţiei socialiste (Urmare din pag. I) puteri de către clasa muncitoare şi aliaţii săi şi proclamarea Republi­cii Populare la 30 Decembrie 1947. O importanţă deosebită pentru des­făşurarea cu succes a procesului revoluţionar a avut făurirea, in fe­bruarie 1948, a partidului unic al clasei muncitoare, prin unificarea partidului comunist și a partidului social-democrat. Dispunînd de În­treaga putere politică, avînd drept stat major unic partidul marxist­­leninist, clasa muncitoare putea păși efectiv la opera vastă de reor­ganizare a Întregii economii pe bazele socialismului, la edifica­rea noii orînduiri in România. Este semnificativ că, analizînd stadiul de dezvoltare, situaţia politică şi eco­nomică a ţării, Congresul de unifi­care din februarie 1948 aprecia în Rezoluţia adoptată că „se creează condiţiile favorabile lichidării ori­căror forme de exploatare şi făuririi bazelor orînduirii socialiste in ţara noastră“... „pentru organizarea pla­nificată a economiei noastre". Actul naţionalizării a fost înfăp­tuit pe baza unui plan de acţiune minuţios elaborat de P.C.R., păs­­trîndu-se pe tot parcursul operaţi­unii un desăvîrşit secret pentru a se evita ca patronii să aducă pre­judicii Întreprinderilor naţionaliza­te. Pentru aducerea la Îndeplinire a acestui plan s-au format în toate judeţele comisii de naţionalizare. Pe plan local, conducerea acţiunilor de naţionalizare revenea birourilor comitetelor judeţene de partid. In zilele de 10—11 iunie a avut loc plenara C.C. al P.C.R. care a adoptat hotărîrea cu privire la na­ţionalizare, iar pentru ziua de 11 iu­nie a fost convocată Marea Adu­nare Naţională. In dimineaţa acele­iaşi zile, la ordinul guvernului au intrat în acţiune echipele de mun­citori care rămăseseră mobilizate din cursul nopţii, in întreprinderi pentru a asigura paza patrimoniu­lui acestora. Cind patronii au venit dimineaţa in fabrici, au găsit bi­rourile ocupate, nerăminindu-le altceva de făcut decit să predea cheile. Votul unanim al Marii Adu­nări Naţionale din ziua de 11 iunie a conferit naţionalizării putere de lege. întreaga operaţiune de prelu­are a întreprinderilor s-a desfăşu­rat în cea mai perfectă ordine, con­stituind un strălucit examen al ca­pacităţii politice şi organizatorice a clasei muncitoare, în frunte cu partidul ei comunist. „Situaţia creată in urma transformărilor pe­trecute — se arăta in expunerea de motive a legii — impune o schimbare structurală in do­meniul economiei naţionale, pen­tru a putea pune toate for­ţele productive ale ţării în sluj­ba ridicării nivelului politic, eco­nomic şi cultural al poporului nos­tru. Această schimbare structurală este trecerea în mâinile statului, ca bun comun al poporului, a celei mai importante părţi din mijloa­cele de producţie“. Ca urmare a naţionalizării au fost trecute în proprietatea statului principalele întreprinderi indivi­duale, societăţile de orice fel şi asociaţiile particulare industriale, bancare, miniere, de asigurări şi de transport şi telecomunicaţii — în total 8 894 de întreprinderi, dintre care 3 560 de interes local. După zeci şi zeci de ani de exploatare, asuprire, umilinţă, impuse de dom­nia burgheziei, clasa muncitoare îşi vedea împlinit idealul scump al eli­berării de exploatare şi „expro­prierii expropriatorilor“ — ideal pentru care a dus, de-a lungul vre­mii, atitea bătălii de clasă şi a dat atitea jertfe. Sunt greu de descris bucuria, en­tuziasmul pe care acest act revo­luţionar le-a produs in rindurile oamenilor muncii. Sentimentele muncitorilor şi-au găsit o vie ex­presie în mitingurile şi manifestă­rile sărbătoreşti de masă, în nenu­măratele moţiuni şi telegrame adre­sate C.C. al P.C.R. „Întreprinde­rea aceasta, în care atita amar de vreme au huzurit capitaliştii străini — spunea la mitingul de la rafinăria „Astra“ muncitorul strun­gar numit director al rafină­riei — este acum a noastră. De a­­cum, noi, muncitorii, o conducem, noi o gospodărim, noi o înfrumu­seţăm, noi o îmbogăţim. Ciştigul fabricilor noastre nu mai intră in buzunarul cămătarilor, ci in viste­ria statului. Şi acest ciştig se va întoarce la noi sub formă de fa­brici mai multe, de şcoli, de spi­tale, de mărfuri mai multe“. „A­­cum, cind fabricile nu mai sunt ale capitaliştilor — spunea o munci­toare la mitingul de la Întreprin­derea M.E.T.A. — vom munci din toate puterile noastre pentru a îm­bunătăţi viaţa întregii muncito­rimi". „De acum ştim — adăuga o altă muncitoare din aceeaşi între­prindere — că tot ceea ce facem noi in fabrici, uzine e al nostru, al întregului popor, noi beneficiem şi de aceea trebuie si muncim cu r­vnă pentru mărirea producţiei şi pentru că clica de profitori a dis­părut Aceste convingeri ale muncitori­lor aveau să se dovedească pe de­plin îndreptăţite, găsindu-şi confir­marea in faptele vieţii, în tot ceea ce s-a realizat In anii construcţiei socialiste. In perspectiva sfertului de veac ce a trecut de la Istorica zi de 11 iunie 1948, naţionalizarea apare ca un act hotărîtor, la a că­rei temelie s-au putut realiza rit­murile fără precedent de dezvol­tare a industriei şi a întregii eco­nomii, generalizarea relaţiilor so­cialiste, victoria deplină a socialis­mului, creşterea continuă a nivelu­lui de trai al celor ce muncesc, ri­dicarea Întregii naţiuni la o viaţă tot mai civilizată. CE AU ÎNSEMNAT 25 DE ANI DE INDUSTRIE SOCIALISTĂ Metalurgia feroasă Dinamica producţiei globale Locuri de muncă Dacă luăm ca baza anul 1938, ea a La doi ani de la naţionalizare, un reprezentat în 1950 ■=* 34 500 1948 = 121 la sută In primii doi ani ai actualului cincinal 1971 — 2 400 la sută 1971 = 81 100 1972 = 2 700 la sută 1972 = 82 500 Pentru acest an, între altele, se prevede realizarea unei producţii de oţel de 8 milioane tone, cu 175 000 de tone mai mult faţă de nivelul stabilit iniţial în planul cincinal şi cu peste 600 000 tone mai mult faţă de realizările din anul trecut. La Uzina de maşini agricole Craiova se asimilează noi produse Modernizarea şi asimilarea de produse noi, competitive, consti­tuie una din principalele preo­cupări ale colectivului de mun­că de la Uzina de maşini agri­cole Craiova. In anul care a trecut au fost asimilate 10 noi tipuri de maşini agricole. Iar in planul tehnic pe anul în curs vor intra in producţie de serie alte 16. Dintre produsele asimilate şi introduse în fabricaţia de serie amintim maşina de Împrăştiat Îngrăşăminte chimice prin cen­trifugare, tăvălugul inelar, se­mănătoarea universală purtată nr. 21, plugul cu 4 discuri şi al­tele, care au trecut cu bine exa­menul şi fac acum parte din zestrea tehnică a unităţilor a­­gricole de stat şi a staţiunilor de mecanizare a agriculturii. Parte din acestea au fost solici­tate şi livrate in mari cantităţi şi la export, in ţări ca R.F. Germania, Guineea, Chile şi altele. Unul din produsele cele mai noi asimilate şi cu care colec­tivul uzinei se mindreşte este remorca basculantă agricolă tip 1 (R.B.A.—1). Acest tip de remorcă, deşi are aceeaşi gre­utate cu cea obişnuită, are o capacitate de încărcare de 6 tone, cu 2 tone mai mare decit tipul de remorcă fabricat in prezent. Fiind echipată cu cau­ciucuri de joasă presiune, noua remorcă poate fi folosită pe te­renuri desfundate şi necesită o forţă de tracţiune mai mică. Nistor TUICU corespondentul „Scînteii*

Next