Scînteia, iunie 1973 (Anul 42, nr. 9526-9555)
1973-06-01 / nr. 9526
I [faptul] i DIVERS[ I Trei ore I I pentru o viaţă , Ora 16. Apel Ia staţia centrală * Aviasan. Direcţia sanitară a ju- I (Jeţului Buzău solicită un di cop- I • terț pentru transportarea profe- I soraiul Dumitru Po® ea, din Ne- • • I hoiu, accidentat grav. ■ I Ora 16,15. In ciuda vremii vi- I • trege, un elicopter, pilotat de Marcel Grigorescu, zboară spre I locul indicat. I Ora 17. Modificare pe traseu. I Datorită unei furtuni, trebuie ■ ocolit Buzăul. I I Ora 18,15. Decolare din Ne- | •hoiu spre Bucureşti. Zborul solicită pilotului o nouă probă de I măiestrie, mai exact, zbor la I mică Înălţime Întrucât pacientul nu suportă altitudinea şi lipsa de oxigen. • Ora 19,10. Aterizare la Bă- l ■ neasa. De aici, pacientul este , transportat de urgenţă la spi- I I talul „Gh. Marinescu“. După zile şi nopţi de Îngrijire | I atentă, ieri, la ora 17, pacientul se afla in afară de orice pericol. I • Să mai adăugăm oare că | I aceste zile şi nopţi Includ trei ore de măiestrie aviatică, pentru | I o viaţă de om 7 | I Unde ne sunt | [ adresanţii ? „Am trimis ette o telegramă * de felicitare la doi nepoţi din I Alba Iulia, cu prilejul absolvi- I rii liceului din localitate - ne I scrie Atanasie Popa, din Tirgu- • I Mureş. Amindoi locuiesc în Alba I ■ Iulia, pe strada 9 Martie, nr. 74. I Dar nici a doua zi, nici in zilele următoare, telegramele n-au so- I si la destinaţie. Să se fi schim- I bat, intre timp, adresa indi- I cată in telegrame 7 Nici vorbă ! ■ I După insistenţe, oficianta de I ■ serviciu din Tirgu-Mureş m-a I chemat la telefon şi mi-a spus : „Regretăm, adresanţii dv. tint I necunoscuţi". Fantastic I Şi I cind te gindeşti că tatăl citito- I rului nostru, in afară de faptul • ■ că locuieşte tot pe strada indi- I I cată in telegrame, a fost, pină de curind, cind a ieşit la pen- I sie, lucrător la... P.T.T.R. I I Lustre mai puţin ilustre ' • Deşi solicitate de cumpără- I 3 tori, lustrele din fier forjat e- existente (lin belşug in magazlinele de Specialitate dki Rîmni- I I en-Vilcea nu se vînd. Şi nu se vind, pentru simplul motiv că nu pot fi folosite. Şi nu pot fi I I folosite, pentru că producătorul I — cooperativa „Tehnometalica“ I din Bucureşti — le-a livrat fă ■ ră rozete pentru prinderea aba- I jurului. Controlorii de calitate I I au lucrat oare pe întuneric 7 . Probabil. Altminteri, făceau... I I lumină în povestea acestor lus- I tre mai puţin ilustre. ■ Cu sânţul la... tribunal I Pare de necrezut şi, totuşi, l , dosarul cu nr. 356/1971, înregis- jt trat la judecătoria din oraşul Ineu, stă mărturie că un şanţ, I ca oricare şanţ dintr-un sat I oarecare, poate face obiectul u- I I nul amplu şi contradictoriu pro- • I ces. Un şanţ pentru scurgerea a- I • pelor, pe care Constantin Rusu, din comuna Hălmagiu, judeţul I Arad, l-a săpat către fintina ve- I ' cinului său, lăsindu-l pe acesta I fără apă bună de băut. După I aprige dezbateri, C.R. a fost o ■ o bligat de instanţă să astupe I I şanţul. Nu după mult timp s-a prezentat la faţa locului şi un I executor judecătoresc. A inche- I ■ iat şi un proces verbal cu nr. I I 386/1971. A încheiat, a plecat, ■ I dar şanţul tot nu s-a astupat. I De doi ani de zile păgubaşul ■ umblă peste tot cu sentința-n buzunar. Urmează un nou... | | dosar 7 ] PAGINA 2 I 2240 I de ani! După ce directorul a strigat catalogul primei promoţii de I absolvenţi ai fostei şcoli de co- Immerţ superior din Tirgu-Jiu, cu I I prilejul emoţionantei lor întilniri, după 40 de ani, şeful promoţiei I a făcut un calcul : 56x40 — 2240. I . Cifra 2240 reprezintă anii de I muncă efectuaţi pină acum de I prima promoţie a şcolii din I ■ Tirgu-Jiu. Pornind de la aceeaşi I I bază de calcul, tot şeful promo- ■ ţiei, uitîndu-se la foştii colegi, I I lucă in vigoare, a preliminat că , Îşi următoarea intllnire promoţia va fi aproape de anul de man- I că... 3 000 ! O nouă cale | I lactee ? ! De cind e lumea lume se cu- * noaşte o singură cale lactee. I Şi, totuşi, ieri, intre orele 15,30 I şi 16,00, a mai apărut una pe şoseaua Bucureşti—Afumaţi. Ne- aşteptatul eveniment s-a dato- I rai autobasculantei de mare capacitate cu nr. 31—B—6 023 (şi, bineînţeles, şoferului ei), I care transporta lapte spre Capi- I tată. Spre — şi nu în — pen- I tru că o bună parte din şoseaua • respectivă se transformase in- I tr-o veritabilă cale ...a laptelui. | Pină către lacul Tei, unde i s-a pierdut urma. Pină la urmă, tot | i se va da de... urmă ! | Rubrică redactată da ■ Petre POPA Gheorghe DAVID fi corespondenţii „Scînteii^!j Porumb şi furaje-pe toate suprafeţele pină acum necultivate In întreaga ţară, lucrătorii ogoarelor depun In aceste zile eforturi deosebite pentru terminarea însămînţărilor şi întreţinerea culturilor. Concomitent se desfăşoară o vastă acţiune, de larg Interes naţional, pentru identificarea şi Insămînţarea tuturor terenurilor propice obţinerii de producţii vegetale, necultivate pină acum. Despre această acţiune corespondenţii noştri transmit din Judeţele DOLJ. Paralel cu lucrările de Întreţinere a culturilor, în aceste zile se acordă o importanţă deosebită însămînţării tuturor terenurilor, acţiunilor de gospodărire cit mai eficientă a pămintului. Printre unităţile care au dovedit o preocupare deosebită în acest sens se remarcă cele 4 cooperative agricole de producţie din comuna Poiana Mare. Numai prin folosirea raţională a terenurilor de pe lingă construcţiile zootehnice şi gospodăreşti au fost însămânţate cu porumb boabe, porumb siloz şi plante furajere 39 de hectare. La fel au procedat şi ţăranii cooperatori din Ghidici şi Teslui. Prin asemenea acţiuni, în judeţ au fost identificate şi însăminţate în această primăvară cu porumb şi plante furajere 1 749 ha teren, în mare parte, nefolosit pină acum. BOTOŞANI. — O cercetare minuţioasă a terenurilor de care dispune comuna noastră — Stăuceni — ne spune tovarăşa Natalia Ştefănescu, primar şi secretar al comitetului comunal de partid, a evidenţiat că importante suprafeţe de pământ rămâneau necultivate. Acestea erau situate în jurul construcţiilor zootehnice, la sediul cooperativei agricole, la brigăzile 2 şi 3 din satul Tocileni, la şcoala generală. De asemenea, au existat o serie de drumuri inutile. Adunînd palmă cu palmă de pămint am reuşit să redăm astfel in circuitul agricol Încă 6 hectare de teren, pe care le-am însămânţat cu porumb pentru boabe şi culturi furajere. Asemenea măsuri de redare In circuitul agricol e fiecărei porţiuni de pămint s-au luat şi in localităţile Tudora, Onega, Pădureni, Mihăluşeni, Hilişeu şi altele. In judeţ, de pe 540 hectare se vor obţine, pentru prima oară anul acesta, producţii de porumb, legume, planta furajere etc. MEHEDINŢI. Pină acum In judeţ au fost identificate 915 ha de teren. Această „rezervă“ se află în perimetrul sediilor administrative ale unităţilor agricole de stat şi cooperatiste, in cadrul secţiilor de mecanizare şi sectoarelor zootehnice, la care se adaugă capetele de tarlale, drumurile inutile de hotar. Din această suprafaţă mai bine de 720 ha au şi fost insăminţate cu porumb pentru boabe şi culturi furajere, SUCEAVA. Ca urmare a măsurilor luate de biroul comitetului judeţean de partid, organele agricole au identificat o suprafaţă de 100 ha, care a fost insămintată in special cu plante furajere. Interesate in valorificarea fiecărei palme de pămint, cele 13 asociaţii intercooperatiste de creştere a animalelor din judeţ au readus pină acum in circuitul producţiei agricole peste 40 de hectare de teren, situat in incinta sectoarelor zootehnice, in apropierea depozitelor de furaje, a silozurilor. Cooperatorii din Bosanci, bunăoară, au insăminţat cu masă verde 8 ha, cei din Bogdăneşti 5,5 ha, iar la Udeşti, Dolhasca şi Salcea cite 3 ha. CLUJ. Din iniţiativa comitetului judeţean de partid au fost stabilite măsuri concrete care au permis să fie redate circuitului agricol alte terenuri virane din incinta fermelor zootehnice, suprafeţe nefolosite din preajma sediilor unităţilor agricole etc. Pină în prezent au fost însăminţate terenuri, aproape cu suprafaţa agricolă a unei cooperative agricole de mărime medie. Consiliile populare comunale şi organizaţiile de partid din Ciţcău, Iclod, Cîmpia Turzii, Luna ş.a. au îndemnat cetăţenii să pună in valoare fiecare petic de pămint, să cultive curţile cu plante furajere şi legume. In aceste localităţi, cetăţenii continuă semănatul şi plantatul legumelor sub îndemnul ca nici o palmă de pămint să nu fie irosit. ARGEŞ. Marţi, in Judeţul Argeş a fost Insăminţat cu porumb ultimul din cele 49 000 hectare planificate. Au fost identificate şi Însăminţate cu porumb şi plante furajere 507 hectare, terenuri nelucrate pină acum, in preajma construcţiilor zootehnice, în perimetrele sediilor cooperativelor agricole si unităţilor agricole de stat, şcolilor şi altor instituţii comunale. Acţiunea continuă in Întreg judeţul şi pe alte planuri. Este vorba de o acţiune de mare anvergură, care are drept ţintă sistematizarea perimetrelor a circa 20 de cooperative, In urma căreia vor fi aduse in circuitul agricol alte zeci de hectare. BUZĂU. Pină In prezent, pe întreg Judeţul au fost identificat© şi cultivate cu porumb, furaje şi legume 160 hectare în perimetrele cooperativelor agricole, 54 hectare în incinta unor unităţi şcolare, dispensare, depozite, cămine culturale şi 128 de hectare in gospodăriile populaţiei. In incinta sectoarelor zootehnice de la Văcărească şi Caseta, Zărneşti, Glodeanu-Siliştea, Ulmeni, Smeeni, Măgura, Glodeanu- Sărat au fost aduse In circuitul productiv zeci de hectare care sunt acum cultivate cu porumb şi plante furajere. CORESPONDENŢII NOŞTRI TRANSMIT La întreprinderea agricolă de stat Alexandria, județul Teleorman, în lanurile de porumb erbicidat nu-i nici urmă de buruieni. Acum se execută cu multă atenţie profitul mecanic Noi hanuri turistice pe drumurile bihorene Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum din Bihor a manifestat şi în acest an o preocupare constantă pentru valorificarea cit mai eficientă a potenţialului turistic de care dispune judeţul, pentru a crea noi puncte de atracţie pentru turişti sau pentru a le extinde şi moderniza pe cele existente. Turiştii din ţară şi de peste hotare, care poposesc pe frumoasele meleaguri ale Bihorului, au la dispoziţie condiţii din cele mai bune pentru recreere şi destindere. Recent, pe Dealul Viilor de lingă Oradea, cooperaţia de consum a reamenajat un nou complex comercial. O altă unitate care atrage un mare număr de turişti din ţară şi străinătate este cea amenajată în Castelul Florilor, situat la 59 km de Oradea, in frumosul masiv de conifere de lingă renumita fabrică de sticlă Pădurea Neagră. Motelul, cu 82 de locuri, utilat modern şi prevăzut cu încălzire centrală, cu restaurant şi bar-terasă, oferă vizitatorilor condiţii excelente pentru a-şi petrece clipe de destindere intr-un cadru natural de o rară frumuseţe. La 29 km de Oradea, pe marginea şoselei care duce spre Arad, este situat „Hanul pescarilor“, in imediată apropiere de cunoscuta întreprindere „Piscicola“ din Cefa, care dispune de o suprafaţă de eleştee amenajată de 1 015 ha. In drum spre Cluj, la 67 km de Oradea, turiştii pot poposi la complexul comercial „Piatra Craiului“, care dispune de camere cu 54 locuri, apă caldă, restaurant, grădină de vară, bar-cramă, care, la dorinţa consumatorilor, funcţionează cu program prelungit. Dumitru GAŢA corespondentul „Scînteii* N INDUSTRIA LOCALĂ BACĂU Produse destinate exportului Datorită utilităţii şi calităţii lor, produsele realizate de întreprinderile de industrie locală din judeţul Bacău au devenit tot mai solicitate pe piaţa externă. In prezent, industria locală băcăuană livrează pe piaţa externă peste 100 de sortimente din ramurile metal, chimie, lemn, alimentară şi sticlărie. Inginerul Corneliu Croitoru, directorul întreprinderii judeţene de industrie locală, ne spunea că, începind din acest an, unităţile industriale din Bacău, Moineşti, Buhuşi şi municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej livrează pe piaţa externă 26 de noi produse. Amintim, dintre acestea, garniturile de mobilă, împletiturile din răchită, articole de artizanat. Volumul producţiei ce va fi livrată la export în acest an de către industria locală băcăuană va fi cu 29 la sută mai mare faţă de cea din anul trecut. De aceea, dezvoltarea şi diversificarea continuă a producţiei destinate exportului, onorarea în termen a contractelor Încheiate cu partenerii externi, realizarea fiecărui produs la un nivel calitativ corespunzător constituie tot atitea preocupări pentru toţi specialiştii şi muncitorii din acest sector. Pentru realizarea de sortimente de înaltă calitate, atît pentru beneficiarii interni, cit şi externi, se acordă o mai mare atenţie profilării şi specializării unor secţii de producţie. Astfel au fost organizate pină acum secţii de mobilă la Bacău, o secţie de împletituri din răchită la Moineşti şi o secţie de prelucrare a sticlei colorate în municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej. In primele patru luni ale acestui an, planul la export a fost depăşit de industria locală băcăuană cu 18 la sută. Gheorghe BALTA corespondentul „Scînteii* SANTEIA - Vineri 1 iunie 1973 FAPTE OPINII PROPUNERI ♦ Montarea unei singure turbine eoliene, un diametru de 10 metri, ar asigura o putere instalată de circa 1 200 KW. Dacă terenul ar permite instalarea a 10 asemenea turbine, atunci s-ar putea construi o centrală eoliană a cărei putere de circa 12 MW ar satisface nevoile de energie electrică ale unui oraş de 90 000 locuitori. Cred că ar fi indicat să se efectueze un studiu amănunţit privind posibilităţile de valorificare a potenţialului eolian din ţara noastră. În prezent nefolosit. (Ing. Lorin Cantemir, şef de lucrări la Facultatea de electrotehnică din Iași). ♦ La „Cuptorul de aur" din Bacău ■* vklde®’ *predeliciul consumatorilor, un sort de pline mică, gustoasă, la Indemnia omului grăbit. La același cuptor, acum nu se mai vind decit pinișoare... cu roata carului ! De ce oare ? (Al. Ionescu, str. Oituz nr. 86, Bacău). + Halal călătorie rapidă! **** °°l€t# *car* 1*-am depus la mesageria gării Vatra Dornei, la începutul concediului, n-au ajuns la Vaslui nici pină la Încheierea acestuia ! (Neculai Jalbă, comuna Avereşti, judeţul Vaslui). ^ Staţia meteorologică din Topliţa • ImpUnic recent 20 de ani de activitate. Situată într-un „pol al frigului” de pe valea Mureşului, ea contribuie la studierea fenomenelor atmosferice şi hidrometrice din acest loc de inflnire al munţilor Călimani şi Gurghiului, unde se înregistrează, iarnă de iarnă, temperaturi extrem de scăzute. Glie Şandru, Topliţa). ^ Bîlciul şi... poluarea *Int uneori 18 *trinjS legăturii in cartierul Drumul Taberei, pe str. Bistra. Ungi blocul OD î. s-a Instalat un bilet. Lanţurile, bărcile, trăsurile trase de cal larma care se face produc o mare poluare fonică, tulburând liniştea a peste 1 000 de muncitori ce lucrează în schimbul de noapte şi vor să se odihnească. (Locatarii celor 252 de apartamente ale blocului DD 2, din str. Bistra nr. 4, Bucureşti). ♦ La 5 km de magistrală Imommuului de acces către magistrala Bucureşti—Piteşti, salariaţii care locuiesc in satul Mavrodol şi lucrează la întreprinderile apropiate sunt nevoiţi să ocolească kilometri întregi ca să ajungă la locurile de muncă. Ei întreabă fără ocol pe gospodarii judeţului Argeş , cind se deschide iar circulaţia către Găeşti şi Piteşti . (Niţă Marin, satul Mavrodol, comuna Răteşti, judeţul Argeş). «$» Au racordat reţeaua... la uluci!borav* •*ar*n* electricienilor de la I.R.E. Sighetul Marmaţiei care, veniţi prin octombrie 1970 la Strimtura să electrifice comuna, au legat firmele de garduri şi s-au dus. Cum să iasă lumină dintr-un astfel de racord 7 (Prof. Gh. Mintău, comuna Strimtura, judeţul Maramureş). Un tren lung de aproape 1 500 metri alcătui din cele 148 vagoane reparate ireproşabil. In primele 4 luni ale anului, de către colectivul atelierului de zonă C.F.R.-Titu. In acest timp productivitatea muncii a crescut cu 17,8 la sută, iar preţul de cost a scăzut cu 11,3 la sută. La atelierul din Titu treaba merge... ca pe roate. (Gh. I. Muscăloiu, tehnician, secţia L. 10 C.F.R.-Titu). ♦ Delegaţii I.D.E.R., !ncaA€*zâ t“«u p“*TM pomu‘ mul de lumină, nu îi sincronizează Întotdeauna deplasării la domiciliul abonaţilor cu orele când aceştia pot fi găsiţi acasă. Cetăţenii sunt nevoiţi apoi să batiă drumurile pe la casierii, in căutarea avizelor de plată. Ar fi mult mai simplu dacă plata luminii s-ar putea face şi prin unităţile C.E.C. (Eugenia Picioruş, str. Tudor Arghezi nr. 1, Bucureşti), în condiţii de igienă mai decit discutate la * servesc bere rece şi ciunăciori ,la botul calului* şi în piaţa oraşului Roşiori de Vede. Oare organele locale sanitare nu au datoria să observe că grataragiul, cu aceleaşi mîini, umblă şi la bani şi la dunăciori . (Vasile Alexandru, str. Oituz nr. 5, Caracal). + Rolule de pivot şi alte piese de schimb pentru «t°turisme „Dacia-1 300“ lipsesc de mai multă vreme din unităţii* comerciale specializate şi „Auto-service“-uri. (Prof. pensionar Petru Lenghel Izanu, str. M. Eminescu nr. 40, Sighetul Marmaţiei). ^ „Estrada tinereţii" “ numeș te nou* forma^‘* «Estici de amatori ce a luat fiinţă la Hirlău In cadrul casei de cultură După ce a prezentat cîteva spectacole In două comune apropiate, „Estrada tinereţii“ se pregăteşte să efectueze un turneu mai lung In nordul Moldovei. (Paul Iancu, Hirlău, judeţul Iaşi). DITA -Cluj a scurtat fără nici ° 11011114 traseul autobuzului 18 cu 2 km. Locuitorii cartierului Plopi, dintre care foarte mulţi părinţi care-şi aduceau copiii în parc, renunţă acum la plimbare sau fac cros cu tincii in brate. De ce vă faceţi că nu-i vedeţi, tovarăşi din conducerea întreprinderii de transporturi 7 (Gh. Benga, Cluj). Rubrică realizată de Dumitru MINCULESCU Un act fundamental al revoluţiei socialiste (Urmare din pag. I) puteri de către clasa muncitoare şi aliaţii săi şi proclamarea Republicii Populare la 30 Decembrie 1947. O importanţă deosebită pentru desfăşurarea cu succes a procesului revoluţionar a avut făurirea, in februarie 1948, a partidului unic al clasei muncitoare, prin unificarea partidului comunist și a partidului social-democrat. Dispunînd de Întreaga putere politică, avînd drept stat major unic partidul marxistleninist, clasa muncitoare putea păși efectiv la opera vastă de reorganizare a Întregii economii pe bazele socialismului, la edificarea noii orînduiri in România. Este semnificativ că, analizînd stadiul de dezvoltare, situaţia politică şi economică a ţării, Congresul de unificare din februarie 1948 aprecia în Rezoluţia adoptată că „se creează condiţiile favorabile lichidării oricăror forme de exploatare şi făuririi bazelor orînduirii socialiste in ţara noastră“... „pentru organizarea planificată a economiei noastre". Actul naţionalizării a fost înfăptuit pe baza unui plan de acţiune minuţios elaborat de P.C.R., păstrîndu-se pe tot parcursul operaţiunii un desăvîrşit secret pentru a se evita ca patronii să aducă prejudicii Întreprinderilor naţionalizate. Pentru aducerea la Îndeplinire a acestui plan s-au format în toate judeţele comisii de naţionalizare. Pe plan local, conducerea acţiunilor de naţionalizare revenea birourilor comitetelor judeţene de partid. In zilele de 10—11 iunie a avut loc plenara C.C. al P.C.R. care a adoptat hotărîrea cu privire la naţionalizare, iar pentru ziua de 11 iunie a fost convocată Marea Adunare Naţională. In dimineaţa aceleiaşi zile, la ordinul guvernului au intrat în acţiune echipele de muncitori care rămăseseră mobilizate din cursul nopţii, in întreprinderi pentru a asigura paza patrimoniului acestora. Cind patronii au venit dimineaţa in fabrici, au găsit birourile ocupate, nerăminindu-le altceva de făcut decit să predea cheile. Votul unanim al Marii Adunări Naţionale din ziua de 11 iunie a conferit naţionalizării putere de lege. întreaga operaţiune de preluare a întreprinderilor s-a desfăşurat în cea mai perfectă ordine, constituind un strălucit examen al capacităţii politice şi organizatorice a clasei muncitoare, în frunte cu partidul ei comunist. „Situaţia creată in urma transformărilor petrecute — se arăta in expunerea de motive a legii — impune o schimbare structurală in domeniul economiei naţionale, pentru a putea pune toate forţele productive ale ţării în slujba ridicării nivelului politic, economic şi cultural al poporului nostru. Această schimbare structurală este trecerea în mâinile statului, ca bun comun al poporului, a celei mai importante părţi din mijloacele de producţie“. Ca urmare a naţionalizării au fost trecute în proprietatea statului principalele întreprinderi individuale, societăţile de orice fel şi asociaţiile particulare industriale, bancare, miniere, de asigurări şi de transport şi telecomunicaţii — în total 8 894 de întreprinderi, dintre care 3 560 de interes local. După zeci şi zeci de ani de exploatare, asuprire, umilinţă, impuse de domnia burgheziei, clasa muncitoare îşi vedea împlinit idealul scump al eliberării de exploatare şi „exproprierii expropriatorilor“ — ideal pentru care a dus, de-a lungul vremii, atitea bătălii de clasă şi a dat atitea jertfe. Sunt greu de descris bucuria, entuziasmul pe care acest act revoluţionar le-a produs in rindurile oamenilor muncii. Sentimentele muncitorilor şi-au găsit o vie expresie în mitingurile şi manifestările sărbătoreşti de masă, în nenumăratele moţiuni şi telegrame adresate C.C. al P.C.R. „Întreprinderea aceasta, în care atita amar de vreme au huzurit capitaliştii străini — spunea la mitingul de la rafinăria „Astra“ muncitorul strungar numit director al rafinăriei — este acum a noastră. De acum, noi, muncitorii, o conducem, noi o gospodărim, noi o înfrumuseţăm, noi o îmbogăţim. Ciştigul fabricilor noastre nu mai intră in buzunarul cămătarilor, ci in visteria statului. Şi acest ciştig se va întoarce la noi sub formă de fabrici mai multe, de şcoli, de spitale, de mărfuri mai multe“. „Acum, cind fabricile nu mai sunt ale capitaliştilor — spunea o muncitoare la mitingul de la Întreprinderea M.E.T.A. — vom munci din toate puterile noastre pentru a îmbunătăţi viaţa întregii muncitorimi". „De acum ştim — adăuga o altă muncitoare din aceeaşi întreprindere — că tot ceea ce facem noi in fabrici, uzine e al nostru, al întregului popor, noi beneficiem şi de aceea trebuie si muncim cu rvnă pentru mărirea producţiei şi pentru că clica de profitori a dispărut Aceste convingeri ale muncitorilor aveau să se dovedească pe deplin îndreptăţite, găsindu-şi confirmarea in faptele vieţii, în tot ceea ce s-a realizat In anii construcţiei socialiste. In perspectiva sfertului de veac ce a trecut de la Istorica zi de 11 iunie 1948, naţionalizarea apare ca un act hotărîtor, la a cărei temelie s-au putut realiza ritmurile fără precedent de dezvoltare a industriei şi a întregii economii, generalizarea relaţiilor socialiste, victoria deplină a socialismului, creşterea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc, ridicarea Întregii naţiuni la o viaţă tot mai civilizată. CE AU ÎNSEMNAT 25 DE ANI DE INDUSTRIE SOCIALISTĂ Metalurgia feroasă Dinamica producţiei globale Locuri de muncă Dacă luăm ca baza anul 1938, ea a La doi ani de la naţionalizare, un reprezentat în 1950 ■=* 34 500 1948 = 121 la sută In primii doi ani ai actualului cincinal 1971 — 2 400 la sută 1971 = 81 100 1972 = 2 700 la sută 1972 = 82 500 Pentru acest an, între altele, se prevede realizarea unei producţii de oţel de 8 milioane tone, cu 175 000 de tone mai mult faţă de nivelul stabilit iniţial în planul cincinal şi cu peste 600 000 tone mai mult faţă de realizările din anul trecut. La Uzina de maşini agricole Craiova se asimilează noi produse Modernizarea şi asimilarea de produse noi, competitive, constituie una din principalele preocupări ale colectivului de muncă de la Uzina de maşini agricole Craiova. In anul care a trecut au fost asimilate 10 noi tipuri de maşini agricole. Iar in planul tehnic pe anul în curs vor intra in producţie de serie alte 16. Dintre produsele asimilate şi introduse în fabricaţia de serie amintim maşina de Împrăştiat Îngrăşăminte chimice prin centrifugare, tăvălugul inelar, semănătoarea universală purtată nr. 21, plugul cu 4 discuri şi altele, care au trecut cu bine examenul şi fac acum parte din zestrea tehnică a unităţilor agricole de stat şi a staţiunilor de mecanizare a agriculturii. Parte din acestea au fost solicitate şi livrate in mari cantităţi şi la export, in ţări ca R.F. Germania, Guineea, Chile şi altele. Unul din produsele cele mai noi asimilate şi cu care colectivul uzinei se mindreşte este remorca basculantă agricolă tip 1 (R.B.A.—1). Acest tip de remorcă, deşi are aceeaşi greutate cu cea obişnuită, are o capacitate de încărcare de 6 tone, cu 2 tone mai mare decit tipul de remorcă fabricat in prezent. Fiind echipată cu cauciucuri de joasă presiune, noua remorcă poate fi folosită pe terenuri desfundate şi necesită o forţă de tracţiune mai mică. Nistor TUICU corespondentul „Scînteii*