Scînteia, iunie 1973 (Anul 42, nr. 9526-9555)
1973-06-08 / nr. 9533
PLANUL-îndeplinit ritmic, integral şi la toate sortimentele! • DUPĂ 5 LUNI, RITMUL DE CREŞTERE IN INDUSTRIE: 14,9 LA SUTĂ • IMPORTANTE DEPĂŞIRI LA PRODUSELE ESENŢIALE • ŞI, TOTUŞI, IMPORTANTE REZERVE DE SPORIRE A PRODUCŢIEI ŞI EFICIENŢEI ECONOMICE IŞI AŞTEAPTĂ VALORIFICAREA Sintezele statistice, după primele cinci luni din 1973, vorbesc, în graiul sec şi totuşi elocvent al cifrelor, despre munca rodnică, avîntată a oamenilor muncii din fabrici şi uzine, consacrată realizării optime a planului pe anul în curs, premisă esenţială a devansării cincinalului. Astfel, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, producţia globală industrială este acum cu 14,9 la sută mai mare — expresie a ritmului înalt şi dinamismului producţiei. Dar nu numai la indicatorii valorici, ci şi la cei fizici rezultatele sunt remarcabile. Cerinţele principale ale economiei au fost satisfăcute integral şi chiar întrecute, la marea majoritate a produselor industriale. Aceasta este situaţia la fontă, oţel, aluminiu, motoare electrice, mijloace de automatizare, maşini şi utilaje tehnologice, rulmenţi, cauciuc sintetic, anvelope, fire şi fibre artificiale, bunuri de consum, la zeci şi zeci de produse principale la care prevederile planului au fost depășite substanţial. Datorită depăşirii planului pe luna mai au fost recuperate integral restantele existente la sfîrșitul lunii aprilie la asemenea produse esenţiale pentru economie ca tabla mijlocie şi groasă, tractoare, locomotive Diesel electrice de 2 100 CP si 2 500 CP, locomotive Diesel hidraulice de 1250 CP, sortimente ale industriei electrotehnice si electronice, ale chimiei, industriei de prelucrare a lemnului, alimentare şi, parţial, la alte obiective ale planului. Realizări pozitive s-au înregistrat şi în domeniul îndeplinirii planului la productivitatea muncii — in patru luni, spor de 9,8 la sută faţă de anul trecut — creşterea fiind una dintre cele mai înalte din ultimii ani. Reţinem toate aceste rezultate cu sentimente de mîndrie patriotică, de încredere în politica partidului, în planurile realiste și mobilizatoare, în avîntul creator al oamenilor muncii angajați în vasta întrecere socialistă. Măsurile aplicate sau în curs de aplicare, stabilite la şedinţa comună din luna mai a.c. a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri au generat noi impulsuri în activitatea desfăşurată de oamenii muncii, de organele şi organizaţiile de partid, de ministere şi centrale industriale. Se adaugă, astfel, noi certitudini la concluzia formulată cu acel prilej, potrivit căreia sunt create toate condiţiile ca planul pe anul 1973 şi angajamentele suplimentare asumate de colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni şi comitetele judeţene de partid să fie îndeplinite. Bilanţul celor cinci luni prilejuieşte, totodată, unele considerente în legătură cu sarcinile care stau in continuare în fata oamenilor muncii din industrie, pentru ca in lunile ce au mai rămas rezultatele bune să fie consolidate şi dezvoltate, iar deficientele eliminate. ÎNDEPLINIREA INTEGRALA A PLANULUI LA FIECARE PRODUS IN PARTE. Economia noastră reclamă ca fiecare produs să fie realizat la nivelul prevederilor planificate, pentru că numai în acest fel se pot satisface cererile beneficiarilor interni și ale exporturilor. A ignora imperativul înfăptuirii ritmice şi integrale a planului pe fiecare sortiment în parte înseamnă a admite „goluri“ de aprovizionare, a tolera o suită de neajunsuri pe firul cooperării interuzinale , care duc la nerealizări ale planului în unităţile beneficiare. Or, bilanţul primelor cinci luni arată un şir de situaţii cînd depăşirile la unele produse sunt înfăţişate ca o contrapondere la nerealizarea altora. Iată de ce este absolut necesar ca toate colectivele de întreprinderi să urmărească cu mai multă stricteţe realizarea planului la toate sortimentele şi în cantităţile planificate, iar acolo unde au apărut rămineri in urmă ele să fie recuperate neîntîrziat. Este vorba, in principal, de restantele la energia electrică, cocs metalurgic, maşini si utilaje tehnologice pentru industria metalurgică si cea chimică, autoturisme de oraş şi de teren, produse ale industriei electrotehnice şi electronicii, maşini-unelte, îngrăşăminte frigidere, ţesături, confecţii, unele sortimente ale industriei alimentare ş.a. CONTRACTELE DE COOPERARE ŞI APROVIZIONAREA TEHNICOMATERIALA. O cerinţă esenţială pentru bunul mers al economiei în ansamblu este ca în fiecare întreprindere, mecanismul aprovizionării tehnico-materiale să funcţioneze ireproşabil. Planul şi angajamentele vor putea fi realizate întocmai cu condiţia realizării unei aprovizionări ritmice cu materii prime şi materiale, a unei funcţionări normale a mecanismului colaborărilor. În primele cinci luni, o serie de unităţi nu şi-au putut îndeplini în condiţii optime programele de fabricaţie tocmai din cauza dereglărilor apărute în asigurarea la timp, de calitate şi integrală a materiilor prime şi materialelor necesare. Aşa s-au petrecut lucrurile la uzina ,,Electroputere“-Craiova. (Continuare în pag. a ll-a) Uzina de pompe din Bucureşti. în acest an, colectivul întreprinderii a început producţia de serie a uneia dintre cele mai mari pompe axiale destinate sistemelor de irigaţii din agricultură. Mentorii Alexandru Ciupitu şi Marin Lunguţescu (în fotografie) execută reglarea pîlniei de aspiraţie a pompei Foto : M. Andreescu 40 DE ANI DE LA CONSTITUIREA COMITETULUI NATIONAL ANTIFASCIST DIN ROMÂNIA Adunarea omagială din Capitală In pagina a IV-a PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9533 Vineri 8 iunie 1973 16 PAGINI - 30 BANI “ — . ... ţ-' TM- ■ -r—— ■— r-’-— —-re**- L.v .* • Deschiderea Conferinţei naţionale a Uniunii artiştilor plastici Joi dimineaţa, in sala mică a Palatului Republicii Socialiste România, s-au deschis lucrările Conferinţei naţionale a Uniunii artiştilor plastici. Moment de relief în evoluţia culturii noastre socialiste, în cele trei zile, cit vor dura lucrările, conferinţa va prilejui o cuprinzătoare trecere îrn revistă a realizărilor creaţiei plastice, dezbaterea unor aspecte fundamentale ale fenomenului artistic actual, a rolului artei în opera de educare comunistă şi înnobilare spirituală a oamenilor. Lucrările conferinţei au fost deschise de pictorul BRĂDUŢ COVALIU, preşedintele Uniunii artiştilor plastici. Lucrările primei şedinţe au fost conduse de artistul poporului VIDA GHEZA. Asistenta a păstrat un moment de reculegere în memoria artiştilor plastici decedaţi in ultimii ani. După alegerea organelor de lucru ale conferinţei a fost adoptată următoarea ordine de zi : Raportul Comitetului de conducere al Uniunii artiştilor plastici pe perioada 1968—1973 ; Raportul economic financiar şi al comisiei de cenzori ; modificarea statutului U.A.P. ; alegerea noului comitet de conducere şi al comisiei de cenzori ale U.A.P. ; adoptarea Rezoluţiei Conferinţei naţionale a Uniunii Artiştilor plastici. La primul punct al ordinii de zi, sculptorul Ovidiu Maitec, vicepreşedinte al Uniunii artiştilor plastici, a prezentat raportul comitetului de conducere al U.A.P. (Agerpres) ÎN PAGINA A IV-A RAPORTUL PREZENTAT LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A UNIUNII ARTIŞTILOR PLASTICI SE APROPIE VACANŢA ŞCOLARĂ Cu ce note vor absolvi acest examen organizatorii? Pînă la startul vacanţei şcolare au mai rămas puţine zile. Elevii vor umple cu larma lor veselă meleagurile pitoreşti ale patriei, taberele şi coloniile de la munte şi de la mare. In această vară îşi vor petrece aici o parte a vacanţei circa 270 000 de copii preşcolari şi elevi, alte zeci de mii vor participa la excursii şi drumeţii. Dar să vedem „pe viu“ care este stadiul pregătirilor. Un prim popas pe litoral. Şi în această vară, staţiunile de pe malul mării vor deveni adevărate centre... şcolare şi universitare. De citeva zile, taberele şi-au primit primii oaspeţi — preşcolarii. Peste 29 000 de elevi, în serii de cite 14 zile, alţi 35 000 in tabere turistice de mai scurtă durată, citeva mii de studenţi, circa 2 500 de pionieri şi elevi participanţi la competiţia cultural-artistică a formaţiilor şcolare fruntaşe „Litoral ’73“ — iată proporţiile acestui „exod“ de vacanţă a populaţiei şcolare spre Marea Neagră — ne spune prof. Leonida Florea, inspector şcolar general al judetului Constanţa (în acest răstimp, peste 4 800 de elevi constănţeni vor pleca la munte în tabere de 14 zile, iar alţi peste 3 200 m tabere şi excursii turistice). Pentru ei toţi, la Năvodari, Costineşti, 2 Mai pregătirile sunt aproape terminate. Sunt, de asemenea, în curs de amenajare în afara internatelor şcolare din Constanţa, Hîrşova , Crucea, Kogălniceanu, Poarta Albă, Medgidia, însumind aproape 4 000 de locuri, alte spaţii de cazare in Mamaia sat, Mangalia, Năvodari şi Tuzla. Aceasta este situaţia arătată in birou. Cum stau lucrurile la faţa locului ? Deşi lucrările mari au fost in general încheiate, mai sint de pus la punct destule „amănunte“ de ordin gospodăresc. In tabăra de la Năvodari, de exemplu, care va funcţiona In acest an cu o capacitate de 5 200 locuri pe serie, plus 500 locuri în corturi, cu citeva zile in urmă, cînd am întreprins raidul nostru, la 7 pavilioane ale grupului ..Cutezătoarele şi asigurările din birou faţă în faţă cu concluziile unui raid la mare şi la muntenii“ nu erau încă executate reparaţiile exterioare, iar la grupurile „Albatros“, „Delfinul“ şi la blocurile alimentare zugrăvelile aşteptau încă să fie împrospătate. Revizuirea celor 4 grupuri sanitare şi amenajarea căilor de acces din interior se aflau la stadiul de... perspectivă. Rămase mult în urmă erau şi lucrările de la tabăra „Dig“, iar la anexa taberei Costineşti, la Schitu, zugrăvelile cojite din anul trecut, instalaţiile sanitare defecte şi curtea plină de bălării dovedeau cu prisosinţă intîrzierea gospodarilor. De pe litoral ne deplasăm spre mere din Florica DINULESCU George MIHAESCU Gheorghe PARASCAN (Continuare în pag a IV-a) IN ZIARUL DE AZI: • Pagina ROMANIA ÎN COMERŢUL MONDIAL • CALCULUL PREŢULUI DE COST ÎN COOPERATIVELE AGRICOLE (un experiment care a îmbatrînit ...în stadiul de experiment) • DE CE NU SE ACHIZIŢIONEAZĂ SAXOFOANE LA CENTRELE DE COLECTARE A STICLELOR ? (pe urmele unor scrisori) La Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Slobozia a fost pusă in funcţiune instalaţia de cracare a gazului metan SLOBOZIA (Corespondentul „Scinteii“, Lucian Ciubotaru). Chimiştii de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Slobozia au trecut cu succes un nou examen. Ieri dimineaţă a fost pusă în funcţiune instalaţia de cracare a gazului metan, prima în circuitul de producere a amoniacului. După cum ne-a informat inginerul Constantin Iovănel, directorul general al combinatului, in momentul de faţă se reduc cu hidrogen catalizatorii prin convertorul de înaltă tensiune. O contribuţie deosebită la această realizare au adus inginerul Miltiade Dobrin, echipele maiştrilor Nicolae Rachieru şi Hoinoriu Munteanu, inginerii Nicolae Stroie,Dumitru Dumitriu şi tehnologul Ion Scripcaru. O dimineaţă ca oricare alta, care marchează pretutindeni, in toată tara, începutul unei noi zile de muncă rodnică, responsabilă. „Călători“ prin Capitală intr-o astfel de zi, reporterii au intîlnit insă şi altfel de situaţii , excepţii nedorite, abateri fie la ceea ce trebuie să însemne pentru oricine folosirea timpului afectat sarcinilor de serviciu. PE TEREN... LA „GAMBRINUS" început de vară, zi caldă de iunie. Pe bulevarde localurile și-au scos mesele pe trotuar... La „Gambrinus“ deverul s-a întețit binişor , halbe, gustări, taifas... La una din mese, în afara ocupantului, ne atrage atenţia o mapă doldora de hîrtii. Cine ştie. poate vreun inspector de la forul de resort, venit să constate profesional cam cum mai merg lucrurile pe aici. — Cu treburi, cu treburi 7 (De. curiozitate de reporter). — As I In concediu. — Şi. aşa. cu mapa 7 Lucraţi şi-n timpul liber 7 Cu ce vă ocupaţi — Contabil. — Unde ? — La o întreprindere de aprovizionare in construcţii. ...Ceva mai tirziu lucrurile se lămureau. Interlocutorul nostru Mihai Stoicescu, nu era contabil nu lucra unde a zis, iar de concediu — nici vorbă ! De fapt, dumnealui este şeful biroului de aprovizionare al Institutului de cercetări pentru protecţia plantelor si se afla în orele de program... După cum ni s-a răspuns de la birou, avea in dimineaţa aceea treburi la Biofarm, la C. D.C., la un institut... Aşadar, ne teren... la „Gambrinus" — Ce a fi la caz pentru mai nimica ? replică omul, supărat că-1 tulburasem in „exerciţiul funcţiunii“. îmi rezolv eu treburile mele ! Rămîne de văzut ce părere are respectivul institut despre felul în care un delegat al său îşi rezolvă îndatoririle de serviciu la berărie. Un mod original de a proteja plantele ? Atunci, probabil, ar trebui început cu plivitul unor asemenea practici. ȘANTIERUL AȘTEAPTĂ UTILAJELE, DELEGATUL MERGE LA CINEMA ...Ora 11. La cinematograful „Scala“ ies spectatorii de la matineu. Printre ei, un om între două vîrste, cu o servietă respectabilă, păşeşte îngîndurat. Să-l fi impresionat finalul tragic din ..Rond de noapte“ 7 — V-a plăcut filmul 7 — Aşa şi aşa. Am intrat mai mult ca să-mi omor timpul... — Nu lucraţi nicăieri ? — Se poate 7 ! Sunt om serios, încadrat în cimpul muncii. — Şi la ora asta nu trebuia să fiţi la slujbă ! Poate lucraţi după-amiază 7 — Sunt în delegaţie ! Şi pentru a fi mai convingător. Ion Biriş, maistru principal la şantierul Dinu POPESCU Emil MARINACHE (Continuare in pag. a V-a) : In căutarea timpului pierdut... DELEGAŢI IN CAPITALĂ CARE „REZOLVĂ" TREBURILE ÎNTREPRINDERILOR... Iiberării și cinematografe LA 11 IUNIE - UN SFERT DE VEAC DE LA NAŢIONALIZAREA PRINCIPALELOR MIJLOACE DE PRODUCŢIE INDUSTRIALĂ PĂŞEAU DEMNI, PE POARTA PRINCIPALĂ Mai ţin minte acea zi de 11 iunie 1948, dar nu prin acţiunile de amploare ce au dominat-o, ci printr-un amănunt şi nici acela ieşit din comun , trecînd prin dreptul unei fabrici vechi, de la o margine a orăşelului unde învăţam, am văzut poarta principală larg deschisă, deschisă tuturor... Dar poarta aceea, şi o ştiam de ani de zile, fusese închisă, ferecată, in nici o dimineaţă, nici un muncitor nu pătrunsese în fabrică pe acolo — ci numai pe cealaltă, de din dos. Deschiderea porţii principale a fost, după cum am aflat ceva mai tîrziu, prima hotărîre a noului director-muncitor, instalat in acea zi. Dacă nu este ieşit din comun, amănuntul acesta mi s-a părut totuşi simbolic pentru spiritul revoluţionar al unei clase ce a deschis porţile istoriei spre ziua de azi, cea a libertăţii şi demnităţii. Pentru scriitor, pentru omul de artă, actul naţionalizării are semnificaţii multiple şi nu numai de ordin economic, administrativ, marcînd trecerea principalelor mijloace de producţie industrială în stăpînirea celor ce muncesc, ci şi moral, prin descătuşarea definitivă a unor mari energii creatoare de valori materiale şi spirituale , începînd din acea zi de 11 iunie 1948, clasa noastră muncitoare, condusă de partid, victorioasă în atitea bătălii aprige pentru cucerirea puterii, se angaja cu toate forţele în bătălia fascinantă de construire a României moderne, de educare şi formare a milioane de oameni în spiritul ideilor socialismului. A fost, cred, momentul cel mai emoţionant pentru muncitorii acestei ţări : pentru prima oară intrau în fabrica lor ; erau chemaţi să conducă, să se gospodărească, să hotărască ei ; întreaga răspundere pentru cum vor arăta industria şi economia românească peste ani apăsa pe umerii lor... Astfel, din prima clipă, noii stăpîni se vedeau datori să se gîndească nu numai la prezent — şi dificultăţile erau numeroase şi greu de depăşit — ci şi la viitor şi nu ca la ceva abstract, nebulos : viitorul, ei ştiau, avea să se nască din hărnicia şi priceperea unui popor liber, din riguroase planuri de dezvoltare, din dorinţa de mai bine. Paginile de literatură dedicate acelui moment, din păcate încă puţine, imaginile de film ni-i prezintă pe directorii-muncitori, pe membrii consiliilor de conducere, pe toţi cei angrenaţi în procesul de organizare şi gospodărire a marilor întreprinderi, ca pe nişte oameni cu alese calităţi morale, devotaţi clasei şi partidului, intransigenţi faţă de slăbiciunile lor şi ale altora — iar mărturiile ce s-au păstrat confirmă că acesta este adevărul. Dar, să ne-ntrebăm azi, cu cită pricepere şi experienţă s-a pornit atunci la drum . Nu cu prea multă , poate că în nu puţine împrejurări dificile, spiritul revoluţionar, entuziasmul şi hărnicia au ţinut locul, în acea perioadă de început, priceperii şi experienţei. Greşelile inevitabile s-au corectat din mers, ştiinţa conducerii s-a învăţat din frămîntările fiecărei zile, înalta calificare s-a dobîndit cu preţul a nenumărate eforturi" în haiele uzinelor, pe marile şantiere, in sălile de curs. Clasa muncitoare a făcut dovada forţei sale neobişnuite nu în acţiuni de mare spectacol, de paradă, ci în organizarea şi diversificarea producţiei, în creşterea calităţii, in îndeplinirea planurilor cincinale, în grija permanentă pentru cadrele noi, pentru cei ce sporesc an de an rindurile constructorilor socialismului. Nici una din marile şi modernele noastre uzine nu s-a înălţat ca-n basme, peste zi, peste noapte, la vreun semn. Ştiam, din copilărie, un cîmp cu mărăcini, unde de două-trei ori pe an se ţineau tîrguri de vite. Pe cimpul acela au poposit într-o zi primii vreo douăzeci de constructori ai unui viitor combinat. Inţii au fost scoşi mărăcinii, treabă nu tocmai uşoară, numai asta a durat două zile. Din acel moment şi pînă la intrarea în funcţiune a combinatului au trecut aproape patru ani. Peste două mii de oameni au lucrat acolo zi de zi. Am stat de vorbă cu vreo zece , nici unul dintre aceştia nu şi-a amintit vreo întimplare neobişnuită, electrizantă din timpul muncii pe şantierul respectiv. Azi, pe un mare şantier, dacă organizarea e bună, dacă protecţia muncii funcţionează cum scrie în regulament, întîmplările neobişnuite, actele de eroism de genul : a salvat pe nu ştiu cine, a intervenit în ultimul moment... sunt destul de rare. Mai mult decit în Nicolae TIC (Continuare în pag. a II-a) Pe şantierul Uzinei de oţeluri înalt aliate din Tirgovişte, la multe din capacităţile sale de producţie lucrările se apropie de faza finală. Aici, potrivit calculelor economice, se va produce de trei ori mai mult oţel lingouri decît realiza metalurgia României în anul naţionalizării. Şi uu oţel carbon obişnuit, ci înalt aliat, deosebit de util economiei naţionale