Scînteia, iunie 1973 (Anul 42, nr. 9526-9555)

1973-06-08 / nr. 9533

PLANUL-îndeplinit ritmic, integral şi la toate sortimentele! • DUPĂ 5 LUNI, RITMUL DE CREŞTERE IN INDUSTRIE: 14,9 LA SUTĂ • IMPORTANTE DEPĂŞIRI LA PRODUSELE ESENŢIALE • ŞI, TOTUŞI, IMPORTANTE REZERVE DE SPORIRE A PRODUCŢIEI ŞI EFICIENŢEI ECONOMICE IŞI AŞTEAPTĂ VALORIFICAREA Sintezele statistice, după primele cinci luni din 1973, vorbesc, în gra­iul sec şi totuşi elocvent al cifrelor, despre munca rodnică, avîntată a oa­menilor muncii din fabrici şi uzine, consacrată realizării optime a pla­nului pe anul în curs, premisă esen­ţială a devansării cincinalului. Ast­fel, faţă de aceeaşi perioadă a anu­lui trecut, producţia globală indus­trială este acum cu 14,9 la sută mai mare — expresie a ritmului înalt şi dinamismului producţiei. Dar nu nu­mai la indicatorii valorici, ci şi la cei fizici rezultatele sunt remarcabi­le. Cerinţele principale ale econo­miei au fost satisfăcute integral şi chiar întrecute, la marea ma­joritate a produselor industriale. Aceasta este situaţia la fontă, oţel, aluminiu, mo­toare electrice, mijloace de automati­zare, maşini şi utilaje tehnologice, rulmenţi, cauciuc sintetic, anvelope, fire şi fibre artificiale, bunuri de consum, la zeci şi zeci de produse principale la care prevederile planu­lui au fost depășite substanţial. Da­torită depăşirii planului pe luna mai au fost recuperate integral restan­tele existente la sfîrșitul lunii apri­lie la asemenea produse esenţiale pentru economie ca tabla mijlocie şi groasă, tractoare, locomotive Diesel electrice de 2 100 CP si 2 500 CP, lo­comotive Diesel hidraulice de 1250 CP, sortimente ale industriei electro­tehnice si electronice, ale chimiei, industriei de prelucrare a lemnului, alimentare şi, parţial, la alte obiec­tive ale planului. Realizări pozi­tive s-au înregistrat şi în domeniul îndeplinirii planului la productivita­tea muncii — in patru luni, spor de 9,8 la sută faţă de anul trecut — creşterea fiind una dintre cele mai înalte din ultimii ani. Reţinem toate aceste rezultate cu sentimente de mîndrie patriotică, de încredere în politica partidului, în planurile realiste și mobilizatoare, în avîntul creator al oamenilor muncii angajați în vasta întrecere socialis­tă. Măsurile aplicate sau în curs de aplicare, stabilite la şedinţa comună din luna mai a.c. a Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliu­lui de Miniştri au generat noi im­pulsuri în activitatea desfăşurată de oamenii muncii, de organele şi or­ganizaţiile de partid, de ministere şi centrale industriale. Se adaugă, ast­fel, noi certitudini la concluzia for­­mulată cu acel prilej, potrivit căreia sunt create toate condiţiile ca planul pe anul 1973 şi angajamentele su­plimentare asumate de colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni şi comitetele judeţene de partid să fie îndeplinite. Bilanţul celor cinci luni prilejuieş­te, totodată, unele considerente în legătură cu sarcinile care stau in continuare în fata oamenilor mun­cii din industrie, pentru ca in lunile ce au mai rămas rezultatele bune să fie consolidate şi dezvoltate, iar de­ficientele eliminate. ÎNDEPLINIREA INTEGRALA A PLANULUI LA FIECARE PRODUS IN PARTE. Economia noastră recla­mă ca fiecare produs să fie realizat la nivelul prevederilor planificate, pentru că numai în acest fel se pot satisface cererile beneficiarilor in­terni și ale exporturilor. A ignora imperativul înfăptuirii ritmice şi in­tegrale a planului pe fiecare sorti­ment în parte înseamnă a admite „goluri“ de aprovizionare, a tolera o suită de neajunsuri pe firul coope­rării interuzinale , care duc la nerealizări ale planului în unităţile beneficiare. Or, bilanţul primelor cinci luni arată un şir de situaţii cînd depăşirile la unele produse sunt înfăţişate ca o contrapondere la nerealizarea altora. Iată de ce este absolut necesar ca toate colectivele de întreprinderi să urmărească cu mai multă stricteţe realizarea pla­nului la toate sortimentele şi în can­tităţile planificate, iar acolo unde au apărut rămineri in urmă ele să fie recuperate neîntîrziat. Este vorba, in principal, de restantele la energia electrică, cocs metalurgic, maşini si utilaje tehnologice pentru industria metalurgică si cea chimică, autotu­risme de oraş şi de teren, produse ale industriei electrotehnice şi elec­tronicii, maşini-unelte, îngrăşăminte frigidere, ţesături, confecţii, unele sortimente ale industriei alimenta­re ş.a. CONTRACTELE DE COOPERARE ŞI APROVIZIONAREA TEHNICO­M­AT­ERI­AL­A. O cerinţă esenţială pentru bunul mers al economiei în ansamblu este ca în fiecare între­prindere, mecanismul aprovizionării tehnico-materiale să funcţioneze ire­proşabil. Planul şi angajamentele vor putea fi realizate întocmai cu con­diţia realizării unei aprovizionări rit­mice cu materii prime şi materiale, a unei funcţionări normale a mecanis­mului colaborărilor. În primele cinci luni, o serie de unităţi nu şi-au pu­tut îndeplini în condiţii optime pro­gramele de fabricaţie tocmai din cauza dereglărilor apărute în asigu­rarea la timp, de calitate şi integra­lă a materiilor prime şi materialelor­­ necesare. Aşa s-au petrecut lucrurile la uzina ,,Electroputere“-Craiova. (Continuare în pag. a ll-a) Uzina de pompe din Bucureşti. în acest an, colectivul întreprinderii a început producţia de serie a uneia dintre cele mai mari pompe axiale destinate sistemelor de irigaţii din agricultură. Mentorii Ale­xandru Ciupitu şi Marin Lunguţescu (în fotografie) execută reglarea pîlniei de aspiraţie a pompei Foto : M. Andreescu 40 DE ANI DE LA CONSTITUIREA COMITETULUI NATIONAL ANTIFASCIST DIN ROMÂNIA Adunarea omagială din Capitală In pagina a IV-a PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9533 Vineri 8 iunie 1973 1­6 PAGINI - 30 BANI “ — . ... ţ-' TM- ■ -r—— ■— r-’-— —-re**- L.v .* • Deschiderea Conferinţei naţionale a Uniunii artiştilor plastici Joi dimineaţa, in sala mică a Pala­tului Republicii Socialiste România, s-au deschis lucrările Conferinţei naţionale a Uniunii artiştilor plas­tici. Moment de relief în evoluţia cul­turii noastre socialiste, în cele trei zile, cit vor dura lucrările, conferinţa va prilejui o cuprinzătoare trecere îrn revistă a realizărilor creaţiei plastice, dezbaterea unor aspecte fundamen­tale ale fenomenului artistic actual, a rolului artei în opera de educare comunistă şi înnobilare spirituală a oamenilor. Lucrările conferinţei au fost des­chise de pictorul BRĂDUŢ COVA­­LIU, preşedintele Uniunii artiştilor plastici. Lucrările primei şedinţe au fost conduse de artistul poporului VIDA GHEZA. Asistenta a păstrat un moment de reculegere în memoria artiştilor plastici decedaţi in ultimii ani. După alegerea organelor de lucru ale conferinţei a fost adoptată ur­mătoarea ordine de zi : Raportul Comitetului de conducere al Uniunii artiştilor plastici pe peri­oada 1968—1973 ; Raportul economic financiar şi al comisiei de cenzori ; modificarea statutului U.A.P. ; ale­gerea noului comitet de conducere şi al comisiei de cenzori ale U.A.P. ; adoptarea Rezoluţiei Conferinţei na­ţionale a Uniunii Artiştilor plastici. La primul punct al ordinii de zi, sculptorul Ovidiu Maitec, vicepre­şedinte al Uniunii artiştilor plastici, a prezentat raportul comitetului de conducere al U.A.P. (Agerpres) ÎN PAGINA A IV-A RAPORTUL PREZENTAT LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A UNIUNII ARTIŞTILOR PLASTICI SE APROPIE VACANŢA ŞCOLARĂ Cu ce note vor absolvi acest examen organizatorii? Pînă la startul va­canţei şcolare au mai rămas puţine zile. E­­levii vor umple cu larma lor veselă me­leagurile pitoreşti ale patriei, taberele şi co­loniile de la munte şi de la mare. In această vară îşi vor petrece aici o parte a vacan­ţei circa 270 000 de co­pii preşcolari şi elevi, alte zeci de mii vor participa la excursii şi drumeţii. Dar să ve­dem „pe viu“ care este stadiul pregătiri­lor. Un prim popas pe litoral. Şi în această vară, staţiunile de pe malul mării vor de­veni adevărate cen­tre... şcolare şi univer­sitare. De citeva zile, taberele şi-au primit primii oaspeţi — pre­şcolarii.­­ Peste 29 000 de e­­levi, în serii de cite 14 zile, alţi 35 000 in tabere turistice de mai scurtă durată, citeva mii de studenţi, circa 2 500 de pionieri şi e­­levi participanţi la competiţia cultural-ar­tistică a formaţiilor şcolare fruntaşe „Li­toral ’73“ — iată pro­porţiile acestui „e­­xod“ de vacanţă a­ populaţiei ş­colare spre Marea Neagră — ne spune prof. Leonida Florea, inspector şco­lar general al jude­tului Constanţa (în acest răstimp, peste 4 800 de elevi constăn­­ţeni vor pleca la munte în tabere de­ 14 zile, iar alţi peste 3 200 m­ tabere şi ex­cursii turistice). Pen­tru ei toţi, la Năvo­dari, Costineşti, 2 Mai pregătirile sunt aproa­pe terminate. Sunt, de asemenea, în curs de amenajare în afara in­ternatelor şcolare din Constanţa, Hîrşova­ , Crucea, Kogălniceanu, Poarta Albă, Medgi­dia, însumind aproa­pe 4 000 de locuri, alte spaţii de cazare in Mamaia sat, Manga­lia, Năvodari şi Tuzla. Aceasta este situaţia arătată in birou. Cum stau lucrurile la faţa locului ? Deşi lucrările mari au fost in general în­cheiate, mai sint de pus la punct destule „amănunte“ de ordin gospodăresc. In tabăra de la Năvodari, de exemplu, care va funcţiona In acest an cu o capacitate de 5 200 locuri pe serie, plus 500 locuri în cor­turi, cu citeva zile in urmă, cînd am între­prins raidul nostru, la 7 pavilioane ale grupului ..Cutezăto­­arele şi asigurările din birou faţă în faţă cu concluziile unui raid la mare şi la munte­nii“ nu erau încă exe­cutate reparaţiile ex­terioare, iar la grupu­rile „Albatros“, „Delfi­nul“ şi la blocurile a­­limentare zugrăvelile aşteptau încă să fie împrospătate. Revizui­rea celor 4 grupuri sa­nitare şi amenajarea căilor de acces din in­terior se aflau la sta­diul de... perspectivă. Rămase mult în urmă erau şi lucrările de la tabăra „Dig“, iar la anexa taberei Costi­neşti, la Schitu, zu­grăvelile cojite din a­­nul trecut, instalaţiile sanitare defecte şi curtea plină de bălării dovedeau cu priso­sinţă intîrzierea gos­podarilor. De pe litoral ne de­plasăm spre m­ere din Florica DINULESCU George MIHAESCU Gheorghe PARASCAN (Continuare în pag a IV-a) IN ZIARUL DE AZI: • Pagina ROMANIA ÎN COMERŢUL MONDIAL • CALCULUL PREŢULUI DE COST ÎN COOPERA­TIVELE AGRICOLE (un experiment care a îm­­batrînit ...în stadiul de experiment) • DE CE NU SE ACHIZIŢIONEAZĂ SAXOFOANE LA CEN­TRELE DE COLECTARE A STICLELOR ? (pe urmele unor scrisori) La Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Slobozia a fost pusă in funcţiune instalaţia de cracare a gazului metan SLOBOZIA (Corespondentul „Scinteii“, Lucian Ciubotaru). Chi­miştii de la Combinatul de îngră­şăminte azotoase din Slobozia au trecut cu succes un nou examen. Ieri dimineaţă a fost pusă în func­ţiune instalaţia de cracare a gazului metan, prima în circuitul de pro­ducere a amoniacului. După cum ne-a informat inginerul Constantin Iovănel, directorul general al com­binatului, in momentul de faţă se reduc cu hidrogen catalizatorii prin convertorul de înaltă tensiune. O contribuţie deosebită la această realizare au adus inginerul Miltiade Dobrin, echipele maiştrilor Nicolae Rachieru şi Hoinoriu Munteanu, in­ginerii Nicolae Stroie,­­Dumitru Dumitriu şi tehnologul Ion Scrip­­caru. O dimineaţă ca oricare alta, care marchează pre­tutindeni, in toată tara, începutul unei noi zile de muncă rodnică, responsabilă. „Călători“ prin Capi­tală intr-o astfel de zi, reporterii au intîlnit insă şi altfel de situaţii , excepţii nedorite, abateri fie la ceea ce trebuie să însemne pentru oricine folo­sirea timpului afectat sarcinilor de serviciu. PE TEREN... LA „GAMBRINUS" început de vară, zi caldă de iunie. Pe bulevarde lo­calurile și-au scos mesele pe trotuar... La „Gambri­­nus“ deverul s-a întețit bi­nişor , halbe, gustări, tai­fas... La una din mese, în afara ocupantului, ne atra­ge atenţia o mapă doldora de hîrtii. Cine ştie. poate vreun inspector de la forul de resort, venit să consta­te profesional cam cum mai merg lucrurile pe aici. — Cu treburi, cu tre­buri 7 (De. curiozitate de reporter). — As I In concediu. — Şi. aşa. cu mapa 7 Lu­craţi şi-n timpul liber 7 Cu ce vă ocupaţi — Contabil. — Unde ? — La o întreprindere de aprovizionare in construc­ţii. ...Ceva mai tirziu lucru­rile se lămureau. Interlo­cutorul nostru Mihai Stoi­­cescu, nu era contabil nu lucra unde a zis, iar de concediu — nici vorbă ! De fapt, dumnealui este şeful biroului de aprovizionare al Institutului de cercetări pentru protecţia plantelor si se afla în orele de pro­gram... După cum ni s-a răspuns de la birou, avea in dimineaţa aceea treburi la Biofarm, la C.­ D.C., la un institut... Aşadar, ne teren... la „Gambrinus" — Ce a fi la caz pentru mai nimica ? replică omul, supărat că-1 tulburasem in „exerciţiul funcţiunii“. îmi rezolv eu treburile mele ! Rămîne de văzut ce pă­rere are respectivul institut despre felul în care un delegat al său îşi rezolvă îndatoririle de serviciu la berărie. Un mod original de a proteja plantele ? Atunci, probabil, ar trebui început cu plivitul unor asemenea practici. ȘANTIERUL AȘTEAPTĂ UTILA­JELE, DELEGATUL MERGE LA CINEMA ...Ora 11. La cinemato­graful „Scala“ ies spectato­rii de la matineu. Printre ei, un om între două vîrs­­te, cu o servietă respecta­bilă, păşeşte îngîndurat. Să-l fi impresionat finalul tragic din ..Rond de noapte“ 7 — V-a plăcut filmul 7 — Aşa şi aşa. Am intrat mai mult ca să-mi omor timpul... — Nu lucraţi nicăieri ? — Se poate 7 ! Sunt om serios, încadrat în cimpul muncii. — Şi la ora asta nu tre­buia să fiţi la slujbă ! Poa­te lucraţi după-amiază 7 — Sunt în delegaţie ! Şi pentru a fi mai con­vingător. Ion Biriş, mais­tru principal la şantierul Dinu POPESCU Emil MARINACHE (Continuare in pag. a V-a) : In căutarea timpului pierdut... DELEGAŢI IN CAPITALĂ CARE „REZOLVĂ" TREBURILE ÎNTREPRINDERILOR... Ii­berării și cinematografe LA 1­1 IUNIE - UN SFERT DE VEAC DE LA NAŢIONALIZAREA PRINCIPALELOR MIJLOACE DE PRODUCŢIE INDUSTRIALĂ PĂŞEAU DEMNI, PE POARTA PRINCIPALĂ Mai ţin minte acea zi de 11 iunie 1948, dar nu prin acţiunile de amploare ce au domi­nat-o, ci printr-un a­­mănunt şi nici acela ieşit din comun , tre­­cînd prin dreptul unei fabrici vechi, de la o margine a orăşelului unde învăţam, am vă­zut poarta principală larg deschisă, deschi­să tuturor... Dar poar­ta aceea, şi o ştiam de ani de zile, fusese în­chisă, ferecată, in nici o dimineaţă, nici un muncitor nu pătrunse­se în fabrică pe acolo — ci numai pe cealal­tă, de din dos. Deschi­derea porţii principa­le a fost, după cum am aflat ceva mai tîr­­ziu, prima hotărîre a noului director-mun­­citor, instalat in acea zi. Dacă nu este ieşit din comun, amănun­tul acesta mi s-a pă­rut totuşi simbolic pentru spiritul revolu­ţionar al unei clase ce a deschis porţile isto­riei spre ziua de azi, cea a libertăţii şi demnităţii. Pentru scriitor, pen­tru omul de artă, ac­tul naţionalizării are semnificaţii multiple şi nu numai de ordin economic, administra­tiv, marcînd trecerea principalelor mijloace de producţie indus­trială în stăpînirea ce­lor ce muncesc, ci şi moral, prin descătuşa­rea definitivă a unor mari energii creatoare de valori materiale şi spirituale , începînd din acea zi de 11 iu­nie 1948, clasa noastră muncitoare, condusă de partid, victorioasă în atitea bătălii aprige pentru cucerirea pu­terii, se angaja cu toa­te forţele în bătălia fascinantă de con­struire a României moderne, de educare şi formare a milioane de oameni în spiritul ideilor socialismului. A fost, cred, momen­tul cel mai emoţionant pentru muncitorii a­­cestei ţări : pentru prima oară intrau în fabrica lor ; erau che­maţi să conducă, să se gospodărească, să ho­tărască ei ; întreaga răspundere pentru cum vor arăta indus­tria şi economia ro­mânească peste ani apăsa pe umerii lor... Astfel, din prima cli­pă, noii stăpîni se ve­deau datori să se gîn­­dească nu numai la prezent — şi dificultă­ţile erau numeroase şi greu de depăşit — ci şi la viitor şi nu ca la ceva abstract, nebu­los : viitorul, ei ştiau, avea să se nască din hărnicia şi priceperea unui popor liber, din riguroase planuri de dezvoltare, din dorinţa de mai bine. Paginile de litera­tură dedicate acelui moment, din păcate încă puţine, imaginile de film ni-i prezintă pe directorii-munci­­tori, pe membrii con­siliilor de conducere, pe toţi cei angrenaţi în procesul de organi­zare şi gospodărire a marilor întreprinderi, ca pe nişte oameni cu alese calităţi morale, devotaţi clasei şi parti­dului, intransigenţi faţă de slăbiciunile lor şi ale altora — iar mărturiile ce s-au păstrat confirmă că a­­cesta este adevărul. Dar, să ne-ntrebăm azi, cu cită pricepere şi experienţă s-a por­nit atunci la drum . Nu cu prea multă , poate că în nu puţine împrejurări dificile, spiritul revoluţionar, entuziasmul şi hărni­cia au ţinut locul, în acea perioadă de în­ceput, priceperii şi experienţei. Greşelile inevitabile s-au corec­tat din mers, ştiinţa conducerii s-a învăţat din frămîntările fiecă­rei zile, înalta califi­care s-a dobîndit cu preţul a nenumărate eforturi" în haiele uzi­nelor, pe marile şan­tiere, in sălile de curs. Clasa muncitoare a făcut dovada forţei sale neobişnuite nu în acţiuni de mare spec­tacol, de paradă, ci în organizarea şi diversi­ficarea producţiei, în creşterea calităţii, in îndeplinirea planurilor cincinale, în grija per­manentă pentru ca­drele noi, pentru cei ce sporesc an de an rindurile constructo­rilor socialismului. Nici una din marile şi modernele noastre uzine nu s-a înălţat ca-n basme, peste zi, peste noapte, la vreun semn. Ştiam, din copilărie, un cîmp cu mărăcini, unde de două-trei ori pe an se ţineau tîrguri de vite. Pe cimpul a­­cela au poposit într-o zi primii vreo douăzeci de constructori ai unui viitor combinat. Inţii au fost scoşi mără­cinii, treabă nu­ tocmai uşoară, numai asta a durat două zile. Din acel moment şi pînă la intrarea în func­ţiune a combinatului au trecut aproape pa­tru ani. Peste două mii de oameni au lu­crat acolo zi de zi. Am stat de vorbă cu vreo zece , nici unul dintre aceştia nu şi-a amintit vreo întim­­plare neobişnuită, e­­lectrizantă din timpul muncii pe şantierul respectiv. Azi, pe un mare şantier, dacă or­ganizarea e bună, dacă protecţia muncii func­ţionează cum scrie în regulament, întîmplă­­rile neobişnuite, actele de eroism de genul : a salvat pe nu ştiu cine, a intervenit în ultimul moment... sunt destul de rare. Mai mult decit în­ Nicolae TIC (Continuare în pag. a II-a) Pe şantierul Uzinei de oţeluri înalt aliate din Tirgovişte, la multe din capacităţile sale de producţie lucrările se apropie de faza finală. Aici, potrivit calculelor economice, se va produce de trei ori mai mult oţel lingouri decît realiza metalurgia României în anul naţio­nalizării. Şi uu oţel carbon obişnuit, ci înalt aliat, deosebit de util economiei naţionale

Next