Scînteia, iulie 1973 (Anul 42, nr. 9556-9586)

1973-07-01 / nr. 9556

PAGINA 4 ZIARUL „CLOPOTUL" SĂRBĂTOREŞTE 40 DE ANI DE APARIŢIE MESAJUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU 9 Dragi tovarăşi, Doresc, înainte de toate, să vă mulţumesc in mod călduros pen­tru invitaţia pe care mi-aţi adre­sat-o, de a lua parte la sărbăto­rirea a 40 de ani de la apariţia primului număr al ziarului „Clo­potul" — Botoşani. Regretind sincer că timpul nu-mi permite să iau parte la această aniver­sare, doresc să adresez pe aceas­tă cale călduroase felicitări co­lectivului redacţional, colabora­torilor, precum şi corespondenţi­lor voluntari — muncitori, ţă­rani, intelectuali­i tipografilor care, atît în anii ilegalităţii, cit şi în perioada de după eliberarea ţării, şi-au adus contribuţia la editarea şi tipărirea ziarului. Intre cele peste 300 de ziare şi reviste apărute în trecut sub în­drumarea Partidului Comunist Român şi care au avut un rol important în mobilizarea mase­lor largi la lupta revoluţionară pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor democratice, împotri­va fascismului, ziarul „Clopotul“, apărut la 30 iunie 1933, a jucat un rol deosebit de important, împreună cu celelalte publicaţii comuniste, „Clopotul“ a militat activ pentru apărarea indepen­denţei şi suveranităţii naţionale, pentru răspîndirea ideilor mar­­xist-leniniste in rîndul maselor, dem­ascînd cu fermitate concep­ţiile politice retrograde, acţiunile teroriste ale elementelor fasciste. Deşi suprimat în mai multe rîn­­duri de către organele represive burghezo-moşiereşti, ziarul a continuat să apară, sub alte de­numiri, manifestîndu-se tot timpul ca o tribună activă de luptă pentru apărarea intereselor poporului. După eliberarea patriei de sub jugul fascist, „Clopotul“ şi-a adus contribuţia la întreaga lup­tă pentru transformarea revolu­ţionară a societăţii româneşti, la construcţia social-economică a ţării, la succesul marii opere de edificare a orinduirii socialiste pe pămîntul României. Am convingerea, dragi tova­răşi, că bilanţul pe care-l faceţi cu prilejul acestei aniversări va constitui pentru dumneavoastră toţi — redactori şi colaboratori — un puternic imbold de a ac­ţiona şi mai hotărît pentru îm­bunătăţirea continuă a muncii, astfel ca ziarul să răspundă cit mai bine înaltelor cerinţe pe care partidul se pune în faţa pre­sei noastre comuniste. Sunt în­credinţat că, acţionind pe linia bogatelor sale tradiţii din trecut, ziarul „Clopotul" îşi va spori şi mai mult în viitor contribuţia la lupta generală a întregului popor pentru transpunerea cu succes în viaţă a politicii interne şi exter­ne a partidului, pentru îndepli­nirea înainte de termen a planu­lui cincinal şi dezvoltarea în ritm accelerat a economiei, ştiinţei şi culturii in patria noastră, pentru educarea socialistă a oamenilor muncii şi aplicarea neabătută a normelor eticii şi echităţii socia­liste în întreaga viaţă socială, pentru bunăstarea şi civilizaţia întregii noastre naţiuni. Vă urez, dragi tovarăşi, succese tot mai mari in îndeplinirea sar­cinilor de răspundere ce vă re­vin, satisfacţii depline în muncă, multă sănătate şi fericire. Festivităţile de la Botoşani Sîmbătă au avut loc la Botoşani manifestările prilejuite de împli­nirea a 40 de ani de la apariţia pri­mului număr al ziarului „Clopotul“. La adunarea festivă care a avut loc în sala „Mihai Eminescu“ au luat parte conducători ai organelor locale de partid şi de stat, repre­zentanti ai presei centrale, redactori şi colaboratori ai cotidianului sărbă­torit, tipografi, un mare număr de cetăţeni. Cu multă însufleţire, cu viii şi în­delungate aplauze asistenta a primit mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu colectivului ziarului „Clo­potul“, cu ocazia acestui jubileu. Mesajul a fost transmis de tova­rășul Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului de Stat. S-a dat apoi citire Decretului Con­siliului de Stat privind conferirea Ordinului Muncii clasa I ziarului „Clopotul" pentru contribuţia adusă la înfăptuirea politicii partidului şi statului de construire a socialismu­lui în patria noastră şi pentru ac­tivitatea de educare socialistă a ma­selor de oameni ai muncii, cu pri­lejul aniversării a 40 de ani de la apariţia primului număr. In cadrul solemnităţii au fost decoraţi tovarăşii Scarlat Callimachi, membru fondator al ziarului, cu or­dinul „23 August“ clasa I, şi David Salzberg, fost redactor-şef în primii ani de apariţie a ziarului, cu Or­dinul Muncii clasa I, prezenţi la ma­nifestare. De asemenea au fost con­ferite ordine şi medalii ale Republi­cii Socialiste România unor redac­tori, tipografi, colaboratori şi cores­pondenţi voluntari ai ziarului „Clo­potul“. Inminînd Înaltele distincţii, tova­răşul Gheorghe Stoica, în numele Comitetului Central al Partidului Co­munist Român şi al Consiliului de Stat, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, a adresat celor decoraţi­ Întregului colectiv al ziarului calde felicitări şi urări de noi realizări în activitatea viitoare. Tovarăşul Petre Duminică, mem­bru supleant, al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului judeţean Bo­toşani al P.C.R., a urat, la rindul său, ziarului sărbătorit noi succese. In numele colegiului de redacţie al ziarului „Clopotul“, al redactori­lor, corespondenţilor si cititorilor, redactorul-sef. Gheorghe Janca, a exprimat profunda lor mulţumire şi recunoştinţă secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru înalta distincţie conferită ziarului, pentru cuvintele calde si indicaţiile preţioase cuprin­se in mesaj. Totodată, vorbitorul a dat glas hotărârii colectivului re­dacţional de a munci cu pasiune şi dăruire pentru a fi demni de înalta cinstire, de bogatele tradiţii ale pre­sei comuniste româneşti, în continuare au rostit saluturi reprezentanţi ai ziarelor „Scînteia“ şi „România liberă“, ai Uniunii zia­riştilor, ai unor întreprinderi boto­­şenene, precum si colaboratori si co­respondenţi voluntari, tipografi. In încheiere, într-o atmosferă de puternic entuziasm, a fost adresată o telegramă COMITETULUI CEN­TRAL AL PARTIDULUI, TOVARĂ­ŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, in care se spune, printre altele : ...Santem la Uzina de utilaj petro­lier — Tîrgovişte. La staţia de ra­dioamplificare se transmite che­marea organizaţiei de partid : „SÅ LUCRĂM O ZI PE TRIMESTRU CU MATERIALE ECONOMISITE“... Aşa cum o dovedesc realizările co­lectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri din secţiile prelucrătoare, turnătorie sau forţă, „contul eco­nomiilor de materie primă“ sporeşte mereu, ca un argument definitoriu al calităţii muncii politico-educative de masă. O altă secvenţă, de astă dată În­registrată în incinta uzinelor „Inde­­pendenţa“-Sibiu , sub genericul „CINCINALUL — ÎNAINTE DE TERMEN“, in secţiile mecanică II, mecanică III, oculărie şi cazangerie, colectivele de oameni ai muncii au angajat, la sfîrşitul orelor de lucru, adevărate colocvii pe tema moderni­zării producţiei, a sarcinilor econo­mice concrete, a profesiei, a disci­plinei în muncă, a absenţelor nemo­tivate etc. Şi în primul caz, şi un al doilea, reţinem un preţios amănunt : aceste manifestări sunt integrate într-un complex de activităţi educative de masă, iniţiate de cluburile muncito­reşti de pe lingă cele două mari uzine. Ce reprezintă de fapt acest proces în activitatea celor două instituţii şi a altora similare din judeţele Dîmbo­viţa şi Sibiu ? Succint spus, înce­­pînd de cîteva luni, cluburile mun­citoreşti din aceste zone şi-au orien­tat activitatea in trei direcţii : pri­ma, însumînd o serie de „acţiuni la locul de muncă“, a doua, activităţi de club, şi in fine „ieşirile“, acasă la navetişti, în cartiere muncitoreşti sau în zone de agrement. Cu alte cuvinte, în condiţiile unui­­program­­cadru, eşalonat pe o lună de zile, sunt inserate microprograme speci­fice fiecărui compartiment: secţia uzinală, cartier muncitoresc etc. A­­cest aspect este expresia preocupării de a organiza programul de activităţi destinate educaţiei comuniste a ma­selor, în spiritul Conferinţei Naţio­nale şi al hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. Programele-cadru ale cluburilor din cele două judeţe au înscris, în ultimele luni, o seamă de acţiuni cultural-educative, axate pe cele mai arzătoare probleme ivite în procesul de producţie. Cluburile „Independen­ţa“, „7 Noiembrie“, „C.F.R.“, Casa de cultură din Cisnădie (Sibiu), clubul petroliştilor (Tîrgovişte), „Flacăra" (Moreni), cele din Şotînga, Pucioasa etc. şi-au propus ca tematică gene­rală şi în acest trimestru stimularea prin activităţi multiple a preocupă­rii pentru modernizarea procesului de producţie, mobilizarea colectivelor muncitoreşti la acţiuni eficiente des­tinate realizării de economii de mate­riale, ridicarea nivelului profesional al unor categorii de muncitori ca o con­diţie obligatorie a îndeplinirii cinci­nalului înainte de termen. Cert este că în cazul cluburilor dîmboviţene, de exemplu, iniţierea unor progra­me „localizate“, în funcţie de cerin­ţele şi sarcinile fiecărui colectiv de muncă, a devenit posibilă în urma contactelor factorilor culturali cu producţia, cu oamenii muncii ; pînă nu de mult, prezenţa acestora in uzină, la locul de muncă, se rezuma la şedinţe şi consfătuiri la nivelul comitetului sindical. Or, în prezent, diversele manifestări cultural-educa­tive sunt rodul acestor contacte, al prezenţei directorilor de cluburi în diversele compartimente ale uzinei. In acest context, iniţiativele unor colective de oameni ai muncii vizînd îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan sunt pentru cluburi „piese“ de actualitate in programele lor : „Semaforul conştiinţei“, „Ziua tehni­cii înaintate“, „Rolul maistrului în calificarea celor tineri“ etc. s-au do­vedit a fi ocazii propice pentru or­ganizarea de schimburi de experien­ţă la Schela Moreni , spectacolul unei brigăzi artistice de agitaţie, intitulat semnificativ „Opinia acuză“, inspirat de calitatea necorespunzătoare a unor lucrări de construcţie la Grupul de şantiere­ Tîrgovişte, a avut ca efect o mai bună organizare a lucrului pe şantierele de construcţii. Sub generi­cul­­,Adevărul are cuvântul“, la fa­brica „Steaua electrică“-Fieni se des­făşoară în prezent un proces-dezba­­tere — eşalonat în mai multe şedinţe — pe tema risipei de materiale. Ace­leaşi îndemnuri la stăvilirea risipei există şi în programele cluburilor din Gâeşti, Pucioasa, Şotînga sau Doi­­ceşti. Şi în programele cluburilor sindi­cale din judeţele Cluj şi Sibiu con­statăm o vizibilă deplasare a acţiu­nilor cultural-educative de masă spre locurile de muncă. Am putea cita un mare număr de responsabili cultu­rali din uzinele şi întreprinderile clujene şi sibiene (cluburile „Inde­pendenţa“, „7 Noiembrie“-Sibiu, Casa de cultură a sindicatelor-Cisnădie, cluburile din municipiile Cluj şi Turda etc.), „fruntaşi“­in organiza­rea periodică de procese-dezbateri expuneri şi discuţii, schimburi de experienţe şi spectacole satirice, in diferite sectoare de producţie, care, dintr-un motiv sau altul, au rămas debitoare în realizarea indicatorilor de plan. Acest proces de apropiere a acti­vităţii cluburilor şi caselor de cul­tură sindicale de problematica mun­cii invită acum, după scurgerea mai multor luni de experienţă, la cîteva consideraţii mai generale. Relevînd efortul de diversificare a activităţilor politico-educative, caracterul lor mai concret, vom observa totodată că adesea manifestările nu sînt in­su­ficientă măsură ancorate în viaţa si preocupările colectivelor, au un ca­racter sporadic. De asemenea, mi­­croprogramele de uzină au incă un caracter predominant tehnic (şi chiar tehnicist), iar efectul scon­tat este din această cauză uneori minim­­ alte activităţi, denumite im­propriu „seri cultural-educative“, desfăşurate in cartiere muncitoreşti, cămine, estrade, au aerul unor sim­ple serbări şcolare. Sunt şi cazuri în care ,,integrarea“ activităţilor clu­bului muncitoresc şi a caselor de cultură sindicale în viaţa uzinei este superficială, formală — fapt care ex­plică într-o anumită măsură orienta­rea factorilor culturali spre o tema­tică facilă, cum ar fi prezentarea u­­nor romane nesemnificative (Clubul salariaţilor din transporturi şi teleco­­municaţii-Sibiu), înscrierea de „con­ferinţe tehnice“ de nivel universitar, dedicate unor aspecte strict particu­lare in procesul de producţie (clubul întreprinderii „Clujeana“-Cluj, clu­bul „Firul roşu“-Tălmaciu etc.) sau a unor programe de divertisment în serie (clubul ,,Armonia“-Cluj). Există desigur si responsabili cul­turali (şi chiar consilii de conducere ale cluburilor muncitoreşti) care încearcă să-şi fure singuri căciula la adăpostul unor teorii despre un aşa-zis tradiţionalism în activitatea instituţiilor pe care le conduc. Unii socotesc — aşa cum am desprins din cîteva discuţii purtate la Cluj şi Si­biu — că programele de compensare — care nu sunt totuna cu recenzia u­­nei cărţi — sunt mai uşor de organi­zat decit dezbaterea problemelor stringente ale muncii colectivului din uzină. Asemenea teorii servesc ade­sea ca punct de plecare în alcătuirea unui întreg program de activitate pe luni de zile. Un exemplu de acest gen ni-l oferă Casa de cultură din Găeşti, in al cărei program nu figu­rează nici o acţiune legată direct de sarcinile economice, deşi există aici cîteva mari unităţi industriale. La Tălmaciu-Sibiu, unde îşi desfăşoară activitatea harnicul colectiv al fabri­cii „Firul roşu“, aceeaşi situaţie , la rîndul său, Clubul salariaţilor din transporturi şi telecomunicaţii­ Sibiu programează tot felul de aniversări, chiar dacă acestea nu tin de o dată „rotundă“, ci de 38, 71, 133 de ani de la naşterea sau decesul unor per­sonalităţi ale culturii universale, in timp ce temele „la zi“ (producţie, relaţii de muncă, legislaţie) işi aş­teaptă rindul, de luni de zile, să fie înscrise in program. In fine, alte cluburi au exclus de la o vreme din programele lor manifestările de popularizare a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii contemporane. Aceste carenţe reflectă, în genere, absenţa unui echilibru tematic, a păstrării unor proporţii în mecanis­mul funcţiilor de bază ale acestor unităţi culturale : cele mai multe continuă să „pedaleze" in exclusivi­tate pe acţiuni strict informative, al­tele, doar pe programe de compen­sare şi divertisment „fără adresă". Or, esenţiale pentru alcătuitorii pro­gramelor trebuie să rămînă dezide­ratele oamenilor muncii, însăşi viaţa uzinelor, întreprinderilor economice. Activitatea clubului nu poate fi concepută izolat, „independent“ de preocupările oamenilor, nu poate face abstracţie de strădaniile co­tidiene de a îndeplini sarcinile de plan, de a da produse de bună ca­litate, de a închide „supapele“ risipei de materiale şi materie primă. Aces­tor imperative le răspund tocmai eforturile de diversificare a progra­melor cultural-educative, iniţierea microprogramelor uzinale concepute astfel incit să vină, prin modalităţi specifice, in sprijinul soluţionării problemelor soci­al-economice cu care sunt confruntate colectivele de muncă. Eforturile oamenilor muncii, ini­ţiativele şi realizările lor, ge­nerate de o spontană dăruire in marea bătălie a îndeplinirii înainte de termen a actualului cincinal, sunt un izvor permanent de idei in alcă­tuirea programelor de club, în care pot fi cuprinse cele mai variate for­me ale muncii politice şi educative de masă. George CUIBUŞ PRODUCŢIA-temă „la zi64 în programele cluburilor muncitoreşti ” O ÎNTREBARE PENTRU RESPONSABILII CULTURALI: DE CITE ORI PE ZI SUNTEŢI OASPEŢI AI SECŢIILOR UZINEI ? • ADEVĂRATA TRADIŢIE NU EXCLUDE, CI IMPUNE ACŢIUNI LEGATE NEMIJLOCIT DE VIAŢA COLECTIVELOR • „PROGRAMUL CU ADRE­SĂ” - UN DEZIDERAT AL ACTIVITĂŢII COTIDIENE „Participanţii la adunarea festivă consacrată aniversării a 40 de ani de la apariţia primului număr al ziarului „Clopotul“ din Botoşani îşi exprimă şi cu acest prilej, din adincul inimilor, deplina aprobare faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, ho­­tărîrea lor nestrămutată de a înfăptui cu devotament şi pasiune im­portantele sarcini ce le revin din istoricele hotărîri ale Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale, pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Vă încredinţăm, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că pentru noi, slujitorii ziarului, ca şi pentru cititorii săi, pentru toţi cetăţenii ju­deţului Botoşani nu este o îndatorire mai mare decât aceea de a milita cu toată priceperea, pasiunea şi puterea de muncă pentru a da viaţă sarcinilor cuprinse in mesajul ce aţi avut bunăvoinţa să ni-l adresaţi. Continuind bogatele tradiţii din trecut ale ziarului „Clopotul", ne angajăm, iubite conducător al partidului şi statului nostru, că vom face totul pentru a îndeplini cu cinste înalta misiune ce revine zia­rului ca organ de presă al comitetului judeţean de partid şi al con­siliului popular judeţean, pentru ca el să devină din ce in ce mai mult o tribună militantă, revoluţionară, să contribuie la mobilizarea maselor de muncitori, ţărani, intelectuali, la înfăptuirea politicii parti­dului de edificare a socialismului şi comunismului pe pămintul Româ­niei". Tot cu prilejul aniversării ziaru­lui, la teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoşani s-a deschis expoziţia do­cumentară „«Clopotul» la 40 de ani“ şi a fost organizat simpozionul in­titulat „Activitatea ziarului jude­ţean — tradiţie şi actualitate“. ÎNTÎLNIRI LA C.C. AL P.C.R. Sîmbătă dimineaţa, tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., s-a intîlnit cu tovarăşul Bruce Magnu­­son, membru al Comitetului Execu­tiv National, secretar al C.C. al Partidului Comunist din Canada, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., şi-a * Sîmbătă dimineaţa, tovarăşul Mi­ron Constantinescu, membru su­pleant al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., s-a intîlnit cu Habib Mohammed Kerim, secre­tar general al C.C. al Partidului De­mocrat al Kurdistanului din Irak, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a făcut o vizită în ţara noastră. A fost de faţă Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. petrecut concediul de odihnă în ţaţa noastră. La întîlnire a participat tovarăşa Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, tovărăşească. ★ întâlnirea s-a desfăşurat intr-o at­mosferă cordială, prietenească. In aceeaşi zi, secretarul general al C.C. al Partidului Democrat al Kurdistanului din Irak, Habib Mo­hammed Kerim, a părăsit Capitala. La plecare, pe aeroport, oaspetele a fost condus de tovarășii Miron Con­stantinescu și Constantin Vasiliu, de activiști de partid. Sosirea in Capitală a tovarăşului Ryszard Frelek Sîmbătă seara a sosit în Capitală, la invitaţia C.C. al Partidului Co­munist Român, tovarăşul Ryszard Frelek, membru al Secretariatului C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, care va face o vizită de prietenie în ţara noastră. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost întîmpinat de tova­răşii Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Turcuş, adjunct al şefului Secţiei relaţii externe a C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Au fost prezenţi Jaromir Oche­­duszko, ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) | Grupul de şantiere pentru construcţii forestiere din Buzău | AMFITEATRU PENTRU PERFECŢIONAREA | ŞI PREGĂTIREA MUNCITORILOR CONSTRUCTORI­­­ Grupul de şantiere pentru construcţii forestiere Buzău, unita­te înfiinţată cu 9 ani în urmă, şi-a închegat de multă vreme un colec­tiv puternic de muncitori, tehni­cieni şi ingineri, care a dobîndit în cursul anilor o vastă experienţă în acest domeniu. Drumurile fores­tiere, podurile peste ape, viaducte, corecţii de torenţi, diferite con­strucţii de consolidare a ripe­­lor sau malurilor şi altele, în 11 judeţe ale ţării, au constituit un vast front de muncă unde capaci­tatea creatoare a fiecărui om a de­terminat rezolvări tehnice valoroa­se, materializate în construcţii du­rabile şi cu eficienţă economică mereu sporită. Numai în anul 1972, grupul de şantiere Buzău a atacat construcţia unor obiective impor­tante, cum sunt: Fabrica de cheres­tea Tîrgovişte, Staţia de utilaj­­transport şi ateliere de reparaţii Nehoiu, extinderea Fabricii de plăci fibro-lemnoase Gugeşti, blocurile de locuinţe Nehoiu şi altele. Intrarea în profilul activităţii u­­nităţii a unor sectoare de construc­ţii diferite faţă de cele tradiţionale a impus adoptarea unor măsuri ra­pide privind asigurarea cadrelor calificate, atit pentru necesarul pre­zent, cit şi de perspectivă. „Asigu­rarea forţei de muncă — spunea ing. Gheorghe Vasile — a condus la stabilirea unor direcţii de acţiune fundamentate ştiinţific. Astfel gru­pul nostru şi-a canalizat atenţia pe două coordonate : perfecţionarea pregătirii muncitorilor şi tehnicie­nilor existenţi prin ridicarea gra­dului de calificare şi policalificare şi pregătirea viitorilor muncitori in meserii noi prin şcoli profesionale.“. Numai în anul 1972, 81 muncitori care aveau specializare într-o sin­gură meserie au dobîndit calificare de zidari roşari — dulgheri, 32 me­canici de utilaje şi-au însuşit cu­noştinţele şi atestarea pentru incă 1­2 tipuri de utilaje. Complexitatea şi întinderea geo­grafică a activităţii grupului de şantiere de construcţii forestiere din Buzău au condus la programa­rea şi urmărirea producţiei după metoda drumului critic. In acest sens, cu sprijinul Academiei de studii economice din Bucureşti, un grup de ingineri şi economişti a fost pregătit timp de un an in do­meniul informaticii şi programării moderne. „Pregătirea noilor muncitori — ne relata ing. N. Bădicu, directo­rul unităţii buzoiene — este co­relată cu nevoile reale ale grupului de şantiere în următorii ani. O par­te sunt calificaţi la locul de muncă şi prin scoaterea parţială din pro­ducţie. Pregătirea lor teoretică se realizează la centrele Ministerului Economiei Forestiere şi Materiale­lor de Construcţie din Verneşti (Buzău) şi Rimnicu-Vîlcea. Şcola­rizarea elevilor la şcolile pro­fesionale de specific din Pia­tra Neamţ, Rimnicu-Vîlcea, Cim­­pina, Bucureşti are în vedere noile specialităţi apărute în activitatea grupului de şantiere de construcţii forestiere. Astfel şi în acest an a­­vem nevoie de un număr important de elevi pentru şcolarizarea in me­seriile de electricieni — instalatori, electricieni de întreţinere şi repa­raţii, instalatori sanitarişti şi gaze, prelucrări mecanice etc.“. Amploarea, tehnicitatea com­plexă, volumul crescînd al lucrări­lor de construcţii, ce fac obiectul activităţii prezente şi mai ales de editor a Grupului de şantiere pen­tru construcţii forestiere din Bu­zău, reclamă recrutarea, pregătirea şi perfecţionarea unui mare număr de oameni prin toate sistemele de care dispune unitatea. In acest scop, eforturile grupului de şantie­re buzoian s-au canalizat statornic spre asigurarea condiţiilor de ca­zare şi masă, a rechizitelor, echi­pamentului de protecţie şi materia­lelor necesare procesului de pregă­tire a viitorilor muncitori de înaltă calificare. In contextul acestor stră­danii se înscrie şi construirea unui cămin cu 78 locuri, cantină şi a­­nexele necesare în municipiul Buzău. Mihai BAZU corespondentul „Scînteii" ­­V PROGRAMUL I 8.00 Bună dimineaţa ! 8.30 Cravatele roşii. ,,Şapte contra şapte“ — emisiune-concurs pentru pionieri şi şcolari. Participă echipele judeţelor Caraş-Severin şi Cluj. 8.25 Film serial „Caktari“. 9.50 Viaţa satului. 11.00 Emisiune in limba maghiară. 12.30 De strajă patriei. 13.00 Album duminical la Bacău. 10.40 Film serial pentru tineret : „Tunelul timpului“. Episodul XIII : „Vrăjitorul Merlin“. 17.30 Cintare patriei — concurs coral interjudeţean. Partici­pă : Corul Casei de cultură Tîrnăveni — judeţul Mureş ; Corul artileriştilor „Milco­­vul“ ; Corul Căminului cul­tural Leordeni — judeţul Ar­geş ; Corul Fabricii de postav Buhuşi — judeţul Bacău ; Corul Căminului cultural din Marga — judeţul Caraş-Se­verin. 19.05 1001 de seri. 19.15 Telejurnal. 19.30 Vizita preşedintelui Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, în Republica Fe­derală Germania. Reportaj filmat. 20.10 Finala „Cupei României" la fotbal : „Chimia“ Rm. Vîl­cea — „Constructorul“ Ga­laţi. Transmisiune directă de la stadionul „23 August“. 22.00 Itinerar canadian : Calgary — reportaj filmat. 22.15 Telejurnal. 22.25 Frumoasele vacanțe — emi­siune de divertisment. Gala lunii iunie. PROGRAMUL II 11.00 — 13.00 Concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu“. (închiderea stagiunii). Dirijor: Kurt Wöss (Austria). In program lucrări de : Haydn, Johann Strauss, Josef Strauss. In pauză : Viaţa muzicală în actualitate. 20.10 Eroi îndrăgiţi de copii : Pe­hacek 20,35 Telex tehnico-ştiinţific. 21.00 Film artistic : „Pentru ei se iubesc“. 18,15; 28.30. MELODIA — 9, 11,15; 13,39; 16; 18.30; 20,45. MODERN — 8.45; 11; 13.30; 16; 18,30; 21, la gră­dină — 20,30. • Ciprian Porumbescu : VIITO­RUL — 15,30; 19, ARTA — 15,30; 19, la grădină — 20,15. • Fluturii sunt liberi : FAVORIT — 8,45; 9; 13,15; 15,30; 18, 20,30, BUZEȘTI — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, la grădină — 20,15. • Veronica : UNIREA — 16, 18, 20, la grădină — 20,15. • Program de desene animate pentru copii: DOINA — 9,45; 11; 12,15. • Ce se intimplă, doctore ?­­ DOINA - 16: 18,15, 20,30. • Călătorie fantastică — 10, 12* Cele mai bune secvențe cu Stan și Bran — 14, 16,30, îngerul exter­minator — 18,30, Casa ororilor — 20,30 , CINEMATECA (sala Union). • Aventurile lui Babuşcă : LIRA — 16; 18; 20, la grădină — 20,15. • Copiii căpitanului Grant : BUCEGI — 15,30; 17,45; 20, la gră­dină — 20,30, GIULEȘTI — 10; 15,30; 18; 20,30. 5 Aici zorile sînt din nou liniș­te : DRUMUL SĂRII — 15,30; 19. • Pe aripile vîntului : VOLGA — 9, 14; 18,30, MIORIŢA — 9,30; 15; 19,15, GRADINA SELECT — 20,15. • Bătrinii bandiţi 2 CHINGA­ŞI — 15,30; 18; 20,15. • Rond de noapte 2 GLORIA — 8,45; 11; 13,15; 15,45; 18,15; 20,30, FLOREASCA — 15,30; 18; 20,16. • Omul nu e singur : POPULAR — 15,30; 18, 20;15. • Sălbăticia albă î TIMPURI NOI — 9,30—20,15 în continuare. • Ceaţa: MUNCA — 16, 18; 20. 0 Acea pisică blestemată : ÎN­FRĂȚIREA INTRE POPOARE — 15,30; 18; 20,15. 0 Semnale : RAHOVA — 15,30; 18. 0 Clasa muncitoare merge in pa­radis : RAHOVA — 20,15. • Cind legendele mor : MOŞILOR — 15,30; 18; 20,15, la grădină — 20,30, VITAN — 15,30; 18; 20,15, la grădină — 20.30. 0 Solaris: PROGRESUL —15,30; 19. 0 Țara sălbatică : FERENTARI — 15,30; 18; 20.15. 0 Fata bătrînă : COTROCENI — 14, 16; 18; 20. 0 Nici un moment de plictiseală : PACEA — 15,30; 18; 20,15. 0 Cowboy : COSMOS — 18, 20,15. SCÍNTEIA - duminică 1 iulie 1973 Vizita şefului statului Can­gia, prinţul Norodom Sianuk Şeful statului Cambodgia, prinţul Norodom Sianuk, preşedintele Fron­tului Unit Naţional al Cambodgiei, şi prinţesa Monique, ceilalţi oaspeţi cambodgieni au vizitat sîmbătă di­mineaţa cooperativa agricolă de pro­ducţie din comuna Cristian, judeţul Braşov. Primarul comunei, Ion Ne­­goescu, preşedintele cooperativei agricole de producţie, Tom­a Cardoş, precum şi numeroşi cooperatori au făcut o primire călduroasă oaspe­ţilor. După ce au luat cunoştinţă de or­ganizarea şi activitatea cooperativei, unitate ce obţine bune rezultate în producţia vegetală şi animală, oaspe­ţii au fost informaţi despre preocu­pările pentru dezvoltarea comunei, creşterea gradului ei de urbanizare. In continuare au fost vizitate fer­mele cooperativei. La plecare, prinţul Norodom Stanik a adresat gazdelor felicitări, urări de noi succese. Oaspeţii au vizitat apoi Castelul Bran — cetate ridicată în se­colul XIV, care străjuieşte de veacuri una din cele mai importante trecă­tori ale Carpaţilor. Din turnul cetăţii, oaspeţii au ad­mirat minunatul peisaj al depresiunii Bran. (Agerpres) c­inema • Salcâmul liliachiu : LUMINA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. ^ Lumea se distrează : CAPITOL — 9; 11; 13; 15; 17; 19, 21, la gra­dină — 20,15, FLAMURA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, e Antoniu și Cleopatra : SCALA — 9,30; 13; 16,15; 19,30, FESTIVAL — 9; 12,30; 16; 19,30, la grădină — 20,30, GRADINA DINAMO — 20,30. «Ultimul cartuș : GRIVITA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, CEN­TRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16;­ 18,15; 20,30, AURORA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, la grădină — 20,30, TOMIS — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45, la grădină — 20,15. « Monte Carlo­s PATRIA — 10; 12,30; 15,15; 18; 20,45, LUCEAFĂ­RUL — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, la grădină — 20,15. « O zi mai lungă decit un an : DACIA — 9; 9,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. « Simon Templar intervine : BUCUREȘTI — 9; 11,15; 13,30; 16,15; 18,45; 21, la grădină — 20,15, EXCELSIOR — 9; 11,15, 13,30, 16. teatre • Filarmonica de stat „Georgge Enescu“ (la teatrul de vară He­răstrău) : Concert estival. Diri­jor : Mircea Basarab. Dirijorul corului : Vasile Pântea — 20. • Opera Română : Lohengrin — 19,30. • Teatrul de operetă „ Contele de Luxemburg — 19,30. • Teatrul Naţional ,,I. L. Cara­giale“ (sala Comedia) : Trei fraţi gemeni veneţieni — 10,30, Dona Diana — 20, (sala Studio) : Prizo­nierul din Manhattan — 10,30, Despre unele lipsuri, neajunsuri şi deficienţe în domeniul dragos­tei — 20. • Teatrul „Lucia Sturdza Bu­landra“ (sala din bd.. Schitu Mă­­gureanu) : Joc de pisici — 30. • Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Studio) : Hotelul astenicilor — 20. • Teatrul evreiesc de stat­­ Her­­şele Dubrovner — 19,30. • Comitetul de cultură şi edu­caţie socialistă al municipiului Bucureşti prezintă la „Expoflora“ din parcul Herăstrău . Spectacol de sunet şi lumină „Poezia flori­lor“ — 20,30; 21,15. • Circul „Bucureşti“ : Arena *73 — spectacol internaţional — 16; 19,30. „ROMÂNIA - FILM" prezintă: „COARNELE DE AUR“ Un film pentru micii spectatori, realizat de studiou­rile „Maxim Gorki". Regia : Aleksandr Rou. Cu : Raisa Riazanova, Volodia Belov, Ira și Lena Cigri­nova

Next