Scînteia, iulie 1973 (Anul 42, nr. 9556-9586)
1973-07-01 / nr. 9556
PAGINA 4 ZIARUL „CLOPOTUL" SĂRBĂTOREŞTE 40 DE ANI DE APARIŢIE MESAJUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU 9 Dragi tovarăşi, Doresc, înainte de toate, să vă mulţumesc in mod călduros pentru invitaţia pe care mi-aţi adresat-o, de a lua parte la sărbătorirea a 40 de ani de la apariţia primului număr al ziarului „Clopotul" — Botoşani. Regretind sincer că timpul nu-mi permite să iau parte la această aniversare, doresc să adresez pe această cale călduroase felicitări colectivului redacţional, colaboratorilor, precum şi corespondenţilor voluntari — muncitori, ţărani, intelectualii tipografilor care, atît în anii ilegalităţii, cit şi în perioada de după eliberarea ţării, şi-au adus contribuţia la editarea şi tipărirea ziarului. Intre cele peste 300 de ziare şi reviste apărute în trecut sub îndrumarea Partidului Comunist Român şi care au avut un rol important în mobilizarea maselor largi la lupta revoluţionară pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor democratice, împotriva fascismului, ziarul „Clopotul“, apărut la 30 iunie 1933, a jucat un rol deosebit de important, împreună cu celelalte publicaţii comuniste, „Clopotul“ a militat activ pentru apărarea independenţei şi suveranităţii naţionale, pentru răspîndirea ideilor marxist-leniniste in rîndul maselor, demascînd cu fermitate concepţiile politice retrograde, acţiunile teroriste ale elementelor fasciste. Deşi suprimat în mai multe rînduri de către organele represive burghezo-moşiereşti, ziarul a continuat să apară, sub alte denumiri, manifestîndu-se tot timpul ca o tribună activă de luptă pentru apărarea intereselor poporului. După eliberarea patriei de sub jugul fascist, „Clopotul“ şi-a adus contribuţia la întreaga luptă pentru transformarea revoluţionară a societăţii româneşti, la construcţia social-economică a ţării, la succesul marii opere de edificare a orinduirii socialiste pe pămîntul României. Am convingerea, dragi tovarăşi, că bilanţul pe care-l faceţi cu prilejul acestei aniversări va constitui pentru dumneavoastră toţi — redactori şi colaboratori — un puternic imbold de a acţiona şi mai hotărît pentru îmbunătăţirea continuă a muncii, astfel ca ziarul să răspundă cit mai bine înaltelor cerinţe pe care partidul se pune în faţa presei noastre comuniste. Sunt încredinţat că, acţionind pe linia bogatelor sale tradiţii din trecut, ziarul „Clopotul" îşi va spori şi mai mult în viitor contribuţia la lupta generală a întregului popor pentru transpunerea cu succes în viaţă a politicii interne şi externe a partidului, pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal şi dezvoltarea în ritm accelerat a economiei, ştiinţei şi culturii in patria noastră, pentru educarea socialistă a oamenilor muncii şi aplicarea neabătută a normelor eticii şi echităţii socialiste în întreaga viaţă socială, pentru bunăstarea şi civilizaţia întregii noastre naţiuni. Vă urez, dragi tovarăşi, succese tot mai mari in îndeplinirea sarcinilor de răspundere ce vă revin, satisfacţii depline în muncă, multă sănătate şi fericire. Festivităţile de la Botoşani Sîmbătă au avut loc la Botoşani manifestările prilejuite de împlinirea a 40 de ani de la apariţia primului număr al ziarului „Clopotul“. La adunarea festivă care a avut loc în sala „Mihai Eminescu“ au luat parte conducători ai organelor locale de partid şi de stat, reprezentanti ai presei centrale, redactori şi colaboratori ai cotidianului sărbătorit, tipografi, un mare număr de cetăţeni. Cu multă însufleţire, cu viii şi îndelungate aplauze asistenta a primit mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu colectivului ziarului „Clopotul“, cu ocazia acestui jubileu. Mesajul a fost transmis de tovarășul Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului de Stat. S-a dat apoi citire Decretului Consiliului de Stat privind conferirea Ordinului Muncii clasa I ziarului „Clopotul" pentru contribuţia adusă la înfăptuirea politicii partidului şi statului de construire a socialismului în patria noastră şi pentru activitatea de educare socialistă a maselor de oameni ai muncii, cu prilejul aniversării a 40 de ani de la apariţia primului număr. In cadrul solemnităţii au fost decoraţi tovarăşii Scarlat Callimachi, membru fondator al ziarului, cu ordinul „23 August“ clasa I, şi David Salzberg, fost redactor-şef în primii ani de apariţie a ziarului, cu Ordinul Muncii clasa I, prezenţi la manifestare. De asemenea au fost conferite ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România unor redactori, tipografi, colaboratori şi corespondenţi voluntari ai ziarului „Clopotul“. Inminînd Înaltele distincţii, tovarăşul Gheorghe Stoica, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi al Consiliului de Stat, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, a adresat celor decoraţi Întregului colectiv al ziarului calde felicitări şi urări de noi realizări în activitatea viitoare. Tovarăşul Petre Duminică, membru supleant, al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului judeţean Botoşani al P.C.R., a urat, la rindul său, ziarului sărbătorit noi succese. In numele colegiului de redacţie al ziarului „Clopotul“, al redactorilor, corespondenţilor si cititorilor, redactorul-sef. Gheorghe Janca, a exprimat profunda lor mulţumire şi recunoştinţă secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru înalta distincţie conferită ziarului, pentru cuvintele calde si indicaţiile preţioase cuprinse in mesaj. Totodată, vorbitorul a dat glas hotărârii colectivului redacţional de a munci cu pasiune şi dăruire pentru a fi demni de înalta cinstire, de bogatele tradiţii ale presei comuniste româneşti, în continuare au rostit saluturi reprezentanţi ai ziarelor „Scînteia“ şi „România liberă“, ai Uniunii ziariştilor, ai unor întreprinderi botoşenene, precum si colaboratori si corespondenţi voluntari, tipografi. In încheiere, într-o atmosferă de puternic entuziasm, a fost adresată o telegramă COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, in care se spune, printre altele : ...Santem la Uzina de utilaj petrolier — Tîrgovişte. La staţia de radioamplificare se transmite chemarea organizaţiei de partid : „SÅ LUCRĂM O ZI PE TRIMESTRU CU MATERIALE ECONOMISITE“... Aşa cum o dovedesc realizările colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri din secţiile prelucrătoare, turnătorie sau forţă, „contul economiilor de materie primă“ sporeşte mereu, ca un argument definitoriu al calităţii muncii politico-educative de masă. O altă secvenţă, de astă dată Înregistrată în incinta uzinelor „Independenţa“-Sibiu , sub genericul „CINCINALUL — ÎNAINTE DE TERMEN“, in secţiile mecanică II, mecanică III, oculărie şi cazangerie, colectivele de oameni ai muncii au angajat, la sfîrşitul orelor de lucru, adevărate colocvii pe tema modernizării producţiei, a sarcinilor economice concrete, a profesiei, a disciplinei în muncă, a absenţelor nemotivate etc. Şi în primul caz, şi un al doilea, reţinem un preţios amănunt : aceste manifestări sunt integrate într-un complex de activităţi educative de masă, iniţiate de cluburile muncitoreşti de pe lingă cele două mari uzine. Ce reprezintă de fapt acest proces în activitatea celor două instituţii şi a altora similare din judeţele Dîmboviţa şi Sibiu ? Succint spus, începînd de cîteva luni, cluburile muncitoreşti din aceste zone şi-au orientat activitatea in trei direcţii : prima, însumînd o serie de „acţiuni la locul de muncă“, a doua, activităţi de club, şi in fine „ieşirile“, acasă la navetişti, în cartiere muncitoreşti sau în zone de agrement. Cu alte cuvinte, în condiţiile unuiprogramcadru, eşalonat pe o lună de zile, sunt inserate microprograme specifice fiecărui compartiment: secţia uzinală, cartier muncitoresc etc. Acest aspect este expresia preocupării de a organiza programul de activităţi destinate educaţiei comuniste a maselor, în spiritul Conferinţei Naţionale şi al hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. Programele-cadru ale cluburilor din cele două judeţe au înscris, în ultimele luni, o seamă de acţiuni cultural-educative, axate pe cele mai arzătoare probleme ivite în procesul de producţie. Cluburile „Independenţa“, „7 Noiembrie“, „C.F.R.“, Casa de cultură din Cisnădie (Sibiu), clubul petroliştilor (Tîrgovişte), „Flacăra" (Moreni), cele din Şotînga, Pucioasa etc. şi-au propus ca tematică generală şi în acest trimestru stimularea prin activităţi multiple a preocupării pentru modernizarea procesului de producţie, mobilizarea colectivelor muncitoreşti la acţiuni eficiente destinate realizării de economii de materiale, ridicarea nivelului profesional al unor categorii de muncitori ca o condiţie obligatorie a îndeplinirii cincinalului înainte de termen. Cert este că în cazul cluburilor dîmboviţene, de exemplu, iniţierea unor programe „localizate“, în funcţie de cerinţele şi sarcinile fiecărui colectiv de muncă, a devenit posibilă în urma contactelor factorilor culturali cu producţia, cu oamenii muncii ; pînă nu de mult, prezenţa acestora in uzină, la locul de muncă, se rezuma la şedinţe şi consfătuiri la nivelul comitetului sindical. Or, în prezent, diversele manifestări cultural-educative sunt rodul acestor contacte, al prezenţei directorilor de cluburi în diversele compartimente ale uzinei. In acest context, iniţiativele unor colective de oameni ai muncii vizînd îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan sunt pentru cluburi „piese“ de actualitate in programele lor : „Semaforul conştiinţei“, „Ziua tehnicii înaintate“, „Rolul maistrului în calificarea celor tineri“ etc. s-au dovedit a fi ocazii propice pentru organizarea de schimburi de experienţă la Schela Moreni , spectacolul unei brigăzi artistice de agitaţie, intitulat semnificativ „Opinia acuză“, inspirat de calitatea necorespunzătoare a unor lucrări de construcţie la Grupul de şantiere Tîrgovişte, a avut ca efect o mai bună organizare a lucrului pe şantierele de construcţii. Sub genericul,Adevărul are cuvântul“, la fabrica „Steaua electrică“-Fieni se desfăşoară în prezent un proces-dezbatere — eşalonat în mai multe şedinţe — pe tema risipei de materiale. Aceleaşi îndemnuri la stăvilirea risipei există şi în programele cluburilor din Gâeşti, Pucioasa, Şotînga sau Doiceşti. Şi în programele cluburilor sindicale din judeţele Cluj şi Sibiu constatăm o vizibilă deplasare a acţiunilor cultural-educative de masă spre locurile de muncă. Am putea cita un mare număr de responsabili culturali din uzinele şi întreprinderile clujene şi sibiene (cluburile „Independenţa“, „7 Noiembrie“-Sibiu, Casa de cultură a sindicatelor-Cisnădie, cluburile din municipiile Cluj şi Turda etc.), „fruntaşi“in organizarea periodică de procese-dezbateri expuneri şi discuţii, schimburi de experienţe şi spectacole satirice, in diferite sectoare de producţie, care, dintr-un motiv sau altul, au rămas debitoare în realizarea indicatorilor de plan. Acest proces de apropiere a activităţii cluburilor şi caselor de cultură sindicale de problematica muncii invită acum, după scurgerea mai multor luni de experienţă, la cîteva consideraţii mai generale. Relevînd efortul de diversificare a activităţilor politico-educative, caracterul lor mai concret, vom observa totodată că adesea manifestările nu sînt insuficientă măsură ancorate în viaţa si preocupările colectivelor, au un caracter sporadic. De asemenea, microprogramele de uzină au incă un caracter predominant tehnic (şi chiar tehnicist), iar efectul scontat este din această cauză uneori minim alte activităţi, denumite impropriu „seri cultural-educative“, desfăşurate in cartiere muncitoreşti, cămine, estrade, au aerul unor simple serbări şcolare. Sunt şi cazuri în care ,,integrarea“ activităţilor clubului muncitoresc şi a caselor de cultură sindicale în viaţa uzinei este superficială, formală — fapt care explică într-o anumită măsură orientarea factorilor culturali spre o tematică facilă, cum ar fi prezentarea unor romane nesemnificative (Clubul salariaţilor din transporturi şi telecomunicaţii-Sibiu), înscrierea de „conferinţe tehnice“ de nivel universitar, dedicate unor aspecte strict particulare in procesul de producţie (clubul întreprinderii „Clujeana“-Cluj, clubul „Firul roşu“-Tălmaciu etc.) sau a unor programe de divertisment în serie (clubul ,,Armonia“-Cluj). Există desigur si responsabili culturali (şi chiar consilii de conducere ale cluburilor muncitoreşti) care încearcă să-şi fure singuri căciula la adăpostul unor teorii despre un aşa-zis tradiţionalism în activitatea instituţiilor pe care le conduc. Unii socotesc — aşa cum am desprins din cîteva discuţii purtate la Cluj şi Sibiu — că programele de compensare — care nu sunt totuna cu recenzia unei cărţi — sunt mai uşor de organizat decit dezbaterea problemelor stringente ale muncii colectivului din uzină. Asemenea teorii servesc adesea ca punct de plecare în alcătuirea unui întreg program de activitate pe luni de zile. Un exemplu de acest gen ni-l oferă Casa de cultură din Găeşti, in al cărei program nu figurează nici o acţiune legată direct de sarcinile economice, deşi există aici cîteva mari unităţi industriale. La Tălmaciu-Sibiu, unde îşi desfăşoară activitatea harnicul colectiv al fabricii „Firul roşu“, aceeaşi situaţie , la rîndul său, Clubul salariaţilor din transporturi şi telecomunicaţii Sibiu programează tot felul de aniversări, chiar dacă acestea nu tin de o dată „rotundă“, ci de 38, 71, 133 de ani de la naşterea sau decesul unor personalităţi ale culturii universale, in timp ce temele „la zi“ (producţie, relaţii de muncă, legislaţie) işi aşteaptă rindul, de luni de zile, să fie înscrise in program. In fine, alte cluburi au exclus de la o vreme din programele lor manifestările de popularizare a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii contemporane. Aceste carenţe reflectă, în genere, absenţa unui echilibru tematic, a păstrării unor proporţii în mecanismul funcţiilor de bază ale acestor unităţi culturale : cele mai multe continuă să „pedaleze" in exclusivitate pe acţiuni strict informative, altele, doar pe programe de compensare şi divertisment „fără adresă". Or, esenţiale pentru alcătuitorii programelor trebuie să rămînă dezideratele oamenilor muncii, însăşi viaţa uzinelor, întreprinderilor economice. Activitatea clubului nu poate fi concepută izolat, „independent“ de preocupările oamenilor, nu poate face abstracţie de strădaniile cotidiene de a îndeplini sarcinile de plan, de a da produse de bună calitate, de a închide „supapele“ risipei de materiale şi materie primă. Acestor imperative le răspund tocmai eforturile de diversificare a programelor cultural-educative, iniţierea microprogramelor uzinale concepute astfel incit să vină, prin modalităţi specifice, in sprijinul soluţionării problemelor social-economice cu care sunt confruntate colectivele de muncă. Eforturile oamenilor muncii, iniţiativele şi realizările lor, generate de o spontană dăruire in marea bătălie a îndeplinirii înainte de termen a actualului cincinal, sunt un izvor permanent de idei in alcătuirea programelor de club, în care pot fi cuprinse cele mai variate forme ale muncii politice şi educative de masă. George CUIBUŞ PRODUCŢIA-temă „la zi64 în programele cluburilor muncitoreşti ” O ÎNTREBARE PENTRU RESPONSABILII CULTURALI: DE CITE ORI PE ZI SUNTEŢI OASPEŢI AI SECŢIILOR UZINEI ? • ADEVĂRATA TRADIŢIE NU EXCLUDE, CI IMPUNE ACŢIUNI LEGATE NEMIJLOCIT DE VIAŢA COLECTIVELOR • „PROGRAMUL CU ADRESĂ” - UN DEZIDERAT AL ACTIVITĂŢII COTIDIENE „Participanţii la adunarea festivă consacrată aniversării a 40 de ani de la apariţia primului număr al ziarului „Clopotul“ din Botoşani îşi exprimă şi cu acest prilej, din adincul inimilor, deplina aprobare faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, hotărîrea lor nestrămutată de a înfăptui cu devotament şi pasiune importantele sarcini ce le revin din istoricele hotărîri ale Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale, pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Vă încredinţăm, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că pentru noi, slujitorii ziarului, ca şi pentru cititorii săi, pentru toţi cetăţenii judeţului Botoşani nu este o îndatorire mai mare decât aceea de a milita cu toată priceperea, pasiunea şi puterea de muncă pentru a da viaţă sarcinilor cuprinse in mesajul ce aţi avut bunăvoinţa să ni-l adresaţi. Continuind bogatele tradiţii din trecut ale ziarului „Clopotul", ne angajăm, iubite conducător al partidului şi statului nostru, că vom face totul pentru a îndeplini cu cinste înalta misiune ce revine ziarului ca organ de presă al comitetului judeţean de partid şi al consiliului popular judeţean, pentru ca el să devină din ce in ce mai mult o tribună militantă, revoluţionară, să contribuie la mobilizarea maselor de muncitori, ţărani, intelectuali, la înfăptuirea politicii partidului de edificare a socialismului şi comunismului pe pămintul României". Tot cu prilejul aniversării ziarului, la teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoşani s-a deschis expoziţia documentară „«Clopotul» la 40 de ani“ şi a fost organizat simpozionul intitulat „Activitatea ziarului judeţean — tradiţie şi actualitate“. ÎNTÎLNIRI LA C.C. AL P.C.R. Sîmbătă dimineaţa, tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., s-a intîlnit cu tovarăşul Bruce Magnuson, membru al Comitetului Executiv National, secretar al C.C. al Partidului Comunist din Canada, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., şi-a * Sîmbătă dimineaţa, tovarăşul Miron Constantinescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., s-a intîlnit cu Habib Mohammed Kerim, secretar general al C.C. al Partidului Democrat al Kurdistanului din Irak, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a făcut o vizită în ţara noastră. A fost de faţă Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. petrecut concediul de odihnă în ţaţa noastră. La întîlnire a participat tovarăşa Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, tovărăşească. ★ întâlnirea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. In aceeaşi zi, secretarul general al C.C. al Partidului Democrat al Kurdistanului din Irak, Habib Mohammed Kerim, a părăsit Capitala. La plecare, pe aeroport, oaspetele a fost condus de tovarășii Miron Constantinescu și Constantin Vasiliu, de activiști de partid. Sosirea in Capitală a tovarăşului Ryszard Frelek Sîmbătă seara a sosit în Capitală, la invitaţia C.C. al Partidului Comunist Român, tovarăşul Ryszard Frelek, membru al Secretariatului C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, care va face o vizită de prietenie în ţara noastră. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost întîmpinat de tovarăşii Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Turcuş, adjunct al şefului Secţiei relaţii externe a C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Au fost prezenţi Jaromir Ocheduszko, ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) | Grupul de şantiere pentru construcţii forestiere din Buzău | AMFITEATRU PENTRU PERFECŢIONAREA | ŞI PREGĂTIREA MUNCITORILOR CONSTRUCTORI Grupul de şantiere pentru construcţii forestiere Buzău, unitate înfiinţată cu 9 ani în urmă, şi-a închegat de multă vreme un colectiv puternic de muncitori, tehnicieni şi ingineri, care a dobîndit în cursul anilor o vastă experienţă în acest domeniu. Drumurile forestiere, podurile peste ape, viaducte, corecţii de torenţi, diferite construcţii de consolidare a ripelor sau malurilor şi altele, în 11 judeţe ale ţării, au constituit un vast front de muncă unde capacitatea creatoare a fiecărui om a determinat rezolvări tehnice valoroase, materializate în construcţii durabile şi cu eficienţă economică mereu sporită. Numai în anul 1972, grupul de şantiere Buzău a atacat construcţia unor obiective importante, cum sunt: Fabrica de cherestea Tîrgovişte, Staţia de utilajtransport şi ateliere de reparaţii Nehoiu, extinderea Fabricii de plăci fibro-lemnoase Gugeşti, blocurile de locuinţe Nehoiu şi altele. Intrarea în profilul activităţii unităţii a unor sectoare de construcţii diferite faţă de cele tradiţionale a impus adoptarea unor măsuri rapide privind asigurarea cadrelor calificate, atit pentru necesarul prezent, cit şi de perspectivă. „Asigurarea forţei de muncă — spunea ing. Gheorghe Vasile — a condus la stabilirea unor direcţii de acţiune fundamentate ştiinţific. Astfel grupul nostru şi-a canalizat atenţia pe două coordonate : perfecţionarea pregătirii muncitorilor şi tehnicienilor existenţi prin ridicarea gradului de calificare şi policalificare şi pregătirea viitorilor muncitori in meserii noi prin şcoli profesionale.“. Numai în anul 1972, 81 muncitori care aveau specializare într-o singură meserie au dobîndit calificare de zidari roşari — dulgheri, 32 mecanici de utilaje şi-au însuşit cunoştinţele şi atestarea pentru incă 12 tipuri de utilaje. Complexitatea şi întinderea geografică a activităţii grupului de şantiere de construcţii forestiere din Buzău au condus la programarea şi urmărirea producţiei după metoda drumului critic. In acest sens, cu sprijinul Academiei de studii economice din Bucureşti, un grup de ingineri şi economişti a fost pregătit timp de un an in domeniul informaticii şi programării moderne. „Pregătirea noilor muncitori — ne relata ing. N. Bădicu, directorul unităţii buzoiene — este corelată cu nevoile reale ale grupului de şantiere în următorii ani. O parte sunt calificaţi la locul de muncă şi prin scoaterea parţială din producţie. Pregătirea lor teoretică se realizează la centrele Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţie din Verneşti (Buzău) şi Rimnicu-Vîlcea. Şcolarizarea elevilor la şcolile profesionale de specific din Piatra Neamţ, Rimnicu-Vîlcea, Cimpina, Bucureşti are în vedere noile specialităţi apărute în activitatea grupului de şantiere de construcţii forestiere. Astfel şi în acest an avem nevoie de un număr important de elevi pentru şcolarizarea in meseriile de electricieni — instalatori, electricieni de întreţinere şi reparaţii, instalatori sanitarişti şi gaze, prelucrări mecanice etc.“. Amploarea, tehnicitatea complexă, volumul crescînd al lucrărilor de construcţii, ce fac obiectul activităţii prezente şi mai ales de editor a Grupului de şantiere pentru construcţii forestiere din Buzău, reclamă recrutarea, pregătirea şi perfecţionarea unui mare număr de oameni prin toate sistemele de care dispune unitatea. In acest scop, eforturile grupului de şantiere buzoian s-au canalizat statornic spre asigurarea condiţiilor de cazare şi masă, a rechizitelor, echipamentului de protecţie şi materialelor necesare procesului de pregătire a viitorilor muncitori de înaltă calificare. In contextul acestor strădanii se înscrie şi construirea unui cămin cu 78 locuri, cantină şi anexele necesare în municipiul Buzău. Mihai BAZU corespondentul „Scînteii" V PROGRAMUL I 8.00 Bună dimineaţa ! 8.30 Cravatele roşii. ,,Şapte contra şapte“ — emisiune-concurs pentru pionieri şi şcolari. Participă echipele judeţelor Caraş-Severin şi Cluj. 8.25 Film serial „Caktari“. 9.50 Viaţa satului. 11.00 Emisiune in limba maghiară. 12.30 De strajă patriei. 13.00 Album duminical la Bacău. 10.40 Film serial pentru tineret : „Tunelul timpului“. Episodul XIII : „Vrăjitorul Merlin“. 17.30 Cintare patriei — concurs coral interjudeţean. Participă : Corul Casei de cultură Tîrnăveni — judeţul Mureş ; Corul artileriştilor „Milcovul“ ; Corul Căminului cultural Leordeni — judeţul Argeş ; Corul Fabricii de postav Buhuşi — judeţul Bacău ; Corul Căminului cultural din Marga — judeţul Caraş-Severin. 19.05 1001 de seri. 19.15 Telejurnal. 19.30 Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, în Republica Federală Germania. Reportaj filmat. 20.10 Finala „Cupei României" la fotbal : „Chimia“ Rm. Vîlcea — „Constructorul“ Galaţi. Transmisiune directă de la stadionul „23 August“. 22.00 Itinerar canadian : Calgary — reportaj filmat. 22.15 Telejurnal. 22.25 Frumoasele vacanțe — emisiune de divertisment. Gala lunii iunie. PROGRAMUL II 11.00 — 13.00 Concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu“. (închiderea stagiunii). Dirijor: Kurt Wöss (Austria). In program lucrări de : Haydn, Johann Strauss, Josef Strauss. In pauză : Viaţa muzicală în actualitate. 20.10 Eroi îndrăgiţi de copii : Pehacek 20,35 Telex tehnico-ştiinţific. 21.00 Film artistic : „Pentru ei se iubesc“. 18,15; 28.30. MELODIA — 9, 11,15; 13,39; 16; 18.30; 20,45. MODERN — 8.45; 11; 13.30; 16; 18,30; 21, la grădină — 20,30. • Ciprian Porumbescu : VIITORUL — 15,30; 19, ARTA — 15,30; 19, la grădină — 20,15. • Fluturii sunt liberi : FAVORIT — 8,45; 9; 13,15; 15,30; 18, 20,30, BUZEȘTI — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, la grădină — 20,15. • Veronica : UNIREA — 16, 18, 20, la grădină — 20,15. • Program de desene animate pentru copii: DOINA — 9,45; 11; 12,15. • Ce se intimplă, doctore ? DOINA - 16: 18,15, 20,30. • Călătorie fantastică — 10, 12* Cele mai bune secvențe cu Stan și Bran — 14, 16,30, îngerul exterminator — 18,30, Casa ororilor — 20,30 , CINEMATECA (sala Union). • Aventurile lui Babuşcă : LIRA — 16; 18; 20, la grădină — 20,15. • Copiii căpitanului Grant : BUCEGI — 15,30; 17,45; 20, la grădină — 20,30, GIULEȘTI — 10; 15,30; 18; 20,30. 5 Aici zorile sînt din nou liniște : DRUMUL SĂRII — 15,30; 19. • Pe aripile vîntului : VOLGA — 9, 14; 18,30, MIORIŢA — 9,30; 15; 19,15, GRADINA SELECT — 20,15. • Bătrinii bandiţi 2 CHINGAŞI — 15,30; 18; 20,15. • Rond de noapte 2 GLORIA — 8,45; 11; 13,15; 15,45; 18,15; 20,30, FLOREASCA — 15,30; 18; 20,16. • Omul nu e singur : POPULAR — 15,30; 18, 20;15. • Sălbăticia albă î TIMPURI NOI — 9,30—20,15 în continuare. • Ceaţa: MUNCA — 16, 18; 20. 0 Acea pisică blestemată : ÎNFRĂȚIREA INTRE POPOARE — 15,30; 18; 20,15. 0 Semnale : RAHOVA — 15,30; 18. 0 Clasa muncitoare merge in paradis : RAHOVA — 20,15. • Cind legendele mor : MOŞILOR — 15,30; 18; 20,15, la grădină — 20,30, VITAN — 15,30; 18; 20,15, la grădină — 20.30. 0 Solaris: PROGRESUL —15,30; 19. 0 Țara sălbatică : FERENTARI — 15,30; 18; 20.15. 0 Fata bătrînă : COTROCENI — 14, 16; 18; 20. 0 Nici un moment de plictiseală : PACEA — 15,30; 18; 20,15. 0 Cowboy : COSMOS — 18, 20,15. SCÍNTEIA - duminică 1 iulie 1973 Vizita şefului statului Cangia, prinţul Norodom Sianuk Şeful statului Cambodgia, prinţul Norodom Sianuk, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, şi prinţesa Monique, ceilalţi oaspeţi cambodgieni au vizitat sîmbătă dimineaţa cooperativa agricolă de producţie din comuna Cristian, judeţul Braşov. Primarul comunei, Ion Negoescu, preşedintele cooperativei agricole de producţie, Toma Cardoş, precum şi numeroşi cooperatori au făcut o primire călduroasă oaspeţilor. După ce au luat cunoştinţă de organizarea şi activitatea cooperativei, unitate ce obţine bune rezultate în producţia vegetală şi animală, oaspeţii au fost informaţi despre preocupările pentru dezvoltarea comunei, creşterea gradului ei de urbanizare. In continuare au fost vizitate fermele cooperativei. La plecare, prinţul Norodom Stanik a adresat gazdelor felicitări, urări de noi succese. Oaspeţii au vizitat apoi Castelul Bran — cetate ridicată în secolul XIV, care străjuieşte de veacuri una din cele mai importante trecători ale Carpaţilor. Din turnul cetăţii, oaspeţii au admirat minunatul peisaj al depresiunii Bran. (Agerpres) cinema • Salcâmul liliachiu : LUMINA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. ^ Lumea se distrează : CAPITOL — 9; 11; 13; 15; 17; 19, 21, la gradină — 20,15, FLAMURA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, e Antoniu și Cleopatra : SCALA — 9,30; 13; 16,15; 19,30, FESTIVAL — 9; 12,30; 16; 19,30, la grădină — 20,30, GRADINA DINAMO — 20,30. «Ultimul cartuș : GRIVITA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, AURORA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, la grădină — 20,30, TOMIS — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45, la grădină — 20,15. « Monte Carlos PATRIA — 10; 12,30; 15,15; 18; 20,45, LUCEAFĂRUL — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, la grădină — 20,15. « O zi mai lungă decit un an : DACIA — 9; 9,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. « Simon Templar intervine : BUCUREȘTI — 9; 11,15; 13,30; 16,15; 18,45; 21, la grădină — 20,15, EXCELSIOR — 9; 11,15, 13,30, 16. teatre • Filarmonica de stat „Georgge Enescu“ (la teatrul de vară Herăstrău) : Concert estival. Dirijor : Mircea Basarab. Dirijorul corului : Vasile Pântea — 20. • Opera Română : Lohengrin — 19,30. • Teatrul de operetă „ Contele de Luxemburg — 19,30. • Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale“ (sala Comedia) : Trei fraţi gemeni veneţieni — 10,30, Dona Diana — 20, (sala Studio) : Prizonierul din Manhattan — 10,30, Despre unele lipsuri, neajunsuri şi deficienţe în domeniul dragostei — 20. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala din bd.. Schitu Măgureanu) : Joc de pisici — 30. • Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Studio) : Hotelul astenicilor — 20. • Teatrul evreiesc de stat Herşele Dubrovner — 19,30. • Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al municipiului Bucureşti prezintă la „Expoflora“ din parcul Herăstrău . Spectacol de sunet şi lumină „Poezia florilor“ — 20,30; 21,15. • Circul „Bucureşti“ : Arena *73 — spectacol internaţional — 16; 19,30. „ROMÂNIA - FILM" prezintă: „COARNELE DE AUR“ Un film pentru micii spectatori, realizat de studiourile „Maxim Gorki". Regia : Aleksandr Rou. Cu : Raisa Riazanova, Volodia Belov, Ira și Lena Cigrinova