Scînteia, august 1973 (Anul 42, nr. 9587-9616)

1973-08-01 / nr. 9587

Cu prilejul vizitei in România a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Vietnam, ieri in Capitală a avut loc MITINGUL PRIETENIEI SI SOLIDARITĂŢII ROMĂNO-VIETNAMEZE O manifestare impresionantă a sentimentelor internaţionaliste frăţeşti nutrite de poporul nostru faţă de eroicul popor vietnamez, o nouă şi vie expresie a sprijinului acordat luptei sale pentru independenţă, reconstrucţie şi consolidarea păcii pe pămintul Vietnamului Cu prilejul vizitei oficiale de prie­tenie pe care o face in ţara noas­tră delegaţia de partid şi guverna­mentală a Republicii Democrate Vietnam, marţi seara in Capitală, in Sala palatului, a avut loc mitingul prieteniei şi solidarităţii româno­­vietnameze. Mitingul a reunit peste 3 000 de oameni ai muncii din întreprinde­rile şi instituţiile Capitalei, persona­lităţi ale vieţii ştiinţifice şi cultu­rale, reprezentanţi ai conducerii u­­nor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali şi ofiţeri superiori. In sală se aflau, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat şi ai guvernului. La miting au asistat şefi ai mi­siunilor diplomatice acreditaţi in­ ţara noastră, precum şi membri ai Ambasadei R. D. Vietnam şi ai Ambasadei Republicii­­Vietnamului de sud la Bucureşti, încadrate de drapelele de stat ale celor două ţări, stemele Republicii Socialiste România şi Republicii De­mocrate Vietnam împodobeau fun­dalul scenei. In limbile română şi vietnameză era înscrisă urarea : „Trăiască prietenia frăţească, alianţa şi colaborarea dintre Republica So­cialistă România şi Republica De­mocrată Vietnam !“. In aplauzele asistenţei, în prezi­diu iau loc tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consi­liului de Miniştri, şi Fam Van Dong, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, prim-ministru al Guver­nului R. D. Vietnam. In prezidiu iau loc, de aseme­nea, tovarăşii Le Thanh Nghi, Ngu­yen Co Thach, Tran Sam, Nguyen Van Dao, Nguyen Dang Hanh, membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Vietnam, şi Lam Van Luu, ambasadorul Repu­blicii Vietnamului de sud. Alături de oaspeţi, în prezidiu au luat loc tovarăşii Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Ră­­dulescu, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Gheorghe Petres­­cu, vicepreşedinte al Consiliului Cen­tral al U.G.S.R., Dumitru Turcuş, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Nicolae Ghenea, adjunct al ministrului afacerilor externe, gene­ral-colonel Stelian Ţîrcă, adjunct al ministrului apărării naţionale, Ion Stoian, adjunct al ministrului comer­ţului exterior, Radu Constantinescu, vicepreşedinte al Comisiei guverna­mentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Tudor Zamfira, ambasadorul României la Hanoi, Ioana Boga, vicepreşedintă a Consi­liului Naţional al Femeilor, Panteli­­mon Găvănescu, secretar al C.C. al U.T.C., Ştefan Boţea, muncitor la uzinele „23 August“, Gheorghe Buj­­goi, directorul Institutului de proiec­tări şi cercetări pentru industria me­talelor neferoase şi rare, Mihaela Dumitru, studentă la Universitatea Bucureşti. Au fost intonate imnurile de stat (Continuare in pag. a IlI-a) Cuvîntarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Mult stimate tovarăşe Fam Van Dong, Stimaţi tovarăşi, membri ai de­legaţiei de partid şi guvernamen­tale vietnameze, Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi al Consiliului de Miniştri, în nu­mele întregului nostru popor, a­­dresez un cald şi prietenesc salut delegaţiei de partid şi guverna­mentale vietnameze, în frunte cu tovarăşul Fam Van Dong, prim­­ministru al guvernului Republi­cii Democrate Vietnam. Vizita în Republica Socialistă România a reprezentanţilor de seamă ai neîn­fricatului popor vietnamez ne prilejuieşte o mare bucurie, con­stituind încă o dovadă a legăturilor tradiţionale de strînsă alianţă şi colaborare multilaterală între ţă­rile, partidele şi popoarele noastre. Opinia publică românească a primit cu profundă satisfacţie vestea încheierii Acordului de la Paris privind încetarea războiului şi restabilirea păcii în Vietnam, ca pe o victorie măreaţă a poporu­lui frate vietnamez, a tuturor ţă­rilor socialiste, a forţelor iubitoa­re de pace şi progres din întreaga lume. Această victorie, care a în­cununat lupta pentru libertate şi salvgardarea fiinţei naţionale a unui popor brav, a însemnat un triumf al raţiunii asupra brutali­tăţii, al dreptăţii asupra oprimă­rii. Voinţa neclintită şi uriaşele sacrificii umane şi materiale ale poporului vietnamez au constrins pînă la urmă Statele Unite să în­ţeleagă că războiul nu reprezintă o soluţie pentru rezolvarea pro­blemelor litigioase, că acţiunile militare stîrnesc indignare nu nu­mai în ţara invadată, ci şi în rîn­­dul tuturor popoarelor, dornice să trăiască în libertate şi pace. Re­zistenţa eroică, revoluţionară a Vietnamului luptător a contribuit astfel la accelerarea procesului de destindere, de instaurare a unui climat de înţelegere interna­ţională. După cum se ştie, anii grei ai războiului dus de poporul vietna­mez împotriva agresiunii iniţiate de guvernul Statelor Unite au de­clanşat în întreaga lume o largă şi strînsă solidaritate în apărarea uneia dintre cele mai scumpe va­lori morale care îşi face loc din ce în ce mai mult în conştiinţa ome­nirii — libertatea popoarelor, drep­tul sacru, inalienabil al fiecărui popor de a-şi hotărî de sine stă­tător destinele. Comuniştii, tot po­porul român s-au aflat din capul locului în primele rînduri ale celor care au acordat Vietnamului între­gul sprijin material, politic şi di­plomatic, ca o dovadă elocventă a ataşamentului faţă de această va­loare morală, ca un semn al sim­­ţămintelor de solidaritate interna­­ţionalistă de care sîntem animaţi. De partea poporului vietnamez s-au găsit toate ţările socialiste, milioane de oameni de cele mai diferite orientări politice de pe toate meridianele globului, cercuri oficiale cu vederi progresiste din (Continuare in pag. a IlI-a) PROLETARI DIN TOATE UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9587 Miercuri 1 august 1973 8 PAGINI - 40 BANI Cuvîntarea tovarăşului Fam Van Dong Stimate tovarăşe Ion Gheorghe Maurer, Dragi tovarăşi şi prieteni din corpul diplomatic, Dragi tovarăşi, în numele Partidului celor ca Muncesc din Vietnam, al guvernu­lui Republicii Democrate Vietnam exprimăm mulţumirile noastre sin­cere poporului român şi populaţiei capitalei Bucureşti pentru primirea cordială şi solemnă ; mulţumim, de asemenea, pentru cuvintele căl­duroase la adresa ţării noastre, a operei noastre revoluţionare, ale tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, precum şi ale tovarăşilor Ştefan Boţea, Mihaela Dumitru şi Gheor­ghe Bujgoi. Vizitînd România frăţească, de­legaţia noastră este purtătoarea sentimentelor de caldă prietenie şi gratitudine sinceră ale Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, gu­vernului R. D. Vietnam şi ale în­tregului popor vietnamez faţă de Partidul Comunist Român, în frun­te cu stimatul tovarăş Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat, faţă de guvernul Republicii Socia­liste România şi de poporul frate român care au acordat sprijin şi ajutor luptei noastre împotriva a­­gresiunii americane, pentru salva­rea ţării şi în construirea socialis­mului în ţara noastră. Dragi tovarăşi, Poporul vietnamez îşi exprimă profunda admiraţie faţă de poporul român, care secole de-a rîndul a luptat pentru apărarea ţării, pen­tru cucerirea independenţei şi li­bertăţii. De la crearea Partidului Comu­nist Român, clasa muncitoare şi oamenii muncii din România şi-au găsit drumul spre eliberarea ţării, spre propria lor eliberare, luptînd cu hotărîre împotriva dominaţiei crunte a forţelor reacţionare. In decursul celui de-al II-lea război mondial, Partidul Comunist Ro­mân, cu multă dîrzenie şi prin po­litica de creare a unui front larg, a reunit forţele patriotice şi a des­făşurat o luptă plină de jertfe şi greutăţi împotriva trupelor hitle­­riste de ocupaţie şi împotriva dic­taturii militare fasciste. Cînd Armata Roşie a trecut la ofensivă furtunoasă pe toate fronturile din Europa, Partidul Comunist Român a condus poporul, mobilizîndu-l la insurecţia armată, în august 1944, a înlăturat dictatura fascistă, des­­chizînd astfel o nouă etapă în is­toria poporului român, etapa revo­luţiei socialiste. Clasa muncitoare şi oamenii muncii din România au realizat in mod victorios transformarea socialistă a relaţiilor de produc­ţie, au construit multe centre in­dustriale care se dezvoltă necon­tenit şi multe zone agricole pros­pere, făcînd ca munca de con­struire a socialismului să avanseze puternic. Numai într-un sfert de veac in­dustria românească s-a transformat într-o ramură conducătoare, ri­dicând România în rîndul ţărilor (Continuare in pag. a 111-a) INTÎLNIREA PRIETENEASCĂ a conducătorilor unor partide comuniste şi muncitoreşti­ ­ în zilele de 30—31 iulie a avut loc în Crimeea o întîlnire a conducă­torilor partidelor comuniste şi mun­citoreşti din ţările socialiste, la care au participat : T. Jivkov, prim-se­cretar al C.C. al P.C. Bulgar, pre­ședintele Consiliului de Stat al R. P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secre­tar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniştri al R. P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, J. Kádár, prim-se­cretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., precum și A. A. Gromiko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor ex­terne al U.R.S.S., B. N. Ponomariov, membru supleant al Biroului Poli­tic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katusev, se­cretar al C.C. al P.C.U.S. Participanții la întîlnire s-au in­format reciproc asupra vieţii şi ac­tivităţii partidelor lor, asupra dez­voltării statelor lor socialiste. Au fost examinate probleme ale colabo­rării politice, economice şi ideolo­gice dintre partidele şi ţările fră­ţeşti. A avut loc un larg schimb de păreri asupra problemelor interna­ţionale actuale. II Conducătorii P.C. Bulgar, P.C. din Cehoslovacia, P.S.U.G., P.P.R.M., P.M.U.P., P.C.R., P.I.­.S.U. şi P.C.U.S. au constatat că în perioada care s-a scurs de la întîlnirea din Crimeea din iulie 1972 au fost obţi­nute succese importante în realiza­rea obiectivelor de politică ex­ternă, trasate în declaraţiile Comi­tetului Politic Consultativ al Trata­tului de la Varşovia, în hotăririle congreselor partidelor frăţeşti, in Programul păcii al Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S. încetarea răz­boiului din Vietnam, recunoaşterea deplină pe baza dreptului interna­ţional a Republicii Democrate Ger­mane, reglementarea relaţiilor din­tre Cehoslovacia şi Republica Fede­rală Germania, întărirea poziţiei in­ternaţionale a Cubei, începerea cu succes a Conferinţei general-euro­­pene pentru securitate şi cooperare — toate acestea­­ reflectă sporirea influenţei politicii de pace a ţărilor comunităţii socialiste. Un mare rol în înfăptuirea acestei politici, în însănătoşirea întregii si­tuaţii internaţionale l-au jucat întîl­­nirile şi discuţiile pe care conducă­torii partidelor frăţeşti şi ai ţărilor socialiste le-au avut in ultimul timp cu reprezentanţi ai statelor capita­liste. L. I. Brejnev a Informat despre activitatea de politică externă a C.C. al P.C.U.S. pentru realizarea Pro­gramului păcii, adoptat de Congresul al XXIV-lea, despre recentele vizite în Statele Unite ale Americii, în Re­publica Federală Germania, şi Fran­ţa, despre tratativele purtate şi acor­durile încheiate, inclusiv acordul so­­vieto-american cu privire la preîn­­tîmpinarea unui război nuclear. Con­ducătorii partidelor frăţeşti au dat o înaltă apreciere politicii externa leniniste a P.C.U.S., contribuţiei per­sonale a secretarului general al C.C. al P.C.U.S., L. I. Brejnev, in înfăp­tuirea acestei politici, care are o mare însemnătate internaţională. S-a ajuns la concluzia comună că în ansamblul situaţiei internaţionale s-au produs importante schimbări pozitive : capătă o tot mai largă re­cunoaştere internaţională principiile coexistenţei paşnice între state cu sisteme sociale diferite ; se lărgesc legăturile economice reciproc avanta­joase între ţările socialiste şi cele capitaliste , se deschid perspective mai favorabile pentru noi paşi con­structivi meniţi să contribuie la con­solidarea păcii şi securităţii interna­ţionale. S-a subliniat că este important ca, prin eforturile comune ale tuturor statelor interesate, să se consolideze mutaţiile pozitive de pe arena in­ternaţională, să fie transpuse con­secvent în viaţă acordurile şi trata­tele încheiate, să se înainteze neabă­tut spre obiectivul principal — asi­gurarea păcii generale. A fost exprimată hotărîrea unani­mă de a desfăşura o colaborare acti­vă a ţărilor socialiste în această di­recţie, a fost reafirmată hotărirea lor de a contribui la succesul Con­ferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare. Apreciind pozitiv concluziile fundamentale ale consultărilor pregătitoare de la Hel­sinki şi ale primei faze a Conferin­ţei general-europene — reuniunea miniştrilor afacerilor externe — con­ducătorii partidelor frăţeşti îşi ex­primă convingerea că lucrările aces­tei conferinţe, de care popoarele leagă mari speranţe pentru stator­nicirea în Europa a unei păci cu adevărat trainice, pot să se încheie, încă în acest an, dacă există bună­voinţa participanţilor. Pentru a conferi o autoritate politică cit mai mare hotărîrilor conferinţei, faza ei finală ar trebui să se desfăşoare la cel mai înalt nivel. Ţările socialiste se pronunţă pen­tru dezvoltarea între statele euro­pene a unor relaţii economice de mari proporţii şi de lungă durată, libere de discriminări şi inegalitate, pentru contacte largi şi multifor­me între opinia publică din toate ţările, pentru stimularea turismului, a legăturilor sportive, pentru dezvol­tarea relaţiilor culturale şi a schim­bului de valori spirituale, în vederea întăririi păcii şi înţelegerii reciproce între popoare. Ţările socialiste por­nesc de la faptul că o asemenea colaborare trebuie să se dezvolte în cadrul respectării stricte a suvera­nităţii fiecărui stat şi neamestecului in treburile lui interne, respectin­­du-se legile, obiceiurile şi tradiţiile fiecărei ţări. Această colaborare va corespunde intereselor tuturor po­poarelor europene şi ale fiecăruia în parte. A fost remarcată cu satisfacţie ac­tuala activizare a forţelor sociale care pot juca un rol important in îndepli­nirea sarcinii istorice de transforma­re a Europei într-un continent al pă­cii, in consolidarea păcii pe pămînt. Ţările socialiste se pronunţă con­secvent pentru completarea destinde­rii politice prin destinderea militară, care favorizează dezarmarea. Ele a­­cordă o mare însemnătate tratativelor cu privire la reducerea înarmărilor şi forţelor armate în Europa centrală, care urmează să înceapă in octombrie a.c. la Viena. Ţările socialiste consideră necesare •lărgirea zonei da destindere, extinde­rea ei asupra i­itregii lumi. Aceasta reclamă, în primul­ rind, reglementa­rea neintîrziată a situaţiilor conflic­­tuale, generate de agresiunea impe­rialistă. Au fost reafirmate sprijinul constant faţă de poziţiile Republicii Democrate Vietnam şi Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, care cer îndepli­nirea neabătută de către toate păr­ţile a Acordului de la Paris, necesi­tatea de a se acorda popoarelor din Indochina posibilitatea de a-şi hotărî singure soarta, de a se instaura o pace echitabilă în întreaga Indochi­na , au fost exprimate solidaritatea internaţionalista cu poporul vietna­mez, hotărirea de a-i acorda ajutorul necesar, de a întări colaborarea fră­ţească cu R. D. Vietnam.­­Una dintre cele mai acute proble­me continuă să fie situaţia din Orien­tul Apropiat, care trebuie să fie re­glementată pe baza retragerii com­plete a trupelor israeliene de pe te­ritoriile arabe ocupate, respectării in­dependenţei şi drepturilor legitime ale­ statelor şi popoarelor din această regiune, inclusiv ale poporului arab al Palestinei. Politica de destindere şi de dezvol­tare a colaborării paşnice intre state se bucură de sprijinul fierbinte al popoarelor, al întregii opinii publice progresiste şi iubitoare de pace din lume. Paralel cu aceasta însă con­tinuă să existe forţe care, acţionînd în spiritul „războiului rece“, se opun destinderii internaţionale, se pro­nunţă pentru intensificarea pregăti­rilor militare şi pentru umflarea bu­getelor militare. Este necesar să se manifeste o vigilenţă neslăbită faţă de politica acestor forţe, să se con­tracareze tentativele lor de a induce in eroare opinia publică mondială, de a semăna neîncrederea şi ura în­tre popoare, de a folosi destinderea pentru subminarea poziţiilor socia­lismului. Statele socialiste promovează o politică externă principială de clasă. Orientarea spre întărirea păcii şi securităţii internaţionale, solidarita­tea cu lupta de eliberare a popoare­lor din toate ţările şi de pe toate con­tinentele, respingerea atentatelor împotriva libertăţii şi independenţei lor. Împotriva dreptului lor de a-şi decide de sine stătător soarta — a­­cestea sunt părţi componente insepa­rabile ale unei asemenea politici. Ţinind seama de uriaşa însemnă­tate pe care o are colaborarea eco­nomică dintre ţările socialismului pentru desfăşurarea cu succes a con­strucţiei socialiste şi comuniste, pen­tru creşterea permanentă a bună­stării şi culturii popoarelor acestor ţări au fost examinate modul cum se înfăptuieşte Programul complex al integrării economice socialiste şi principalele direcţii de perfecţionare în continuare a activităţii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. S-a reafirmat că aceste probleme trebuie să rămână şi pe viitor în centrul atenţiei partidelor comuniste şi mun­citoreşti din ţările membre ale C.A.E.R. La întîlnire s-a subliniat că uni­tatea tot mai puternică a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste contribuie la succesul cauzei păcii şi progresului social. A fost exprimată convingerea că întărirea neabătută a coeziunii mişcării comuniste internaţionale pe baza principiilor marxism-leninis­­mului şi internaţionalismului prole­tar, strinsa colaborare frăţească a comuniştilor din toate ţările vor avea de jucat şi în viitor un rol re­marcabil în consolidarea destinderii, pentru triumful idealurilor păcii şi socialismului. III Conducătorii tuturor partidelor fră­ţeşti care au participat la întîlnire au subliniat unanim dorinţa de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre ţările socialiste, de a-şi coor­dona acţiunile pe arena internaţio­nală, în interesul cauzei socialismu­lui şi consolidării păcii, întîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au intilnit cu tovarăşul Todor Jivkov Cu ocazia prezenţei la odihnă în Crimeea, marţi după-amiază, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de­­Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., s-au intilnit cu tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Populare Bulgaria. In­­cadrul întîlnirii, au fost abor­date probleme privind dezvoltarea în continuare a colaborării prieteneşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar şi a rela­ţiilor de bună vecinătate dintre Re­publica Socialistă România şi Repu­blica Populară Bulgaria, în interesul ambelor popoare, al cauzei socialis­mului și păcii. Întîlnirea s-a desfășurat intr-o at­mosferă caldă, tovărășească. Vă scriem aceste cî­­teva rînduri din Si­biu. Ne vom referi mai mult la Sibiul in­dustrial pentru că, mai cu seamă în acest dome­niu, municipiul şi jude­­­­ţul sînt acum martore ale unor evenimente remarca­bile. Aşadar, pe scurt, Si­biul ne întîmpină cu : • La jumătatea timpu­lui cuprins în planul cin­cinal, municipiul rapor­tează depăşirea sarcinilor ce-i reveneau pînă acum cu 187 de milioane lei la producţia­ marrfă şi cu 129 de milioane lei la produc­ţia globală. • Toate principalele În­treprinderi industriale de aici se dezvoltă conside­rabil. Secţii noi au in­trat zilele acestea în pro­ducţie sau urmează a produce cit de curînd la uzinele „Independenţa“, la întreprinderile „Ba­lanţa“, „Steaua roşie“, „Dumbrava“. • în judeţ se va obţi­ne în acest an o produc­ţie suplimentară în valoa­re de 1,5 miliarde lei. Vrem să-i cunoaştem mai îndeaproape pe auto­rii tuturor acestor înfăp­tuiri. Va trebui să ne o­­prîm doar la ciţiva. La cei mai buni dintre cei mai buni. ★ Ca şi in schimbul întîi, acum, în tura de după­­amiază, atelierul de oţe­­lărie al celei mai mari uzine din Sibiu — „Inde­pendenţa“ — e dominat nu numai de dogoarea cuptoarelor, dar şi de înalta temperatură a muncii. Se toarnă, se cu­răţă şi se dezbat piesele pentru schimbul de noap­te,­in mijlocul ateverului, o pancartă uriaşă : „De­viza noastră este­­ reali­zarea fiecărui produs cu productivitatea sporită, cu eficienţa economică ma­ximă, de calitate superi­oară“. O explicaţie a atmosfe­rei in care am pătruns ? — Ar mai fi, totuşi, una — ţine să ne spună Ioan Oprescu, preşedin­tele comitetului sindicatu­lui. Uzina este fruntaşă pe judeţ. Secţia fruntaşă a uzinei este secţia meta­lurgică. Atelierul fruntaş al acestei secţii este ate­lierul de oţelărie... E limpede, nu ? Ei sînt fruntaşii fruntaşilor. Sint vîrful piramidei. — Şi cine-i mai bun, cine-i cel aflat chiar în vîrful... piramidei ? — Să mergem la unul dintre aceştia. Pentru că sînt mai mulţi. Uite-i a­­colo, la cuptor, în drum spre cuptor, trecînd printre forme şi oale de turnare, preşedin­tele continuă : — Cu cinci ani în urmă, Aurel Comşa a primit Medalia Muncii şi un pre­miu substanţial pentru faptul că se menţine frun­taş timp de cinci ani. Consecutiv. Vechimea lui in situaţia de fruntaş : zece ani. Unde mai pui că n-are decit treizeci și șapte de ani... La gura cuptorului, Au­rel Comșa ne întîmpină cu rezerve. El face parte dintre acei oameni care pun un preț nemăsurat pe timp. Ii promitem că nu-i cerem mai mult de două minute. Zîmbește neîncre­zător, dar amabil. — Care este lucrul care vă preocupă acum cel mai mult ? — De doi ani ne-ara specializat în oţeluri re­fractare inoxidabile. De a­­tunci suntem­ într-o cursă de urmărire continuă. — Cine pe cine urmă­reşte ? — Mergem din aproape nn aproape spre cele mai bune formule pentru o­­ţelul acesta, pentru piesele turnate din ei. N-avem nici o reclamaţie de doi ani încoace, iar producţia a sporit cu 300 de tone de oţel lichid pe lună. — Sînteţi puţin emoţio­nat. Adică eraţi emoţio­nat, precipitat. V-am vă­zut de departe... — Da, sînt emoţionat de fiecare dată, la fiecare şarjă... Şi pentru că au trecut cele două minute ne-ara şi luat rămas bun, urîn­­du-i lui Aurel Comşa să rămină în vîrful pirami­dei fruntaşilor încă zece ani, cel puţin. — Acestea sint şi pro­iectele mele — ne zîm­beşte intoreîndu-se la tre­burile lui. ★ Nu, nu sint gemeni in inţelesul pe care l-am da in mod curent acestui cu­­vint. „Gemeni“ sint prin faptele lor, prin felul de a gîndi, prin aceea că tot ce au făcut au făcut îm­preună. In orice caz, nu se poa­te vorbi de unul fără ce­lălalt. Sint croitori, adică tehnicieni tehnologi-croi­­tori. Unul se numeşte Sa­bin Barbu, altul Ioan Val­eu. Şi au fost (mai sunt încă) personajele princi­pale într-o acţiune care măreşte capacitatea fabri­cii de confecţii „Steaua roşie“ din Sibiu. Fabricii i se adaugă mereu secţii noi. Una a intrat in pro­ducţie acum cîteva zile. Pentru pregătirea acestui eveniment şi-au făcut nopţile zile cei doi teh­nologi. Sunt­ tineri şi um­blă nedespărţiţi. Tot îm­preună i-am găsit şi a­­cum cînd, după intrarea in producţie a noii secţii, grijile lor s-au mai împu­ţinat. Stau de vorbă cu noi şi aflăm că noua sec­ţie a dat destule bătăi de cap. N-o recunosc direct. Mihai CAR­AN­FII, Nicolae BRUJAN (Continuare in pag. a H-a) OAMENI „NUMĂRUL IUI“ SUNI PRETUTINDENI

Next