Scînteia, august 1973 (Anul 42, nr. 9587-9616)
1973-08-01 / nr. 9587
Cu prilejul vizitei in România a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Vietnam, ieri in Capitală a avut loc MITINGUL PRIETENIEI SI SOLIDARITĂŢII ROMĂNO-VIETNAMEZE O manifestare impresionantă a sentimentelor internaţionaliste frăţeşti nutrite de poporul nostru faţă de eroicul popor vietnamez, o nouă şi vie expresie a sprijinului acordat luptei sale pentru independenţă, reconstrucţie şi consolidarea păcii pe pămintul Vietnamului Cu prilejul vizitei oficiale de prietenie pe care o face in ţara noastră delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Democrate Vietnam, marţi seara in Capitală, in Sala palatului, a avut loc mitingul prieteniei şi solidarităţii românovietnameze. Mitingul a reunit peste 3 000 de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile Capitalei, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale, reprezentanţi ai conducerii unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali şi ofiţeri superiori. In sală se aflau, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului. La miting au asistat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi in ţara noastră, precum şi membri ai Ambasadei R. D. Vietnam şi ai Ambasadei RepubliciiVietnamului de sud la Bucureşti, încadrate de drapelele de stat ale celor două ţări, stemele Republicii Socialiste România şi Republicii Democrate Vietnam împodobeau fundalul scenei. In limbile română şi vietnameză era înscrisă urarea : „Trăiască prietenia frăţească, alianţa şi colaborarea dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam !“. In aplauzele asistenţei, în prezidiu iau loc tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Fam Van Dong, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, prim-ministru al Guvernului R. D. Vietnam. In prezidiu iau loc, de asemenea, tovarăşii Le Thanh Nghi, Nguyen Co Thach, Tran Sam, Nguyen Van Dao, Nguyen Dang Hanh, membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Vietnam, şi Lam Van Luu, ambasadorul Republicii Vietnamului de sud. Alături de oaspeţi, în prezidiu au luat loc tovarăşii Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Gheorghe Petrescu, vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R., Dumitru Turcuş, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Nicolae Ghenea, adjunct al ministrului afacerilor externe, general-colonel Stelian Ţîrcă, adjunct al ministrului apărării naţionale, Ion Stoian, adjunct al ministrului comerţului exterior, Radu Constantinescu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Tudor Zamfira, ambasadorul României la Hanoi, Ioana Boga, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor, Pantelimon Găvănescu, secretar al C.C. al U.T.C., Ştefan Boţea, muncitor la uzinele „23 August“, Gheorghe Bujgoi, directorul Institutului de proiectări şi cercetări pentru industria metalelor neferoase şi rare, Mihaela Dumitru, studentă la Universitatea Bucureşti. Au fost intonate imnurile de stat (Continuare in pag. a IlI-a) Cuvîntarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Mult stimate tovarăşe Fam Van Dong, Stimaţi tovarăşi, membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale vietnameze, Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi al Consiliului de Miniştri, în numele întregului nostru popor, adresez un cald şi prietenesc salut delegaţiei de partid şi guvernamentale vietnameze, în frunte cu tovarăşul Fam Van Dong, primministru al guvernului Republicii Democrate Vietnam. Vizita în Republica Socialistă România a reprezentanţilor de seamă ai neînfricatului popor vietnamez ne prilejuieşte o mare bucurie, constituind încă o dovadă a legăturilor tradiţionale de strînsă alianţă şi colaborare multilaterală între ţările, partidele şi popoarele noastre. Opinia publică românească a primit cu profundă satisfacţie vestea încheierii Acordului de la Paris privind încetarea războiului şi restabilirea păcii în Vietnam, ca pe o victorie măreaţă a poporului frate vietnamez, a tuturor ţărilor socialiste, a forţelor iubitoare de pace şi progres din întreaga lume. Această victorie, care a încununat lupta pentru libertate şi salvgardarea fiinţei naţionale a unui popor brav, a însemnat un triumf al raţiunii asupra brutalităţii, al dreptăţii asupra oprimării. Voinţa neclintită şi uriaşele sacrificii umane şi materiale ale poporului vietnamez au constrins pînă la urmă Statele Unite să înţeleagă că războiul nu reprezintă o soluţie pentru rezolvarea problemelor litigioase, că acţiunile militare stîrnesc indignare nu numai în ţara invadată, ci şi în rîndul tuturor popoarelor, dornice să trăiască în libertate şi pace. Rezistenţa eroică, revoluţionară a Vietnamului luptător a contribuit astfel la accelerarea procesului de destindere, de instaurare a unui climat de înţelegere internaţională. După cum se ştie, anii grei ai războiului dus de poporul vietnamez împotriva agresiunii iniţiate de guvernul Statelor Unite au declanşat în întreaga lume o largă şi strînsă solidaritate în apărarea uneia dintre cele mai scumpe valori morale care îşi face loc din ce în ce mai mult în conştiinţa omenirii — libertatea popoarelor, dreptul sacru, inalienabil al fiecărui popor de a-şi hotărî de sine stătător destinele. Comuniştii, tot poporul român s-au aflat din capul locului în primele rînduri ale celor care au acordat Vietnamului întregul sprijin material, politic şi diplomatic, ca o dovadă elocventă a ataşamentului faţă de această valoare morală, ca un semn al simţămintelor de solidaritate internaţionalistă de care sîntem animaţi. De partea poporului vietnamez s-au găsit toate ţările socialiste, milioane de oameni de cele mai diferite orientări politice de pe toate meridianele globului, cercuri oficiale cu vederi progresiste din (Continuare in pag. a IlI-a) PROLETARI DIN TOATE UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9587 Miercuri 1 august 1973 8 PAGINI - 40 BANI Cuvîntarea tovarăşului Fam Van Dong Stimate tovarăşe Ion Gheorghe Maurer, Dragi tovarăşi şi prieteni din corpul diplomatic, Dragi tovarăşi, în numele Partidului celor ca Muncesc din Vietnam, al guvernului Republicii Democrate Vietnam exprimăm mulţumirile noastre sincere poporului român şi populaţiei capitalei Bucureşti pentru primirea cordială şi solemnă ; mulţumim, de asemenea, pentru cuvintele călduroase la adresa ţării noastre, a operei noastre revoluţionare, ale tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, precum şi ale tovarăşilor Ştefan Boţea, Mihaela Dumitru şi Gheorghe Bujgoi. Vizitînd România frăţească, delegaţia noastră este purtătoarea sentimentelor de caldă prietenie şi gratitudine sinceră ale Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, guvernului R. D. Vietnam şi ale întregului popor vietnamez faţă de Partidul Comunist Român, în frunte cu stimatul tovarăş Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, faţă de guvernul Republicii Socialiste România şi de poporul frate român care au acordat sprijin şi ajutor luptei noastre împotriva agresiunii americane, pentru salvarea ţării şi în construirea socialismului în ţara noastră. Dragi tovarăşi, Poporul vietnamez îşi exprimă profunda admiraţie faţă de poporul român, care secole de-a rîndul a luptat pentru apărarea ţării, pentru cucerirea independenţei şi libertăţii. De la crearea Partidului Comunist Român, clasa muncitoare şi oamenii muncii din România şi-au găsit drumul spre eliberarea ţării, spre propria lor eliberare, luptînd cu hotărîre împotriva dominaţiei crunte a forţelor reacţionare. In decursul celui de-al II-lea război mondial, Partidul Comunist Român, cu multă dîrzenie şi prin politica de creare a unui front larg, a reunit forţele patriotice şi a desfăşurat o luptă plină de jertfe şi greutăţi împotriva trupelor hitleriste de ocupaţie şi împotriva dictaturii militare fasciste. Cînd Armata Roşie a trecut la ofensivă furtunoasă pe toate fronturile din Europa, Partidul Comunist Român a condus poporul, mobilizîndu-l la insurecţia armată, în august 1944, a înlăturat dictatura fascistă, deschizînd astfel o nouă etapă în istoria poporului român, etapa revoluţiei socialiste. Clasa muncitoare şi oamenii muncii din România au realizat in mod victorios transformarea socialistă a relaţiilor de producţie, au construit multe centre industriale care se dezvoltă necontenit şi multe zone agricole prospere, făcînd ca munca de construire a socialismului să avanseze puternic. Numai într-un sfert de veac industria românească s-a transformat într-o ramură conducătoare, ridicând România în rîndul ţărilor (Continuare in pag. a 111-a) INTÎLNIREA PRIETENEASCĂ a conducătorilor unor partide comuniste şi muncitoreşti în zilele de 30—31 iulie a avut loc în Crimeea o întîlnire a conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste, la care au participat : T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Stat al R. P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniştri al R. P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kádár, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., precum și A. A. Gromiko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., B. N. Ponomariov, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katusev, secretar al C.C. al P.C.U.S. Participanții la întîlnire s-au informat reciproc asupra vieţii şi activităţii partidelor lor, asupra dezvoltării statelor lor socialiste. Au fost examinate probleme ale colaborării politice, economice şi ideologice dintre partidele şi ţările frăţeşti. A avut loc un larg schimb de păreri asupra problemelor internaţionale actuale. II Conducătorii P.C. Bulgar, P.C. din Cehoslovacia, P.S.U.G., P.P.R.M., P.M.U.P., P.C.R., P.I..S.U. şi P.C.U.S. au constatat că în perioada care s-a scurs de la întîlnirea din Crimeea din iulie 1972 au fost obţinute succese importante în realizarea obiectivelor de politică externă, trasate în declaraţiile Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia, în hotăririle congreselor partidelor frăţeşti, in Programul păcii al Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S. încetarea războiului din Vietnam, recunoaşterea deplină pe baza dreptului internaţional a Republicii Democrate Germane, reglementarea relaţiilor dintre Cehoslovacia şi Republica Federală Germania, întărirea poziţiei internaţionale a Cubei, începerea cu succes a Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare — toate acestea reflectă sporirea influenţei politicii de pace a ţărilor comunităţii socialiste. Un mare rol în înfăptuirea acestei politici, în însănătoşirea întregii situaţii internaţionale l-au jucat întîlnirile şi discuţiile pe care conducătorii partidelor frăţeşti şi ai ţărilor socialiste le-au avut in ultimul timp cu reprezentanţi ai statelor capitaliste. L. I. Brejnev a Informat despre activitatea de politică externă a C.C. al P.C.U.S. pentru realizarea Programului păcii, adoptat de Congresul al XXIV-lea, despre recentele vizite în Statele Unite ale Americii, în Republica Federală Germania, şi Franţa, despre tratativele purtate şi acordurile încheiate, inclusiv acordul sovieto-american cu privire la preîntîmpinarea unui război nuclear. Conducătorii partidelor frăţeşti au dat o înaltă apreciere politicii externa leniniste a P.C.U.S., contribuţiei personale a secretarului general al C.C. al P.C.U.S., L. I. Brejnev, in înfăptuirea acestei politici, care are o mare însemnătate internaţională. S-a ajuns la concluzia comună că în ansamblul situaţiei internaţionale s-au produs importante schimbări pozitive : capătă o tot mai largă recunoaştere internaţională principiile coexistenţei paşnice între state cu sisteme sociale diferite ; se lărgesc legăturile economice reciproc avantajoase între ţările socialiste şi cele capitaliste , se deschid perspective mai favorabile pentru noi paşi constructivi meniţi să contribuie la consolidarea păcii şi securităţii internaţionale. S-a subliniat că este important ca, prin eforturile comune ale tuturor statelor interesate, să se consolideze mutaţiile pozitive de pe arena internaţională, să fie transpuse consecvent în viaţă acordurile şi tratatele încheiate, să se înainteze neabătut spre obiectivul principal — asigurarea păcii generale. A fost exprimată hotărîrea unanimă de a desfăşura o colaborare activă a ţărilor socialiste în această direcţie, a fost reafirmată hotărirea lor de a contribui la succesul Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare. Apreciind pozitiv concluziile fundamentale ale consultărilor pregătitoare de la Helsinki şi ale primei faze a Conferinţei general-europene — reuniunea miniştrilor afacerilor externe — conducătorii partidelor frăţeşti îşi exprimă convingerea că lucrările acestei conferinţe, de care popoarele leagă mari speranţe pentru statornicirea în Europa a unei păci cu adevărat trainice, pot să se încheie, încă în acest an, dacă există bunăvoinţa participanţilor. Pentru a conferi o autoritate politică cit mai mare hotărîrilor conferinţei, faza ei finală ar trebui să se desfăşoare la cel mai înalt nivel. Ţările socialiste se pronunţă pentru dezvoltarea între statele europene a unor relaţii economice de mari proporţii şi de lungă durată, libere de discriminări şi inegalitate, pentru contacte largi şi multiforme între opinia publică din toate ţările, pentru stimularea turismului, a legăturilor sportive, pentru dezvoltarea relaţiilor culturale şi a schimbului de valori spirituale, în vederea întăririi păcii şi înţelegerii reciproce între popoare. Ţările socialiste pornesc de la faptul că o asemenea colaborare trebuie să se dezvolte în cadrul respectării stricte a suveranităţii fiecărui stat şi neamestecului in treburile lui interne, respectindu-se legile, obiceiurile şi tradiţiile fiecărei ţări. Această colaborare va corespunde intereselor tuturor popoarelor europene şi ale fiecăruia în parte. A fost remarcată cu satisfacţie actuala activizare a forţelor sociale care pot juca un rol important in îndeplinirea sarcinii istorice de transformare a Europei într-un continent al păcii, in consolidarea păcii pe pămînt. Ţările socialiste se pronunţă consecvent pentru completarea destinderii politice prin destinderea militară, care favorizează dezarmarea. Ele acordă o mare însemnătate tratativelor cu privire la reducerea înarmărilor şi forţelor armate în Europa centrală, care urmează să înceapă in octombrie a.c. la Viena. Ţările socialiste consideră necesare •lărgirea zonei da destindere, extinderea ei asupra iitregii lumi. Aceasta reclamă, în primul rind, reglementarea neintîrziată a situaţiilor conflictuale, generate de agresiunea imperialistă. Au fost reafirmate sprijinul constant faţă de poziţiile Republicii Democrate Vietnam şi Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, care cer îndeplinirea neabătută de către toate părţile a Acordului de la Paris, necesitatea de a se acorda popoarelor din Indochina posibilitatea de a-şi hotărî singure soarta, de a se instaura o pace echitabilă în întreaga Indochina , au fost exprimate solidaritatea internaţionalista cu poporul vietnamez, hotărirea de a-i acorda ajutorul necesar, de a întări colaborarea frăţească cu R. D. Vietnam.Una dintre cele mai acute probleme continuă să fie situaţia din Orientul Apropiat, care trebuie să fie reglementată pe baza retragerii complete a trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, respectării independenţei şi drepturilor legitime ale statelor şi popoarelor din această regiune, inclusiv ale poporului arab al Palestinei. Politica de destindere şi de dezvoltare a colaborării paşnice intre state se bucură de sprijinul fierbinte al popoarelor, al întregii opinii publice progresiste şi iubitoare de pace din lume. Paralel cu aceasta însă continuă să existe forţe care, acţionînd în spiritul „războiului rece“, se opun destinderii internaţionale, se pronunţă pentru intensificarea pregătirilor militare şi pentru umflarea bugetelor militare. Este necesar să se manifeste o vigilenţă neslăbită faţă de politica acestor forţe, să se contracareze tentativele lor de a induce in eroare opinia publică mondială, de a semăna neîncrederea şi ura între popoare, de a folosi destinderea pentru subminarea poziţiilor socialismului. Statele socialiste promovează o politică externă principială de clasă. Orientarea spre întărirea păcii şi securităţii internaţionale, solidaritatea cu lupta de eliberare a popoarelor din toate ţările şi de pe toate continentele, respingerea atentatelor împotriva libertăţii şi independenţei lor. Împotriva dreptului lor de a-şi decide de sine stătător soarta — acestea sunt părţi componente inseparabile ale unei asemenea politici. Ţinind seama de uriaşa însemnătate pe care o are colaborarea economică dintre ţările socialismului pentru desfăşurarea cu succes a construcţiei socialiste şi comuniste, pentru creşterea permanentă a bunăstării şi culturii popoarelor acestor ţări au fost examinate modul cum se înfăptuieşte Programul complex al integrării economice socialiste şi principalele direcţii de perfecţionare în continuare a activităţii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. S-a reafirmat că aceste probleme trebuie să rămână şi pe viitor în centrul atenţiei partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările membre ale C.A.E.R. La întîlnire s-a subliniat că unitatea tot mai puternică a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste contribuie la succesul cauzei păcii şi progresului social. A fost exprimată convingerea că întărirea neabătută a coeziunii mişcării comuniste internaţionale pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, strinsa colaborare frăţească a comuniştilor din toate ţările vor avea de jucat şi în viitor un rol remarcabil în consolidarea destinderii, pentru triumful idealurilor păcii şi socialismului. III Conducătorii tuturor partidelor frăţeşti care au participat la întîlnire au subliniat unanim dorinţa de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre ţările socialiste, de a-şi coordona acţiunile pe arena internaţională, în interesul cauzei socialismului şi consolidării păcii, întîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au intilnit cu tovarăşul Todor Jivkov Cu ocazia prezenţei la odihnă în Crimeea, marţi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului deStat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., s-au intilnit cu tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. Incadrul întîlnirii, au fost abordate probleme privind dezvoltarea în continuare a colaborării prieteneşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar şi a relaţiilor de bună vecinătate dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului și păcii. Întîlnirea s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, tovărășească. Vă scriem aceste cîteva rînduri din Sibiu. Ne vom referi mai mult la Sibiul industrial pentru că, mai cu seamă în acest domeniu, municipiul şi judeţul sînt acum martore ale unor evenimente remarcabile. Aşadar, pe scurt, Sibiul ne întîmpină cu : • La jumătatea timpului cuprins în planul cincinal, municipiul raportează depăşirea sarcinilor ce-i reveneau pînă acum cu 187 de milioane lei la producţia marrfă şi cu 129 de milioane lei la producţia globală. • Toate principalele Întreprinderi industriale de aici se dezvoltă considerabil. Secţii noi au intrat zilele acestea în producţie sau urmează a produce cit de curînd la uzinele „Independenţa“, la întreprinderile „Balanţa“, „Steaua roşie“, „Dumbrava“. • în judeţ se va obţine în acest an o producţie suplimentară în valoare de 1,5 miliarde lei. Vrem să-i cunoaştem mai îndeaproape pe autorii tuturor acestor înfăptuiri. Va trebui să ne oprîm doar la ciţiva. La cei mai buni dintre cei mai buni. ★ Ca şi in schimbul întîi, acum, în tura de dupăamiază, atelierul de oţelărie al celei mai mari uzine din Sibiu — „Independenţa“ — e dominat nu numai de dogoarea cuptoarelor, dar şi de înalta temperatură a muncii. Se toarnă, se curăţă şi se dezbat piesele pentru schimbul de noapte,in mijlocul ateverului, o pancartă uriaşă : „Deviza noastră este realizarea fiecărui produs cu productivitatea sporită, cu eficienţa economică maximă, de calitate superioară“. O explicaţie a atmosferei in care am pătruns ? — Ar mai fi, totuşi, una — ţine să ne spună Ioan Oprescu, preşedintele comitetului sindicatului. Uzina este fruntaşă pe judeţ. Secţia fruntaşă a uzinei este secţia metalurgică. Atelierul fruntaş al acestei secţii este atelierul de oţelărie... E limpede, nu ? Ei sînt fruntaşii fruntaşilor. Sint vîrful piramidei. — Şi cine-i mai bun, cine-i cel aflat chiar în vîrful... piramidei ? — Să mergem la unul dintre aceştia. Pentru că sînt mai mulţi. Uite-i acolo, la cuptor, în drum spre cuptor, trecînd printre forme şi oale de turnare, preşedintele continuă : — Cu cinci ani în urmă, Aurel Comşa a primit Medalia Muncii şi un premiu substanţial pentru faptul că se menţine fruntaş timp de cinci ani. Consecutiv. Vechimea lui in situaţia de fruntaş : zece ani. Unde mai pui că n-are decit treizeci și șapte de ani... La gura cuptorului, Aurel Comșa ne întîmpină cu rezerve. El face parte dintre acei oameni care pun un preț nemăsurat pe timp. Ii promitem că nu-i cerem mai mult de două minute. Zîmbește neîncrezător, dar amabil. — Care este lucrul care vă preocupă acum cel mai mult ? — De doi ani ne-ara specializat în oţeluri refractare inoxidabile. De atunci suntem într-o cursă de urmărire continuă. — Cine pe cine urmăreşte ? — Mergem din aproape nn aproape spre cele mai bune formule pentru oţelul acesta, pentru piesele turnate din ei. N-avem nici o reclamaţie de doi ani încoace, iar producţia a sporit cu 300 de tone de oţel lichid pe lună. — Sînteţi puţin emoţionat. Adică eraţi emoţionat, precipitat. V-am văzut de departe... — Da, sînt emoţionat de fiecare dată, la fiecare şarjă... Şi pentru că au trecut cele două minute ne-ara şi luat rămas bun, urîndu-i lui Aurel Comşa să rămină în vîrful piramidei fruntaşilor încă zece ani, cel puţin. — Acestea sint şi proiectele mele — ne zîmbeşte intoreîndu-se la treburile lui. ★ Nu, nu sint gemeni in inţelesul pe care l-am da in mod curent acestui cuvint. „Gemeni“ sint prin faptele lor, prin felul de a gîndi, prin aceea că tot ce au făcut au făcut împreună. In orice caz, nu se poate vorbi de unul fără celălalt. Sint croitori, adică tehnicieni tehnologi-croitori. Unul se numeşte Sabin Barbu, altul Ioan Valeu. Şi au fost (mai sunt încă) personajele principale într-o acţiune care măreşte capacitatea fabricii de confecţii „Steaua roşie“ din Sibiu. Fabricii i se adaugă mereu secţii noi. Una a intrat in producţie acum cîteva zile. Pentru pregătirea acestui eveniment şi-au făcut nopţile zile cei doi tehnologi. Sunt tineri şi umblă nedespărţiţi. Tot împreună i-am găsit şi acum cînd, după intrarea in producţie a noii secţii, grijile lor s-au mai împuţinat. Stau de vorbă cu noi şi aflăm că noua secţie a dat destule bătăi de cap. N-o recunosc direct. Mihai CARANFII, Nicolae BRUJAN (Continuare in pag. a H-a) OAMENI „NUMĂRUL IUI“ SUNI PRETUTINDENI