Scînteia, august 1973 (Anul 42, nr. 9587-9616)

1973-08-01 / nr. 9587

PAGINA 4 JUDEŢELE OLT ŞI TELEORMAN AU TERMINAT secerişul grîului Telegrame adresate C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Organizaţia de partid judeţeană Olt, toţi lucrătorii de pe ogoarele judeţului, vă aduc la cunoştinţă că unităţile agricole de stat şi coope­rativele agricole de producţie au încheiat campania de recoltare a păioaselor. In prezent, muncitorii din staţiu­nile pentru mecanizarea agricul­turii, întreprinderile agricole de stat, membrii cooperatori sunt an­trenaţi la efectuarea arăturilor de vară, întreţinerea culturilor prăşi­toare şi recoltarea legumelor. Pro­ducţia de legume este foarte bună, ceea ce va asigura realizarea pla­nului la export, livrarea unor cantităţi sporite pentru aprovizio­narea populaţiei, cît şi depăşirea planului de producţie la Fabrica de conserve Caracal. Vă asigurăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom mobiliza toate forţele de care dispunem, pen­tru ca tot ce avem de îndeplinit în unităţile agricole în acest an să fie realizat la timp şi­­de calitate, să pregătim totodată pentru anul vii­tor condiţiile corespunzătoare în vederea obţinerii unei recolte cît mai bogate. Comuniştii, ceilalţi lucrători din agricultura judeţului Teleorman, ra­portează conducerii partidului, dum­neavoastră personal, iubite tova­răşe Nicolae Ceauşescu, că în ziua de 31 iulie au terminat recoltatul grîului şi secarei de pe întreaga su­prafaţă de 112 168 ha, însufleţiţi de perspectivele mari ale agriculturii noastre socialiste, jalonate de Con­ferinţa Naţională a partidului, a­­vînd sprijinul multilateral al statu­lui, mecanizatorii, cooperatorii şi specialiştii din întreprinderile agri­cole de stat şi cooperativele agri­cole de producţie, în ciuda condi­ţiilor naturale neprielnice, au folo­sit toată priceperea, abnegaţia, dă­ruirea şi puterea de muncă pentru ca întreaga recoltă de griu şi se­cară să fie strînsă şi depozitată. Dorim să adresăm şi cu acest pri­lej profunda noastră recunoştinţă conducerii partidului, dumnea­voastră, scumpe tovarăşe secretar general, pentru ajutorul neprecupe­ţit acordat prin maşini de înaltă tehnicitate şi într-o gamă complexă, prin cantităţi însemnate de îngră­şăminte chimice, prin indicaţii pre­ţioase, care ne ajută să lucrăm mai bine pămîntul, să-i sporim produc­tivitatea. In prezent, comuniştii şi ceilalţi oameni ai muncii din judeţul nostru participă la eliberarea terenului. Însăminţează culturi duble, trans­portă grîul la bazele de recepţie, e­­fectuează arături şi pregătesc cam­pania de toamnă, creînd condiţii dintre cele mai bune pentru o re­coltă sporită in 1974. Vă asigurăm, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi ni­mic pentru a îndeplini in­unităţile agricole din judeţul nostru sarcinile trasate de conducerea partidului, de dumneavoastră, personal, hotărîți să contribuim cu noi succese la în­făptuirea cincinalului înainte de ter­men, la progresul agriculturii și bunăstării celor ce muncesc. ★ A DOUA RECOLTA depinde acum de ritmul eliberării şi pregătirii terenului • Grîul a fost recoltat în proporţie de 94 la suta în I.A.S. şi 79 la sută în C.A.P. • Transportul paielor, arăturile, însămînţările , lucră­­rile cele mai urgente în aceste zile In ultimele zile, alte judeţe şi unităţi agricole au încheiat recoltarea griului. Pină la 31 iulie a.c., potrivit datelor centralizate la ministerul de resort, recoltarea griului s-a efectuat în proporţie de 94 la sută in Între­prinderile agricole de stat şi 79 la sută în cooperativele agricole. Au mai rămas de recoltat 428 000 ha cu grîu, îndeosebi in judeţele situate în cen­trul şi nordul ţării — Braşov, Mureş, Suceava, Neamţ etc. — unde lucră­rile au început mai tîrziu. In aceste judeţe, unde sint multe lanuri imbu­­ruienite, iar ploile frecvente îngreunează munca, este nevoie să se folo­sească întreaga capacitate de lucru a combinelor şi să se organizeze un număr mai mare de echipe de secerători. Una dintre cele mai urgente lucrări agricole este însămînţarea culturi­lor succesive. Pînă acum întreprinderile agricole de stat au semănat 64 la sută din suprafeţele prevăzute cu culturi succesive, iar cooperativele agri­cole — 44 la sută. Semănatul este întirziat din cauza decalajului mare intre lucrări, în special a întirzierilor la eliberarea terenului de paie. Din su­prafaţa totală recoltată, paiele au fost balotate de pe numai 55 la sută în I.A.S. şi 48 la sută în cooperativele agricole. Ţinind seama de timpul înain­tat este necesar ca organele de partid şi agricole să întreprindă acţiuni energice, operative pentru reducerea decalajului dintre lucrări, să asigure redistribuirea pieselor de balotaj, a mijloacelor de transport, organizarea schimburilor de noapte şi prelungite in vederea urgentării însămînţărilor la culturile succesive, condiţie hotărîtoare pentru a obţine a doua recoltă în acest an. CORESPONDENŢII NOŞTRI TRANSMIT DIN JUDEŢELE BACĂU, SUCEAVA ŞI IALOMIŢA Mecanizatorii şi cooperatorii lu­crează cu admirabilă dăruire şi să­nătoasă ambiţie de a cîştiga zile şi ore preţioase, de a pune cit mai re­p­­ede la adăpost recolta de griu şi î­nsămînţa grabnic suprafeţele desti­nate culturilor succesive. In judeţul Bacău se lucrează in­tens la recoltarea griului şi la semănat, folosindu-se toate „fe­restrele“ dintre ploi. Datorită mă­surilor luate de organele agri­cole pentru utilizarea cu maxi­mura de randament a fiecărei com­bine, ritmul de lucru a crescut simţitor. Ca urmare, în multe coo­perative agricole, cum ar fi cele din Cleja, Luizi-Călugăra, Pănceşti, Vultureni, recoltatul griului s-a ter­minat Acum se urmăreşte cu toată atenţia evoluţia lucrărilor în di­ferite unităţi agricole pentru diri­jarea forţelor mecanice acolo unde este cea mai mare nevoie. Se pot releva multe exemple de bună organizare a muncii­­ la coo­perativa agricolă din Săuceşti, bu­năoară, pe tarlaua de la punctul Bogdan Vodă, lucrau grupat, fără întrerupere, toate cele 5 combine conduse de mecanizatorii Gheorghe Călugăru, Constantin David, Ştefan Prăjişteanu, Constantin Buchet şi Nicolae Axinia — toţi premiaţi în actuala campanie de cite 2—3 ori. Aici s-a strîns recolta de pe 80 la sută din suprafaţa cultivată cu griu. Inginerul Vasile Munteanu, preşe­dintele unităţii, aflat permanent în mijlocul oamenilor pentru a con­trola calitatea lucrărilor, ne spunea că, în cel mult 2—3 zile bune de lucru se va încheia recoltatul. Paralel cu recoltatul se desfăşoară din plin celelalte lucrări de sezon , transportul recoltei în magazii şi la bazele de recepţie, eliberarea tere­nului, executarea arăturilor şi insă­­mînţatul culturilor duble. La Său­ceşti munca este organizată In flux continuu. In urma combinelor, ba­­letierele adună paiele, 15 atelaje le transportă, iar 7 tractoare ară tere­nul şi însăminţează porumb pentru siloz. Au fost insămînţate pină acum aproape 100 hectare. La I.A.S. Tra­­ian 50 de mecanizatori lucrează în schimbul de noapte la transport şi arat. La cooperativele agricole din Secueni, Odobeşti, Fărăoani, Podul Turcului activitatea nu încetează nici zi, nici noapte. Demne de relevat sunt hărnicia şi spiritul de iniţiativă ale cooperatori­lor care muncesc neobosit pentru a secera grîul cît mai repede. Acolo unde nu se poate intra cu combinele, culturile fiind îmburuienite sau si­tuate pe pante, oamenii nu așteap­tă, ci au ieșit, cu mic cu mare, la recoltat cu secera. La cooperativa Parincea, de pildă, din cele 550 hec­tare cu griu recoltate pînă acum, 310 hectare au fost strînse manual. Mari suprafeţe au fost secerate şi la cooperativele agricole din Pe­­treşti, Viforeni, Ungureni. Inginerul Dumitru Găină, directo­rul general al direcţiei agricole ju­deţene, aprecia că, datorită măsuri­lor Întreprinse în ultima vreme de comitetul judeţean de partid, în 4—5 zile recoltarea griului va fi înche­iată. Este necesar însă ca odată cu recoltatul să se intensifice şi elibe­rarea terenului şi executarea arătu­rilor pentru a putea termina semă­natul culturilor dubli în cel mai ■curt timp. Gheorghe BALTA In judeţul Suceava mii şi mii de mecanizatori şi cooperatori lucrează pe tarlalele cooperativelor agricole din zonele în­­care lanurile s-au copt. Şi în cursul zilei de ieri multe uni­tăţi au depăşit viteza de lucru pre­văzută. La cooperativa agricolă din Ipoteşti, de pildă, au fost concentra­te 4 combine, 3 prese de balotat paie, mai multe mijloace auto şi a­­telaje pentru transportul recoltei. „Datorită bunei organizări a muncii, ne preciza Mihai Căldăruş, preşedin­­tele cooperativei agricole, au fost recoltate peste 200 ha cu grîu, din cele 300 ha cultivate. Urmărim să de­păşim ritmul de recoltare prevăzut pentru a încheia lucrările mai de­vreme“. Bine au organizat munca şi cooperatorii din Moara. Aici, pe su­prafaţa de 110 ha teren nemecaniza­­bil, recoltatul s-a făcut cu coasele, în fruntea acţiunii de recoltare a griului se află cooperativele agrico­le din raza consiliilor intercoopera­­tista Bosanci, unde s-a recoltat 46 la sută din suprafaţa cultivată şi Zvo­­riştea — 44 la sută. Se menţin în continuare fruntaşe cooperativele a­­gricole Dolheşti, Zamoştea, Ipoteşti, Chilişeni, Drăguşeni, Fîntînele ş.a. Odată cu declanşarea din plin a recoltării griului s-a intensificat în­trecerea mecanizatorilor, întrecere care are ca obiectiv principal depă­şirea normelor zilnice pe fiecare combină. Printre primii mecanizatori premiaţi pentru rezultatele obţinute se numără tinerii Dumitru Macavei, de la secţia de mecanizare Dolheşti, şi Trifan Bulgia, de la secţia Arbo­re, care au venit să ajute la recoltar­ea colegii­lor din Pătrăuţi. In vederea creşterii ritmului de re­coltare şi reducere la maximum a timpului de staţionare a combinelor, în fiecare secţie de mecanizare au fost organizate ateliere mobile, pe remorci, prevăzute cu piese de re­zervă. Aceste ateliere urmează în­deaproape grupurile de combine şi piese de balotat paie, remediind cu maximă operativitate defecţiunile ce se ivesc. Gheorghe PARASCAN In zilele care au urmat încheierii secerişului, marea majoritate a u­­nităţilor agricole din judeţul Ialo­miţa şi-au concentrat eforturile in vederea insămînţării integrale a su­prafeţelor de culturi succesive. In majoritatea cooperativelor şi fer­melor agricole de stat se lucrează intens la eliberarea terenului, la arături şi insăminţări. Pînă în ziua de 30 iulie au fost insămînţate in cultură succesivă 60 000 hectare cu porumb pentru boabe şi siloz, din cele 80 000 ha prevăzute. In coope­rativele agricole din comunei« Gheorghe Doja, Sudiţi, Vlădeni, Jegălia, Săveni, Platoneşti, Griviţa, Traianu, unde se folosesc din plin tractoarele, semănătorile, presele de balotat, se însăminţează ultime­le suprafeţe cu culturi succesive. Cooperativele agricole din comu­nele Amara, Slobozia Nouă şi Pe­­rieţi, din raza S.M.A. Slobozia au semănat, pînă în seara zilei de 30 iulie, 1300 hectare cu porumb în cultură succesivă. Deşi de la ter­minarea recoltării griului au tre­cut 10 zile, timp în care puteau fi folosite şi tractoarele eliberate de la seceriş, au mai rămas neîn­­sămînţate 400 de hectare. „Dispu­nem de forţe suficiente. Puteam realiza pînă în momentul de faţă întreaga suprafaţă" — ne spune inginerul Dumitru Sebastian, direc­torul S.M.A. Slobozia. Nimic mai adevărat. Numai că parcul de ma­şini continuă să nu fie folosit la întreaga capacitate. Din cele 30 de piese de balotat funcţionează în prezent doar 25. Aceasta este cauza pentru care la cooperativa agricolă din Amara tractoarele aşteaptă la­ capul locului, neputând să intra in brazdă. „Pentru urgentarea lucrărilor — ne informează inginerul Ion Cris­­tea, directorul general al direcţiei agricole —între secţiile de mecani­zare din cadrul consiliilor coopera­tiste Lehliu, Ciochina, Făcăieni şi altele, se fac mişcări de tractoare, semănători şi prese de balotaj“. Sunt măsuri care ar trebui extinse în toate unităţile. Condiţiile excep­ţionale din ultimele zile n-au fost folosite deplin. La cooperativa a­­gricolă Măgureni, de pildă, din 100 hectare s-au însămînţat numai 32 ha, la Făurei — doar 25 hectare din 300 planificate, iar la Hagieni — 20 ha din 460 ha. In aceste unităţi este necesară intervenţia energică a or­ganelor judeţene pentru eliberarea terenului de paie şi pentru a crea front de lucru tractoarelor. Lacian CIUBOTARU­ Recoltarea griului la cooperativa agricolă Săuceşti, judeţul Bacău RENTABILITATEA expresie concludentă a spiritului gospodăresc la economie nu se poate spune: „Ce se pierde este bun pierdut"; orice pierdere trebuie recuperată . In vederea îndeplinirii înainte de termen a sarcinilor actualului plan cincinal, colectivele întreprinderi­lor industriale din judeţul Alba îşi sporesc eforturile în multiple direcţii ; este vorba de organizarea judicioasă a producţiei şi a fluxu­rilor tehnologice, folosirea inte­grală a capacităţilor de producţie, reducerea cheltuielilor materiale de producţie. Această activitate pro­ductivă viguroasă se reflectă în realizarea de economii tot mai mari şi sporirea beneficiilor, în creşterea rentabilităţii de ansamblu, dar şi a fiecărui produs. In legătură cu preocupările întreprinderilor indus­triale din judeţ pentru creşterea volumului economiilor şi benefi­ciilor sau, acolo unde este cazul, pentru înlăturarea pierderilor ma­teriale şi băneşti şi rentabilizarea unităţilor respective — am avut o convorbire cu tov. Nicolae Gruiţă, director adjunct al sucursalei ju­deţene Alba a Băncii Naţionale, care la început ne-a spus : — Marea majoritate a unităţilor industriale au valorificat, în cursul primului semestru din acest an, importante rezerve interne pentru realizarea de beneficii peste cele planificate sau reducerea pierderi­lor înscrise în planul financiar. Astfel, întreprinderea metalurgică de metale neferoase Zlatna, prin aplicarea unor măsuri eficiente de creştere a rentabilităţii producţiei, diminuarea sistematică a ponderii cheltuielilor materiale în preţul de cost, depăşirea lună de lună a pla­nului de producţie şi accelerarea încasării contravalorii mărfurilor li­vrate, a obţinut beneficii suplimen­tare de 10,5 milioane lei. De asemenea, la întreprinderea mi­nieră Baia de Arieş, cu toate greu­tăţile întimpinate în exploatarea „la zi“ a unor zone în perioada friguroasă, totuşi, ca urmare a ma­lurilor iniţiate de organizaţiile de partid din unitate şi comitetul oa­menilor muncii, şi-a îmbunătăţit situaţia economico-financiară ; aici s-au consemnat depăşirea planului producţiei marfă cu peste 6 la sută şi creşterea productivităţii muncii cu 4,4 la sută, iar pierderile plani­ficate au fost reduse cu 1,8 milioa­ne lei. Rezultate financiare bune înregistrează şi Salina Ocna Mureş, întreprinderea metalurgică Aiud, întreprinderea de produse refrac­tare Alba Iulia şi alte unităţi.­­ Sunt insă şi întreprinderi care lună de lună, in loc de e­­conomii şi beneficii, înregis­trează pierderi... — Acestea sunt, de fapt, întreprin­derile care nu-şi realizează planul de producţie, tolerează numeroase deficienţe de ordin organizatoric, nu urmăresc cu severitate e­­voluţia cheltuielilor materiale, folo­sirea integrală a timpului de mun­că ş.a. Unităţile respective, care nu-şi recuperează în întregime cheltuielile, profită intr-un fel de rezultatele bune ale celor­lalte întreprinderi. Conducerile unor întreprinderi s-au ambi­ţionat parcă să umple „sacul fără fund“ al pierderilor. Iată de exemplu, întreprinderea de utilaje şi piese de schimb Alba Iulia, uni­tate nouă, ce nu-şi realizează pla­nul de producţie, a obţinut bene­ficii în primul semestru cu 6,5 mi­lioane lei mai mici decit era planificat, înregistrînd 0,4 milioane lei cheltuieli neeconomicoase, refuzuri de plată din partea bene­ficiarilor de peste un milion de lei. Care este cauza acestei situaţii economico-financiare ? Greu de răs­puns, atita vreme cît inactivitatea întreprinderii slaba organizare şi risipa sînt stăpîne. Trebuie să men­ţionez că nici forul de resort, res­pectiv Ministerul Economiei Fores­tiere şi Materialelor de Construcţii, precum şi centrala industrială nu acordă un sprijin permanent şi eficient colectivului întreprinderii pentru înlăturarea neajunsurilor şi redresarea situaţiei existente. O stare de lucruri necorespunzătoare există şi la Fabrica de mate­riale de construcţii Sîntimbru, care, la 31 martie a.c., înregistra o depă­şire a pierderilor planificate de 0,3 milioane lei, iar, după încă trei luni, acestea au ajuns la 1,7 milioa­ne lei. Şi aici cauzele sunt de natură internă : depăşirea cheltuie­lilor legate de întreţinerea şi func­ţionarea utilajelor, a consumului de materiale, acumularea a tot felul de cheltuieli neeconomicoase. Si­tuaţii similare există şi la Uzina de utilaj minier şi reparaţii din Alba Aplicarea iniţiativei „Să lucrăm cel puţin o zi pe trimestru cu ma­teriale economisite" a determinat, la Uzina de utilaj petrolier din Tirgoviște, elaborarea unui amplu plan de măsuri tehnico-organizato­­rice. Obiectivele sale principale vi­zau, în primul rind, reducerea con­sumului de metal — principala ma­terie primă utilizată în uzină — și, pe această bază, sporirea beneficii­lor, a rentabilităţii. La 15 produse, uzina a economisit, in primul semes­tru al acestui an, 285,8 tone metal. Aceasta, prin reducerea adaosuri­­lor de prelucrare la piesele turnate ce compun un mare număr de ti­­podimensiuni de armături indus­triale (23,2 tone metal) ; modificări constructive şi tehnologice, intre care trecerea de la construcţia turnată la cea sudată a unor genţi la remorca de 20 tone (69,1 tone metal) şi înlocuirea profilelor de cornier laminat cu cornier îndoit la produsul barăci metalice, măsură care s-a soldat în semestrul I a.c. cu o economie de 140 tone metal. Dar, se aprecia cu o lună in urmă, într-o analiză efectuată de comite­tul de partid al uzinei, că iniţiativa amintită „n-a fost urmărită cu simţ de răspundere de şefii de sec­toare ce fac parte din colectivul coordonator , organizaţiile de par­tid din secţii n-au controlat modul cum se realizează şi se aplică a­­ceasta iniţiativă..." Aprecierea şi nemulţumirea co­mitetului de partid porneau de la faptul că, în 6 luni, neajunsurile tehnico-organizatorice au dus la consumarea integrală a celor 265,8 tone metal economisit şi, pe deasu­pra, a altor 84 de tone. Cu alte Iulia, întreprinderea judeţeană de industrie locală Alba Iulia şi alte unităţi. — Aţi amintit de „sacul pier­derilor“. Reluind comparaţia, vă întrebăm : ce se face pentru a lega la gură acest sac păgu­bitor ? — în primul semestru al acestui an, în toate întreprinderile care în­registrează pierderi s-a desfăşurat o amplă acţiune de rentabilizare. Cu acest prilej au fost identi­ficate rezerve de reducere a pierderilor, prin diminuarea con­sumurilor specifice de materii prime şi materiale, energie, combustibil, de creştere a pro­ductivităţii muncii, rezerve care, în acest an, depăşesc valoarea de 9 milioane lei. S-au găsit soluţii pentru ca întreprinderea de prelu­crare a lemnului Cîmpeni să devi­nă, încă în acest an, unitate renta­bilă, eliminindu-se pierderi de pes­te un milion de lei. In urma aces­tei acţiuni, în judeţ, din 139 pro­duse şi activităţi planificate cu pierderi, la 108 s-au găsit resurse de rentabilizare. Este necesar însă ca fiecare colectiv de muncă să acţioneze cu hotărîre pentru a găsi noi posibilităţi de rentabilizare şi creştere a eficienţei economice, să ducă o luptă înverşunată împotriva pierderilor ce dijmuiesc avuţia în­tregii societăţi. Convorbiră realizată de Ştefan DINICĂ corespondentul „Scînteii“ cuvinte, ceea ce s-a economisit cu o mină s-a risipit cu două. Din numărul mare de cauze care au „devorat“ sute de tone de metal am desprins cîteva. Iată-le : înlo­cuirea materialelor înscrise in do­cumentaţiile de execuţie cu altele a generat o pierdere de 73,1 tone. în perioada amintită, tolerarea re­buturilor rezultate de la forjă, de la prelucrări mecanice şi tratament termic a determinat un consum su­plimentar de 54,7 tone metal. Alte 186 tone metal s-au consumat in plus datorită executării prin uzi­­nare, cu adaosuri mari de prelu­crare, a reperului „mure“, operație impusă de prelungirea la nesfârșit și in mare parte nejustificată a reparării forţei. In fine, 16 produse au fost realizate cu consumuri de­păşite de metal, uzina înregistrînd, aşadar, un consum suplimentar de 349,8 tone metal. Nu se poate spune că la U.U.P. Tirgovişte nu s-a acţionat pentru extinderea acţiunii die reproiectare a produselor, a procedeelor tehno­logice noi. La nivelul unităţii şi al multor secţii funcţionează colec­tive special alcătuite de rentabili­zare­a produselor, colective în sar­cina cărora revine buna gospodă­rire a materiei prime şi a materia­lelor. Dar, aşa cum aprecia comi­tetul de partid, în recenta sa ana­liză, colectivele respective „n-au acţionat omogen", măsurile impor­tante pentru reducerea costurilor de producţie şi rentabilizarea pro­duselor n-au fost urmărite“. Cu cîteva luni in urmă, comitetul oa­menilor muncii luase cîteva mă­suri , periodic, serviciile C.T.C. să discute operativ abaterile de la tehnologiile de fabricaţie ; cei vinovaţi de nerespectarea discipli­nei tehnologice şi înregistrarea u­­nor rebuturi să fie sancţionaţi ; materia primă şi materialele să fie depozitate cu grijă, stabilindu-se la fiecare produs sau grupe de pro­duse locuri speciale de depozitare. Măsurile, cu date şi responsabili­tăţi precise, n-au fost aplicate insă, ceea ce a determinat firesc reali­zarea unor produse cu costuri su­plimentare, sporirea numărului de sortimente nerentabile. Deşi, faţă de anul trecut, la u­­nele produse cum sunt pompa de intervenţie şi mai multe tipodimen­­siuni de lanţuri Rotary, volumul cheltuielilor pe produs a scăzut, to­tuşi, la altele acum se înregistrea­ză pierderi. Practic, încă 19 tipo­­dimensiuni de armături industriale, 5 tipodimensiuni de tije şi ventile, o categorie de barăci metalice şi produsul cîrlig de producţie de 30 tone s-au adăugat sortimentelor care se fabrică cu deficit financiar. Situaţia este inexplicabilă ; în 1966, o parte din aceste produse realiza­te in condiţii tehnice necorespunză­toare se fabricau in uzină cu be­neficii­­ nerentabile au devenit în ultimii ani. Cauzele sunt multiple, între care faptul că la toate aceste produse şi, îndeosebi, la pompa de Intervenţie şi la cîteva tipodimen­siuni de lanţuri Rotary, cheltuielile materiale, cele ale secţiilor de fa­bricaţie sunt nejustificat şi exagerat de ridicate. Depăşirea costurilor de producţie la o altă categorie de produse — armături industriale — are aceeaşi cauză ; depăşirea chel­tuielilor la semifabricatele din pro­ducţia proprie şi ale secţiilor de fabricaţie. Cum era de aşteptat, nerespecta­rea consumurilor de materii prime şi materiale, a costurilor de pro­ducţie planificate au influenţat ne­gativ cheltuielile la 1 000 lei produc­ţie marfă . Pe total cheltuieli s-a obţinut o reducere de 2,90 lei, dar la cele materiale s-a înregistrat o depăşire de 12 lei la 1 000 lei pro­ducţie marfă. Consecinţa : diminu­area rentabilităţii planificate ; a­­ceasta a fost influenţată şi de nein­­cadrarea în preţul de cost pe tona de oţel turnat în piese, care a fost depăşit cu 1160 lei pe tonă, depă­şire datorată, în principal, creşterii nejustificate a cheltuielilor de re­gie, a consumului de energie ş.a. La toate acestea se mai adaugă şi faptul că uzina a lucrat, in primul semestru, cu un număr exagerat de derogări : 347, din care 146 pentru materiale şi 201 pentru tehnologie. Influenţe negative asupra benefi­ciului au avut şi alte cauze : a­menzile şi penalizările, dobinzile pentru creditele restante. Sarcina cu privire la reducerea consumului de metal, la rentabili­zarea tuturor produselor are la bază profunde raţiuni economice, înfăptuirea ei trebuie să impulsio­neze toate compartimentele pro­ducţiei, să pună in mişcare toate resursele existente. Din păcate insă, aici, la Uzina de utilaj petrolier din Tirgoviște, această sarcină n-a fost privită cu toată răspunderea , pri­ceperea profesională, maturitatea recunoscută a acestui harnic colec­tiv n-au fost puse suficient în va­loare. De aceea, considerăm că si­tuaţia care s-a creat necesită o grabnică şi temeinică analiză, care să se soldeze cu elaborarea unor măsuri eficiente de redresare, ur­­mărindu-se aplicarea lor riguroasă in practică. Constantin SOCI corespondentul „Scînteii* Ce economiseşti cu o mină , să nu risipești cu alta! SCINTEIA - miercuri 1 august 1973 La Combinatul chimic Borzeşti Producţie suplimentară, cu aceleaşi capacităţi de producţie Printr-o mai bună organizare a producţiei şi a muncii, prin mărirea capacităţii unor insta­laţii şi exploatarea intensivă a celor existente, prin hărnicia şi priceperea chimiştilor de la Bor­­zeşti, de la începutul anului şi pînă acum s-a obţinut o pro­ducţie suplimentară de 2 800 tone cauciuc sintetic, 572 tone poli­­stiren, 266 tone antidăunători, 2 800 tone produse aromate, 2 350 tone gaze de rafinărie şi alte produse necesare economiei na­ţionale. De remarcat că angaja­mentele anuale la producţia de cauciuc sintetic şi polistiren au fost depăşite. In prezent, în cadrul între­cerii pe care o desfăşoară în cinstea zilei de 23 August, chi­­miştii de pe Valea Trotuşului desfăşoară o largă acţiune de valorificare a rezervelor de care dispun instalaţiile în vederea realizării, cu aceleaşi capacităţi, a unor producţii sporite. Acţiu­nea constă în modernizarea prin­cipalelor instalaţii, în îmbunătă­ţirea tehnologiilor şi reţetelor de fabricaţie. Pe baza unor propu­neri făcute de specialişti şi mun­citori, la secţia de polistiren, bunăoară, au fost făcute unele modificări în fluxul tehnologic, care au dus la obţinerea unui spor anual de 4 000 tone polisti­ren. Tot aici se experimentează obţinerea polistirenului în auto­clave de mare capacitate. Cal­culele arată că prin punerea în funcţiune a unei singure auto­clave de 21 mc producţia anuală de polistiren va spori cu cel pu­ţin 1 000 tone. îmbunătăţiri ase­mănătoare au fost aduse şi in­stalaţiilor pentru fabricarea tri­­cloretilenei, perclorvinilului, er­­bicidului 2,4 D şi acetonei. Ca urmare, la multe dintre acestea, capacităţile de producţie proiec­tate au fost depăşite cu 10—15 la sută, înregistrîndu-se în aces­­te zile adevărate recorduri în producţie.

Next