Scînteia, august 1973 (Anul 42, nr. 9587-9616)
1973-08-01 / nr. 9587
PAGINA 4 JUDEŢELE OLT ŞI TELEORMAN AU TERMINAT secerişul grîului Telegrame adresate C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Organizaţia de partid judeţeană Olt, toţi lucrătorii de pe ogoarele judeţului, vă aduc la cunoştinţă că unităţile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie au încheiat campania de recoltare a păioaselor. In prezent, muncitorii din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, întreprinderile agricole de stat, membrii cooperatori sunt antrenaţi la efectuarea arăturilor de vară, întreţinerea culturilor prăşitoare şi recoltarea legumelor. Producţia de legume este foarte bună, ceea ce va asigura realizarea planului la export, livrarea unor cantităţi sporite pentru aprovizionarea populaţiei, cît şi depăşirea planului de producţie la Fabrica de conserve Caracal. Vă asigurăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom mobiliza toate forţele de care dispunem, pentru ca tot ce avem de îndeplinit în unităţile agricole în acest an să fie realizat la timp şide calitate, să pregătim totodată pentru anul viitor condiţiile corespunzătoare în vederea obţinerii unei recolte cît mai bogate. Comuniştii, ceilalţi lucrători din agricultura judeţului Teleorman, raportează conducerii partidului, dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că în ziua de 31 iulie au terminat recoltatul grîului şi secarei de pe întreaga suprafaţă de 112 168 ha, însufleţiţi de perspectivele mari ale agriculturii noastre socialiste, jalonate de Conferinţa Naţională a partidului, avînd sprijinul multilateral al statului, mecanizatorii, cooperatorii şi specialiştii din întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie, în ciuda condiţiilor naturale neprielnice, au folosit toată priceperea, abnegaţia, dăruirea şi puterea de muncă pentru ca întreaga recoltă de griu şi secară să fie strînsă şi depozitată. Dorim să adresăm şi cu acest prilej profunda noastră recunoştinţă conducerii partidului, dumneavoastră, scumpe tovarăşe secretar general, pentru ajutorul neprecupeţit acordat prin maşini de înaltă tehnicitate şi într-o gamă complexă, prin cantităţi însemnate de îngrăşăminte chimice, prin indicaţii preţioase, care ne ajută să lucrăm mai bine pămîntul, să-i sporim productivitatea. In prezent, comuniştii şi ceilalţi oameni ai muncii din judeţul nostru participă la eliberarea terenului. Însăminţează culturi duble, transportă grîul la bazele de recepţie, efectuează arături şi pregătesc campania de toamnă, creînd condiţii dintre cele mai bune pentru o recoltă sporită in 1974. Vă asigurăm, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi nimic pentru a îndeplini inunităţile agricole din judeţul nostru sarcinile trasate de conducerea partidului, de dumneavoastră, personal, hotărîți să contribuim cu noi succese la înfăptuirea cincinalului înainte de termen, la progresul agriculturii și bunăstării celor ce muncesc. ★ A DOUA RECOLTA depinde acum de ritmul eliberării şi pregătirii terenului • Grîul a fost recoltat în proporţie de 94 la suta în I.A.S. şi 79 la sută în C.A.P. • Transportul paielor, arăturile, însămînţările , lucrările cele mai urgente în aceste zile In ultimele zile, alte judeţe şi unităţi agricole au încheiat recoltarea griului. Pină la 31 iulie a.c., potrivit datelor centralizate la ministerul de resort, recoltarea griului s-a efectuat în proporţie de 94 la sută in Întreprinderile agricole de stat şi 79 la sută în cooperativele agricole. Au mai rămas de recoltat 428 000 ha cu grîu, îndeosebi in judeţele situate în centrul şi nordul ţării — Braşov, Mureş, Suceava, Neamţ etc. — unde lucrările au început mai tîrziu. In aceste judeţe, unde sint multe lanuri imburuienite, iar ploile frecvente îngreunează munca, este nevoie să se folosească întreaga capacitate de lucru a combinelor şi să se organizeze un număr mai mare de echipe de secerători. Una dintre cele mai urgente lucrări agricole este însămînţarea culturilor succesive. Pînă acum întreprinderile agricole de stat au semănat 64 la sută din suprafeţele prevăzute cu culturi succesive, iar cooperativele agricole — 44 la sută. Semănatul este întirziat din cauza decalajului mare intre lucrări, în special a întirzierilor la eliberarea terenului de paie. Din suprafaţa totală recoltată, paiele au fost balotate de pe numai 55 la sută în I.A.S. şi 48 la sută în cooperativele agricole. Ţinind seama de timpul înaintat este necesar ca organele de partid şi agricole să întreprindă acţiuni energice, operative pentru reducerea decalajului dintre lucrări, să asigure redistribuirea pieselor de balotaj, a mijloacelor de transport, organizarea schimburilor de noapte şi prelungite in vederea urgentării însămînţărilor la culturile succesive, condiţie hotărîtoare pentru a obţine a doua recoltă în acest an. CORESPONDENŢII NOŞTRI TRANSMIT DIN JUDEŢELE BACĂU, SUCEAVA ŞI IALOMIŢA Mecanizatorii şi cooperatorii lucrează cu admirabilă dăruire şi sănătoasă ambiţie de a cîştiga zile şi ore preţioase, de a pune cit mai repede la adăpost recolta de griu şi însămînţa grabnic suprafeţele destinate culturilor succesive. In judeţul Bacău se lucrează intens la recoltarea griului şi la semănat, folosindu-se toate „ferestrele“ dintre ploi. Datorită măsurilor luate de organele agricole pentru utilizarea cu maximura de randament a fiecărei combine, ritmul de lucru a crescut simţitor. Ca urmare, în multe cooperative agricole, cum ar fi cele din Cleja, Luizi-Călugăra, Pănceşti, Vultureni, recoltatul griului s-a terminat Acum se urmăreşte cu toată atenţia evoluţia lucrărilor în diferite unităţi agricole pentru dirijarea forţelor mecanice acolo unde este cea mai mare nevoie. Se pot releva multe exemple de bună organizare a muncii la cooperativa agricolă din Săuceşti, bunăoară, pe tarlaua de la punctul Bogdan Vodă, lucrau grupat, fără întrerupere, toate cele 5 combine conduse de mecanizatorii Gheorghe Călugăru, Constantin David, Ştefan Prăjişteanu, Constantin Buchet şi Nicolae Axinia — toţi premiaţi în actuala campanie de cite 2—3 ori. Aici s-a strîns recolta de pe 80 la sută din suprafaţa cultivată cu griu. Inginerul Vasile Munteanu, preşedintele unităţii, aflat permanent în mijlocul oamenilor pentru a controla calitatea lucrărilor, ne spunea că, în cel mult 2—3 zile bune de lucru se va încheia recoltatul. Paralel cu recoltatul se desfăşoară din plin celelalte lucrări de sezon , transportul recoltei în magazii şi la bazele de recepţie, eliberarea terenului, executarea arăturilor şi insămînţatul culturilor duble. La Săuceşti munca este organizată In flux continuu. In urma combinelor, baletierele adună paiele, 15 atelaje le transportă, iar 7 tractoare ară terenul şi însăminţează porumb pentru siloz. Au fost insămînţate pină acum aproape 100 hectare. La I.A.S. Traian 50 de mecanizatori lucrează în schimbul de noapte la transport şi arat. La cooperativele agricole din Secueni, Odobeşti, Fărăoani, Podul Turcului activitatea nu încetează nici zi, nici noapte. Demne de relevat sunt hărnicia şi spiritul de iniţiativă ale cooperatorilor care muncesc neobosit pentru a secera grîul cît mai repede. Acolo unde nu se poate intra cu combinele, culturile fiind îmburuienite sau situate pe pante, oamenii nu așteaptă, ci au ieșit, cu mic cu mare, la recoltat cu secera. La cooperativa Parincea, de pildă, din cele 550 hectare cu griu recoltate pînă acum, 310 hectare au fost strînse manual. Mari suprafeţe au fost secerate şi la cooperativele agricole din Petreşti, Viforeni, Ungureni. Inginerul Dumitru Găină, directorul general al direcţiei agricole judeţene, aprecia că, datorită măsurilor Întreprinse în ultima vreme de comitetul judeţean de partid, în 4—5 zile recoltarea griului va fi încheiată. Este necesar însă ca odată cu recoltatul să se intensifice şi eliberarea terenului şi executarea arăturilor pentru a putea termina semănatul culturilor dubli în cel mai ■curt timp. Gheorghe BALTA In judeţul Suceava mii şi mii de mecanizatori şi cooperatori lucrează pe tarlalele cooperativelor agricole din zonele încare lanurile s-au copt. Şi în cursul zilei de ieri multe unităţi au depăşit viteza de lucru prevăzută. La cooperativa agricolă din Ipoteşti, de pildă, au fost concentrate 4 combine, 3 prese de balotat paie, mai multe mijloace auto şi atelaje pentru transportul recoltei. „Datorită bunei organizări a muncii, ne preciza Mihai Căldăruş, preşedintele cooperativei agricole, au fost recoltate peste 200 ha cu grîu, din cele 300 ha cultivate. Urmărim să depăşim ritmul de recoltare prevăzut pentru a încheia lucrările mai devreme“. Bine au organizat munca şi cooperatorii din Moara. Aici, pe suprafaţa de 110 ha teren nemecanizabil, recoltatul s-a făcut cu coasele, în fruntea acţiunii de recoltare a griului se află cooperativele agricole din raza consiliilor intercooperatista Bosanci, unde s-a recoltat 46 la sută din suprafaţa cultivată şi Zvoriştea — 44 la sută. Se menţin în continuare fruntaşe cooperativele agricole Dolheşti, Zamoştea, Ipoteşti, Chilişeni, Drăguşeni, Fîntînele ş.a. Odată cu declanşarea din plin a recoltării griului s-a intensificat întrecerea mecanizatorilor, întrecere care are ca obiectiv principal depăşirea normelor zilnice pe fiecare combină. Printre primii mecanizatori premiaţi pentru rezultatele obţinute se numără tinerii Dumitru Macavei, de la secţia de mecanizare Dolheşti, şi Trifan Bulgia, de la secţia Arbore, care au venit să ajute la recoltarea colegiilor din Pătrăuţi. In vederea creşterii ritmului de recoltare şi reducere la maximum a timpului de staţionare a combinelor, în fiecare secţie de mecanizare au fost organizate ateliere mobile, pe remorci, prevăzute cu piese de rezervă. Aceste ateliere urmează îndeaproape grupurile de combine şi piese de balotat paie, remediind cu maximă operativitate defecţiunile ce se ivesc. Gheorghe PARASCAN In zilele care au urmat încheierii secerişului, marea majoritate a unităţilor agricole din judeţul Ialomiţa şi-au concentrat eforturile in vederea insămînţării integrale a suprafeţelor de culturi succesive. In majoritatea cooperativelor şi fermelor agricole de stat se lucrează intens la eliberarea terenului, la arături şi insăminţări. Pînă în ziua de 30 iulie au fost insămînţate in cultură succesivă 60 000 hectare cu porumb pentru boabe şi siloz, din cele 80 000 ha prevăzute. In cooperativele agricole din comunei« Gheorghe Doja, Sudiţi, Vlădeni, Jegălia, Săveni, Platoneşti, Griviţa, Traianu, unde se folosesc din plin tractoarele, semănătorile, presele de balotat, se însăminţează ultimele suprafeţe cu culturi succesive. Cooperativele agricole din comunele Amara, Slobozia Nouă şi Perieţi, din raza S.M.A. Slobozia au semănat, pînă în seara zilei de 30 iulie, 1300 hectare cu porumb în cultură succesivă. Deşi de la terminarea recoltării griului au trecut 10 zile, timp în care puteau fi folosite şi tractoarele eliberate de la seceriş, au mai rămas neînsămînţate 400 de hectare. „Dispunem de forţe suficiente. Puteam realiza pînă în momentul de faţă întreaga suprafaţă" — ne spune inginerul Dumitru Sebastian, directorul S.M.A. Slobozia. Nimic mai adevărat. Numai că parcul de maşini continuă să nu fie folosit la întreaga capacitate. Din cele 30 de piese de balotat funcţionează în prezent doar 25. Aceasta este cauza pentru care la cooperativa agricolă din Amara tractoarele aşteaptă la capul locului, neputând să intra in brazdă. „Pentru urgentarea lucrărilor — ne informează inginerul Ion Cristea, directorul general al direcţiei agricole —între secţiile de mecanizare din cadrul consiliilor cooperatiste Lehliu, Ciochina, Făcăieni şi altele, se fac mişcări de tractoare, semănători şi prese de balotaj“. Sunt măsuri care ar trebui extinse în toate unităţile. Condiţiile excepţionale din ultimele zile n-au fost folosite deplin. La cooperativa agricolă Măgureni, de pildă, din 100 hectare s-au însămînţat numai 32 ha, la Făurei — doar 25 hectare din 300 planificate, iar la Hagieni — 20 ha din 460 ha. In aceste unităţi este necesară intervenţia energică a organelor judeţene pentru eliberarea terenului de paie şi pentru a crea front de lucru tractoarelor. Lacian CIUBOTARU Recoltarea griului la cooperativa agricolă Săuceşti, judeţul Bacău RENTABILITATEA expresie concludentă a spiritului gospodăresc la economie nu se poate spune: „Ce se pierde este bun pierdut"; orice pierdere trebuie recuperată . In vederea îndeplinirii înainte de termen a sarcinilor actualului plan cincinal, colectivele întreprinderilor industriale din judeţul Alba îşi sporesc eforturile în multiple direcţii ; este vorba de organizarea judicioasă a producţiei şi a fluxurilor tehnologice, folosirea integrală a capacităţilor de producţie, reducerea cheltuielilor materiale de producţie. Această activitate productivă viguroasă se reflectă în realizarea de economii tot mai mari şi sporirea beneficiilor, în creşterea rentabilităţii de ansamblu, dar şi a fiecărui produs. In legătură cu preocupările întreprinderilor industriale din judeţ pentru creşterea volumului economiilor şi beneficiilor sau, acolo unde este cazul, pentru înlăturarea pierderilor materiale şi băneşti şi rentabilizarea unităţilor respective — am avut o convorbire cu tov. Nicolae Gruiţă, director adjunct al sucursalei judeţene Alba a Băncii Naţionale, care la început ne-a spus : — Marea majoritate a unităţilor industriale au valorificat, în cursul primului semestru din acest an, importante rezerve interne pentru realizarea de beneficii peste cele planificate sau reducerea pierderilor înscrise în planul financiar. Astfel, întreprinderea metalurgică de metale neferoase Zlatna, prin aplicarea unor măsuri eficiente de creştere a rentabilităţii producţiei, diminuarea sistematică a ponderii cheltuielilor materiale în preţul de cost, depăşirea lună de lună a planului de producţie şi accelerarea încasării contravalorii mărfurilor livrate, a obţinut beneficii suplimentare de 10,5 milioane lei. De asemenea, la întreprinderea minieră Baia de Arieş, cu toate greutăţile întimpinate în exploatarea „la zi“ a unor zone în perioada friguroasă, totuşi, ca urmare a malurilor iniţiate de organizaţiile de partid din unitate şi comitetul oamenilor muncii, şi-a îmbunătăţit situaţia economico-financiară ; aici s-au consemnat depăşirea planului producţiei marfă cu peste 6 la sută şi creşterea productivităţii muncii cu 4,4 la sută, iar pierderile planificate au fost reduse cu 1,8 milioane lei. Rezultate financiare bune înregistrează şi Salina Ocna Mureş, întreprinderea metalurgică Aiud, întreprinderea de produse refractare Alba Iulia şi alte unităţi. Sunt insă şi întreprinderi care lună de lună, in loc de economii şi beneficii, înregistrează pierderi... — Acestea sunt, de fapt, întreprinderile care nu-şi realizează planul de producţie, tolerează numeroase deficienţe de ordin organizatoric, nu urmăresc cu severitate evoluţia cheltuielilor materiale, folosirea integrală a timpului de muncă ş.a. Unităţile respective, care nu-şi recuperează în întregime cheltuielile, profită intr-un fel de rezultatele bune ale celorlalte întreprinderi. Conducerile unor întreprinderi s-au ambiţionat parcă să umple „sacul fără fund“ al pierderilor. Iată de exemplu, întreprinderea de utilaje şi piese de schimb Alba Iulia, unitate nouă, ce nu-şi realizează planul de producţie, a obţinut beneficii în primul semestru cu 6,5 milioane lei mai mici decit era planificat, înregistrînd 0,4 milioane lei cheltuieli neeconomicoase, refuzuri de plată din partea beneficiarilor de peste un milion de lei. Care este cauza acestei situaţii economico-financiare ? Greu de răspuns, atita vreme cît inactivitatea întreprinderii slaba organizare şi risipa sînt stăpîne. Trebuie să menţionez că nici forul de resort, respectiv Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, precum şi centrala industrială nu acordă un sprijin permanent şi eficient colectivului întreprinderii pentru înlăturarea neajunsurilor şi redresarea situaţiei existente. O stare de lucruri necorespunzătoare există şi la Fabrica de materiale de construcţii Sîntimbru, care, la 31 martie a.c., înregistra o depăşire a pierderilor planificate de 0,3 milioane lei, iar, după încă trei luni, acestea au ajuns la 1,7 milioane lei. Şi aici cauzele sunt de natură internă : depăşirea cheltuielilor legate de întreţinerea şi funcţionarea utilajelor, a consumului de materiale, acumularea a tot felul de cheltuieli neeconomicoase. Situaţii similare există şi la Uzina de utilaj minier şi reparaţii din Alba Aplicarea iniţiativei „Să lucrăm cel puţin o zi pe trimestru cu materiale economisite" a determinat, la Uzina de utilaj petrolier din Tirgoviște, elaborarea unui amplu plan de măsuri tehnico-organizatorice. Obiectivele sale principale vizau, în primul rind, reducerea consumului de metal — principala materie primă utilizată în uzină — și, pe această bază, sporirea beneficiilor, a rentabilităţii. La 15 produse, uzina a economisit, in primul semestru al acestui an, 285,8 tone metal. Aceasta, prin reducerea adaosurilor de prelucrare la piesele turnate ce compun un mare număr de tipodimensiuni de armături industriale (23,2 tone metal) ; modificări constructive şi tehnologice, intre care trecerea de la construcţia turnată la cea sudată a unor genţi la remorca de 20 tone (69,1 tone metal) şi înlocuirea profilelor de cornier laminat cu cornier îndoit la produsul barăci metalice, măsură care s-a soldat în semestrul I a.c. cu o economie de 140 tone metal. Dar, se aprecia cu o lună in urmă, într-o analiză efectuată de comitetul de partid al uzinei, că iniţiativa amintită „n-a fost urmărită cu simţ de răspundere de şefii de sectoare ce fac parte din colectivul coordonator , organizaţiile de partid din secţii n-au controlat modul cum se realizează şi se aplică aceasta iniţiativă..." Aprecierea şi nemulţumirea comitetului de partid porneau de la faptul că, în 6 luni, neajunsurile tehnico-organizatorice au dus la consumarea integrală a celor 265,8 tone metal economisit şi, pe deasupra, a altor 84 de tone. Cu alte Iulia, întreprinderea judeţeană de industrie locală Alba Iulia şi alte unităţi. — Aţi amintit de „sacul pierderilor“. Reluind comparaţia, vă întrebăm : ce se face pentru a lega la gură acest sac păgubitor ? — în primul semestru al acestui an, în toate întreprinderile care înregistrează pierderi s-a desfăşurat o amplă acţiune de rentabilizare. Cu acest prilej au fost identificate rezerve de reducere a pierderilor, prin diminuarea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, energie, combustibil, de creştere a productivităţii muncii, rezerve care, în acest an, depăşesc valoarea de 9 milioane lei. S-au găsit soluţii pentru ca întreprinderea de prelucrare a lemnului Cîmpeni să devină, încă în acest an, unitate rentabilă, eliminindu-se pierderi de peste un milion de lei. In urma acestei acţiuni, în judeţ, din 139 produse şi activităţi planificate cu pierderi, la 108 s-au găsit resurse de rentabilizare. Este necesar însă ca fiecare colectiv de muncă să acţioneze cu hotărîre pentru a găsi noi posibilităţi de rentabilizare şi creştere a eficienţei economice, să ducă o luptă înverşunată împotriva pierderilor ce dijmuiesc avuţia întregii societăţi. Convorbiră realizată de Ştefan DINICĂ corespondentul „Scînteii“ cuvinte, ceea ce s-a economisit cu o mină s-a risipit cu două. Din numărul mare de cauze care au „devorat“ sute de tone de metal am desprins cîteva. Iată-le : înlocuirea materialelor înscrise in documentaţiile de execuţie cu altele a generat o pierdere de 73,1 tone. în perioada amintită, tolerarea rebuturilor rezultate de la forjă, de la prelucrări mecanice şi tratament termic a determinat un consum suplimentar de 54,7 tone metal. Alte 186 tone metal s-au consumat in plus datorită executării prin uzinare, cu adaosuri mari de prelucrare, a reperului „mure“, operație impusă de prelungirea la nesfârșit și in mare parte nejustificată a reparării forţei. In fine, 16 produse au fost realizate cu consumuri depăşite de metal, uzina înregistrînd, aşadar, un consum suplimentar de 349,8 tone metal. Nu se poate spune că la U.U.P. Tirgovişte nu s-a acţionat pentru extinderea acţiunii die reproiectare a produselor, a procedeelor tehnologice noi. La nivelul unităţii şi al multor secţii funcţionează colective special alcătuite de rentabilizarea produselor, colective în sarcina cărora revine buna gospodărire a materiei prime şi a materialelor. Dar, aşa cum aprecia comitetul de partid, în recenta sa analiză, colectivele respective „n-au acţionat omogen", măsurile importante pentru reducerea costurilor de producţie şi rentabilizarea produselor n-au fost urmărite“. Cu cîteva luni in urmă, comitetul oamenilor muncii luase cîteva măsuri , periodic, serviciile C.T.C. să discute operativ abaterile de la tehnologiile de fabricaţie ; cei vinovaţi de nerespectarea disciplinei tehnologice şi înregistrarea unor rebuturi să fie sancţionaţi ; materia primă şi materialele să fie depozitate cu grijă, stabilindu-se la fiecare produs sau grupe de produse locuri speciale de depozitare. Măsurile, cu date şi responsabilităţi precise, n-au fost aplicate insă, ceea ce a determinat firesc realizarea unor produse cu costuri suplimentare, sporirea numărului de sortimente nerentabile. Deşi, faţă de anul trecut, la unele produse cum sunt pompa de intervenţie şi mai multe tipodimensiuni de lanţuri Rotary, volumul cheltuielilor pe produs a scăzut, totuşi, la altele acum se înregistrează pierderi. Practic, încă 19 tipodimensiuni de armături industriale, 5 tipodimensiuni de tije şi ventile, o categorie de barăci metalice şi produsul cîrlig de producţie de 30 tone s-au adăugat sortimentelor care se fabrică cu deficit financiar. Situaţia este inexplicabilă ; în 1966, o parte din aceste produse realizate in condiţii tehnice necorespunzătoare se fabricau in uzină cu beneficii nerentabile au devenit în ultimii ani. Cauzele sunt multiple, între care faptul că la toate aceste produse şi, îndeosebi, la pompa de Intervenţie şi la cîteva tipodimensiuni de lanţuri Rotary, cheltuielile materiale, cele ale secţiilor de fabricaţie sunt nejustificat şi exagerat de ridicate. Depăşirea costurilor de producţie la o altă categorie de produse — armături industriale — are aceeaşi cauză ; depăşirea cheltuielilor la semifabricatele din producţia proprie şi ale secţiilor de fabricaţie. Cum era de aşteptat, nerespectarea consumurilor de materii prime şi materiale, a costurilor de producţie planificate au influenţat negativ cheltuielile la 1 000 lei producţie marfă . Pe total cheltuieli s-a obţinut o reducere de 2,90 lei, dar la cele materiale s-a înregistrat o depăşire de 12 lei la 1 000 lei producţie marfă. Consecinţa : diminuarea rentabilităţii planificate ; aceasta a fost influenţată şi de neincadrarea în preţul de cost pe tona de oţel turnat în piese, care a fost depăşit cu 1160 lei pe tonă, depăşire datorată, în principal, creşterii nejustificate a cheltuielilor de regie, a consumului de energie ş.a. La toate acestea se mai adaugă şi faptul că uzina a lucrat, in primul semestru, cu un număr exagerat de derogări : 347, din care 146 pentru materiale şi 201 pentru tehnologie. Influenţe negative asupra beneficiului au avut şi alte cauze : amenzile şi penalizările, dobinzile pentru creditele restante. Sarcina cu privire la reducerea consumului de metal, la rentabilizarea tuturor produselor are la bază profunde raţiuni economice, înfăptuirea ei trebuie să impulsioneze toate compartimentele producţiei, să pună in mişcare toate resursele existente. Din păcate insă, aici, la Uzina de utilaj petrolier din Tirgoviște, această sarcină n-a fost privită cu toată răspunderea , priceperea profesională, maturitatea recunoscută a acestui harnic colectiv n-au fost puse suficient în valoare. De aceea, considerăm că situaţia care s-a creat necesită o grabnică şi temeinică analiză, care să se soldeze cu elaborarea unor măsuri eficiente de redresare, urmărindu-se aplicarea lor riguroasă in practică. Constantin SOCI corespondentul „Scînteii* Ce economiseşti cu o mină , să nu risipești cu alta! SCINTEIA - miercuri 1 august 1973 La Combinatul chimic Borzeşti Producţie suplimentară, cu aceleaşi capacităţi de producţie Printr-o mai bună organizare a producţiei şi a muncii, prin mărirea capacităţii unor instalaţii şi exploatarea intensivă a celor existente, prin hărnicia şi priceperea chimiştilor de la Borzeşti, de la începutul anului şi pînă acum s-a obţinut o producţie suplimentară de 2 800 tone cauciuc sintetic, 572 tone polistiren, 266 tone antidăunători, 2 800 tone produse aromate, 2 350 tone gaze de rafinărie şi alte produse necesare economiei naţionale. De remarcat că angajamentele anuale la producţia de cauciuc sintetic şi polistiren au fost depăşite. In prezent, în cadrul întrecerii pe care o desfăşoară în cinstea zilei de 23 August, chimiştii de pe Valea Trotuşului desfăşoară o largă acţiune de valorificare a rezervelor de care dispun instalaţiile în vederea realizării, cu aceleaşi capacităţi, a unor producţii sporite. Acţiunea constă în modernizarea principalelor instalaţii, în îmbunătăţirea tehnologiilor şi reţetelor de fabricaţie. Pe baza unor propuneri făcute de specialişti şi muncitori, la secţia de polistiren, bunăoară, au fost făcute unele modificări în fluxul tehnologic, care au dus la obţinerea unui spor anual de 4 000 tone polistiren. Tot aici se experimentează obţinerea polistirenului în autoclave de mare capacitate. Calculele arată că prin punerea în funcţiune a unei singure autoclave de 21 mc producţia anuală de polistiren va spori cu cel puţin 1 000 tone. îmbunătăţiri asemănătoare au fost aduse şi instalaţiilor pentru fabricarea tricloretilenei, perclorvinilului, erbicidului 2,4 D şi acetonei. Ca urmare, la multe dintre acestea, capacităţile de producţie proiectate au fost depăşite cu 10—15 la sută, înregistrîndu-se în aceste zile adevărate recorduri în producţie.