Scînteia, septembrie 1973 (Anul 42, nr. 9617-9646)

1973-09-01 / nr. 9617

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI­ COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9617 Sîmbătă 1 septembrie 1973 6 PAGINI - 30 BANI IN ZIARUL DE AZI: • Spre o creştere a aportului Băncii de investiții în buna gospodărire a fondurilor destinate dezvol­tării economico-sociale a tării ? NU, RISIPEI­­ • Cereţi şi vom publica : NOUTĂŢI DIN ÎNVÂŢĂMÎNT • Nici un cămin cultural, nici un club fără activitate perma­nentă, strîns legată de preocupările oamenilor muncii VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAI CEAUŞESCU IN CUBA continuă sub auspiciile prieteniei, solidarităţii şi colaborării frăţeşti româno-cubaneze Contacte edificatoare cu realizările ţării gazdă, convorbiri rodnice, amplu schimb de păreri între tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro Ieri un program bogat şi divers La Moncada şi Sibo­­ney - elogiu eroilor poporului cubanez 50000 de participanţi la mitingul de la Fa­brica de ciment din Santiago de Cuba Mulţumiri emoţio­nante pentru mesajul de prietenie din partea poporului român Provinţia Oriente se înfăţişează solilor României ca trecutu­l de glorie revoluţionară, cu înfăptuirile prezentului socialist Vineri dimineaţa, în cea de-a treia zi a vizitei în Cuba frăţească, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu şi celelalte per­soane oficiale române, au fost oaspeţii oraşului Santiago de Cuba, capitala provinciei Oriente, cea mai mare ca suprafaţă şi populaţie, situată în extremitatea răsăriteană a ţării şi considerată leagănul revoluţiei cubaneze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt însoţiţi de tovarăşul Fidel Castro, prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Cuba, prim-ministru al Guvernu­lui Revoluţionar, şi de tovarăşa Vilma Espin, preşedinta Federaţiei femeilor cubaneze. De la Varadero la Santiago de Cuba se zboară cu un avion spe­cial. Pe aeroportul „Antonio Ma­­ceo", conducătorii României şi Cu­bei sunt salutaţi de comandantul Juan Almeida, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, delegat al conducerii superioare de partid cu însărcinări speciale în a­­ceastă provincie. Armando Hart, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, prim-secretar al comitetului provincial de partid, precum și de Haydée Santamaria, membru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu drapele româneşti şi cubaneze, cu un mare portret al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, însoţit de o lo­zincă în limbile română şi spa­niolă : „Provincia Oriente urează bun venit preşedintelui Nicolae Ceauşescu“. Se intonează imnurile celor două state, după care tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro trec în revistă compania de onoare alinia­tă pe aeroport. Numeroşi locuitori ai oraşului, aflaţi în incinta aero­portului, ovaţionează îndelung pe cei doi conducători, pentru priete­nia româno-cubaneză. In continuare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro, celelalte persoane oficiale române şi cuba­neze iau loc în maşini deschise, în­­dreptîndu-se spre centrul oraşului, al doilea ca mărime din Cuba, pu­ternic centru economic, dispunînd de fabrici de zahăr, de ciment şi încălţăminte, de textile şi produse alimentare, de o importantă rafină­rie de petrol. Majoritatea obiective­lor sunt situate în zona portului, care dispune de condiţii naturale deo­sebit de prielnice, ce au permis ca oraşul să cunoască o dezvoltare in­tensă. Santiago de Cuba este, totodată, oraşul celor mai vechi mărturii re­voluţionare cubaneze. Aici se află mormîntul lui José Marti, „aposto­lul revoluţiei“, căzut eroic pe cîm­­pul de luptă în 1895, în timpul răz­boiului de eliberare de sub jugul colonial, precum şi monumentul înălţat în memoria sa. Mai presus de toate, Santiago de Cuba este o­­raşul unde, într-o dimineaţă de iu­lie, cu două decenii în urmă, ră­păitul sec al mitralierelor anunţa lumii începutul insurecţiei naţiona­le cubaneze, încununată cu instau­rarea puterii populare în ianuarie 1959. Moncada — fosta garnizoană a oraşului — adevărat simbol al asu­pririi şi violenţei, era socotită ceta­tea inexpugnabilă a zbirilor regi­mului de tiranie al lui Batista, aici erau instruite şi găzduite unităţile sale de elită. Asupra acestei garni­zoane, în zorii zilei de 26 iulie 1953, un grup de tineri şi înflăcăraţi re­voluţionari, în frunte cu Fidel Castro şi din care făceau parte, printre alţii, Raul Castro şi Abel Santamaria, au lansat un atac cu o îndrăzneală fără precedent. Chiar dacă atacul nu a reuşit, chiar dacă Moncada nu a fost cucerită atunci, chiar dacă din cei 135 de tineri participanţi mulţi au fost ucişi, printre care şi Abel Santa­maria, mulţi alţii fiind prinşi şi judecaţi, această acţiune eroică a demonstrat că regimul dictatorial este departe de a fi invulnerabil, aşa cum credeau exponenţii lui, că el este condamnat de istorie la dispariţie. De aici, de la Moncada, flacăra mişcării insurecţionale a fost reaprinsă în Sierra Maestra Lupta armată condusă de Fidel Castro avea să ducă, după trei ani de bătălii înverşunate, la doborîrea tiraniei, la victoria revoluţiei. Astăzi, pe frontispiciul Moncadei se poate citi o inscripţie scrisă cu litere uriaşe : „Cazarmă transfor­mată în şcoală“. Intr-adevăr, aici a fost creat complexul şcolar „26 Iulie“, unde au venit să înveţe carte in primul rînd copiii celor care a­u partici­pat la lupta revoluţionară şi, ală­turi de ei, foştii combatanţi, mai tineri sau mai vîrstnici, pentru a minui cu acelaşi elan revoluţionar uneltele construcţiei socialiste, tot aşa cum au fost mînuite armele insurecţiei. La intrarea în complexul şcolar are loc o emoţionantă ceremonie O pionieră adresează un călduros salut de bun venit oaspeţilor în numele tuturor copiilor care în­vaţă aici. „Cunoaştem luptele po­porului român — se spune în me­sajul citit de ea — ca şi marile succese în dezvoltarea economică şi socială realizate de dumnea­voastră după angajarea Românie­­pe drumul socialismului. In acest an, a­ celei de-a XX-a aniversări a asaltului eroic asupra cazărmii Moncada, asalt întreprins de un grup de curajoşi tineri conduşi de iubitul nostru conducător, coman­dantul Fidel Castro, pionierii din Cuba de astăzi şi întregul nostru popor şi-au intensificat eforturile pentru a obţine succese şi mai mari, asigurind înaintarea noastră pe calea socialismului. Transmi­teţi un salut călduros pionierilor din ţara dumneavoastră şi vă do­rim şedere plăcută în oraşul nos­tru“. De tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşul Fidel Castro şi de cei­lalţi tovarăşi români şi cubanezi se apropie un grup de pionieri, prinzîndu-le de gît eşarfele de culoare alb şi albastru, semnul distinctiv al pionierilor din Cuba. In continuare se vizitează mu­zeul care a fost amenajat într-o (Continuare în pag. a IIl-a) Conducătorii României şi Cubei sînt salutaţi cu entuziasm pretutindeni pe traseele istoricei vizite W mmmm 0vUIU m JrHi'­ CORESPONDENȚII „SCÎNTEII“ TRANSMIT: • După o muncă tenace, de aproape doi ani, brigada mine­rului Mihai Ciobanu, de la mina Muncel, judeţul HUNEDOARA, a reuşit să străpungă galeria săpată în adincurile acestei zone miniere — pe o lungime de 3 km — care face legătura între sectorul Silişte şi orizon­tul Maria-vest al minei. • In cel mai tinăr şi mai modern cartier al oraşului SLATINA — Crişan II - acolo unde se construiesc blocuri cu 11 nive­luri, au fost date în folosinţă noi apartamente şi edificii social­­culturale. De la Începutul anu­lui şi pină acum aici au fost date In folosinţă 572 aparta­mente cu 2, 3 şi 4 camere, toate confort I. Zilele acestea, alţi lo­catari se mută în casă nouă in blocurile GA—6 şi GA—11B, cu cite 66 de apartamente fiecare. Totodată, s-a dat în folosinţă un complex comercial. • între­prinderea de prelucrare a lem­nului din VASLUI a lansat re­cent o chemare la întrecere a­­dresată tuturor unităţilor econo­mice din judeţ. Scopul acestei chemări: sporirea contribuţiei întreprinderilor economice la realizarea cincinalului înainte de termen. Din programul che­mării spicuim: realizarea prin­­cipalilor indicatori sub deviza „Totul pentru calitate“, econo­misirea materiilor prime şi ma­terialelor, întreţinerea utilajelor şi spaţiilor de producţie sub lo­zinca „Ne caracterizează ordi­nea, curăţenia şi disciplina“, îmbunătăţirea muncii politico­­educative de la om la om etc. • Pescarii de la Jurilovca, ju­deţul TULCEA, au reuşit să în­chidă calea de legătură de la Periboina, dintre complexul Ra­­zelm—Sinoe şi Marea Neagră (o ruptură lată de 509 m, cu o a­­dincime ce varia între 2 şi 4 metri), prin care evadau anual milioane de pui de şalău, crap şi plătică, distruşi apoi de apa sărată a mării. Pentru realiza­rea într-o perioadă relativ scur­tă a acestei lucrări s-au folosit circa 1 300 piloţi din lemn, 1 600 ml leţuri, 600 ml contrafise, 4 200 şipci de gard împletite cu sirmă şi peste 1 000 tone piatră. Efectele ? Se vor reţine in lacul Sinoe circa 10 vagoane chefal, cambulă şi rizeafcă, sute de mi­lioane de puieţi de şalău, crap şi plătică. • In municipiul ALBA IULIA, în apropierea gării C.F.R. şi a autogării a fost dat în folosinţă un bazar al cooperaţiei de consum care cuprinde uni­tăţi de confecţii, încălţăminte, mercerie, articole de menaj si electrice, papetărie. Tot aici — notăm aceasta Îndeosebi pentru călători — funcţionează un res­taurant cu autoservire. • In ve­derea evitării aglomerării in preajma deschiderii anului şco­lar, Centrul de librării CRA­IOVA a Început distribuirea manualelor pentru şcolile de pe cuprinsul judeţului Dolj. Opera­ţiunea se va Încheia pină la data de 6 septembrie a.c. Numai in municipiul Craiova se vor dis­tribui manuale şcolare a căror valoare depăşeşte suma de 1 200 000 lei. • La Fabrica de zuihăr din Bucecea, judeţul BOTOŞANI, a început noua campanie de prelucrare a sfe­clei. Spre deosebire de anii an­teriori, cind in primele săptă­­mini se prelucra sfeclă adusă din judeţele din sud, la data a­­ceasta materia primă este asi­gurată de unităţile agricole din apropiere. • In comuna Iveşti, judeţul VASLUI, cu oameni harnici şi buni gospodari, au fost date în folosinţă o baie comunală, o brutărie, un restau­rant şi o secţie de prestări ser­vicii către populaţie şi a fost extinsă reţeaua de apă potabilă. La realizarea acestor obiective cetăţenii au prestat mii de ore de muncă voluntar-patriotică, reuşind să economisească circa 400 000 lei. D­in judeţul CARAŞ­­SEVERIN se vor da în folosin­ţă, în aceste zile, noi localuri destinate învăţămîntului preşco­lar: două grădiniţe cu cite 240 locuri la Reşiţa şi Caransebeş, precum şi alte trei — cu cite 120 lncuri fiecare d­in oraşele Boc­şa, Moldova Nouă şi Oţelul Roşu. La Caransebeş vor fi i­­naugurate, totodată, un cămin şi o creşă. PREGĂTIREA DEPOZITĂRII RECOLTEI-obligaţie de prim ordin A început recoltarea culturilor tirzii: floarea-soarelui, porumb, fa­sole etc. Pentru păstrarea acestor produse fără pierderi este necesar ca ele să fie înmagazinate in cele mai bune condiţii — problemă sub­liniată şi la recenta şedinţă a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. încă din vară s-a desfăşurat o amplă acţiune de inventariere a tu­turor spaţiilor de inmagazinare disponibile. Au fost identificate ma­gazii cu o capacitate de 65 000 tone, lucrările de reparare şi curăţire fiind in curs. De asemenea, au fost alocate fonduri însemnate in ve­derea construirii de pătule, magazii, platforme betonate etc. Intrucit recoltarea culturilor tîrzii a început, este necesar ca lucrările de construcţii şi reparaţii la toate spaţiile de depozitare să fie intensi­ficate pentru ca recolta să fie recepţionată în condiţii bune şi păstra­tă fără pierderi. In legătură cu stadiul pregătirilor in vederea depo­zitării produselor — o stringentă sarcină in agricultură,­­de a cărei so­luţionare la timp depinde in mod hotăritor soarta culturilor — şi măsurile ce se impun pentru urgentarea lor, am întreprins un raid­­ancheu­ la mai multe baze de recepţie ale întreprinderilor judeţene de valorificare a cerealelor Mehedinţi, Constanţa şi Olt. MEHEDINŢI „In judeţul nostru, campania de recoltare a culturilor de toamnă în­cepe mai devreme decit în alte zone ale ţării, ne spunea ing. Emanoil Sir­­bu, directorul întreprinderii pentru valorificarea cerealelor din judeţul Mehedinţi. De aceea, imediat după terminarea recoltării păioaselor am trecut la pregătirea spaţiilor de depo­zitare, acordindu-se prioritate celor în care vor fi înmagazinate floarea­­soarelui şi fasolea. Printr-o bună organizare a muncii şi aprovizio­narea la timp cu materialele nece­sare, la bazele de recepţie Gîrla Mare, Gruia, Bălăciţa şi Vînju Mare, din zona de cimpie, unde recoltatul va începe mai devreme, pregătirile pentru primirea noii recolte sunt ter­minate. Totodată, am făcut şi inven­tarierea spaţiilor de depozitare. A­­vind in vedere producţiile preconi­za­te a se realiza,' "am ajuns la con­cluzia că avem un deficit de spaţii de aproape 2 700 tone. De aceea, am căutat să impulsionăm lucrările de amenajare a noilor magazii“. Din constatările făcute pe teren re­zultă că spaţiile preluate de la fa­brica de nutreţuri combinate, care totalizează peste 2 200 tone, au fost reamenajate în mai puţin de două săptămîni. Procurîndu-se din timp materialele necesare, încă din luna iunie au început lucrările la cele 9 pătule noi cu o capacitate de aproape 6 000 tone. Stadiul lucrărilor garan­tează că, în cîteva zile, aceste spaţii vor fi date în folosinţă. La bazele de recepţie din Bălăciţa, Gruia, Stre­­haia, Drobeta Turnu-Severin şi Vînju Mare s-au amenajat plat­forme descoperite, unde vor fi depo­zitate, pentru perioade scurte de timp, peste 8 900 de tone produse. In zona de sud a judeţului, unde uni­tăţile agricole au mari suprafeţe cul­tivate cu porumb, s-au construit g­­inoaie din plase de sirmă cu o capa­citate totală de 10 000 tone. De curind s-au încheiat reparaţiile la 26 pătule, iar la alte 20 lucrările sunt pe ter­minate. Cu toate acestea, la ora actuală nu există certitudinea că se va respecta ritmul zilnic de preluare care este prevăzut să se ridice la 11 000 tone. Aceasta deoarece bazele de recepţie n-au suficiente mijloace mecanice de încărcare şi descărcare, iar la cele existente nu s-au efectuat decit în mică măsură reviziile şi reparaţiile necesare. După felul cum se lucrea­ză, utilajele respective vor putea fi date în exploatare abia la 10—15 septembrie. De ce atit de tirziu ? Nu se ştie oare că in unele unităţi din sudul judeţului recoltatul porumbu­lui va începe chiar din prima săp­tămână a lunii septembrie ? CONSTANŢA In judeţul Constanţa, recolta bună de griu şi floarea-soarelui depăşeşte posibilităţile de depozitare existente. Pentru soluţionarea acestei situaţii, în afara depistării şi reparării tutu­ror magaziilor vechi — după cum ne spunea ing. Alexandru Bărboi, di­rector adjunct al întreprinderii de valorificare a produselor agricole — se construiesc noi spaţii pentru de­pozitarea a 10 000 tone la Mangalia şi Tirguşor, iar la Adamclisi, Casimcea şi Constanţa sunt intr-un stadiu a­­vansat de execuţie magazii de mare capacitate. Vor fi gata oare aceste magazii in­cit să poată adăposti recolta de floa­rea-soarelui a acestui an ? Răspun­sul ni-l dă directorul trustului de construcţii locale, ing. Gheorghe To­(Continuare în pag. a II-a)

Next