Scînteia, septembrie 1973 (Anul 42, nr. 9617-9646)

1973-09-01 / nr. 9617

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Cronica... premierelor navale De 30 de ani, de cind lucrează la Şantierul naval din Drobeta Turnu-Severin, Ion Mănescu consemnează, cu regularitate, intr-un inedit jurnal, fiecare premieră navală : numele navei, tonajul, caracteristicile tehnice, ziua și ora cind a avut loc lansarea ei. I.M. a scris, de fapt, o lapidară şi convingătoare cronică a evoluţiei şantierului. Din filele ei aflăm că de la 23 august şi pînă in prezent aici, la Drobeta Turnu-Severin s-au construit 1 050 de nave de diferite tipuri şi tonaje. Ion Mănescu, considerat un adevărat specialist in lansarea lor, a participat direct la 686 de asemenea evenimente. Numai de la începutul anului şi pînă acum au fost lansate 11 nave, din care 9 au şi pornit în lunga lor călătorie pe mări şi oceane. Nu ne rămine decit să-i urăm lui Ion Mănescu să participe, in viitor, la cit mai multe asemenea evenimente şi să continue... cronica pe care o scrie, de atîta vreme, cu o nedezminţită pasiune. Cu şi fără prioritate — Am sau nu eu prioritatea de dreapta ? — Am — şi-a răspuns Ştefan Condor din Satu-Mare, str. Ion Creangă nr. 8. Şi a intrat cu motocicleta, plin de avînt, intr-o intersecţie din oraş. Spre ghinionul său însă, în aceeaşi fracţiune de secundă (deşi nu avea prioritate de dreapta), la fel de avintat avea să se lanseze in intersecţie şi Pirala László, cu autotrenul 31-SM-1398. Urmarea ? Accidentarea — din fericire soldată doar cu 9 zile de spitalizare a motociclistului. Cercetările efectuate de organele de anchetă au relevat însă, surprinzător, că primul vinovat de comiterea accidentului era... Ştefan Condor, căruia i s-a găsit o imbibaţie alcoolică în singe peste limita legală. Condamnat la un an închisoare, S. C. va avea timp să recapituleze acum, pe-ndelete, legea circulaţiei, care-l sfătuieşte să dea atenție... prioritară tuturor paragrafelor sale. Fără excepție. Tezaurul din Batăr în timp ce săpau pămînt pentru cărămizi, in locul numit „Gropoaia“ din hotarul comunei Batăr, Florian şi Alexandru Fechete au descoperit într-o oală de lut ars un tezaur monetar, compus din 575 monede de argint. A fost predat mu,zeului „Ţării Crişurilor“ din Oradea. După primele cercetări, specialiştii de aici au stabilit că piesele din tezaurul respectiv datează din secolele XIV—XV şi au o valoare istorică deosebită. De la nişte benzină „Şofer sunt. Autocamionul pe care lucrez n-are cotă fixă. Aşa că o să am benzină berechet. In concluzie, pot să-mi iau maşină". Cam asemenea calcule şi-a făcut Ferentz Hoborici din Fărăoani (Bacău) atunci cind şi-a cumpărat un autoturism. Şi socotelile lui păreau să nu dea greş. Pentru că mai în fiecare lună reuşea să ducă acasă cite 100 de litri de benzină sustrasă de la întreprinderea unde era angajat ca şofer pe autocamionul 21—BC—1400. Intr-una din zile însă, F.H. a fost oprit de organele de miliţie. Ducea acasă, cu autocamionul întreprinderii, două butoaie cu benzină. Se pregătea, probabil, de concediu. Şi a plecat. Intr-un loc unde nu va mai avea nevoie de benzină ! Un an pentru o semnătură Fişa medicală a tînărului Viorel Crefeleanu, din comuna Frumosu, judeţul Suceava, era aproape completată. Mai era nevoie de semnătura medicului de circă, Mircea Chiriac, şi tinărul s-ar fi putut prezenta a doua zi la admitere, la unul din liceele de specialitate. Dar medicul a refuzat pur şi simplu să-l consulte. Aşa se face că a doua zi Viorel Crefeleanu nu s-a mai putut prezenta la examenul de admitere. Desigur, acum, lui nu-i mai rămine decît să aştepte sesiunea din anul viitor. In ce-l priveşte însă pe medicul M.C., el a rămas corigent la capitolul deontologie. Cine-l ajută să-şi lichideze această restanţă ? Rubrică redactată de Dumitru TIRCOB Gheorghe DAVID şi corespondenţii „Scînteii* Spre o creştere a aportului Băncii de investiţii în buna gospodărire a fondurilor destinate dezvoltării economico-sociale a ţării După cum se ştie, statul nostru face eforturi deosebite pentru realizarea unor investiţii tot mai mari. Este firesc ca in aceste condiţii să se desfăşoare o luptă susţinută pentru ca din mijloacele investite să se obţină maximum de rezultate, reducindu-se continuu decalajul ce desparte ţara noastră de ţările industrializate. In acest cincinal, de pildă, se realizează un volum de investiţii de 470 miliarde lei din fondurile centralizate ale statului, cu aproape 60 la sută mai mult decît în cincinalul anterior. Intr-un singur an, în 1973 bunăoară, se înfăptuiesc mai multe investiţii decit se realizau în trecut într-un întreg cincinal. Ca rezultat al politicii consecvente a partidului şi statului nostru în domeniul investiţiilor, a crescut potenţialul economic al ţării, pe întinsul patriei s-au ridicat şi se ridică continuu noi uzine şi fabrici, edificii social-culturale , şcoli, spitale, teatre, baze sportive. O amploare tot mai mare a luat construcţia de locuinţe. Este de înţeles că, cu cit fondurile destinate investiţiilor vor fi mai bine folosite, cu atit şi efectele acestora vor fi mai bune. De aici, grija pentru cheltuirea eficientă a fiecărui leu investit, grijă care trebuie să caracterizeze tot mai mult activitatea tuturor participanţilor la realizarea investiţiilor. În acest cadru îşi desfăşoară activitatea şi Banca de investiţii, instituţie de stat specializată, de la a cărei înfiinţare se implinesc azi 25 de ani. Administrind o parte importantă din fondurile băneşti ale societăţii, prin atribuţiile sale şi prin pirghiile pe care le are la îndemână, banca este chemată să exercite controlul în numele statului şi pentru apărarea intereselor acestuia, urmărind modul cum se constituie fondurile băneşti, cum se ţine evidenţa acestora, cum sunt cheltuite mijloacele materiale şi băneşti destinate investiţiilor. Banca de investiţii Îşi împleteşte eforturile cu cele ale titularilor şi beneficiarilor de investiţii, proiectanţilor şi constructorilor, furnizorilor de utilaje şi ale celorlalte instituţii din economie angrenate in procesul realizării măreţelor programe de investiţii. Este ilustrativ să arătăm că prin intermediul băncii s-au finanţat în cele două decenii şi jumătate de activitate investiţii in valoare de 800 miliarde lei. Banca de investiţii se preocupă permanent de perfecţionarea formelor şi metodelor sale de muncă, da creşterea calitativă a funcţiilor şi atribuţiilor sale. In centrul atenţiei întregului aparat al băncii stă sarcina de a controla, prin procesul de finanţare şi creditare a beneficiarilor de investiţii, proiectanţilor şi constructorilor, conjugat cu deplasările la şantiere, îndeplinirea de către unităţile economice a planului de investiţii şi de punere în funcţiune la fiecare obiectiv, folosirea capacităţilor de producţie la organizaţiile de construcţii, măsurile luate de beneficiarii de investiţii şi organizaţiile de construcţii pentru pregătirea condiţiilor de începere a execuţiei lucrărilor, de asigurare a utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, a materialelor şi a forţei de muncă , banca identifică problemele care se ridică pe şantiere şi, pe această bază, sprijină şi acţionează pentru soluţionarea lor. In prezent, aparatul Băncii de investiţii urmăreşte atent aplicarea programelor de măsuri întocmite in urma chemării conducerii partidului de intensificare a lucrărilor pe şantiere, în vederea îndeplinirii exemplare a planului de investiţii şi de punere in funcţiune pe 1973, precum şi de pregătire a planului pe 1974. O preocupare de seamă a băncii constă în urmărirea formării la fiecare întreprindere şi centrală a resurselor destinate investiţiilor, pentru a se putea asigura finanţarea şi creditarea neîntreruptă a lucrărilor pe şantiere, potrivit planului şi bugetului de stat şi a preveni greutăţile ce s-ar putea crea din lipsa resurselor. Realizarea ritmică şi la termenele planificate a investiţiilor este subordonată sarcinii majore actuale, de a se asigura o eficienţă economică ridicată fiecărui obiectiv construit. Sarcina pe care o are aparatul băncii, de a examina şi de a-şi spune părerea cu privire la necesitatea, oportunitatea, eficienţa economică şi legalitatea cheltuielilor de investiţii prealabil angajarii acestora constituie un obiectiv central, ştiut fiind că lipsurile care apar în acest domeniu pe parcursul sau după execuţia lucrărilor pot fi înlăturate numai printr-un efort financiar suplimentar. In îndeplinirea acestei atribuţii, banca veghează la aplicarea indicaţiilor date de către conducerea de partid şi de stat cu privire al reducerea investiţiei şi a construcţiei specifice, economisirea metalului, cimentului, combustibilului şi altor materiale deficitare,înlăturarea din documentaţiile tehnico-economice a oricăror cheltuieli şi lucrări nejustificate sau neeconomicoase, astfel ca să sporească producţia şi acumulările de pe urma fiecărui leu investit. Exercitarea acestei atribuţii — ca una din cele mai eficiente forme de control preventiv bancar — a dat posibilitate Băncii de Investiţii să contribuie, împreună cu Comitetul de Stat al Planificării şi Ministerul Finanţelor, la prevenirea angajării unor cheltuieli nejudicioase, in perioada 1970— 1972, în sumă de circa 25 miliarde lei şi la îmbunătăţirea indicatorilor de eficienţă economică a investiţiilor. O tot mai mare atenţie se acordă modului în care sunt asigurate condiţiile pentru începerea şi desfăşurarea lucrărilor, pentru punerea in funcţiune la termen a noilor obiective. De aceea, banca urmăreşte în mod deosebit dacă documentaţia de execuţie la fiecare obiectiv de inestiţii se asigură din timp, dacă utilajele tehnologice au termenele de livrare corelate cu cele de montaj, dacă se prevăd prin documentaţie cheltuielile necesare pentru pregătirea cadrelor şi efectuarea probelor tehnologice şi dacă acestea sunt eşalonate în mod optim pînă la intrarea in funcţiune a noilor obiective. împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea băncii găseşte aparatul acesteia pregătit să-şi aducă o contribuţie sporită la realizarea investi-;,ţiilor, asigurind finanţarea unor programe de investiţii tot mai mari, cu costuri mai reduse, să acţioneze ferm pentru buna gospodărire a fondurilor, pentru realizarea unor investiţii mai eficiente, accelerarea vitezei de rotaţie a fondurilor materiale şi băneşti aferente investiţiilor, rentabilizarea organizaţiilor de construcţii, întărirea ordinii, disciplinei şi spiritului gospodăresc pe şantierele de construcţii. Situînd pe primul loc preocuparea pentru creşterea continuă a eficienţei economice a fondurilor destinate investiţiilor şi a activităţii tuturor factorilor participanţi la procesul de investiţii, lichidind propriile lipsuri şi perfecţionindu-şi continuu activitatea, Banca de investiţii va acţiona cu mai multă eficacitate în direcţia înfăptuirii sarcinilor ce-i revin din documentele Congresului al X-lea, Conferinţei Naţionale din iulie 1972 şi plenarele Comitetului Central al P.C.R. Dr. Mihail DIAMANDOPOL preşedintele Băncii de investiţii La termocentrala Brăila se montează una dintre turbine Foto : N. Moldoveanu ■ I asa-asy.......s—wnwy ^ ».+■■■ .............................................■****-------— s tg -M ; f sx ■■ a’m m mmii nvw nr r oriunde și oricum s-ar manifesta, ”, -1 HSw» mfe m O& nîu mmMr mm tt W ' mare sau mică, li de bani sau materiale, Uwmm.m mmm £ da muncă sau de timp 1 ,1 ,1 și\ ~ , *4 *1 Jfcii • *tu- fo-|! li ■... I ■ ...........................»’-Yu-V NE SCRIU CORESPONDENŢII VOLUNTARI Valoarea iniţiativei :Fiecare tonă de laminate — cu un consum minim de metal" Expresie a grijii şi răspunderii pentru buna gospodărire a materiilor prime şi materialelor intrate în fabricaţie, iniţiativa „Fiecare tonă de laminare — cu un consum minim de metal“ se materializează în realizarea unor economii substanţiale. Colectivul laminorului de benzi la cald, care a lansat această iniţiativă, a înregistrat, de la începutul anului, o reducere a consumului de metal de 213 tone. Economiile au la bază aplicarea unor metode eficiente in operaţiunile de laminare. Menţionăm, de pildă, modificarea ghidajelor la carele de grosişoare şi finisoare în vederea înlăturării fenomenelor de blocare a liniei de fabricaţie ; Întocmirea unor programe cuprinzind volume mari de brame din acelaşi sortiment ; instruirea operatorilor de pe linia de laminare şi din zona de ajustaj, pentru respectarea strictă a dimensiunilor de sudare a capetelor de benzi ; laminarea benzilor pentru ţevi în mai multe fîşii. Succese însemnate au obţinut şi laminoriştii de la laminorul de benzi la rece care, răspunzînd la iniţiativa lansată de tovarăşii lor, au realizat 1 060 tone economii de metal pe seama reducerii consumurilor specifice. De asemenea, ajustorii s-au preocupat de descărcarea cu exigenţă a produselor, reducind total deşeurile la început şi sfirşit de rulou. Tot prin efort propriu — încălzirea raţională a feburilor, respectarea diagramei stabilite, trasarea şi debitarea cu atenţie a tablelor — colectivul laminorului de tablă groasă a economisit, numai in ultimele trei luni, 440 tone de metal. Ion PALAMIUC din grupul de corespondenţi voluntari ai „Scînteii" de la Combinatul siderurgic Galaţi măr de numai 86 distilări în vid (şarje) s-a aruncat la canal, sub formă de reziduuri nerecuperabile, o cantitate de eteri cu 1127 litri mai mare decit cea prevăzută prin regulamentele de fabricaţie. Un alt exemplu. Deşi instalaţia a consumat doar 1354 kg alcool etoxilat, pentru o tonă de produs finit, pe anul în curs s-a stabilit, în mod nejustificat, o normă de consum mult prea mare, de 1 380 kg. Aceasta înseamnă că la o producţie de 1 000 tone produs finit se creează o rezervă la consumul specific in valoare de 416 000 lei. Prin reducerea normelor de consum în raport cu situaţia reală existentă în unitate se pot obţine, la o producţie de 1000 tone produs finit, economii la cheltuielile materiale de producţie de peste un milion lei. Aşa fiind lucrurile, este necesar să se stabilească neîntîrziat norme de consum temeinic fundamentate, pentru ca la întreprinderea chimică Dudeşti materia primă şi materialele să fie gospodărite cu mai multă grijă. Marin TOMA inspector în Ministerul Finanţelor . I * . . ' — la piesa aia rebutată, care stă degeaba, şi fă-mi o şaibă din ea ! Desen de Adrian ANDRONIC Norme prea „generoase" La instalaţia de fabricare a lichidului de frînă si antigel (Lifrom), din cadrul întreprinderii chimice Dudeşti, in urma unui control efectuat recent s-a constatat că s-au produs mari pierderi de materii prime şi materiale datorită nerespectării tehnologiei de fabricaţie ; au fost livrate unor beneficiari diferite cantităţi de produse neevidenţiate şi neîncasate; s-au înregistrat însemnate plusuri la materiile prime de bază. Toate aceste nereguli, cu consecinţe păgubitoare pentru unitate, au fost favorizate, in bună măsură, de existența unor norme de consum prea largi, nejudicios fundamentate. La adăpostul acestor norme, de pildă, la un nu O GAMĂ LARGA DE FIBRE SI FIRE POLIESTERICE Colectivul de muncă de la Combinatul de fire şi fibre sintetice din Iaşi a obţinut în acest an rezultate deosebite în producţie şi în diversificarea acesteia. Pînă acum au fost produse, peste plan, 312 tone fibre şi 600 tone fire poliesterice, intr-o largă gamă de tipuri şi culori. Astfel, alături de fibrele poliesterice de tipul linii albe şi negre, vopsite în masă şi realizate sub formă de fibră tăiată, de fibră pală, şi alături de fibrele tip bumbac pentru „tercot“, chimiştii ieşeni au realizat şi fibre lucioase, fibre cu filament subţire şi fibre de tip bumbac cu contracţie redusă pentru tricotaje fine. De asemenea, a fost obţinută şi o fibră tip bumbac cu contracţie mărită, necesară ca suport pentru fabricarea pieilor artificiale. Pentru prima oară în ţară aici au fost realizate şi fibre polipropilenice în diferite culori. In ultima vreme s-a extins şi gama firelor poliesterice, realizîndu-se fire textile foarte fine pentru perdele, precum şi firele texturate grosiere din clasa „Crimplene“, din care s-au şi livrat beneficiarilor interni şi externi primele cantități. Manoale CORCACI corespondentul „Scînteii" PREGĂTIREA DEPOZITĂRII RECOLTEI (Urmare din pag. I) ’pîrceanu, unitate care are în antrepriză cel mai mare volum de lucrări . „In primul rînd, magaziile de la Adamclisi şi Constanta au termen de dare in folosinţă la sfirşitul anului. In al doilea rind, pentru magaziile de la Mangalia şi Tirguşor, beneficiarul abia a încheiat cu noi un protocol de execuţie la 20 august. Ca atare, abia ne-am apucat de treabă şi nu din vina noastră“. Adevărul este — ne spune tov. Aurel Oprescu, din cadrul filialei judeţene a băncii agricole — că aut magaziile de la Adamclisi şi Constanţa, aflate în execuţia T.C.L., cit şi magaziile de 4 000 tone de la Casimcea, pe care le execută trustul de construcţii industriale, puteau fi gata de mult incit să se fi depozitat in ele chiar o parte din recolta de grîu. La Adamclisi insă, lucrările au stagnat din lipsa unor mijloace de ridicat elemente din beton. Dacă ar fi existat mai mult interes din partea constructorului, ele puteau fi aduse de la şantierul din Medgidia. La Casimcea se aşteaptă de multă vreme terminarea traveei şi a unui zid pentru care trustul de construcţii industriale ar fi trebuit să asigure necesarul de cărămidă şi forţă de muncă. Cit priveşte magaziile de la Mangalia şi Tirguşor, pînă acum beneficiarul nici n-a deschis finanţarea. Aşadar, după situaţia în care se află execuţia noilor spaţii de depozitare, acestea vor fi gata nu pentru recolta anului 1973, ci pentru cea din 1974. Rămine de văzut dacă se împacă cu aceste calcule şi specialiştii din cadrul direcţiei agricole judeţene. Iată deci că deficitul spaţiilor de depozitare constituie o ecuaţie ale cărei necunoscute n-au fost încă rezolvate. OLT La multe din bazele de recepţie şi in unităţile agricole din judeţul Olt, pregătirile pentru depozitarea noii recolte sunt în toi , se curăţă şi se dezinfectează magaziile, se construiesc noi spaţii. La bazele de recepţie din Slatina, Frăsinet, Potcoava se construiesc magazii noi pentru depozitarea florii-soarelui. Numai că stadiul de construcţie a acestora este diferit. In unele locuri abia se nivelează terenul pentru începerea construcţiei propriu-zise. Situaţia nu este mai bună nici la Potcoava şi Frăsinet. Au fost, este drept, greutăţi in aprovizionarea cu materiale de construcţii, greutăţi care la intervenţia organelor locale de partid şi de stat au fost înlăturate. Acum se impune impulsionarea lucrărilor de ridicare a magaziilor, astfel incit, in cel mai scurt timp, ele să fie gata pentru a primi noua recoltă. Aceasta cu atit mai mult cu cit. faţă de cantitatea de produse prevăzută a se prelua anul acesta, la nivelul judeţului există un deficit de peste 12 600 tone. De asemenea, dacă ţinem seama de perioada in care ne aflăm, prea puţine magazii pentru floarea-soarelui sunt curăţate şi dezinfectate. Construirea spaţiilor pentru depozitarea porumbului este şi mai mult rămasă în urmă. Din cele 125 pătule prevăzute a se amenaja la Caracal, Rotunda, Movileni, Văleni, Dobroteasa etc., cu o capacitate totală de 50 000 tone, nu este gata nici unul. In unele locuri, cooperativele agricole s-au angajat să ridice asemenea construcţii. Aşa se procedează la Scorniceşti, unde o echipă de constructori se ocupă numai de aceste pătule. Această iniţiativă trebuie extinsă peste tot, avînd în vedere volumul mare de lucrări ce trebuie executate într-un interval de timp foarte scurt. Odată cu intensificarea lucrărilor de construcţie a pătulelor, se impune şi găsirea unor soluţii pentru acoperirea deficitului de peste 90 600 tone existent la ora actuală. Virgil TATARU, George MIHAESCU, Emilian ROUĂ corespondenţii „Scînteii* SANTEIA - simbată 1 septembrie 1973 Sa privim cu ochi de gospodar în jurul nostru In plin centrul Craiovei, pe strada Caracal nr. 159, unde îşi au sediul I.C.R.M., I.C.R.T.I. şi I.C.R.A., se găsesc împrăştiate diferite materiale şi obiecte de inventar, care se degradează sub ochii nepăsători ai conducerilor celor trei unităţi. Astfel, o mare cantitate de rastele metalice, în valoare de aproape 60 000 lei, care au rămas după construcţia unei hale pentru depozite, au devenit „hrană“ pentru rugină. Intr-un colţ al staţiei de compresoare se află un aparat electric, care a costat 80 000 lei. Cîţiva muncitori cu care am stat de vorbă ne-au spus că, de ani de zile, aparatul respectiv n-a funcţionat deloc, iar în ultimul timp, sustrăgîndu-i-se multe piese, nu mai poate fi întrebuinţat. Sub un şopron am văzut aruncate sute de geamuri armate care, din cauza transportării şî depozitării necorespunzătoare, s-au spart. La toate acestea se adaugă dezordinea din curte, unde sunt îngrămădite, claie peste grămadă, tot felul de mărfuri şi ambalaje. Ion ALEXE şi Dumitru FLORESCU str. 1 Mai nr. 10 Craiova Pe scurt din scrisori . Economiile la materii prime şi materiale obţinute, de la începutul anului, la fabrica „Porţelanul“ din Alba Iulia se ridică la circa 600 000 lei. Astfel, în secţia strungărie, prin introducerea elevatoarelor de turnare in locul meselor de lucru s-a realizat o economie la materiale de 250 000 lei ; in secţia modelaj, prin introducerea plăcilor compartimentate în conteinerele cu forme ipsos pe sortimente se înlătură complet defecţiunile de calitate la transport ; prin glazarea la crud se reduce ciclul de fabricaţie la produsele turnate şi se elimină pierderile tehnologice, crescînd productivitatea muncii cu 10 la sută etc. (Petru Pepelea, tehnician). Pe şantierul întreprinderii de construcţii-montaj pentru agricultură şi industrie alimentară „Olteniţa“, din Drobeta Tr. Severin, care execută unele lucrări de modernizare şi extindere la întreprinderea avicolă Bocşa Română, judeţul Caraş Severin, datorită proastei organizări a muncii, multe utilaje nu sunt folosite la întreaga lor capacitate. În ultimele trei luni, de pildă, betoniera n-a funcţionat decit două-trei zile. La această se adaugă lipsa de gospodărire a materialelor (ciment, var, ipsos, cherestea etc.), care sunt împrăştiate pe şantier, expuse degradării şi dispariţiei. (Un grup de muncitori). • La începutul anului 1972 a fost dată în folosinţă o conductă metalică pentru alimentarea cu apă potabilă în comuna Isverna, judeţul Mehedinţi. Din cauza efectuării unor lucrări de mintuială (neizolarea cu bitum, îngroparea la suprafaţă etc.), conducta este supusă degradării premature. Dacă tot s-au cheltuit bani cu un proiect pentru instalarea ei, de ce nu s-au respectat întocmai prevederile acestuia ? (Ion Băescu, comuna Isverna, judeţul Mehedinţi). Grupaj realizat de Alexandru BOGHIU Realizări ale ceramiştilor din Tirnăveni TG. MUREŞ (Corespondentul „Scînteii“, L. Deaki). Fabrica mixtă de industrie locală din Luduş are grupată o bună parte a producţiei materialelor de construcţii la secţia Tirnăveni. Fabricînd o gamă largă de materiale, destinate construcţiilor industriale, agrozootehnice, social-culturale şi particulare, unitatea din Tirnăveni acoperă o parte însemnată din necesarul judeţului Mureş şi al altor judeţe. In afară de milioanele de cărămizi de diferite tipuri, aici s-au confecţionat, în acest an, prin valorificarea mai bună a rezervelor interne, în special a deşeurilor, cantităţi mari de blocuri ceramice. Datorită calităţii lor deosebite — rezistenţă mare şi durabilitate — blocurile ceramice dau un randament sporit la construirea obiectivelor zootehnice. De asemenea, teracota este un alt produs realizat la Tirnăveni. Aici se execută anual aproape 500 000 bucăţi teracotă într-un sortiment bogat, ţinindu-se seama de preferinţele şi cerinţele beneficiarilor. Anul acesta, nomenclatorul produselor ceramice s-a completat cu modele noi, imitîndu-se formele, ornamentațiile, culorile teracotei vechi din țara noastră. Produsele în premieră au imprimate motive florale.