Scînteia, octombrie 1973 (Anul 42, nr. 9647-9677)
1973-10-01 / nr. 9647
O sarcină stringentă pentru pregătirea producţiei anului 1974 încheierea contractelor ECONOMICE RE APROVIZIONARE TEHNICO MATERIALA în cadrul pregătirilor pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii productive in anul 1974, un obiectiv central îl constituie asigurarea aprovizionării cu materii prime şi materiale prin încheierea contractelor economice intre unităţile din tară, unele furnizoare şi altele beneficiare. Mai mult decit în alţi ani, operaţiunile precontractuale nu sunt in acest an exclusiv tehnice, comerciale, ci au menirea ca, printr-un control atent al temeiniciei tuturor cererilor beneficiarilor, să contribuie nemijlocit la ampla acţiune de gospodărire raţională, eficientă a resurselor materiale ale economiei. în cele mai multe centrale şi întreprinderi au fost luate măsuri de detaliere a prevederilor planului pe anul viitor, de nominalizare şi programare a producţiei, de încadrare a normelor de consum in nivelurile planificate, îndeosebi la metal, combustibil şi energie. Dar o asemenea activitate trebuie încheiată pretutindeni intr-un timp scurt, pe această bază putindu-se trece neintîrziat la perfectarea contractelor economice. Ca atare, investigaţiile noastre la forurile de resort din unele ministere au urmărit — zilele trecute — stadiul pregătirii aprovizionarii tehnico-materiale, al încheierii contractelor. La Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele am analizat această situaţie cu directorul general, ing. Viorel Husea. — Practic, pentru 99 la sută din materialele ce se vor aproviziona in anul 1874 am primit cotele de la coordonatorii de batante, cote pe care le-am desfăşurat pe centrale — ne-a relatat interlocutorul. In funcţie de cotele respe, întreprinderile si. apoi, centralele au întocmit şi depus la coordonatorii d balanţe specificaţiile de materiale. S-au emis cocătre furnizori. Puţine sint le. noastre economice care nu ;ntegf«I !.-est kic.'if om* io li:V-r erf 1» r.fpUn-Uf - ilor bazele județene t riorum tehnico-matferială .C onstatâ la anvelope, laminate, lacuri și vopsele. a.-est an cererile centralelor «si ute priatr-o sită foarte deasă. Am căutat să excludem toate aprovizionările exagerate. De altfel, chiar coordonatorii de balanţă de la ai minsfere au fost deosebit de exigenţi. Considerăm că, aşa cum slnt, stabilite la ora actuală, cotele lituie l o premisă a gospodăririi ___..... _ ...__filelor in toate întreprinderile. Totuşi, ca urmare a nominalizării detaliate a producţiei, a primirii documentaţiilor de execuţie şi a comenzilor concrete, a rezultat necesitatea unor corectări la anumite cote. In acest scop, împreună cu Ministerul Aprovizionării Tehnico- Materiale, sintem in tratative cu coordonatorii de balanţe. — Pe cînd prevedeţi terminarea campaniei contractuale pentru materiile prime şi materialele de bază ? — Cel mai tirziu, la sfirşitul lunii octombrie. Cu excepţia metalului... Continuăm investigaţiile la Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Unelte şi Electrotehnicii, ale cărui întreprinderi trebuie să asigure, practic, materiale şi subansamble pentru toate ramurile economiei. — Cu toate că în acest an au avut loc modificări organizatorice ale reţelei de baze şi depozite — ne-a precizat ing. Petre Pătraşcu, director general adjunct în ministerul amintit — considerăm că, oricum, pînă la 15 octombrie vom pune totul la punct, pentru a se trece imediat la contractare, astfel incit, cel mai tirziu la 15 noiembrie, toate contractele să fie perfectate. Cum se vede, unităţile din cele două ministere se pare că, in sfirşit, sunt pe cale de a soluționa toate problemei«* mat: inipoTUnre din care aspiiihe c elo t r a; i a r e azA rn bTi interlocutori și-au exprimat însă îngrijorarea în legătură cu contractarea metalului, domeniu în care lucrările I preliminare continuă să treneze. De aceea, am abordat acest subiect în discuţia noastră cu ing. Petre Cănţărare, director general adjunct în Ministerul Industriei Metalurgice, care ne-a precizat : „ Nu am trecut încă la întocmirea programelor de fabricaţie, deoarece nu am primit toate specificaţiile de la beneficiari. Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele le-a trimis cu multă întîrziere. Aşteptăm ca, in aceste zile, să intrăm în posesia ultimelor documentaţii de la bazele judeţene de aprovizionare, care, la rîndul lor, nu au primit la timp specificaţiile de la beneficiari. Sperăm să putem începe programarea fabricaţiei la 1 octombrie a.c. S-au luat toate măsurile ca, in maximum 30 de zile, beneficiarii să primească repartiţiile, pentru a se putea începe contractarea. Practic, în luna noiembrie contractarea metalului pentru producţia beneficiarilor în semestrul I 1974 va fi încheiată. Noi am luat şi măsuri pentru scurtarea la maximum a perioadei necesare întocmirii programelor de fabricaţie. De asemenea, pe baza acestor programe, unităţile producătoare din metalurgie pot trece imediat la programarea internă pe luni şi decade a fabricării laminatelor. Incercind să sintetizăm discuţiile cu factorii de răspundere din cele trei ministere, se desprinde concluzia că, deşi termenul stabilit pentru finalizarea încheierii contractelor economice nu va fi respectat în toate cazurile, totuşi, la ora actuală, o bună parte din greutăţi au fost depăşite şi se poate trece efectiv la contractare. Unii dintre specialişti, referindu-se la perspectivele terminării grabnice a campaniei contractuale, apreciau că avansul ce se cîştigă faţă de începutul anului de plan este oricum important fată de situaţia din anii anteriori. Ceea ce însă nu scuză intirzierile, nu absolvă de răspundere unităţile si forurile de resort care nu au respectat termenele. Perioada in care ne aflăm, de perfectare a contractelor economice, presupune concentrarea eforturilor organelor de resort din centrale şi ministere, ale specialiştilor din întreprinderi pentru terminarea lucrărilor preliminare şi grăbirea contractării propriu-zise, creindu-se astfel o premisă a bunei pregătiri şi desfăşurări a producţiei anului viitor. Corneliu CÂRLAN „ Depăşit planul I la... Raze de soare!“ Răsfoind carnetul cu însemnările unei recente călătorii gazetăreşti prin Bărăgan, am dat peste cuvintele de mai sus, notate printre şirurile de cifre ale producţiei la hectar in I.A.S. şi C.A.P., amestecate cu nume de fermieri şi mecanizatori fruntaşi, cu norme de muncă şi număr de hectare irigate, cu cantităţi de îngrăşăminte şi cu alte date specifice... „Depăşit planul la... Raze de soare !“ Abia lizibile în carnet, aceste cuvinte mi-au adus limpede in minte chipul celui care le rostise — privirea, statura, atitudinea, tonul — îi ambianta , în care stătusem de vorbă cu acest om in curtea fermei nr. 5 (Făcăieni) a I.A.S. fetești... Imaginati-vă o ogradă largă în lumina viorie a amurgului deBărăgan, lumină filtrată prin praf de ogor și pulbere de polenuri. De jur împrejur: şiruri geometrice de pomi roditori. In fată: un şir de camioane duduind nerăbdătoare. In mijloc: un furnicar de copii, vreo 200 de şcolari mai mici şi mai măricei in permanent du-te-vino între livadă şi maşini, ducind pe braţe cu grijă, ca-ntr-un joc „de-a căratelea“. Miţele in care se răsfăţau, pe pat alb de plastic, piersici cu pumnul, din vestitul soi „Rază de soare“. Intre ei, ţinind la piept ca pe un prunc o lădiţă cu piersici, omul replicii de mai sus, inginerul Vasile Ghiauru, şeful fermei, oprindu-se din şir ca să ne intimpine. Un om de statură potrivită, brun, cu Umple sare, cu o şapcă mototolită, ca de tractorist, dată pe ceafă, cu o salopetă vopsită copios cu chimicale şi polenuri, cu pămint şi verde de frunză zdrobită. Şi mai avea inginerul Ghiauru o pereche de ochelari rotunzi, ochelari „cumsecade“, înrămaţi cu ebonită, ochelari in sticlele cărora tocmai in clipa aceea s-au răsfrint, aurindu-le, razele amirgului. Incit, cînd s-a oprit el in mijlocul copiilor, cu lidiţa la piept şi, în loc de bun venit, a „raportat“ luînd poziţie de drepţi, cu bucuria limpede a bărbatului harnic şi puternic căruia-i merg toate-n plin: „Depăşit planul la... Raze de soare !“ Am ştiut, am simţit că nu voi mai uita niciodată clipa aceea frumoasă, cu piersici şi copii, cu soare-n amurg, cu inginerul pe care nu-l deosebeai de mecanizatori şi cu flăcările duioase din ochelarii lui rotunzi... Dar erau numai duioase flăcările acelea ? Vorbindu-mi mai pe larg despre ferma lui, inginerul mi-a spus că anul trecut a realizat, in loc de două milioane de lei planificaţi, patru milioane, că anul acesta depăşirea se prefigurează „şi mai şi“, în sfirşit, că exportul merge strună şi că „nu s-a pomenit la noi, de cind ne ştim, vreo nemulţumire din partea clientului“... Şi a încheiat: Suntem 65 de comunişti aici la fermă. Şi, auzind şi văzînd noi, mai an, la televizor, pe un director de fermă de-aici, din Bărăgan, că se angajează să realizeze cincinalul în patru ani, ne-am uitat bine unii la alţii, ne-am sfătuit, am discutat şi-am zis: Păi, dacă e vorba pe-aşa, noi, la ferma noastră, putem face cincinalul în trei ani... Iar acum, după cum se-arată, il cam facem ! Cinci ani concentraţi in numai trei ! O mină de oameni dintr-o zare de Bărăgan adună timpul eficient in faptele lor, aşa cum se adună lumina şi sănătatea în seva piersicilor „Rază de soare". Iată de ce întreb: era numai duioasă lumina strălucind in ochelarii cumsecade ai inginerului Ghiauru . Sau avea în ea şi străluciri eroice, de frumoasă, de omenească vestire a unei izbînzi ? Petre DRAGU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9647 Prima Editie Luni 1 octombrie 1973 4 PAGINI - 30 BANI Un brav detaşament al bravei noastre armate populare Astăzi, una dintre marile unităţi ale armatei noastre populare — Divizia „Tudor Vladimirescu-Debreţin“ — aniversează trei decenii de la înfiinţare. Este încă un prilej de a ne îndrepta gîndurile pline de recunoştinţă către toţi fiii naţiunii care in anii dictaturii militaro-fasciste si ai dominaţiei hitleriste. Însufleţiţi de un mait patriotism, au luptat cu abnegaţie, chiar cu sacrificiul vieţii, pentru libertatea şi independenţa României. Este ştiut că în acea perioadă de aspre încercări pentru poporul nostru, P.C.R., dind expresie aspiraţiilor maselor celor mai largi, a organizat mişcarea de rezistenţă antifascistă. Pătrunsă de un profund patriotism şi de internaţionalism consecvent, lupta P.C.R. urmărea răsturnarea regimului antonescian, scoaterea ţării din războiul antisovietic, alungarea trupelor hitleriste din România, restabilirea drepturilor şi libertăţilor democratice, sprijinirea activă a luptei popoarelor pentru infrîngerea hitlerismului. Mişcarea de rezistenţă s-a manifestat pe multiple planuri şi a îmbrăcat forme dintre cele mai variate : demonstraţii de masă, greve şi acţiuni de sabotaj ale muncitorilor împotriva maşinii de război fasciste, nesupunerea la încorporare, avarieri ale reţelei germane de transmisiuni, sustrageri ale ţăranilor de la rechiziţii, proteste ale oamenilor de ştiinţă şi cultură etc. Starea de spirit antihitleristă căpătase proporţii de masă şi in rîndurile militarilor români. Ea se concretiza în părăsirea frontului, con- General-colonel în rezervă Nicolae CAMBREA flicte cu militarii germani, creşterea ostilităţii faţă de aceştia, însufleţiţi de ţelul nobil al luptei împotriva fascismului, numeroşi pa 30 de ani de la înfiinţarea Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin“ tripţi români aflaţi pe teritoriul altor state s-au încadrat în mişcarea de rezistenţă a popoarelor respective, luptînd contra ocupanţilor hitlerişti in Franţa, Uniunea Sovietică, Iugoslavia, Cehoslovacia. In coordonatele amplei şi viguroasei lupte antifasciste a poporului român, desfăşurate sub conducerea P.C.R., s-a înscris şi activitatea prizonierilor români aflaţi în acea perioadă în Uniunea Sovietică. Ca unul care am făcut parte dintre aceşti prizonieri, am trăit şi am cunoscut bine voinţa lor de a lupta împotriva duşmanului nazist cotropitor. Reflectând starea generală de spirit antifascistă a poporului, aceste sentimente erau intens alimentate de veştile pe care le primeam din ţara despre înăsprirea terorii antipopulare, ca şi despre intensificarea luptei forţelor patriotice, în frunte cu comuniştii. Cadre ale Partidului Comunist Român aflate în emigraţie în Uniunea Sovietică au desfăşurat aproape în fiecare lagăr o susţinută muncă ,politică, clarificatoare. Aşa se face că, în ianuarie 1942, a avut loc o conferinţă a soldaţilor români prizonieri din Uniunea Sovietică. Conferinţa a adoptat un document, în care se arată : „Noi, românii, nu dorim stăpînirea străină a generalilor germani. Noi dorim cîrmuirea noastră românească reprezentată printr-un guvern cu adevărat naţional al României, un guvern al păcii, libertăţii şi independenţei...“. Documentul cerea, totodată, încetarea imediată a războiului contra Uniunii Sovietice, înlăturarea dictaturii antonesciene și izgonirea din România a trupelor hitleriste. Aceste chemări au avut un puternic (Continuare în pag. a II-a) Astăzi, în jurul orei 10:00, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct festivitatea decorării drapelului de luptă al diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin“, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea diviziei. ÎN PAGINA A III-A SPORT Imagine de la festivitatea organizată, ieri dimineaţă, pe stadionul „Giuleşti“, cu prilejul semicentenarului clubului Rapid A intrat în funcţiune HIDROCENTRALA DE LA NOAPTEA PITEŞTI (Corespondentul „Scînteii“ Gh. Cristea). Ieri a fost dată in folosinţă noua hidrocentrală de la Noaptea, a II-a din cele 14 prevăzute a se amenaja pe riul Argeş pînă la finele actualului cincinal. Capacitatea noii unităţi energetice este de 15,5 MW. Pentru alimentarea cu apă a celor două turbine este folosit lacul de acumulare al hidrocentralei de la Curtea de Argeş. Prin intrarea in funcţiune la termen a hidrocentralei de la Noaptea, puterea instalată a hidrocentralelor construite pe riul Argeş a ajuns la 330 MW. Se lucrează intens şi la cele trei unităţi care au mai rămas din seria de 14 — de la Miniceşti, Zigoneni şi Băiculeşti. La semanat INIŢIATIVE IA1OMIŢENE care vizează din nou un loc de frunte la producţia de grîu ...Comuna Ştefan cel Mare. Departe în cîmp, pe o sală, intre canalele de irigaţii, oameni si tractoare... Pe ordinul de lucru al mecanizatorului Vasile Doicini citim : viteza de lucru — 12 hectare într-o zi „prelungită“ , adincimea de semănat, 6 centimetri, numărul de plante la hectar — 575. Elemente agrotehnice recent stabilite de specialişti, în funcţie de condiţiile specifice de lucru. „Intre cîmpul experimental şi producţia mare nu trebuie să existe diferenţe...“ Controlăm cîmpul, semănătura. Datele corespund... ...Pe inginerul Nicolae Păunescu, de la cooperativa agricolă din comuna Iazu, l-am găsit în cimp. Pe tarlaua proaspăt însăminţată, unde pămîntul încă nu se „răcise“ de roţile tractoarelor, cerceta cu ruleta şi echerul adincimea de semănat şi distanţa între rinduri. Prezenţa noastră îl stînjenea parcă în dialogul lui intim cu pămîntul. „Noi sintem mai largi la vorbă după ce vedem sacii în magazii... Acum...“ Două episoade care definesc atitudinea generală a lucrătorilor de pe ogoarele Ialomiţei în munca lor pentru pregătirea viitoarei recolte. A intrat firesc în preocupările oamenilor muncii din agricultura judeţului Ialomiţa, ale specialiştilor, ale organelor de partid şi de stat ca producţia de grîu să fie minuţios pregătită. Scopul : obţinerea unei recolte de 1000 kg grîu la hectar. Datorită condiţiilor deosebite de climă din această toamnă, atenţia este îndreptată îndeosebi spre alinarea si nivelarea terenului înainte de insămîntat, lucrări cu efecte multiple asupra culturii. Eliminarea microdenivelărilor asigură constanta adîncimii de semănat, răsărirea uniformă. „Nu admitem rabat la calitate — spunea tov. Constantin Popa, preşedintele cooperativei agricole Dor Mărunt. Pentru aceasta folosim nivelatoare improvizate din sine de cale ferată, lame de buldozere, lanțuri grele“. In cazul în care una din suprafeţele pregătite nu îndeplineşte toate condiţiile de calitate pentru însămânţat este înlocuită cu alta. Mutaţiile se fac între soiele care au ca plantă premergătoare porumbul şi terenuri eliberate de soia. Aşa s-a procedat, de pildă, la I.A.S. Dragalina pe 168 de hectare. O atenţie deosebită se acordă insămîntării suprafeţelor amenajate pentru irigat. Pe lingă măsurile obişnuite — alegerea celor mai corespunzătoare soiuri şi administrarea cu prioritate a cantităţilor de îngrăşăminte necesare — specialiştii urmăresc asigurarea unei umidităţi optime în sol. Bunăoară, la întreprinderea agricolă de stat Dragalina, după cum ne informează directorul unităţii, ing. Alexandru Bobică, semănatul se face in ritmul lucrărilor de aprovizionare cu apă. Irigarea si fertilizarea se execută diferenţiat pentru a folosi la maximum potenţialul productiv al diferitelor sale. Multe unităţi agricole din judeţ care nu dispun de posibilităţi de irigare adoptă măsuri specifice pentru secetă. Pregătirea terenului şi semănatul continuă însă fără întrerupere şi în aceste condiţii. Dacă bolovanii rezultaţi din arătură au un diametru de 6—7 cm, se face discuirea „pe diagonală“ Dină cînd patul germinativ este afinat şi bine mărunţit pînă la adîncimea de 10 cm. Aşa procedează cooperativele agricole din Scînteia, Valea Ciorii, Griviţa, Smirna, Miloşeşti, Cocora, Grindu şi altele. Concomitent cu discuitul se aplică şi tăvălugitul pentru aşezarea cit mai bună a terenului. Modificări au survenit şi în adincimea de semănat, în majoritatea unităţilor cu deficit de umiditate în sol sămânţa fiind incorporată cu 2 cm mai adine decit în mod obişnuit. De asemenea, pentru a asigura 500—600 de plante recoltabile pe metru pătrat s-a reconsiderat şi norma de semănat, care s-a diferenţiat în funcţie de soiuri. Alături de mecanizatori, specialiştii îndrumă şi controlează cu grijă şi competenţă bunul mers al semănatului. I-am intîlnit pretutindeni la cooperative şi ferme de stat. La ferma Ovidiu, din Balta Ialomiţei, prezent intre aripile de ploaie ale aspersoarelor, şeful de fermă Ştefan Motoacă ne-a vorbit despre iniţiativa de a folosi canalele de desecare pentru a iriga în plus 80 de hectare. Sunt iniţiative revelatoare, care oferă garanţia că la anul spicele vor fi grele de rod. Lucian CIUBOTARU Ştefan DORGOŞAN La ferma Râzvani a I.A.S. Lehliu, judeţul Ialomiţa, inginerul Constantin Zainea, directorii I.A.S., si reful fermei, Doroftei lonescu, controlează calitatea insămîntărilor Ieri au început lucrările Congresului al XVIII-lea al Federaţiei internaţionale a ziariştilor şi scriitorilor de turism (F.I.I.E.T.) Mesajul adresat participanţilor de preşedintele Consiliului de Miniştri Igh Gheorghe Maurer Stimaţi oaspeţi, Doamnelor si domnilor, In numele guvernului român, adresez un cald salut participanţilor la cel de-al XVIII-lea Congres al Federaţiei internationale a ziariştilor si scriitorilor de turism. Trăim o epocă in care lumea resimte, mai mult ca oricînd, nevoia unei libere comunicări între oameni, a unei circulaţii tot mai intense a valorilor materiale şi spirituale create de geniul uman. O asemenea libertate de comunicare este reclamată, desigur, de uriaşa dezvoltare a ştiinţei, care, aşa cum bine se ştie, nu are şi nici nu poate să aibă graniţe, solicitind schimbul permanent de informaţii şi contactele strinse între savanţii tuturor ţărilor. Ea este reclamată, în acelaşi timp, de interdependenţa tot mai accentuată a ţărilor şi popoarelor, sub influenţa revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane. Apare din ce în ce mai evident că probleme vitale cu care se confruntă astăzi omenirea, cum sunt atenuarea decalajelor economice dintre ţări, lichidarea subdezvoltării, a foametei şi a mizeriei care subzistă încă pe întinse zone ale globului, combaterea poluării mediului ambiant — ca să amintim doar cîteva dintre cele mai importante — îşi pot găsi soluţionarea numai în condiţiile extinderii legăturilor multilaterale dintre toate ţările, ale unei strinse conlucrări pe tărîm economic, politic, social, cultural. In aceste circumstanţe, solidaritatea umană, care de-a lungul timpurilor a cunoscut o evoluţie continuă, îmbrăcînd forme mereu mai complexe, dobindeşte un sens din ce în ce mai larg şi mai profund, am putea spune un sens plenar, global. Ea se impune tot mai mult ca o necesitate obiectivă pentru progresul tuturor popoarelor, al întregii omeniri. Actuala ambianţă conferă noi semnificaţii turismului, care se află într-o expansiune fără precedent. Nu putem să nu remarcăm că într-o lume în care raţiuni majore pledează pentru o amplă solidaritate umană, mijlocul de destindere şi de distracţie pe care îl reprezintă turismul, prin însuşi faptul că permite cunoaşterea unor locuri pitoreşti, vestigii ale trecutului, obiective economice, sociale, culturale, dă posibilitate oamenilor să se apropie şi să se înţeleagă mai bine unii pe alţii, ceea ce, finalmente, concură la dezvoltarea prieteniei şi colaborării internaţionale. Din acest punct de vedere, apare deosebit de clar rolul presei turistice, chemată să informeze veridic şi să stimuleze dorinţa oamenilor de a se cunoaşte, de a promova dialogul între ei şi a statornici relaţii de prietenie şi cooperare. Congresul dv., avînd ca temă centrală de dezbatere ..Rolul ziaristului şi scriitorului de turism în formarea turistului modern“, va marca, desigur, un moment remarcabil în perfecţionarea activităţii presei turistice, corespunzător exigenţelor actuale. Cu aceste gînduri, vă doresc succes deplin în munca dv. si o ședere cit mai plăcută in tara noastră. Tovarăşului MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului DUN BIU Preşedinte ad-interim al Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari a Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi. Cu prilejul celei de-a XXIV-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari, Consiliului de Stat ale Republicii Populare Chineze şi poporului chinez un fierbinte salut tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări. Proclamarea Republicii Populare Chineze — eveniment de o remarcabilă importanţă istorică mondială cu consecinţe profunde în favoarea bătăliilor împotriva imperialismului şi reacţiunii, pentru independenţă, socialism şi pace — a reprezentat o strălucită încununare a luptei revoluţionare îndelungate a poporului chinez, condus de partidul său comunist, pentru eliberare naţională şi socială, a deschis perspectiva largă a valorificării energiilor creatoare ale poporului chinez, sub semnul socialismului şi comunismului. Sub conducerea Partidului Comunist Chinez, în frunte cu tovarăşul Mao Tzedum, harnicul şi talentatul popor chinez, printr-o muncă asiduă, a înfăptuit profunde transformări revoluţionare în societatea chineză, a obţinut progrese de seamă în dezvoltarea industriei şi agriculturii, ştiinţei şi tehnicii, în ridicarea, an de an, a nivelului de trai al poporului chinez. Poporul român se bucură sincer de toate aceste victorii şi urează poporului chinez noi şi tot mai însemnate succese în măreaţa operă de construire a socialismului în China populară. Partidul Comunist Român, guvernul Republicii Socialiste România, întregul popor român acordă o înaltă preţuire prieteniei militante româno-chineze, întemeiată pe stimă şi încredere reciprocă, pe principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist. Sîntem bucuroşi să relevăm că relaţiile multilaterale de colaborare şi întrajutorare dintre partidele, ţările şi popoarele noastre se dezvoltă permanent şi ne exprimăm şi cu această ocazie convingerea că ele se vor extinde şi consolida şi în viitor, în interesul ambelor popoare, al luptei împotriva imperialismului, al cauzei păcii şi socialismului în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România