Scînteia, octombrie 1973 (Anul 42, nr. 9647-9677)

1973-10-01 / nr. 9647

O sarcină stringentă pentru pregătirea producţiei anului 1974 încheierea contractelor ECONOMICE RE APROVIZIONARE TEHNICO MATERIALA în cadrul pregătirilor pentru desfăşurarea în bune condiţii a acti­­vităţii productive in anul 1974, un obiectiv central îl constituie asigu­rarea aprovizionării cu materii prime şi materiale prin încheierea con­tractelor economice intre unităţile din tară, unele furnizoare şi altele beneficiare. Mai mult decit în alţi ani, operaţiunile precontractuale nu sunt in acest an exclusiv tehnice, comerciale, ci au menirea ca, prin­­tr-un control atent al temeiniciei tuturor cererilor beneficiarilor, să contribuie nemijlocit la ampla acţiune de gospodărire raţională, efi­cientă a resurselor materiale ale economiei. în cele mai multe centrale şi întreprinderi au fost luate măsuri de detaliere a prevederilor planului pe anul viitor, de nominalizare şi programare a producţiei, de încadrare a normelor de consum in ni­velurile planificate, îndeosebi la metal, combustibil şi energie. Dar o asemenea activitate trebuie încheiată pretutindeni intr-un timp scurt, pe această bază putindu-se trece neintîrziat la perfectarea contractelor economice. Ca atare, investigaţiile noastre la forurile de resort din unele ministere au urmărit — zilele trecute — stadiul pregătirii a­­provizionarii tehnico-materiale, al încheierii contractelor. La Ministerul Industriei Construc­ţiilor de Maşini Grele am analizat această situaţie cu directorul gene­ral, ing. Viorel Husea. — Practic, pentru 99 la sută din materialele ce se vor aproviziona in anul 1874 am primit cotele de la co­ordonatorii de batante, cote pe care le-am desfăşurat pe centrale — ne-a relatat interlocutorul. In funcţie de cotele respe, întreprinderile si. apoi, centralele au întocmit şi depus la coordonatorii d balanţe specifi­caţiile de materiale. S-au emis co­către furnizori. Puţine sint le. noastre economice care nu ;ntegf«I !.-est kic.'if om* io li:V-r erf 1» r.fpUn-Uf - ilor bazele județene t riorum tehnico-matferială .C onstatâ la anvelope, laminate, lacuri și vopsele. a­.-est an cererile centralelor «si ute priatr-o sită foarte deasă. Am căutat să excludem toate aprovizionările exagerate. De altfel, chiar coordonatorii de balanţă de la ai m­in­sfere au fost deosebit de exigenţi. Considerăm că, aşa cum slnt, stabilite la ora actuală, cotele lituie l o premisă a gospodăririi ___..... _ ...__f­ilelor in toate în­treprinderile. Totuşi, ca urmare a no­minalizării detaliate a producţiei, a primirii documentaţiilor de execuţie şi a comenzilor concrete, a rezultat necesitatea unor corectări la anumi­te cote. In acest scop, împreună cu Ministerul Aprovizionării Tehnico- Materiale, sintem in tratative cu co­ordonatorii de balanţe. — Pe cînd prevedeţi terminarea campaniei contractuale pentru mate­riile prime şi materialele de bază ? — Cel mai tirziu, la sfirşitul lunii octombrie. Cu excepţia metalului... Continuăm investigaţiile la Minis­terul Industriei Construcţiilor de Ma­­şini­ Unelte şi Electrotehnicii, ale că­rui întreprinderi trebuie să asigure, practic, materiale şi subansamble pentru toate ramurile economiei. — Cu toate că în acest an au a­­vut loc modificări organizatorice ale reţelei de baze şi depozite — ne-a precizat ing. Petre Pătraşcu, direc­tor general adjunct în ministerul a­­mintit — considerăm că, oricum, pînă la 15 octombrie vom pune totul la punct, pentru a se trece imediat la contractare, astfel incit, cel mai tirziu­ la 15 noiembrie, toate contractele să fie perfectate. Cum se vede, unităţile din cele două ministere se pare că, in sfirşit, sunt pe cale de a soluționa toate problemei«* mat: inipoTUnre din care aspiiihe c elo t r a; i a r e azA rn bTi interlo­cutori și-au exprimat însă îngrijora­rea în legătură cu contractarea me­talului, domeniu în care lucrările I preliminare continuă să treneze. De­­ aceea, am abordat acest subiect în discuţia noastră cu ing. Petre Cănţă­­rare, director general adjunct în Mi­nisterul Industriei Metalurgice, care ne-a precizat : „ Nu am trecut încă la întocmi­rea programelor de fabricaţie, deoa­rece nu am primit toate specificaţiile de la beneficiari. Ministerul Indus­triei Construcţiilor de Maşini Grele le-a trimis cu multă întîrziere. Aş­teptăm ca, in aceste zile, să intrăm în posesia ultimelor documentaţii de la bazele judeţene de aprovizionare, care, la rîndul lor, nu au primit la timp specificaţiile de la beneficiari. Sperăm să putem începe pro­gramarea fabricaţiei la 1 octombrie a.c. S-au luat toate măsurile ca, in maximum 30 de zile, beneficiarii să primească repartiţiile, pentru a se putea începe contractarea. Practic, în luna noiembrie contractarea metalului pentru producţia benefi­ciarilor în semestrul I 1974 va fi în­cheiată. Noi am luat şi măsuri pentru scurtarea la maximum a perioadei necesare întocmirii programelor de fabricaţie. De asemenea, pe baza acestor programe, unităţile producă­toare din metalurgie pot trece ime­diat la programarea internă pe luni şi decade a fabricării laminatelor. Incercind să sintetizăm discuţiile cu factorii de răspundere din cele trei ministere, se desprinde conclu­zia că, deşi termenul stabilit pentru finalizarea încheierii contractelor economice nu va fi respectat în toate cazurile, totuşi, la ora actuală, o bună parte din greutăţi au fost de­păşite şi se poate trece efectiv la contractare. Unii dintre specialişti, referindu-se la perspectivele termi­nării grabnice a campaniei contrac­tuale, apreciau că avansul ce se cîş­­tigă faţă de începutul anului de plan este oricum important fată de situa­ţia din anii anteriori. Ceea ce însă nu scuză intirzierile, nu absolvă de răspundere unităţile si forurile de re­sort care nu au respectat termenele. Perioada in care ne aflăm, de per­fectare a contractelor economice, presupune concentrarea eforturilor organelor de resort din centrale şi ministere, ale specialiştilor din între­prinderi pentru terminarea lucrărilor preliminare şi grăbirea contractării propriu-zise, creindu-se astfel o pre­misă a bunei pregătiri şi desfăşurări a producţiei anului viitor. Corneliu CÂRLAN „ Depăşit planul I la... Raze de soare!“ Răsfoind carnetul cu însemnările unei re­cente călătorii gazetă­reşti prin Bărăgan, am dat peste cuvintele de mai sus, notate prin­tre şirurile de cifre ale producţiei la hectar in I.A.S. şi C.A.P., ames­tecate cu nume de fer­mieri şi mecanizatori fruntaşi, cu norme de muncă şi număr de hectare irigate, cu cantităţi de îngrăşă­minte şi cu alte date specifice... „Depăşit planul la... Raze de soare !“ Abia lizibile în car­net, aceste cuvinte mi-au adus limpede in minte chipul celui care le rostise — privirea, statura, atitudinea, to­nul — îi ambianta , în care stătusem de vorbă cu acest om in curtea fermei nr. 5 (Făcăieni) a I.A.S. fe­tești... Imaginati-vă o ogradă largă în lumina viorie a amurgului de­­Bărăgan, lumină fil­trată prin praf de o­­gor și pulbere de pole­nuri. De jur împrejur: şiruri geometrice de pomi roditori. In fată: un şir de camioane du­duind nerăbdătoare. In mijloc: un furnicar de copii, vreo 200 de şco­lari mai mici şi mai măricei in permanent du-te-vino între liva­dă şi maşini, ducind pe braţe cu grijă, ca-ntr-un joc „de-a căratelea“. Miţele in care se răsfăţau, pe pat alb de plastic, pier­sici cu­ pumnul, din vestitul soi „Rază de soare“. Intre ei, ţinind la piept ca pe un prunc o lădiţă cu piersici, o­­mul replicii de mai sus, inginerul Vasile Ghiauru, şeful fermei, oprindu-se din şir ca să ne intimpine. Un om de statură potri­vită, brun, cu Umple sare, cu o şapcă mo­totolită, ca de tracto­rist, dată pe ceafă, cu o salopetă vopsită co­pios cu chimicale şi polenuri, cu pămint şi verde de frunză zdro­bită. Şi mai avea inginerul Ghiauru o pereche de ochelari rotunzi, ochelari „cum­secade“, înrămaţi cu ebonită, ochelari in sticlele cărora tocmai in clipa aceea s-au răsfrint, aurindu-le, razele ami­rgului. In­cit, cînd s-a oprit el in mijlocul copiilor, cu lidiţa la piept şi, în loc de bun venit, a „raportat“ luînd poziţie de drepţi, cu bucuria limpede a bărbatului harnic şi puternic că­­ruia-i merg toate-n plin: „Depăşit planul la... Raze de soare !“ Am ştiut, am simţit că nu voi mai uita nici­odată clipa aceea fru­moasă, cu piersici şi copii, cu soare-n a­­murg, cu inginerul pe care nu-l deosebeai de mecanizatori şi cu flă­cările duioase din o­­chelarii lui rotunzi... Dar erau numai duioa­se flăcările acelea ? Vorbindu-mi mai pe larg despre ferma lui, inginerul mi-a spus că anul trecut a realizat, in loc de două milioa­ne de lei planificaţi, patru milioane, că a­­nul acesta depăşirea se prefigurează „şi mai şi“, în sfirşit, că ex­portul merge strună şi că „nu s-a pomenit la noi, de cind ne ştim, vreo nemulţumire din partea clientului“... Şi a încheiat: Suntem­ 65 de comunişti aici la fermă. Şi, auzind şi văzînd noi, mai an, la televizor, pe un direc­tor de fermă de-aici, din Bărăgan, că se an­gajează să realizeze cincinalul în patru ani, ne-am uitat bine unii la alţii, ne-am sfătuit, am discutat şi-am zis: Păi, dacă e vorba pe-aşa, noi, la ferma noastră, putem face cincinalul în trei ani... Iar acum, după cum se-arată, il cam facem ! Cinci ani concentraţi in numai trei ! O mină de oameni dintr-o zare de Bărăgan adună timpul eficient in fap­tele lor, aşa cum se a­­dună lumina şi sănăta­tea în seva piersicilor „Rază de soare". Iată de ce întreb: era nu­mai duioasă lumina strălucind in ochelarii cumsecade ai ingineru­lui Ghiauru . Sau avea în ea şi străluciri e­­roice, de frumoasă, de omenească vestire a unei izbînzi ? Petre DRAGU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9647 Prima Editie Luni 1 octombrie 1973 4 PAGINI - 30 BANI Un brav detaşament al bravei noastre armate populare Astăzi, una dintre marile unităţi ale armatei noastre populare — Di­vizia „Tudor Vladimirescu-Debreţin“ — aniversează trei decenii de la în­fiinţare. Este încă un prilej de a ne îndrepta gîndurile pline de recunoş­tinţă către toţi fiii naţiunii care in anii dictaturii militaro-fasciste si ai dominaţiei hitleriste. Însufleţiţi de un m­ait patriotism, au luptat cu abnegaţie, chiar cu sacrificiul vieţii, pentru libertatea şi independenţa României. Este ştiut că în acea perioadă de aspre încercări pentru poporul nos­tru, P.C.R., dind expresie aspiraţiilor maselor celor mai largi, a organizat mişcarea de rezistenţă antifascistă. Pătrunsă de un profund patriotism şi de internaţionalism consecvent, lupta P.C.R. urmărea răsturnarea re­gimului antonescian, scoaterea ţării din războiul antisovietic, alungarea trupelor hitleriste­ din România, re­stabilirea drepturilor şi libertăţilor democratice, sprijinirea activă a luptei popoarelor pentru infrîngerea hi­tlerismului. Mişcarea de rezistenţă s-a manifestat pe multiple planuri şi a îmbrăcat forme dintre cele mai va­riate : demonstraţii de masă, greve şi acţiuni d­e sabotaj ale muncitorilor împotriva maşinii de război fasciste, nesupunerea la încorporare, avarieri ale reţelei germane de transmisiuni, sustrageri ale ţăranilor de la rechi­­ziţii, proteste ale oamenilor de ştiin­ţă şi cultură etc. Starea de spirit antihitleristă căpă­tase proporţii de masă şi in rîndu­­rile militarilor români. Ea se con­cretiza în părăsirea frontului, con- General-colonel în rezervă Nicolae CAMBREA flicte cu militarii germani, creşterea ostilităţii faţă de aceştia, însufleţiţi de ţelul nobil al luptei împotriva fascismului, numeroşi pa­ 30 de ani de la înfiinţarea Diviziei „Tudor Vladimi­rescu-Debreţin“ tripţi români aflaţi pe teritoriul al­tor state s-au încadrat în mişcarea de rezistenţă a popoarelor respecti­ve, luptînd contra ocupanţilor hitle­­rişti in Franţa, Uniunea Sovietică, Iu­goslavia, Cehoslovacia. In coordonatele amplei şi viguroa­sei lupte antifasciste a poporului ro­mân, desfăşurate sub conducerea P.C.R., s-a înscris şi activitatea pri­zonierilor români aflaţi în acea pe­rioadă în Uniunea Sovietică. Ca unul care am făcut parte dintre aceşti prizonieri, am trăit şi am cunoscut bine voinţa lor de a lupta împotriva duşmanului nazist cotropitor. Reflec­tând starea generală de spirit antifas­cistă a poporului, aceste sentimente erau intens alimentate de veştile pe care le primeam din­ ţara despre înăsprirea terorii antipopulare, ca şi despre intensificarea luptei forţelor patriotice, în frunte cu comuniştii. Cadre ale Partidului Comunist Ro­mân aflate în emigraţie în Uniunea Sovietică au desfăşurat aproape în fiecare lagăr o susţinută muncă ,po­litică, clarificatoare. Aşa se face că, în ianuarie 1942, a avut loc o conferinţă a soldaţilor români prizonieri din Uniunea So­vietică. Conferinţa a adoptat un do­cument, în care se arată : „Noi, românii, nu dorim stăpînirea străină a generalilor germani. Noi dorim cîrmuirea noastră românească repre­zentată printr-un guvern cu adevă­rat naţional al României, un guvern al păcii, libertăţii şi independen­ţei...“. Documentul cerea, totodată, încetarea imediată a războiului con­tra Uniunii Sovietice, înlăturarea dictaturii antonesciene și izgonirea din România a trupelor hitleriste. Aceste chemări au avut un puternic (Continuare în pag. a II-a) Astăzi, în jurul orei 10:00, posturile noastre de ra­dio şi televiziune vor transmite direct festivitatea deco­rării drapelului de luptă al diviziei „Tudor Vladimi­­rescu-Debreţin“, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea diviziei. ÎN PAGINA A III-A SPORT Imagine de la festivitatea organizată, ieri dimineaţă, pe stadionul „Giuleşti“, cu prilejul semicentenarului clubului Rapid A intrat în funcţiune HIDROCENTRALA DE LA NOAPTEA PITEŞTI (Corespondentul „Scînteii“ Gh. Cristea). Ieri a fost dată in folosinţă noua hidrocentrală de la Noaptea, a II-a din cele 14 prevăzute a se amenaja pe riul Argeş pînă la finele ac­tualului cincinal. Capacitatea noii unităţi energetice este de 15,5 MW. Pentru alimentarea cu apă a celor două turbine este folosit lacul de acumulare al hidrocentralei de la Curtea de Argeş. Prin intrarea in funcţiu­ne la termen a hidrocentralei de la Noaptea, puterea instala­tă a hidrocentralelor construite pe riul Argeş a ajuns la 330 MW. Se lucrează intens şi la cele trei unităţi care au mai rămas din seria de 14 — de la Miniceşti, Zigoneni şi Băi­­culeşti. La semanat INIŢIATIVE IA1OMIŢENE care vizează din nou un loc de frunte la producţia de grîu ...Comuna Ştefan cel Mare. Departe în cîmp, pe o sală, intre canalele de irigaţii, oameni si trac­toare... Pe ordinul de lu­cru al mecanizatorului Vasile Doicini citim : vi­teza de lucru — 12 hec­tare într-o zi „prelungi­tă“ , adincimea de semă­nat, 6 centimetri, numă­rul de plante la hectar — 575. Elemente agrotehni­ce recent stabilite de spe­cialişti, în funcţie de con­diţiile specifice de lucru. „Intre cîmpul experimen­tal şi producţia mare nu trebuie să existe dife­renţe...“ Controlăm cîmpul, se­mănătura. Datele cores­pund... ...Pe inginerul Nicolae Păunescu, de la coopera­tiva agricolă din comuna Iazu, l-am găsit în cimp. Pe tarlaua proaspăt însă­­minţată, unde pămîntul încă nu se „răcise“ de ro­ţile tractoarelor, cerceta cu ruleta şi echerul adin­­cimea de semănat şi dis­tanţa între rinduri. Pre­zenţa noastră îl stînjenea parcă în dialogul lui in­tim cu pămîntul. „Noi sintem­ mai largi la vorbă după ce vedem sacii în magazii... Acum...“ Două episoade care de­finesc atitudinea generală a lucrătorilor de pe ogoa­rele Ialomiţei în munca lor pentru pregătirea vii­toarei recolte. A intrat firesc în preo­cupările oamenilor mun­cii din agricultura judeţu­lui Ialomiţa, ale specialiş­tilor, ale organelor de partid şi de stat ca pro­ducţia de grîu să fie mi­nuţios pregătită. Scopul : obţinerea unei recolte de 1000 kg grîu la hectar. Datorită condiţiilor de­osebite de climă din a­­ceastă toamnă, atenţia este îndreptată îndeosebi spre alinarea si nivela­rea terenului înainte de insămîntat, lucrări cu efecte multiple asupra culturii. Eliminarea mi­­crodenivelărilor asigură constanta adîncimii de semănat, răsărirea uni­formă. „Nu admitem ra­bat la calitate — spunea tov. Constantin Popa, preşedintele cooperativei agricole Dor Mărunt. Pentru aceasta folosim nivelatoare improvizate din sine de cale ferată, lame de buldozere, lan­țuri grele“. In cazul în care una din suprafeţele pregătite nu îndeplineşte toate condiţiile de cali­tate pentru însămânţat este înlocuită cu alta. Mutaţiile se fac între so­iele care au ca plantă premergătoare porum­bul şi terenuri eliberate de soia. Aşa s-a proce­dat, de pildă, la I.A.S. Dragalina pe 168 de hec­tare. O atenţie deosebită se acordă insămîntării su­prafeţelor amenajate pen­tru irigat. Pe lingă mă­surile obişnuite — ale­gerea celor mai cores­punzătoare soiuri şi ad­ministrarea cu prioritate a cantităţilor de îngrăşă­minte necesare — specia­liştii urmăresc asigura­rea unei umidităţi opti­me în sol. Bunăoară, la întreprinderea agricolă de stat Dragalina, după cum ne informează di­rectorul unităţii, ing. A­­lexandru Bobică, semă­natul se face in ritmul lucrărilor de aprovizio­nare cu apă. Irigarea si fertilizarea se execută diferenţiat pentru a fo­losi la maximum poten­ţialul productiv al dife­ritelor sale. Multe unităţi agricole din judeţ care nu dis­pun de posibilităţi de irigare adoptă măsuri specifice pentru secetă. Pregătirea terenului şi semănatul continuă însă fără întrerupere şi în a­­ceste condiţii. Dacă bolo­vanii rezultaţi din ară­tură au un diametru de 6—7 cm, se face discui­­rea „pe diagonală“ Dină cînd patul germinativ este afinat şi bine mă­­runţit pînă la adîncimea de 10 cm. Aşa procedea­ză cooperativele agri­cole din Scînteia, Valea Ciorii, Griviţa, Smirna, Miloşeşti, Cocora, Grin­­du şi altele. Concomitent cu discuitul se aplică şi tăvălugitul pentru aşezarea cit mai bună a terenului. Modificări au survenit şi în adinci­­mea de semănat, în ma­joritatea unităţilor cu de­ficit de umiditate în sol sămânţa fiind incorporată cu 2 cm mai adine decit în mod obişnuit. De ase­menea, pentru a asigura 500—600 de plante recol­­tabile pe metru pătrat s-a reconsiderat şi norma de semănat, care s-a dife­renţiat în funcţie de soiuri. Alături de mecaniza­tori, specialiştii îndrumă şi controlează cu grijă şi competenţă bunul mers al semănatului. I-am in­­tîlnit pretutindeni la coo­perative şi ferme de stat. La ferma Ovidiu, din Balta Ialomiţei, prezent intre aripile de ploaie ale aspersoarelor, şeful de fermă Ştefan Mo­toacă ne-a vorbit despre iniţia­tiva de a folosi canalele de desecare pentru a iri­ga în plus 80 de hectare. Sunt iniţiative revela­toare, care oferă garanţia că la anul spicele vor fi grele de rod. Lucian CIUBOTARU Ştefan DORGOŞAN La ferma Râzvani a I.A.S. Lehliu, judeţul Ialomiţa, inginerul Constantin Zainea, directorii I.A.S., si reful fermei, Doroftei lonescu, controlează calitatea insămîntărilor Ieri au început lucrările Congresului al XVIII-lea al Federaţiei internaţionale a ziariştilor şi scriitorilor de turism (F.I.I.E.T.) Mesajul adresat participanţilor de preşedintele Consiliului de Miniştri Igh Gh­eorgh­e Maurer Stimaţi oaspeţi, Doamnelor si domnilor, In numele guvernului român, a­­dresez un cald salut participanţilor la cel de-al XVIII-lea Congres al Federaţiei internationale a zia­riştilor si scriitorilor de turism. Trăim o epocă in care lumea re­simte, mai mult ca oricînd, nevoia unei libere comunicări între oa­meni, a unei circulaţii tot mai in­tense a valorilor materiale şi spiri­tuale create de geniul uman. O asemenea libertate de comunicare este reclamată, desigur, de uriaşa dezvoltare a ştiinţei, care, aşa cum bine se ştie, nu are şi nici nu poate să aibă graniţe, solicitind schim­bul permanent de informaţii şi contactele strinse între savanţii tuturor ţărilor. Ea este reclamată, în acelaşi timp, de interdependenţa tot mai accentuată a ţărilor şi po­poarelor, sub influenţa revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane. Apare din ce în ce mai evident că probleme vitale cu care se con­fruntă astăzi omenirea, cum sunt atenuarea decalajelor economice dintre ţări, lichidarea subdezvoltă­rii, a foametei şi a mizeriei care subzistă încă pe întinse zone ale globului, combaterea poluării me­diului ambiant — ca să amintim doar cîteva dintre cele mai impor­tante — îşi pot găsi soluţionarea numai în condiţiile extinderii legă­turilor multilaterale dintre toate ţările, ale unei strinse conlucrări pe tărîm economic, politic, social, cultural. In aceste circumstanţe, solidari­tatea umană, care de-a lungul timpurilor a cunoscut o evoluţie continuă, îmbrăcînd forme mereu mai complexe, dobindeşte un sens din ce în ce mai larg şi mai profund, am putea spune un sens plenar, global. Ea se impune tot mai mult ca o necesitate obiectivă pentru progresul tuturor popoare­lor, al întregii omeniri. Actuala ambianţă conferă noi semnificaţii turismului, care se află într-o expansiune fără pre­cedent. Nu putem să nu remar­căm că într-o lume în care ra­ţiuni majore pledează pentru o amplă solidaritate umană, mijlocul de destindere şi de distracţie pe care îl reprezintă turismul, prin însuşi faptul că permite cunoaş­terea unor locuri pitoreşti, vestigii ale trecutului, obiective economi­ce, sociale, culturale, dă posibili­tate oamenilor să se apropie şi să se înţeleagă mai bine unii pe alţii, ceea ce, finalmente, concură la dezvoltarea prieteniei şi colaborării internaţionale. Din acest punct de vedere, apa­re deosebit de clar rolul presei tu­ristice, chemată să informeze ve­ridic şi să stimuleze dorinţa oa­menilor de a se cunoaşte, de a promova dialogul între ei şi a sta­tornici relaţii de prietenie şi coope­rare. Congresul dv., avînd ca temă centrală de dezbatere ..Rolul zia­ristului şi scriitorului de turism în formarea turistului modern“, va marca, desigur, un moment remar­cabil în perfecţionarea activităţii presei turistice, corespunzător exi­genţelor actuale. Cu aceste gînduri, vă doresc succes deplin în munca dv. si o ședere cit mai plăcută in tara noastră. Tovarăşului MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului DUN BI­U Preşedinte ad-interim al Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari a Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi. Cu prilejul celei de-a XXIV-a aniversări a pro­clamării Republicii Populare Chineze, în numele Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste Româ­nia, al poporului român şi al nostru personal, vă adre­săm dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari, Con­siliului de Stat ale Republicii Populare Chineze şi poporului chinez un fierbinte salut tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări. Proclamarea Republicii Populare Chineze — eve­niment de o remarcabilă importanţă istorică mondială cu consecinţe profu­nde în favoarea bătăliilor împo­triva imperialismului şi reacţiunii, pentru indepen­denţă, socialism şi pace — a reprezentat o strălucită încununare a luptei revoluţionare îndelungate a po­porului chinez, condus de partidul său comunist, pen­tru eliberare naţională şi socială, a deschis perspec­tiva largă a valorificării energiilor creatoare ale po­porului chinez, sub semnul socialismului şi comunis­mului. Sub conducerea Partidului Comunist Chinez, în frunte cu tovarăşul Mao Tzedum, harnicul şi talen­tatul popor chinez, printr-o muncă asiduă, a înfăptuit profunde transformări revoluţionare în societatea chi­neză, a obţinut progrese de seamă în dezvoltarea in­dustriei şi agriculturii, ştiinţei şi tehnicii, în ridica­rea, an de an, a nivelului de trai al poporului chinez. Poporul român se bucură sincer de toate aceste vic­torii şi urează poporului chinez noi şi tot mai însem­nate succese în măreaţa operă de construire a socia­lismului în China populară. Partidul Comunist Român, guvernul Republicii So­cialiste România, întregul popor român acordă o înal­tă preţuire prieteniei militante româno-chineze, înte­meiată pe stimă şi încredere reciprocă, pe principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului socia­list. Sîntem bucuroşi să relevăm că relaţiile multila­terale de colaborare şi­ întrajutorare dintre partidele, ţările şi popoarele noastre se dezvoltă permanent şi ne exprimăm şi cu această ocazie convingerea că ele se vor extinde şi consolida şi în viitor, în interesul am­belor popoare, al luptei împotriva imperialismului, al cauzei păcii şi socialismului în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next