Scînteia, octombrie 1973 (Anul 42, nr. 9647-9677)
1973-10-01 / nr. 9647
SCINTEIA — luni 1 octombrie 1973 • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT FOTBAL: Divizia A DERBIUL A REVENIT ECHIPEI CRAIOVENE • Scorurile etapei — la Petroşani şi Iaşi • Cinci victorii la limită transformate şi unul ratat Rezultate tehnice • UNIVERSITATEA CRAIOVA — F.C. CONSTANTA 2—1 (1-0). Au marcat : Oblemenco — (min. 23 — din 11 m si 85) , respectiv — Caraman (min. 51). • DINAMO — POLITEHNICA TIMISOARA 2—1 (1—0). Au marcat : R. Nunweiller (min. 38) si Moldovan — din 11 m (min. 87) , respectiv Bungău (min. 53). • C.S.M. REȘITA — UNIVERSITATEA CLUJ 1—0 (0—0). A marcat : D. Popescu (min. 63). • JIUL — RAPID 3—0 (0—0). Au marcat : Libardi (min. 65), Stoichită (min. 67). Multescu (min. 75). • POLITEHNICA IASI — S.C. BACAU 3—0 (3—0). Au marcat : Lupulescu (min. 4 si 30). Dănilă (min. 15). • F.C. ARGEŞ — SPORTUL STUDENŢESC 2-1 (1-1). Au marcat : Olteanu (min. 33) si Vlad (min. 52) , respectiv — Ion Constantin (min. 43). In min. 60, Tănăsescu (Sportul studențesc) a ratat un penalti. • C.F.R. CLUJ — STEAGUL ROȘU 1—0 (0—0). A marcat : Adam (min. 50) — din tlm — meci jucat sîmbătă. • A.S.A. TG. MUREȘ — U.T.A. 0—0 — meci jucat sîmbătă. • STEAUA — F.C. PETROLUL. La ora închiderii primei ediţii, meciul din nocturnă, pe stadionul „23 August“ — este un curs de desfăşurare. Trei penaltiuri ETAPA VIITOARE (1 octombrie) Steagul roşu — A.S.A.. Poli- ţese — Steaua. S.C. Bacău — tehnica Timişoara — Jiul. Unic.S.M. Reşiţa. U.T.A. — Uni-P e tr o 1u*P — *Poli teh nic a' ta's I, Ra- '«raitatea F- C- C«»pid — Dinamo. Sportul studen- stanţa — F. C. Argeş. REZULTATE DIN DIVIZIA B Seria I : Viitorul Vaslui — C.S.M. Suceava 0—2, Progresul Brăila — Delta Tulcea 1—1, Gloria Buzău — Metalul Plopeni 3—0, Caraimanul Buşteni — Celuloza Călăraşi 2—0, C.F.R. Paşcani— Oţelul Galaţi 3—1, Constructorul Galaţi — Ceahlăul Piatra Neamţ 3—0, Petrolul Moineşti — F. C. Galaţi 3—2, C.S.U. Galaţi — Ştiinţa Bacău 0—0, Metalul Mija — Victoria Roman 2—0. După 7 etape, în clasament conduce (neînvinsă) C.S.M. Suceava 13 p.). Pe locul doi — Gloria Buzău 0 peria a H-a : Gaz metan Mediaş — M. Sibiu 1—1. Nitramonia Făgă— Tractorul Braşov 2—2. Chimia Vîlcea — Dunărea Giurgiu 4—0, La Moreni — Autobuzul Bucur 3—0, Metalul Bucureşti — Di-Vamo Slatina 3—1, Electroputere Craiova — C. S. Tirgovişte 1—1, Progresul Bucureşti — Carpaţi Braşov 0— 1, Metrom Braşov — Metalul Drobeta Turnu Severin 1—0, Minerul Motru — Şantierele navale Olteniţa 1— 2. In clasament, după 7 etape, conduce Chimia Rm. Vilcea (12 puncte). Pe locul doi — Tractorul Braşov (10 p). Seria a IlI-a : C.F.R. Arad — Gloria Bistriţa 2—0, Minerul Anina — C.F.R. Timişoara 2—0, Olimpia Satu- Mare — Minerul Baia Mare 1—0, Arieşul Turda — Olimpia Oradea 4—1, Victoria Cărei — Mureșul Deva 0—0, U. M. Timișoara — Textila Odorhei 2—1, Industria Sîrmei Cîmpia Turzii — Metalurgistul Cugir 3—1, F. C. Bihor — Vulturii Textila Lugoj 2—0, Corvinul Hunedoara — Minerul Cav' nie 1—0. După 7 etape, pe primul loc in clasament se află Victoria Cărei, urmată de Olimpia Satu-Mare (ambele cu cite 10 puncte). În cîteva rînduri A T U-M ARE (Corespondentul nteu". Octav Grumeza). — In iul Satu-Mare s-au desfăşurat întri amicale de baschet şi gimtică între echipe din localitate şi oraşul Mukacevo (Uniunea Sotică). La baschet băieţi, echipaIii sportive Satu-Mare a între cu 93—87 echipa şcolii sportive îkacevo, iar la fete, cele două înniri susţinute de echipele Spartak ukacevo şi Sănătatea — Satu-Mare a fost cîştigate de jucătoarele soietice, la scorul de 58—39 si respect 75—37. La gimnastică fete, echia şcolii sportive Satu-Mare a cîştigat in fata echipei şcolii sportive din Mukacevo. TENIS. — Finala probei de simplu din cadrul turneului international de tenis de la Barcelona se va disputa intre Ion Tiriac si italianul Adriano Panatta. In semifinale, Tiriac l-a învins cu 6—2. 6—3 pe spaniolul Bruguera, iar Panatta a dispus cu 7—5. 7—5 de Juan Gisbert (Spania). In semifinalele probei de dublu : Gisbert (Spania), Rodes (Cehoslovacia) — Alvarez (Columbia), Muntanella (Spania) 8—6. 9—7 ; Ion Tiriac (România), Panatta (Italia) — Seegers, Keldie (Australia) 6—1, 3—6. 16—16 (întrerupt din cauza întunericului). MOTOCICLISM. — La Madrid s-a desfășurat „Marele Premiu al Spaniei“ la motociclism, ultima probă din cadrul campionatului mondial. In cea mai disputată cursă a zilei, cea rezervată motocicletelor de la clasa 500 cmc, victoria a revenit englezului Phil Read („M.V. Agusta"). ATLETISM. Cu prilejul unui concurs atletic care a avut loc la Budapesta, sportivul maghiar István Major a stabilit un nou record naţional în proba de săritură în înălţime : 2,24 m (vechiul record ii aparţinea cu 2,23 m). Rezultatul lui Maior reprezintă cea mai bună performanţă obţinută în acest an în Europa. BASCHET. — In cea de-a treia Zi a campionatelor europene masculine de baschet s-au înregistrat următoarele rezultate : Grecia—Franţa 67—62 (41—38), Spania—Italia 77—65 (41—31), Iugoslavia—Bulgaria 76—65 (36—33), U.R.S.S.—Turcia 79—53 (36— 24), Cehoslovacia—România 70—61 (49—27), Israel—Polonia 98—84 (43—43). In noul an de Invăţămint, şcoala te afli In faţa unor îndatoriri noi, de mare răspundere, şi in ceea ce priveşte îmbunătăţirea substanţială a activităţilor de educaţie fizică şi sportive. Unităţilor şcolare, cadrelor didactice Ie revin sarcini precise, pe mai multe planuri, decurgând din Hotărirea plenarei C.C. al P.C.R. referitoare la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului. Am întreprins zilele trecute un prim raid-ancheti — la Capitală, la Sibiu şi la Miercurea-Ciuc — pentru a afla în ce constau măsurile adoptate pe această linie, acum, după începutul de an şcolar, de forurile locale, de conducerile de şcoli, de profesorii de specialitate. • BUCUREŞTI Şcolile Capitalei, in marea lor majoritate, s-au preocupat din vreme de amenajarea bazelor sportive proprii, cu predilecţie a terenurilor şi spaţiilor în aer liber. La şcoala generală nr. 15, curtea spaţioasă — un adevărat complex sportiv — oferă condiţii dintre cele mai bune pentru desfăşurarea orelor de educaţie fizică, în general pentru practicarea sporturilor. Profesoara Doina Bălan ne spune că, nu numai cîteva zile, trenurilor de handbal si volei li se va mai adăuga un teren de baschet , sport pentru care elevii si elevele din clasele mari manifestă un interes deosebit. Cei mici, din clasele I, II, sunt cuprinşi într-o largă acţiune de iniţiere la înot. Orele se vor desfăşura la bazinul Floreasca, aflat in imediata apropiere. Din păcate, cursurile de înot încă n-au început... La liceul „C. A. Rosetti“, gospodarii — elevi şi profesori — sunt preocupaţi, in aceeaşi măsură, de amenajarea terenurilor de sport. In curtea imensă, spaţiile pentru educaţie fizică, pentru practicarea sporturilor preferate sunt numeroase şi îmbietoare. Atletismul, fotbalul, baschetul, voleiul, handbalul, ca să nu mai vorbim de tenis — pentru care, din acest an, va funcţiona o clasă specială (a V-a) — sunt sporturi cu veche şi statornică tradiţie la acest liceu. Un minicomplex sportiv, gata să-şi primească oaspeţii, am intîlnit si la liceul nr. 25. Revizuirea şi reîmprospătarea materialelor sportive preocupă, deopotrivă, conducerea liceului, profesorii de specialitate, precum si elevii. Este de retinut, in acest sens, că repararea panourilor si confecţionarea plaselor pentru baschet se vor face de către elevi, in cadrul orelor de activităţi practice. Profesoara Eugenia Ţicaliuc, inspectoare de specialitate la Inspectoratul şcolar municipal, ne relata că, in controalele efectuate, a constatat preocupări deosebite pe această linie şi la numeroase alte şcoli şi licee. Aflăm că, de fapt, unităţile şcolare din Capitală au în vedere realizarea integrală a sarcinilor trasate pentru dezvoltarea sportului de masă şi de performanţă în rîndul elevilor. Gimnastica zilnică, iniţierea la înot, testarea capacităţilor fizice şi aptitudinilor sportive ale tuturor elevilor, introducerea complexului polisportiv „Sport şi sănătate“, instituirea şi desfăşurarea permanentă (o dată pe săptămină) a „Zilei sporturilor" — iată doar cîteva din preocupările centrale, obligatorii pentru toţi profesorii de educaţie fizică, pentru toate conducerile şcolilor bucureştene. • SIBIU „Orele de sport pentru cei 80 000 de elevi din judeţul Sibiu se desfăşoară, în acest an şcolar, sub auspicii bune , ne-a spus prof. Vasile Răileanu, inspector de specialitate la Inspectoratul şcolar judeţean Sibiu. Şi, pentru a-şi susţine afirmaţia, sublinia, mai întii, că foarte multe şcoli din judeţ s-au preocupat de punerea la punct a bazelor lor sportive. Din noua „zestre“ acumulată incă din vacanţă de şcolile din judeţ menţionăm numai o parte : trei noi săli mari si moderne de gimnastică (la Sibiu, Mediaş si Cisnădie), 69 săli de sport de dimensiuni mai mici, 128 terenuri simple, 14 terenuri bituminate (pentru tenis, volei şi baschet), materiale sportive în valoare de 220 000 lei. In vederea creşterii eficientei sportului de masă şi de performanţă au fost luate măsuri pentru aplicarea unor metode moderne de pregătire, care să stimuleze o participare activă a elevilor în procesul de învăţămint, să ducă la sporirea capacităţii lor de efort. In acest sens, desfăşurarea orelor de educaţie fizică este făcută in funcţie de condiţiile climaterice şi de relief, toamna si primăvara acordîndu-se prioritate atletismului, iar în trimestrul doi sporturilor de iarnă. In legătură cu asigurarea unui demarat bun al orelor de educaţie fizică d in general a activităţilor sportive cu elevii , am reţinut şi opiniile unor profesori de specialitate din Sibiu. Hortensia Stan, şefa catedrei de educaţie fizică de la liceul „Octavian Goga“ : „Pentru sporirea eficienţei orelor de sport, am luat hotărirea să folosim la maximum terenurile sportive din curte . in afară de gimnastica de dimineaţă, pe care o desfăşurăm din acest an cu toţi elevii, ne-am propus să organizăm în fiecare după-amiază campionatul pe clase la diferite jocuri sportive, în funcţie de timpul liber si preferinţele elevilor. Vom organiza si în acest an, in fiecare sîmbătă, excursii pe jos si cicloturistice in împrejurimile atît de frumoase ale Sibiului. Ziua de marti va fi ziua sportului preferat , terenurile din curtea scolii vor sta la dispoziţia elevilor“. Profesoara Lucia Lupea, de la liceul „Gheorghe Lazăr“, arăta că membrii colectivului din care face parte urmăresc transpunerea în fapt — inclusă, de altfel, şi in planificările Întocmite — a sarcinii prevăzute în hotărirea plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c„ ca activităţile de educaţie fizică să se desfăşoare în cea mai mare parte in aer liber. • MIERCUREA-CIUC Si in reţeaua şcolară din judeţul Harghita s-au luat o serie de măsuri care să contribuie la desfăşurarea, la un nivel ridicat, a orelor de educaţie fizică. Pregătiri intense au fost începute, de fapt, incă din primăvara trecută. A luat amploare amenajarea bazelor sportive. Pină la începutul actualului an şcolar s-au dat în folosinţă, cu sprijinul consiliilor populare, peste 60 de noi terenuri de volei, handbal şi baschet. Un exemplu pozitiv am întîlnit in comuna Sinmartin, unde, cu sprijinul larg al cetăţenilor, recent a fost terminată construcţia unei săli de sport. Bineînţeles, aceste acţiuni continuă sub deviza „Terenuri de sport, lingă fiecare scoală“. In acest sens, va fi o adevărată perlă microcomplexul atletic al liceului nr. 2 din Miercurea-Ciuc, a cărui amenajare începe in aceste zile. Din păcate, posibilităţile nu sunt, pretutindeni, pe deplin folosite. La şcoala generală nr. 1 din Miercurea-Ciuc, de pildă, amenajările au fost începute încă din primăvară, dar terenurile n-au fost terminate. Datorită condiţiilor meteorologice specifice, în judeţul Harghita sunt, pe prim plan, sporturile de iarnă. Iarna aceasta vor funcţiona circa 70 de patinoare naturale, amenajate in incinta sau in apropierea curţilor şcolare. Celor 14 terenuri şcolare de hochei pe gheaţă (dintre care 8 cu iluminat electric) li se va adăuga incă unul, în comuna Suseni. Astfel, este asigurată baza materială pentru o competiţie tradiţională judeţeană, cu un larg caracter de masă : campionatul de hochei pe gheaţă al şcolilor generale din mediul rural. Din discuţia avută pe această temă cu prof. Bara László, inspector de specialitate în cadrul inspectoratului şcolar judeţean, am reţinut că o noutate a anului şcolar '73—'74 este Înfiinţarea a 6 clase specializate de sport — schi, patinaj, atletism, gimnastică — pentru elevii claselor I ale şcolii generale din Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Gheorghieni şi Topliţa, precum şi reorganizarea şi întărirea secţiilor şcolilor sportive. înaintea deschiderii anului de invâţămint, inspectoratul şcolar a organizat o consfătuire a tuturor cadrelor didactice din judeţ, prilej folosit pe deplin pentru schimbul, atit de necesar, de experienţă şi opinii. Raid-anchetă realizat de : Ion DUMITRIU Nicolae BRUJAN şi Bartonek ISTVÁN A început anul şcolar. Au început şi activităţile sportive cu elevii ? RAID-ANCHETĂ IN BUCUREŞTI, SIBIU ŞI MIERCUREA-CIUC CLASAMENTUL Univ. Craiova * 6 2 0 13— 4 14 F.C. Constanţa 8 5 1 2 13— 7 11 Dinamo 8 5 12 15—11 11 C.S.M. Reşiţa 8 3 3 2 16—11 8 F.C. Arge» 8 3 2 3 11—12 8 Pol. Iaşi 8 4 0 4 8— 8 8 Steaua 7 3 1 3 13— 8 7 Sportul studenţesc 8 3 14 14—10 7 Univ. Cluj 8 3 1 4 7— 6 7 Steagul roşu 8 3 1 4 7— 8 7 F.C. Petrolul 7 3 13 10—11 7 Pol. Timişoara 8 3*1 4 6— 8 7 U.T.A. 8 3 1 4 6—11 7 C.F.R. Cluj 8 3 14 12—17 7 A.S.A. Tr. Mureș 8 3 14 12—18 7 Jiul 8 2 2 4 11—12 6 Rapid 8 2 2 4 9—13 7 S.C. Bacău 8 3 0 5 8-15 1 BALCANIADA DE LUPTE TIMIŞOARA (Corespondentul ..Scînteii". Cezar Ioana). Duminică au luat sfirsit, in sala „Olimpia“, întrecerile celei de-a 22-a ediţii a campionatelor balcanice de lupte libere si greco-romane (tineret). Au participat sportivi din Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, Turcia şi România. La capătul celor trei zile de pasionante dispute, sportivii noştri au ocupat locul secund in clasamentul pe echipe (40 de puncte la libere şi 35 puncte la greco-romane). Primul loc a revenit formaţiilor R.P. Bulgaria (42 puncte şi, respectiv, 39 puncte). Din cele 20 de titluri individuale puse în joc, luptătorii români au cucerit medalii de aur — la libere, prin Aurel Neagu (48 kg). Petroniu Androne (68 kg). Marin Pîrcălabu (74 kg). Vasile Ţigănaș (82 kg), iar la greco-romane, prin Constantin Alexandru (48 kg). Mihai Botilă (57 kg). Ion Păun (62 kg) şi Adrian Savlovski (100 kg). Dacă la grecoromane comportarea sportivilor noştri a fost în general cea aşteptată, deşi pretenţiile erau totuşi mai mari, ţinînd cont de tradiţia şi prestigiul de care se bucură acest sport în ţara noastră, evoluţia luptătorilor de la libere a marcat însă un salt calitativ, ceea ce dovedeşte realele posibilităţi existente şi la acest stil. La încheierea turneelor zonale de box CONSTRUCTORUL GALATI SI FARUL, IN RIND CU STEAUA SI DINAMO! — ............— ■ Odată cu inche-0 lerea turneelor zo-0 nale de la Iaşi. Constanţa, Arad si Drobeta Turnu-Severin cunoaştem numele celor 44 de • ^ pugilişti care se vor întrece pentru cucerirea titlurilor nationale cu ocazia finalelor programate la Cluj intre 17 şi 20 octombrie. Ce se desprinde încă de la citirea numelor boxerilor finalişti ? Mai întii, că ei reprezintă 14 grupări din ţară, adică un număr mai mare de secţii de lux decit la alte turnee finale. Citeva dintre cluburile bucurestene, altădată bine reprezentate, fie că lipsesc cu desăvîrşire de pe listă — Voinţa si Progresul, spre pildă — fie că vor avea o prezentă aproape de neluat in seamă, in această situaţie aflîndu-se în mod cu totul surprinzător atît Rapid (doi finalişti), cit mai ales Metalul (un singur finalist !). Aceste grupări bucureştene au cedat locurile unor pugilişti din judeţele ţării, dar faptul ca atare nu trebuie să ne îndemne să credem că am avea de-a face cu o dispersare a forţelor boxului in numeroase centre. Dimpotrivă, turneele zonale ne-au arătat o concentrare a puterilor la patru unităţi fruntaşe : Steaua, Dinamo Bucureşti, Farul şi Constructorul Galaţi. După cum se vede, dacă Steaua şi, in mai mică măsură, Dinamo şi-au menţinut poziţiile cunoscute, in schimb asaltul din alte centre decit cele bucureştene l-au condus puternic Farul Constanţa şi una dintre secţiile de pe malul Dunării, aceea condusă de antrenorul emerit Petre Mihail — Constructorul. Cele patru grupări pe care le-am numit mai înainte vor domina autoritar viitoarea finală nu numai cifrie (lor le aparţin 33 din totalul de 44 de finalişti !), ci, cu multă probabilitate, şi din punct de vedere calitativ. Steaua — cu zece pugilişti — va ataca titlurile la şapte dintre categorii. E o rază de acţiune mai restrinsă decit în trecut, totuşi pierderea de „viteză“, evidentă faţă de precedentele ediţii, o Înregistrează Dinamo : opt concurenţi — asalt la numai şase titluri. In schimb, Farul si Constructorul s-au urcat pînă la nivelul lui Dinamo ! (Opt boxeri la şapte categorii şi, respectiv, şapte la şase !) Dintre campionii de anul trecut vor putea să-şi apere titlurile St. Băiatu (semimuşcă), Traian Cerchia (muscă), Mircea Tone (cocoş) , Simion Cutov (semiuşoară), Paul Dobrescu (uşoară), Victor Silberman (semimijlocie), Al. Năstac (mijlocie) şi Anghel Iancu (grea) — în vreme ce deţinătorul centurii la mijlociemică, Ion Györffi, va ataca titlul de la... semigrea ! Lipsesc dintre candidaţi Petre Cîmpeanu (care a abandonat boxul) şi, din păcate, apreciatul boxer Gabriel Pometcu, nerefăcut după un recent accident. Dintre finalele categoriilor, cele mai echilibrate şi mai valoroase mi se par extremele — semimuscă (St. Băiatu, R. Cozma, P. Ganea şi, din nou, Mihai Aurel !) şi grea (A. Iancu, I. Alexe, V. Lehăduş şi I. Dascălu). Probabil, insă, meciul cel mare 11 vom vedea tot la categoria uşoară : Paul Dobrescu — Calistrat Cuţov 1 Valeria MIRONESCU V PAGINA 3 A 24-a aniversare a proclamării R. P. Chineze La 1 octombrie se împlinesc 24 de ani de etnoi. In imensa piaţă Thien An Min din inima Pekinului, a fost proclamată instaurarea guvernului central popular al Republicii Populare Chineze, eveniment care a marcat victoria luptei revoluţionare a poporului chinez sub conducerea încercatului său partid comunist. Incununînd cu succes lupta revoluţionară, plină de eroism şi sacrificii, dusă timp Îndelungat de masele populare din China împotriva imperialismului şi reacţiunii interne, pentru eliberare naţională şi socială, proclamarea Republicii Populare Chineze a marcat un moment de răscruce in destinele poporului chinez, a deschis o eră nouă în multimilenara istorie a Chinei. Victoria revoluţiei populare şi făurirea primului stat socialist chinez, cuprinzind o pătrime din populaţia globului pămîntesc, se înscriu, pe drumul deschis de Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, ca un eveniment care a zdruncinat din temelii poziţiile imperialismului in Întreaga lume şi a adus o contribuţie de seamă la schimbarea radicală a raportului de forţe in favoarea socialismului şi comunismului. Întărirea întregului front antiimperialist. Angajat plenar pe calea unor profunde transformări revoluţionare, harnicul şi talentatul popor chinez, devenit liber şi stăpîn pe soarta sa, a obţinut, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, în frunte cu preşedintele Mao Tzedun, înfăptuiri remarcabile în toate domeniile construcţiei socialiste. Intr-o perioadă de timp scurtă, poporul chinez a realizat o vastă operă constructivă, concretizată în sporirea continuă a potenţialului economic, tehnic şi ştiinţific, în ridicarea nivelului de trai, in dezvoltarea celorlalte sectoare ale vieţii sociale. Ridicarea continuă a marilor centre economice, miile de fabrici şi uzine, hidrocentrale şi şantiere care implnzesc teritoriul ţării, crearea unui şir de ramuri industriale noi, creşterea necontenită a forţelor de producţie constituie expresii grăitoare ale avîntului industrializării socialiste. Deosebit de elocvente sint realizările R. P. Chineze in domenii de însemnătate esenţială ale ştiinţei şi tehnicii moderne, cum sint folosirea energiei nucleare, aplicarea in producţie a electronicii şi automatizării, utilizarea unor tehnologii dintre cele mai avansate, lansarea in Cosmos a unor sateliţi artificiali ai Pămîntului. Grandioasele lucrări hidrotehnice, acţiunile vaste de ameliorare şi fertilizare a solului, mecanizarea tot mai largă a muncilor agricole au asigurat dezvoltarea continuă a agriculturii socialiste a Chinei populare, aflată în plină înflorire. Succese deosebite au fost înregistrate in dezvoltarea învăţămîntului şi culturii, in extinderea reţelei sanitare, în ridicarea continuă a bunăstării poporului chinez. Datorită marilor transformări înfăptuite în viaţa politică, economică şi socială a ţării, muncii cine de abnegaţie a poporului, Republica Populară Chineză a devenit un puternic stat socialist, care exercită o mare influentă in viata internatională, sporind prestigiul şi influenţa socialismului în lume. In prezent, oamenii muncii din R. P. Chineză desfăşoară o intensă activitate creatoare pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor şi măsurilor stabilite recent de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Chinez — eveniment de mare însemnătate în viata partidului si poporului, in vederea dezvoltării construcţiei socialiste în tară. Oamenii muncii din România socialistă urmăresc, în mod statornic, cu sentimente de solidaritate internaţionalistă, eforturile creatoare ale poporului chinez şi dau o înaltă preţuire succeselor obţinute de acesta pe toate fronturile construcţiei socialismului, în înflorirea R. P. Chineze, contribuţiei de seamă pe care o aduce la lupta împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru triumful cauzei păcii, libertăţii şi socialismului în întreaga lume. Siluind neabătut în centrul întregii sale politici externe preocuparea consecventă pentru dezvoltarea continuă a prieteniei şi colaborării cu toate ţările socialiste, România dă o înaltă apreciere legăturilor tovărăşeşti de colaborare multilaterală şi întrajutorare reciprocă dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, dintre tarile şi popoarele noastre, legături care se dezvoltă pe baza trainică, principială a respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului in treburile interne, avantajului reciproc şi întrajutorării tovărăşeşti, în concordanţă cu principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist. Vizita Întreprinsă in vara anului 1971 in R. P. Chineză de către delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, întrevederea avută cu tovarăşul Mao Tzedun, convorbirile purtate cu tovarăşul Ciu En-lai şi cu alţi membri ai conducerii de partid şi de stat a R. P. Chineze au marcat o manifestare de largă amploare a prieteniei româno-chineze, un aport de cea mai mare însemnătate la extinderea şi intensificarea relaţiilor de prietenie, solidaritate şi conlucrare între popoarele, partidele şi ţările noastre, o contribuţie de seamă la cauza Întăririi forţelor socialismului, a coeziunii tuturor forţelor antiimperialiste. Raporturile multilaterale româno-chineze au cunoscut şi cunosc o evoluţie continuu ascendentă. Se extind schimburile comerciale, se intensifică colaborarea in domeniile politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural, se amplifică schimburile de vizite şi de experienţă in cele mai diverse domenii ale construcţiei socialiste. Pornind de la interesele majore ale însănătoşirii raporturilor internaţionale, ale destinderii şi securităţii in întreaga lume, România socialistă a salutat restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze la O.N.U. şi în alte organisme internaţionale, şi-a manifestat şi îşi manifestă satisfacţia faţă de normalizarea relaţiilor cu Republica Populară Chineză de către un număr tot mai mare de ţări, văzînd în acestea acte în conformitate cu cerinţele dezvoltării colaborării internaţionale şi consolidării păcii. In acelaşi timp, ţara noastră a militat şi militează cu toată fermitatea pentru restabilirea drepturilor suverane ale guvernului R. P. Chineze, ca singur guvern al Chinei, asupra Taiwanului — teritoriu inalienabil al Republicii Populare Chineze — şi retragerea bazelor militare ale S.U.A. din această insulă. Cu convingerea fermă că relaţiile frăţeşti românochineze se vor dezvolta tot mai mult în continuare, in interesul celor două popoare, al cauzei păcii şi socialismului, Poporul român adresează poporului chinez, de ziua marii sale sărbători, calde felicitări şi îi urează noi şi noi victorii în măreaţa operă de construcţie a socialismului, în lupta pentru o lume a păcii, înţelegerii şi cooperării intre popoare. TELEGRAME Cu prilejul celei de-a 24-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, George Mscovescu, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, • trim;« o telegramă de felicitare ministrului afacerilor externe al Republicii Populare Chineze. Ci Pîn-fei. ★ Cu prilejul celei de-a 24-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea şi Asociaţia de prietenie românochineză, precum şi alte instituţii şi orgafiizaţii jObşteşti art, trimisealagrame de felicitare instituţiilor şi organizaţiilor similare din Republica Populară Chineză. (Agerpres) In districtul Lin, provincia Hănan, ca şi în alte locuri ale Chinei, apa era odinioară o raritate, fiind de două ori mai scumpă decit uleiul. La setea cronică se adăuga foamea cronică, pentru că, fireşte, fără apă nu se puteau obţine recolte îndestulătoare. Acesta era însă un aspect al tristei moşteniri lăsate de dominaţia străină şi de feudalismul autohton, care au trebuit să fie lichidate de masele populare conduse de Partidul Comunist Chinez. Canalul „Drapelul roşu" in districtul Lin, este una din arterele vastei reţele de irigaţii. Efectiv, se poate aprecia că apariţia lui a constituit un izvor al speranţelor intr-o viaţă nouă. Prin dîrzenia localnicilor, la care s-a adăugat substanţialul ajutor al statului, speranţele au devenit certitudini, realităţi. Dacă mulţi ani după eliberarea ţării statul a fost nevoit să aprovizioneze cu cereale populaţia din acest judeţ, (anual se trimiteau aici peste 15 009 tone de cereale), astăzi, după ce-şi asigură hrana necesară pentru trei mese pe zi, după ce fac rezerve (pentru cazuri de calamitate) la nivel de judeţ, de comună populară, de brigadă, de echină şi familie, locuitorii judeţului Lin pot vinde Statului în fiecare an. In medie, 22 000 tone de cereale. Saltul este, evident, impresionant şi la realizarea lui un rol deosebit l-a avut şi îl are magistrala albastră a marelui canal „Drapelul roşu“ cu numeroasele sale ramificaţii. Construcţia a început în 1930 şi a durat 10 ani : a fost o epopee cu nureprinse momente de adevărat eroism. De la 20 000, numărul celor ce lucrau nn şantier creştea la 40 000 pe zi în perioade’» dintre lucrările agricole. Fiorturile erau deosebite, dar şi voința oamenilor era deosebită. Pătrunderea în stînca tare a muntelui se făcea încet, dar sigur, fără ornire/La nelul tineretului“, de pildă, lung de 616 m, înalt de 5 m şi lat de 6,2 m, se înainta la început numai cu 30 de centimetri pe zi, dar pe măsură ce tinerii au căpătat experienţă s-a ajuns la o viteză de 2 m pe zi. S-au născut, in aceşti ani, numeroase legende despre „fetele de fier“ care reuşiseră să reziste mai mult chiar decit bărbaţii in condiţii extrem de grele de muncă, despre „zburătorii“ care, agăţaţi de fringhii, cizelau pereţii verticali ai stincilor, despre cioplitorii care îşi începuseră lucrul cu răngi din fier lungi de peste un metru şi ajunseseră să le predea, tocite, ca obiecte de muzeu, la dimensiunea de 8—10 cm. Şi astfel, treptat, în coasta muntelui, la o înălţime de 100 de metri de firul văii s-a conturat canalul magistral lung de 70 de kilometri — o adevărată operă arhitecturală. Prin albia lui şi a numeroaselor sale ramificaţii în lungime totală de 1 500 de km curge apa dătătoare de viaţă, care irigă o suprafaţă de peste 580 000 de mii (15 mii - 1 hectar). Am văzut in vale, la poala munţilor golaşi, păienjenişul rigolelor care ieşeau cu firele lor curgătoare parcelele lucrate cu migală de grădinar, i-am văzut pe oamenii de aici impinzind cîmpul in plin sezon al muncilor agricole şi am avut impresia, certitudinea că zimbetul pe care l-am citit atunci pe chinul lor era acelaşi care le-a luminat feţele în momentul cind primul şuvoi de apă a pornit pe albia canalului săpat de ei cu atita trudă şi cu atîta încredere. Atotbiruitoare este această încredere sădită de Partidul Comunist Chinez în conştiinţa marelui popor prieten. Roadele ei le-am intîlnit in forme deosebit de plastice şi la Saosan — localitate al cărui nume are profunde rezonanţe in China populară, pentru că aici s-a născut şi a copilărit preşedintele Mao Tzedun. Mai aveam de străbătut cîţiva kilometri, cind amabilii noştri Însoţitori ne-au propus să facem un scurt popas în apropierea unei clădiri amplasate pe panta unui deal, în mijlocul unor ronduri de flori şi arbuşti ornamentali. Am urcat treptele şi am pătruns intr-o sală mare pe ai cărei pereţi se aflau numeroase grafice şi hărţi. Cu ajutorul lor şi al amplelor explicaţii pe care le-am primit, ni s-a conturat, limpede, o altă imagine a vastei acţiuni de extindere a irigaţiilor. Totul s-a încadrat însă, aici, in alţi parametri, in alte ritmuri. Explicabil, pentru că trecuseră cîţiva ani de la începerea lucrărilor canalului „Drapelul roşu", se acumulase multă experienţă, se foloseau mijloace tehnice moderne de lucru. Aşa a fost posibil ca întreaga lucrare să fie proiectată, construită şi dată în exploatare in cursul unui singur an, mai precis in 10 luni. Termenul scurt nu reflectă însă amploarea amenajărilor, de aceea sunt necesare cîteva precizări. Suprafaţa irigată cuprinde 810 000 mii din cinci judeţe ; canalele au străpuns 150 de dealuri ; apa trece, în drumul ei spre cîmpuri, prin 9 mari tunele şi prin 26 de apeducte — lucrări de artă arhitecturală ale căror dimensiuni pot fi imaginate chiar şi pe baza simplei precizări că pe aceste canale pot navisoase cu un deplasament de 10 tone. Căi de navigaţie, hidrocentrale, mari crescătorii de păsări de apă, piscicultură — iată ce s-a realizat intr-un singur an prin forţele şi voinţa oamenilor. Dar tot atît de importantă, sau poate mai importantă decit toate acestea la un loc, este cealaltă realizare — creşterea masivă a producţiilor agricole pe terenurile irigate. ...Cind coboram treptele spre poalele dealului, pe areductul din apropiere trecea o imensă barcă cu prize încărcată cu fructe şi legume. Am multiplicat, în gind, această imagine, încercând s-o aducem la proporţiile întregii Chine populare şi ne-am conturat un tablou edificator al roadelor permanentului efort pe care marele popor prieten le depun», sub conducerea Partidului Comunist Chinez, pentru dezvoltarea continuă a ţării şi creşterea bunăstării sale pe calea socialismului. Nicolae SIMIONESCU MAGISTRALELE ALBASTRE ÎNSEMNĂRI DE CĂLĂTORIE DIN R. P. CHINEZĂ Imagine a noului cartier industrial din oraşul Canton