Scînteia, octombrie 1973 (Anul 42, nr. 9647-9677)

1973-10-01 / nr. 9647

SCINTEIA — luni 1 octombrie 1973 • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT FOTBAL: Divizia A DERBIUL A REVENIT ECHIPEI CRAIOVENE • Scorurile etapei — la Petroşani şi Iaşi • Cinci victorii la limită transformate şi unul ratat Rezultate tehnice • UNIVERSITATEA CRAIOVA — F.C. CONSTANTA 2—1 (1-0). Au marcat : Oblemenco — (min. 23 — din 11 m si 85) , respectiv — Caraman (min. 51). • DINAMO — POLITEHNICA TIMISOARA 2—1 (1—0). Au mar­cat : R. Nunweiller (min. 38) si Moldovan — din 11 m (min. 87) , res­pectiv Bungău (min. 53). • C.S.M. REȘITA — UNIVERSITATEA CLUJ 1—0 (0—0). A mar­cat : D. Popescu (min. 63). • JIUL — RAPID 3—0 (0—0). Au marcat : Libardi (min. 65), Stoi­­chită (min. 67). Multescu (min. 75). • POLITEHNICA IASI — S.C. BACAU 3—0 (3—0). Au marcat : Lupulescu (min. 4 si 30). Dănilă (min. 15). • F.C. ARGEŞ — SPORTUL STUDENŢESC 2-1 (1-1). Au mar­cat : Olteanu (min. 33) si Vlad (min. 52) , respectiv — Ion Constantin (min. 43). In min. 60, Tănăsescu (Sportul studențesc) a ratat un pe­nal­ti. • C.F.R. CLUJ — STEAGUL ROȘU 1—0 (0—0). A marcat : Adam (min. 50) — din tlm — meci jucat sîmbătă. • A.S.A. TG. MUREȘ — U.T.A. 0—0 — meci jucat sîmbătă. • STEAUA — F.C. PETROLUL. La ora închiderii primei ediţii, meciul d­in nocturnă, pe stadionul „23 August“ — este un curs de des­făşurare. Trei penaltiuri ETAPA VIITOARE (1 octombrie) Steagul roşu — A.S.A.. Poli- ţese — Steaua. S.C. Bacău — tehnica Timişoara — Jiul. Uni­­c.S.M. Reşiţa. U.T.A. — Uni-P e t­r o 1­u*P — *Po­l­i t­eh nic a' ta's I, Ra- '«raitatea F- C- C«»­pid — Dinamo. Sportul studen- stanţa — F. C. Argeş. REZULTATE DIN DIVIZIA B Seria I : Viitorul Vaslui — C.S.M. Suceava 0—2, Progresul Brăila — Delta Tulcea 1—1, Gloria Buzău — Metalul Plopeni 3—0, Caraimanul Buşteni — Celuloza Călăraşi 2—0, C.F.R. Paşcani— Oţelul Galaţi 3—1, Constructorul Galaţi — Ceahlăul Pia­tra Neamţ 3—0, Petrolul Moineşti — F. C. Galaţi 3—2, C.S.U. Galaţi — Ştiinţa Bacău 0—0, Metalul Mija — Victoria Roman 2—0. După 7 etape, în clasament con­duce (neînvinsă) C.S.M. Suceava 13 p.). Pe locul doi — Gloria Buzău 0 p­­­eria a H-a : Gaz metan Mediaş — M. Sibiu 1—1. Nitramonia Făgă­­— Tractorul Braşov 2—2. Chimia Vîlcea — Dunărea Giurgiu 4—0, La Moreni — Autobuzul Bucur­­ 3—0, Metalul Bucureşti — Di-Vamo Slatina 3—1, Electroputere Craiova — C. S. Tirgovişte 1—1, Pro­gresul Bucureşti — Carpaţi Braşov 0— 1, Metrom Braşov — Metalul Dro­­beta Turnu Severin 1—0, Minerul Motru — Şantierele navale Olteniţa 1— 2. In clasament, după 7 etape, con­duce Chimia Rm. Vilcea (12 puncte). Pe locul doi — Tractorul Braşov (10 p). Seria a IlI-a : C.F.R. Arad — Glo­ria Bistriţa 2—0, Minerul Anina — C.F.R. Timişoara 2—0, Olimpia Satu- Mare — Minerul Baia Mare 1—0, A­­rieşul Turda — Olimpia Oradea 4—1, Victoria Cărei — Mureșul Deva 0—0, U. M. Timișoara — Textila Odorhei 2—1,­ Industria Sîrmei Cîmpia Tur­­zii — Metalurgistul Cugir 3—1, F. C. Bihor — Vulturii Textila Lugoj 2—0, Corvinul Hunedoara — Minerul Cav­' nie 1—0. După 7 etape, pe primul loc in clasament se află Victoria Cărei, urmată de Olimpia Satu-Mare (am­bele cu cite 10 puncte). În cîteva rînduri A T U-M ARE (Corespondentul nteu­". Octav Grumeza). — In iul Satu-Mare s-au desfăşurat în­­tri amicale de baschet şi gim­­tică între echipe din localitate şi oraşul Mukacevo (Uniunea So­­tică). La baschet băieţi, echipa­­Iii sportive Satu-Mare a între­­­ cu 93—87 echipa şcolii sportive îkacevo, iar la fete, cele două în­­niri susţinute de echipele Spartak ukacevo şi Sănătatea — Satu-Mare a fost cîştigate de jucătoarele so­­ietice, la scorul de 58—39 si respec­­t 75—37. La gimnastică fete, echi­­a şcolii sportive Satu-Mare a cîşti­­gat in fata echipei şcolii sportive din Mukacevo. TENIS. — Finala probei de sim­plu din cadrul turneului internatio­nal de tenis de la Barcelona se va disputa intre Ion Tiriac si italianul Adriano Panatta. In semifinale, Ti­riac l-a învins cu 6—2. 6—3 pe spa­niolul Bruguera, iar Panatta a dis­pus cu 7—5. 7—5 de Juan Gisbert (Spania). In semifinalele probei de dublu : Gisbert (Spania), Rodes (Cehoslovacia) — Alvarez (Colum­bia), Muntanella (Spania) 8—6. 9—7 ; Ion Tiriac (România), Panatta (Ita­lia) — Seegers, Keldie (Australia) 6—1, 3—6. 16—16 (întrerupt din cau­za întunericului). MOTOCICLISM. — La Madrid s-a desfășurat „Marele Premiu al Spa­niei“ la motociclism, ultima probă din cadrul campionatului mondial. In cea mai disputată cursă a zilei, cea rezervată motocicletelor de la clasa 500 cmc, victoria a revenit en­glezului Phil Read („M.V. Agusta"). ATLETISM.­­ Cu prilejul unui concurs atletic care a avut loc la Budapesta, sportivul maghiar István Major a stabilit un nou record na­ţional în proba de săritură în înăl­ţime : 2,24 m (vechiul record ii a­­parţinea cu 2,23 m). Rezultatul lui Maior reprezintă cea mai bună per­formanţă obţinută în acest an în Eu­ropa. BASCHET. — In cea de-a treia Zi a campionatelor europene masculine de baschet s-au înregistrat urmă­toarele rezultate : Grecia—Franţa 67—62 (41—38), Spania—Italia 77—65 (41—31), Iugoslavia—Bulgaria 76—65 (36—33), U.R.S.S.—Turcia 79—53 (36— 24), Cehoslovacia—România 70—61 (49—27), Israel—Polonia 98—84 (43—43). In noul an de Invăţămint, şcoala te afli In faţa unor îndatoriri noi, de mare răspundere, şi in ceea ce priveşte îmbunătăţirea substan­ţială a activităţilor de educaţie fizică şi sportive. Unităţilor şcolare, cadrelor didactice Ie revin sarcini precise, pe mai multe planuri, de­curgând din Hotărirea plenarei C.C. al P.C.R. referitoare la dezvolta­rea continuă a educaţiei fizice şi sportului. Am întreprins zilele trecute un prim raid-ancheti — la Capitală, la Sibiu şi la Miercurea-Ciuc — pentru a afla în ce constau măsurile adoptate pe această linie, acum, după începutul de an şcolar, de forurile locale, de conducerile de şcoli, de profesorii de specialitate. • BUCUREŞTI Şcolile Capitalei, in marea lor ma­joritate, s-au preocupat din vreme de amenajarea bazelor sportive pro­prii, cu predilecţie a terenurilor şi spaţiilor în aer liber. La şcoala ge­nerală nr. 15, curtea spaţioasă — un adevărat complex sportiv — oferă condiţii dintre cele mai bune pen­tru desfăşurarea orelor de educaţie fizică, în general pentru practicarea sporturilor. Profesoara Doina Bălan ne spune că, nu numai cîteva zile,­­ trenurilor de handbal si volei li se va mai adăuga un teren de baschet , sport pentru care elevii si elevele din clasele mari manifestă un inte­res deosebit. Cei mici, din clasele I, II, sunt cuprinşi într-o largă ac­ţiune de iniţiere la înot. Orele se vor desfăşura la bazinul Floreasca, aflat in imediata apropiere. Din păcate, cursurile de înot încă n-au început... La liceul „C. A. Rosetti“, gospo­darii — elevi şi profesori — sunt preocupaţi, in aceeaşi măsură, de amenajarea terenurilor de sport. In curtea imensă, spaţiile pen­tru educaţie fizică, pentru prac­ticarea sporturilor preferate sunt numeroase şi îmbietoare. Atle­tismul, fotbalul, baschetul, voleiul, handbalul, ca să nu mai vorbim de tenis — pentru care, din acest an, va funcţiona o clasă specială (a V-a) — sunt sporturi cu veche şi stator­nică tradiţie la acest liceu. Un mini­­complex sportiv, gata să-şi pri­mească oaspeţii, am intîlnit si la li­ceul nr. 25. Revizuirea şi reîm­prospătarea materialelor sportive preocupă, deopotrivă, conducerea li­ceului, profesorii de specialitate, pre­cum si elevii. Este de retinut, in a­­cest sens, că repararea panourilor si confecţionarea plaselor pentru bas­chet se vor face de către elevi, in cadrul orelor de activităţi practice. Profesoara Eugenia Ţicaliuc, in­spectoare de specialitate la Inspecto­ratul şcolar municipal, ne relata că, in controalele efectuate, a constatat preocupări deosebite pe această linie şi la numeroase alte şcoli şi licee. Aflăm că, de fapt, unităţile şco­lare din Capitală au în vedere rea­lizarea integrală a sarcinilor trasate pentru dezvoltarea sportului de masă şi de performanţă în rîndul elevilor. Gimnastica zilnică, iniţie­rea la înot, testarea capacită­ţilor fizice şi aptitudinilor spor­tive ale tuturor elevilor, introduce­rea complexului polisportiv „Sport şi sănătate“, instituirea şi desfăşura­rea permanentă (o dată pe săptă­­mină) a „Zilei sporturilor" — iată doar cîteva din preocupările cen­trale, obligatorii pentru toţi profe­sorii de educaţie fizică, pentru toate conducerile şcolilor bucureştene. • SIBIU „Orele de sport pentru cei 80 000 de elevi din judeţul Sibiu se des­făşoară, în acest an şcolar, sub auspicii bune , ne-a spus prof. Va­sile Răileanu, inspector de speciali­tate la Inspectoratul şcolar judeţean Sibiu. Şi, pentru a-şi susţine afir­maţia, sublinia, mai întii, că foarte multe şcoli din judeţ s-au preocupat de punerea la punct a bazelor lor sportive. Din noua „zestre“ acumu­lată incă din vacanţă de şcolile din judeţ menţionăm numai o parte : trei noi săli mari si moderne de gimnastică (la Sibiu, Mediaş si Cis­­nădie), 69 săli de sport de dimen­siuni mai mici, 128 terenuri simple, 14 terenuri bituminate (pentru tenis, volei şi baschet), materiale spor­tive în valoare de 220 000 lei. In vederea creşterii eficientei sportului de masă şi de performan­ţă au fost luate măsuri pentru apli­carea unor metode moderne de pre­gătire, care să stimuleze o partici­pare activă a elevilor în procesul de învăţămint, să ducă la sporirea ca­pacităţii lor de efort. In acest sens, desfăşurarea orelor de educaţie fi­zică este făcută in funcţie de con­diţiile climaterice şi de relief, toam­na si primăvara acordîndu-se prio­ritate atletismului, iar în trimestrul doi sporturilor de iarnă. In legătură cu asigurarea unui de­marat bun al orelor de educaţie fi­zică d in general a activităţilor sportive cu elevii , am reţinut şi opiniile unor profesori de speciali­tate din Sibiu. Hortensia Stan, şefa catedrei de educaţie fizică de la li­ceul „Octavian Goga“ : „Pentru sporirea eficienţei orelor de sport, am luat hotărirea să folosim la ma­ximum terenurile sportive din curte . in afară de gimnastica de dimineaţă, pe care o desfăşurăm din acest an cu toţi elevii, ne-am propus să organizăm în fiecare după-amiază campionatul pe clase la diferite jocuri sportive, în funcţie de timpul liber si preferinţele elevilor. Vom organiza si în acest an, in fiecare sîmbătă, excursii pe jos si ciclotu­ristice in împrejurimile atît de fru­moase ale Sibiului. Ziua de marti va fi ziua sportului preferat , tere­nurile din curtea scolii vor sta la dispoziţia elevilor“. Profesoara Lucia Lupea, de la li­ceul „Gheorghe Lazăr“, arăta că membrii colectivului din care face parte urmăresc transpunerea în fapt — inclusă, de altfel, şi in planificările Întocmite — a sarcinii prevăzute în hotărirea plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 mar­tie a.c„ ca activităţile de educaţie fizică să se desfăşoare în cea mai mare parte in aer liber. • MIERCUREA-CIUC Si in reţeaua şcolară din judeţul Harghita s-au luat o serie de mă­­suri care să contribuie la desfăşu­rarea, la un nivel ridicat, a orelor de educaţie fizică. Pregătiri intense au fost începute, de fapt, incă din primăvara trecută. A luat amploare amenajarea bazelor sportive. Pină la începutul actualului an şcolar s-au dat în folosinţă, cu sprijinul consiliilor populare, peste 60 de noi terenuri de volei, handbal şi bas­chet. Un exemplu pozitiv am întîl­­nit in comuna Sinmartin, unde, cu sprijinul larg al cetăţenilor, recent a fost terminată construcţia unei săli de sport. Bineînţeles, aceste ac­ţiuni continuă sub deviza „Terenuri de sport, lingă fiecare scoală“. In a­­cest sens, va fi o adevărată perlă microcomplexul atletic al liceului nr. 2 din Miercurea-Ciuc, a cărui a­­menajare începe in aceste zile. Din păcate, posibilităţile nu sunt, pretu­tindeni, pe deplin folosite. La şcoala generală nr. 1 din Miercurea-Ciuc, de pildă, amenajările au fost în­cepute încă din primăvară, dar te­renurile n-au fost terminate. Datorită condiţiilor meteorologice specifice, în judeţul Harghita sunt, pe prim plan, sporturile de iarnă. Iarna aceasta vor funcţiona circa 70 de patinoare naturale, amenajate in incinta sau in apropierea curţilor şcolare. Celor 14 terenuri şcolare de hochei pe gheaţă (dintre care 8 cu iluminat electric) li se va adăuga incă unul, în comuna Suseni. Astfel, este asigurată baza materială pen­tru o competiţie tradiţională jude­­ţeană, cu un larg caracter de masă : campionatul de hochei pe gheaţă al şcolilor generale din mediul rural. Din discuţia avută pe această temă cu prof. Bara László, inspector de specialitate în cadrul inspectora­tului şcolar judeţean, am reţinut că o noutate a anului şcolar '73—'74 este Înfiinţarea a 6 clase specializate de sport — schi, patinaj, atletism, gimnastică — pentru elevii clase­lor I ale şcolii generale din Mier­curea Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Gheorghieni şi Topliţa, precum şi reorganizarea şi întărirea secţiilor şcolilor sportive. înaintea deschiderii anului de invâţămint, inspectoratul şcolar a organizat o consfătuire a tuturor cadrelor didactice din judeţ, prilej folosit pe deplin pentru schimbul, atit de necesar, de experienţă şi opinii. Raid-anchetă realizat de : Ion DUMITRIU Nicolae BRUJAN şi Bartonek ISTVÁN A început anul şcolar. Au început şi activităţile sportive cu elevii ? RAID-ANCHETĂ IN BUCUREŞTI, SIBIU ŞI MIERCUREA-CIUC CLASAMENTUL Univ. Craiova * 6 2 0 13— 4 14 F.C. Constanţa 8 5 1 2 13— 7 11 Dinamo 8 5 12 15—11 11 C.S.M. Reşiţa 8 3 3 2 16—11 8 F.C. Arge» 8 3 2 3 11—12 8 Pol. Iaşi 8 4 0 4 8— 8 8 Steaua 7 3 1 3 13— 8 7 Sportul studenţesc 8 3 14 14—10 7 Univ. Cluj 8 3 1 4 7— 6 7 Steagul roşu 8 3 1 4 7— 8 7 F.C. Petrolul 7 3 13 10—11 7 Pol. Timişoara 8 3*1 4 6— 8 7 U.T.A. 8 3 1 4 6—11 7 C.F.R. Cluj 8 3 14 12—17 7 A.S.A. Tr. Mureș 8 3 14 12—18 7 Jiul 8 2 2 4 11—12 6 Rapid 8 2 2 4 9—13 7 S.C. Bacău 8 3 0 5 8-15 1 BALCANIADA DE LUPTE TIMIŞOARA (Corespondentul ..Scînteii". Cezar Ioana).­­ Duminică au luat sfirsit, in sala „Olimpia“, întrecerile celei de-a 22-a ediţii a campionatelor balcanice de lupte li­bere si greco-romane (tineret). Au participat sportivi din Bulgaria, Gre­cia, Iugoslavia, Turcia şi România. La capătul celor trei zile de pasio­nante dispute, sportivii noştri au o­­cupat locul secund in clasamentul pe echipe (40 de puncte la libere şi 35 puncte la greco-romane). Pri­mul loc a revenit formaţiilor R.P. Bulgaria (42 puncte şi, respectiv, 39 puncte). Din cele 20 de titluri indivi­duale puse în joc, luptătorii români au cucerit medalii de aur — la li­bere, prin Aurel Neagu (48 kg). Pe­­troniu Androne (68 kg). Marin Pîrcă­­labu (74 kg). Vasile Ţigănaș (82 kg), iar la greco-romane, prin Constan­tin Alexandru (48 kg). Mihai Botilă (57 kg). Ion Păun (62 kg) şi Adrian Savlovski (100 kg). Dacă la greco­­romane comportarea sportivilor noş­tri a fost în general cea aşteptată, deşi pretenţiile erau totuşi mai mari, ţinînd cont de tradiţia şi prestigiul de care se bucură acest sport în ţara noastră, evoluţia luptătorilor de la libere a marcat însă un salt calita­tiv, ceea ce dovedeşte realele posi­bilităţi existente şi la acest stil. La încheierea turneelor zonale de box CONSTRUCTORUL GALATI SI FARUL, IN RIND CU STEAUA SI DINAMO!­ ­ — ............— ■ Odată cu inche-0 lerea turneelor zo-0 nale de la Iaşi. Constanţa, Arad si Drobeta Turnu-Se­­verin cunoaştem­­ numele celor 44 de • ^ pugilişti care se vor întrece pentru cucerirea titlurilor nationale cu ocazia finalelor progra­mate la Cluj intre 17 şi 20 octom­brie. Ce se desprinde încă de la citirea numelor boxerilor finalişti ? Mai în­­tii, că ei reprezintă 14 grupări din ţară, adică un număr mai mare de secţii de lux decit la alte turnee finale. Citeva dintre cluburile bucu­­restene, altădată bine reprezentate, fie că lipsesc cu desăvîrşire de pe listă — Voinţa si Progresul, spre pildă — fie că vor avea o prezentă aproape de neluat in seamă, in a­­ceastă situaţie aflîndu-se în mod cu totul surprinzător atît Rapid (doi finalişti), cit mai ales Metalul (un singur finalist !). Aceste grupări bucureştene au cedat locurile unor pugilişti din judeţele ţării, dar fap­tul ca atare nu trebuie să ne în­demne să credem că am avea de-a face cu o dispersare a forţelor boxu­lui in numeroase centre. Dimpotri­vă, turneele zonale ne-au arătat o concentrare a puterilor la patru uni­tăţi fruntaşe : Steaua, Dinamo Bucu­reşti, Farul şi Constructorul Galaţi. După cum se vede, dacă Steaua şi, in mai mică măsură, Dinamo şi-au menţinut poziţiile cunoscute, in schimb asaltul din alte centre decit cele bucureştene l-au condus puter­nic Farul Constanţa şi una dintre secţiile de pe malul Dunării, aceea condusă de antrenorul emerit Petre Mihail — Constructorul. Cele patru grupări pe care le-am numit mai înainte vor domina autoritar viitoa­rea finală nu numai cifrie (lor le aparţin 33 din totalul de 44 de fina­lişti !), ci, cu multă probabilitate, şi din punct de vedere calitativ. Steaua — cu zece pugilişti — va ataca titlu­rile la şapte dintre categorii. E o rază de acţiune mai restrinsă decit în trecut, totuşi pierderea de „vi­teză“, evidentă faţă de precedentele ediţii, o Înregistrează Dinamo : opt concurenţi — asalt la numai şase titluri. In schimb, Farul si Construc­torul s-au urcat pînă la nivelul lui Dinamo ! (Opt boxeri la şapte ca­tegorii şi, respectiv, şapte la şase !) Dintre campionii de anul trecut vor putea să-şi apere titlurile St. Băiatu (semimuşcă), Traian Cerchia (muscă), Mircea Tone (cocoş)­ , Si­­mion Cutov­ (semiuşoară), Paul Do­­brescu (uşoară), Victor Silberman (semimijlocie), Al. Năstac (mijlocie) şi Anghel Iancu (grea) — în vreme ce deţinătorul centurii la mijlocie­­mică, Ion Györffi, va ataca titlul de la... semigrea ! Lipsesc dintre can­didaţi Petre Cîmpeanu (care a aban­donat boxul) şi, din păcate, aprecia­tul boxer Gabriel Pometcu, nerefăcut după un recent accident. Dintre finalele categoriilor, cele mai echilibrate şi mai valoroase mi se par extremele — semimuscă (St. Băiatu, R. Cozma, P. Ganea şi, din nou, Mihai Aurel !) şi grea (A. Iancu, I. Alexe, V. Lehăduş şi I. Dascălu). Probabil, insă, meciul cel mare 11 vom vedea tot la categoria uşoară : Paul Dobrescu — Calistrat Cuţov 1 Valeria MIRONESCU V PAGINA 3 A 24-a aniversare a proclamării R. P. Chineze La 1 octombrie se împlinesc 24 de ani de etnoi. In imensa piaţă Thien An Min din inima Pekinului, a fost proclamată instaurarea guvernului central popular al Republicii Populare Chineze, eveniment care a mar­cat victoria luptei revoluţionare a poporului chinez sub conducerea încercatului său partid comunist. Incununînd cu succes lupta revoluţionară, plină de eroism şi sacrificii, dusă timp Îndelungat de ma­sele populare din China împotriva imperialismului şi reacţiunii interne, pentru eliberare naţională şi so­cială, proclamarea Republicii Populare Chineze a mar­cat un moment de răscruce in destinele poporului chi­nez, a deschis o eră nouă în multimilenara istorie a Chinei. Victoria revoluţiei populare şi făurirea pri­mului stat socialist chinez, cuprinzind o pătrime din populaţia globului pămîntesc, se înscriu, pe drumul deschis de Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, ca un eveniment care a zdruncinat din temelii poziţiile imperialismului in Întreaga lume şi a adus o contribuţie de seamă la schimbarea radicală a ra­portului de forţe in favoarea socialismului şi comu­nismului.­­ Întărirea întregului front antiimperia­­list. Angajat plenar pe calea unor profunde transfor­mări revoluţionare, harnicul şi talentatul popor chi­nez, devenit liber şi stăpîn pe soarta sa, a obţinut, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, în frunte cu preşedintele Mao Tzedun, înfăptuiri remarcabile în toate domeniile construcţiei socialiste. Intr-o perioadă de timp scurtă, poporul chinez a realizat o vastă operă constructivă, concretizată în sporirea continuă a potenţialului economic, tehnic şi ştiinţific, în ridi­carea nivelului de trai, in dezvoltarea celorlalte sec­toare ale vieţii sociale. Ridicarea continuă a marilor centre economice, miile de fabrici şi uzine, hidrocen­trale şi şantiere care implnzesc teritoriul ţării, crearea unui şir de ramuri industriale noi, creş­terea necontenită a forţelor de producţie constituie expresii grăitoare ale avîntului industrializării socia­liste. Deosebit de elocvente sint realizările R. P. Chineze in domenii de însemnătate esenţială ale ştiinţei şi tehnicii moderne, cum sint folosirea energiei nucleare, aplicarea in producţie a electronicii şi automatizării, utilizarea unor tehnologii dintre cele mai avansate, lansarea in Cosmos a unor sateliţi artificiali ai Pă­­mîntului. Grandioasele lucrări hidrotehnice, acţiunile vaste de ameliorare şi fertilizare a solului, mecani­zarea tot mai largă a muncilor agricole au asigurat dezvoltarea continuă a agriculturii socialiste a Chinei populare, aflată în plină înflorire. Succese deosebite au fost înregistrate in dezvoltarea învăţămîntului şi cul­turii, in extinderea reţelei sanitare, în ridicarea conti­nuă a bunăstării poporului chinez. Datorită marilor transformări înfăptuite în viaţa politică, economică şi socială a ţării, muncii c­­ine de abnegaţie a poporului, Republica Populară Chineză a devenit un puternic stat socialist, care exercită o mare influentă in viata intern­atională, sporind prestigiul şi influenţa socialis­mului în lume. In prezent, oamenii muncii din R. P. Chineză des­făşoară o intensă activitate creatoare pentru tradu­cerea în viaţă a hotărîrilor şi măsurilor stabilite re­cent de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comu­nist Chinez — eveniment de mare însemnătate în viata partidului si poporului, in vederea dezvoltării construcţiei socialiste în tară. Oamenii muncii din România socialistă urmăresc, în mod statornic, cu sentimente de solidaritate inter­­naţionalistă, eforturile creatoare ale poporului chinez şi dau o înaltă preţuire succeselor obţinute de acesta pe toate fronturile construcţiei socialismului, în înflo­rirea R. P. Chineze, contribuţiei de seamă pe care o aduce la lupta împotriva imperialismului, colonialis­mului şi neocolonialismului, pentru triumful cauzei păcii, libertăţii şi socialismului în întreaga lume. Si­luind neabătut în centrul întregii sale politici externe preocuparea consecventă pentru­ dezvoltarea continuă a prieteniei şi colaborării cu toate ţările socialiste, România dă o înaltă apreciere legăturilor tovărăşeşti de colaborare multilaterală şi întrajutorare reciprocă dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comu­nist Chinez, dintre tarile şi popoarele noastre, legături care se dezvoltă pe baza trainică, principială a respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, ne­amestecului in treburile interne, avantajului reciproc şi întrajutorării tovărăşeşti, în concordanţă cu princi­piile marxism-leninismului şi internaţionalismului so­cialist. Vizita Întreprinsă in vara anului 1971 in R. P. Chi­neză de către delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în­trevederea avută cu tovarăşul Mao Tzedun, convor­birile purtate cu tovarăşul Ciu En-lai şi cu alţi membri ai conducerii de partid şi de stat a R. P. Chineze au marcat o­­ manifestare de largă amploare a prieteniei româno-chineze, un aport de cea mai mare însemnă­tate la extinderea şi intensificarea relaţiilor de prie­tenie, solidaritate şi conlucrare între popoarele, parti­dele şi ţările noastre, o contribuţie de seamă la cauza Întăririi forţelor socialismului, a coeziunii tuturor for­ţelor antiimperialiste. Raporturile multilaterale româno-chineze au cunos­cut şi cunosc o evoluţie continuu ascendentă. Se ex­tind schimburile comerciale, se intensifică colaborarea in domeniile politic, economic, tehnico-ştiinţific, cul­tural, se amplifică schimburile de vizite şi de expe­rienţă in cele mai diverse domenii ale construcţiei socialiste. Pornind de la interesele majore ale însănătoşirii ra­porturilor internaţionale, ale destinderii şi securităţii in întreaga lume, România socialistă a salutat resta­bilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze la O.N.U. şi în alte organisme internaţio­nale, şi-a manifestat şi îşi manifestă satisfacţia faţă de normalizarea relaţiilor cu Republica Populară Chineză de către un număr tot mai mare de ţări, văzînd în acestea acte în conformitate cu cerin­ţele dezvoltării colaborării internaţionale şi consoli­dării păcii. In acelaşi timp, ţara noastră a militat şi militează cu toată fermitatea pentru restabilirea drep­turilor suverane ale guvernului R. P. Chineze, ca sin­gur guvern al Chinei, asupra Taiwanului — teritoriu inalienabil al Republicii Populare Chineze — şi retra­gerea bazelor militare ale S.U.A. din această insulă. Cu convingerea fermă că relaţiile frăţeşti româno­­chineze se vor dezvolta tot mai mult în continuare, in interesul celor două popoare, al cauzei păcii şi so­cialismului, Poporul român adresează poporului chinez, de ziua marii sale sărbători, calde felicitări şi îi urează noi şi noi victorii în măreaţa operă de construcţie a socialismului, în lupta pentru o lume a păcii, în­ţelegerii şi cooperării intre popoare. TELEGRAME Cu prilejul celei de-a 24-a aniver­sări a proclamării Republicii Popu­lare Chineze, George Mscovescu, ministrul afacerilor externe al Re­publicii Socialiste România, • trim;« o telegramă de felicitare ministru­lui afacerilor externe al Republicii Populare Chineze. Ci Pîn-fei. ★ Cu prilejul celei de-a 24-a aniver­sări a proclamării Republicii Popu­lare Chineze, Institutul român pen­tru relaţiile culturale cu străinătatea şi Asociaţia de prietenie româno­­chineză, precum şi alte instituţii şi o­rgafiizaţii jObşteşti art, trimis­eala­­grame de felicitare instituţiilor şi organizaţiilor similare din Republica Populară Chineză. (Agerpres) In districtul Lin, provin­cia Hănan, ca şi în alte locuri ale Chinei, apa era odinioară o raritate, fiind de două ori mai scum­pă decit uleiul. La se­tea cronică se adăuga foamea cronică, pentru că, fireşte, fără apă nu se pu­teau obţine recolte îndes­tulătoare. Acesta era însă un aspect al tristei moş­teniri lăsate de dominaţia străină şi de feudalismul autohton, care au trebuit să fie lichidate de masele populare conduse de Par­tidul Comunist Chinez. Canalul „Drapelul roşu" in districtul Lin, este una din arterele vastei reţele de irigaţii. Efectiv, se poate aprecia că apariţia lui a constituit un izvor al speranţelor intr-o viaţă nouă. Prin dîrzenia localni­cilor, la care s-a adăugat substanţialul ajutor al sta­tului, speranţele au devenit certitudini, realităţi. Dacă mulţi ani după eliberarea ţării statul a fost nevoit să aprovizioneze cu cereale populaţia din acest judeţ, (anual se trimiteau aici peste 15 009 tone de ce­reale), astăzi, după ce-şi asigură hrana necesară pentru trei mese pe zi, după ce fac rezerve (pen­tru cazuri de calamitate) la nivel de judeţ, de co­mună populară, de brigadă, de echină şi familie, locui­torii judeţului Lin pot vinde Statului în fiecare an. In medie, 22 000 tone de cereale. Saltul este, evident, impresionant şi la realiza­rea lui un rol deosebit l-a avut şi îl are magistrala albastră a marelui canal „Drapelul roşu“ cu nume­roasele sale ramificaţii. Construcţia a început în 1930 şi a durat 10 ani : a fost o epopee cu nureprinse momente de adevărat eroism. De la 20 000, numă­rul celor ce lucrau nn şan­tier creştea la 40 000 pe zi în perioade’» dintre lucră­rile agricole. Fiorturile erau deosebite, dar şi voința oa­menilor era deosebită. Pă­trunderea în stînca tare a muntelui se făcea încet, dar sigur, fără ornire/La nelul tineretului“, de pildă, lung de 616 m, înalt de 5 m şi lat de 6,2 m, se înain­ta la început numai cu 30 de centimetri pe zi, dar pe măsură ce tinerii au căpă­tat experienţă s-a ajuns la o viteză de 2 m pe zi. S-au născut, in aceşti ani, numeroase legende despre „fetele de fier“ care reuşi­seră să reziste mai mult chiar decit bărbaţii in con­diţii extrem de grele de muncă, despre „zburătorii“ care, agăţaţi de fringhii, cizelau pereţii verticali ai stincilor, despre cioplitorii care îşi începuseră lucrul cu răngi din fier lungi de peste un metru şi ajunse­seră să le predea, tocite, ca obiecte de muzeu, la di­mensiunea de 8—10 cm. Şi astfel, treptat, în coas­ta muntelui, la o înălţime de 100 de metri de firul văii s-a conturat canalul magistral lung de 70 de kilometri — o adevărată operă arhitecturală. Prin albia lui şi a numeroaselor sale ramificaţii în lungime totală de 1 500 de km curge apa dătătoare de viaţă, care irigă o suprafaţă de peste 580 000 de mii (15 mii - 1 hectar). Am văzut in vale, la poala munţilor golaşi, pă­ienjenişul rigolelor care ieşeau cu firele lor curgă­toare parcelele lucrate cu migală de grădinar, i-am văzut pe oamenii de aici impinzind cîmpul in plin sezon al muncilor agricole şi am avut impresia, certi­tudinea că zimbetul pe care l-am citit atunci pe chinul lor era acelaşi care le-a luminat feţele în mo­mentul cind primul şuvoi de apă a pornit pe albia canalului săpat de ei cu atita trudă şi cu atîta în­credere. Atotbiruitoare este aceas­tă încredere sădită de Par­tidul Comunist Chinez în conştiinţa marelui popor prieten. Roadele ei le-am intîlnit in forme deosebit de plastice şi la Saosan — localitate al cărui nume are profunde rezonanţe in China populară, pentru că aici s-a născut şi a copilărit preşedintele Mao Tzedun. Mai aveam de străbătut cîţiva kilometri, cind ama­bilii noştri Însoţitori ne-au propus să facem un scurt popas în apropierea unei clădiri amplasate pe panta unui deal, în mijlocul unor ronduri de flori şi arbuşti ornamentali. Am urcat treptele şi am pătruns intr-o sală mare pe ai cărei pereţi se aflau numeroase grafice şi hărţi. Cu ajutorul lor şi al amplelor explica­ţii pe care le-am primit, ni s-a conturat, limpede, o altă imagine a vastei ac­ţiuni de extindere a iriga­ţiilor. Totul s-a încadrat însă, aici, in alţi parametri, in alte ritmuri. Explicabil, pentru că tre­cuseră cîţiva ani de la în­ceperea lucrărilor canalului „Drapelul roşu", se acumu­lase multă experienţă, se foloseau mijloace tehnice moderne de lucru. Aşa a fost posibil ca întreaga lu­crare să fie proiectată, construită şi dată în ex­ploatare in cursul unui singur an, mai precis in 10 luni. Termenul scurt nu reflectă însă amploarea amenajărilor, de aceea sunt necesare cîteva precizări. Suprafaţa irigată cuprinde 810 000 mii din cinci judeţe ; canalele au străpuns 150 de dealuri ; apa trece, în drumul ei spre cîmpuri, prin 9 mari tunele şi prin 26 de apeducte — lucrări de artă arhitecturală ale căror dimensiuni pot fi imaginate chiar şi pe baza simplei precizări că pe a­ceste canale pot navis­­oase cu un deplasament de 10 tone. Căi de navigaţie, hidrocentrale, mari crescă­torii de păsări de apă, pis­­cicultură — iată ce s-a rea­lizat intr-un singur an prin forţele şi voinţa oamenilor. Dar tot atît de importantă, sau poate mai importantă decit toate acestea la un loc, este cealaltă realizare — creşterea masivă a pro­ducţiilor agricole pe tere­nurile irigate. ...Cind coboram treptele spre poalele dealului, pe areductul din apropiere trecea o imensă barcă cu prize încărcată cu fructe şi legume. Am multiplicat, în gind, această imagine, în­­cercând s-o aducem la pro­­porţiile întregii Chine populare şi ne-am conturat un tablou edificator al roa­delor permanentului efort pe care marele popor prieten le depun», sub con­ducerea Partidului Comu­nist Chinez, pentru dezvol­tarea continuă a ţării şi creşterea bunăstării sale pe calea socialismului. Nicolae SIMIONESCU MAGISTRALELE ALBASTRE ÎNSEMNĂRI DE CĂLĂTORIE DIN R. P. CHINEZĂ Imagine a noului cartier industrial din oraşul Canton

Next