Scînteia, noiembrie 1973 (Anul 42, nr. 9678-9707)

1973-11-01 / nr. 9678

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Prognoză meteoro­logică ? Toamna aceasta admirabilă, cu soare fi cer senin, vare sâ ne rezerve surprize deosebite. La o vreme cind, in anii tre­cuţi, păsările călătoare porni­seră de mult spre ţările calde, in Delta Dunării pot fi intilnite Incă numeroase specii : egre­te mari, st­rci purpurii si galbeni, cormorani mari, că­lifari etc. Să fie oare această prezentă o ..prognoză“ care a­­nunţă o toamnă prelungită ? Cunoscut fiind simţul de anti­cipaţie al acestor păsări privind starea vremii, nu ne-am mira. Aviz, deci... meteorologilor ! Lovitura a eşuat intr-o dimineaţă, seiful casei de ajutor reciproc de pe lingă comitetul sindicatului de la Combinatul siderurgic din Hu­nedoara a fost găsit fără nici un ban : dispăruseră din el nu mai puțin de 225 000 lei ! Sesi­zate imediat, organele de mili­ţie din localitate au intrat in acţiune. După 10 zile de cerce­tări minuţioase, întreaga sumă de bani, ascunsă intr-un sat din judeţul Dolj, a fost restituită instituţiei păgubite, iar autorul loviturii, Vasile Beţiu, din Hu­nedoara a arestat. Aşadar, lovi­tura a eşuat. Dar cine răspunde pentru „depozitarea“ unei ase­menea sume în condiţii neco­respunzătoare ? Invitaţie­­ la Pechea De citeva zile, din comuna Pechea (Galaţi), pornesc spre diferite colturi ale ţării invita­ţii pe care localnicii le a­­dresează fiilor satului pentru intilnirea programată in ziua de 24 noiembrie, ora 9, la că­minul cultural. Intilnirea, prile­juită de manifestările organi­zate ca răspuns la chemarea locuitorilor din comuna Stoică­­neşti, ne asigură primarul co­munei, Ioan Marinescu, va per­mite celor 11 500 de locuitori din Pechea de astăzi o trecere in revistă a rezultatelor obţinute In acest an in activitatea de gospodărire a comunei. In perspectivă deci, o revedere emoționantă. Căuta incendiul... cu bricheta în incinta depozitului de car­buranţi al întreprinderii „Elec­­trometal" din Arad sosise o au­tocisternă Încărcată cu benzină. Şoferul a tras-o lingă rezervo­rul in care urma să fie turnată benzina şi a plecat. In timpul operaţiei de descărcare — după cara ne relatează lt. col. Pavel Vese, din cadrul Grupului de pompieri Arad , lăcătuşul So­lomon Groza i-a cerut lui Va­sile Ghiluţ, manipulant de car­buranţi, să-i încarce bricheta cu benzină. După ce a umplut-o, acesta insă a ţinut să ve­rifice dacă bricheta se şi aprinde. In clipa următoare, o flacără puternică a cuprins întreaga cisternă. Au intervenit imediat pompierii militari, care, după o luptă aprigă cu focul, au reuşit să salveze carburanţi şi alte substanţe inflamabile în valoare de sute de mii de lei. Cu toate acestea, pagubele se ridică la circa 40 000 lei. Fireş­te, acum cei vinovaţi sunt buni de plată. Dosarii , escroci şi micile lor „atenţii“ La Liceul agricol din Caracal. In perioada martie 1971 — iulie 1972, s-au făcut lucrări de co­­şerit... in fiecare lună ! Cel pu­ţin aşa rezultă din actele întoc­mite de Nicolae Torcea şi Geor­ge Ilin, pină nu demult, pri­mul — contabil-şef, iar celălalt — administrator la liceu, şi co­­rarii de ocazie Stefan şi Vasile Dumitru. In perioada amintită, contra unor mici atenţii si a unor sume de bani, cei doi sa­lariaţi ai scolii au întocmit acte fictive pentru curăţirea sobelor in sumă de 60 110 lei. De data aceasta insă, cosarii n-au mai adus noroc, astfel că cei im­plicaţi in această „funingine" vor trebui să suporte consecin­ţele prevăzute de lege. Rubrică redactata de Dumitru TIRCOB Gheorghe DAVID şi corespondenţii „Scinteii" DEZVOLTAREA RĂSPUNDERII COMUNISTE FATA DE CALITATEA PRODUSELOR -subiect central al dezbaterilor Pe marea şi moderna platformă chimică de la Săvineşti lucrează citeva mii de operatori, tehni­cieni şi specialişti de înaltă califica­re. Mai mult de un sfert dintre ei sunt membri de partid. Prin activi­tatea organizaţiilor de partid, prin puterea exemplului comunist, ei con­stituie principala forţă mobilizatoa­re care imprimă întregii activităţi economice, politice şi cultural-educa­tive de aici un caracter dina­mic, continuu, ascendent. Aceas­ta a fost şi concluzia la care s-a ajuns in cadrul adunărilor generale anuale pentru dări de seamă, care au întrunit pe cei peste 700 de comunişti din cele şase orga- ' nizaţii, de bază din schimbul C. Fă­­cînd bilanţul realizărilor şi stabilind direcţiile viitoare ale activităţii, dă­rile de seamă şi numeroşii partici­panţi la dezbateri au abordat o sea­mă de aspecte de importanţă funda­mentală ale muncii de partid pentru asigurarea bunului mers al produc­ţiei. Acordind o atenţie deosebită ce­rinţei majore de a se r­ealiza integral planul pe acest an la termen şi la toţi indicatorii, mai mulţi vorbitori au insistat asupra îmbunătăţirii cali­tăţii produselor. Relevînd că în stră­dania unanimă pentru o producţie constant de calitate superioară nici o problemă, mare sau mică, nu poa­te fi considerată fără importanţă, că este în primul rînd de datoria comu­niştilor de a se ocupa de tot ceea ce poate asigura calitatea înaltă a pro­ducţiei, maistrul Gheorghe Mihăiles­­cu de la secţia „Lactamă­­“ a spus intre altele : „E adevărat, caprolac­­tama românească se situează, prin parametrii săi tehnici, la nivel mon­dial. Angajîndu-ne să consolidăm acest succes, nu putem trece însă peste faptul că rezultatele ar putea fi superioare dacă nu ar exista şi unele manifestări de indisciplină. Consider că trebuie să acţionăm mai sistematic, mai organizat pentru in­staurarea unei discipline ferme, ceea ce va contribui la dirijarea tuturor forţelor spre atingerea obiec­­■ tivului major : realizarea exemplară a sarcinilor de plan şi îmbunătăţirea calităţii produselor“. Analiza activităţii desfăşurate In ultimul an a pus în lumină şi alte neajunsuri care mai persistă în con­ducerea activităţii economice, de natură să diminueze realizările co­lectivului. Mai mulţi participanţi, printre care ing. Nicolae Constantin, operatorul Victor Memziev, maistrul Ioan Berbuţă şi alţii, au criticat con­ducerea combinatului pentru tărăgă­narea măsurilor de modernizare a primei instalaţii „relon I“, a cărei uzură influenţează negativ asupra calităţii, ca şi a realizării investi­ţiei destinate să asigure prelucrarea superioară, la scară industrială, a firelor şi fibrelor de relon în fire tip covor, pe baza unei tehnologii pro­prii a specialiştilor de aici, înfăptui­rea măsurilor menite să asigure o cit mai bună organizare a produc­ţiei — au subliniat vorbitorii — este o datorie comunistă care revine tuturor cadrelor de conducere. Inţelegind răspunderea pentru ca­litate în cel mai cuprinzător sens al cuvîntului, maistrul Aurel Petre, tehnicianul Maria Irimia, laboranta Valentina Negrea şi mulţi alţii au relevat importanţa pe care o capătă, pe acest temei, exigenţa in pro­ducţie, valorificarea tuturor re­zervelor, folosirea cu maximă efi­cienţă economică a mijloacelor de care dispunem. „întregul colectiv de la noua fabrică „Lacrama 3“, care abia a intrat în probe tehnologice — a arătat ing. Mihai Zachia — este hotărî­t să exploateze cit mai raţio­nal, în spirit de responsabilitate muncitorească, instalaţiile de înaltă tehnicitate existente aici, prin inte­grarea rapidă a acestora în fluxul tehnologic, realizând materii prime cu parametri superiori de puritate şi omogenitate“. Este un adevăr confirmat de ex­perienţa partidului nostru şi subli­niat cu tărie, în repetate rânduri, că numai împletirea armonioasă a con­ducerii producţiei cu activitatea po­litică şi educativă poate asigura înfăptuirea în condiţii optime a sar­cinilor importante şi mari ce revin colectivului. Iată de ce unii vorbitori, printre care Maria Mi­­hăilă, au luat in discuţie modul in care acţiunile politico-educative au fost orientate spre problemele de în­semnătate primordială, măsura în care ele s-au caracterizat prin promptitudine şi combativitate îm­potriva neajunsurilor, ca şi a stări­lor de automulţumire ce estompează lipsurile ; a fost criticată lipsa de continuitate a muncii politice de masă, faptul că nu se acţionează su­ficient pentru diversificarea forme­lor acesteia. Ca o apreciere de ordin mai general se poate afirma însă că adunările organizaţiilor de partid din schimbul C s-au ocupat prea puţin de necesitatea promovării şi respectării consecvente a normelor etice ale societăţii noastre de către toţi salariaţii combinatului şi in mod deosebit de către tineret. Nici în da­rea de seamă, nici în cuvintul parti­cipanţilor la discuţii de la adunarea comuniştilor din schimbul C­­ Tex­til, de exemplu, nu s-au făcut refe­riri la faptul că, în decurs de un an, organizaţia de partid de aici nu a analizat niciodată munca şi atitu­dinea acelor tineri ale căror produse îngroaşă de la o lună la alta stocul rebuturilor. Omiţînd această impor­tantă problemă — care implică in mod necesar răspunderea comunişti­lor de a-i ajuta din punct de vedere profesional pe cei mai slab pregătiţi spre a depăşi greutăţile de început , adunarea generală nu a reuşit să găsească nici metodele cele mai a­­decvate de acţiune viitoare. Deşi unii vorbitori au pus in mod firesc în legătură menţinerea unor neajun­suri în producţie cu lipsa unor ac­ţiuni sistematice pentru dezvoltarea răspunderii comuniste faţă de mun­că, faţă de calitatea produse­lor. In aproape nici unul din pla­nurile de măsuri adoptate cu acest prilej nu au fost formulate sarcini precise în direcţia creşterii preocu­pării organizaţiilor de partid de a dezvolta activitatea politico-educati­­vă in rindul tineretului, al întregu­lui colectiv la nivelul cerut de sar­cinile si exigentele actuale. Este, desigur, firesc şi necesar ca in centrul dezbaterilor din adunările de dări de seamă să stea proble­mele producţiei, ale sporirii conti­nue a eficienţei economice. Dar tot atît de necesar este ca, în strînsă legătură cu activitatea economică, să fie analizate temeinic şi proble­mele perfecţionării stilului şi meto­delor muncii de partid. De aceea, ar fi fost de aşteptat ca atît dările de seamă, cit­­ şi discuţiile să reflecte acest aspect. Ceea ce, din păcate, nu s-a intîmplat. De pildă, ar fi fost de reală eficienţă dacă comuniştii de la secţia „Lacramă­­“­combateau tendin­ţa biroului de partid de a nu an­trena în rezolvarea sarcinilor econo­mice şi politice toate forţele orga­nizaţiei , dacă nn dezbaterile fo­rumului comuniştilor din schimbul C de la secţia „Lacramă 3“ şi-ar fi făcut loc şi preocuparea pentru creş­terea numerică şi îndeosebi calita­tivă a acestei organizaţii noi sau pentru curmarea practicii unor bi­rouri ale organizaţiilor de bază de a Înlocui activitatea politică prin mă­­suri cu caracter administrativ. In cadrul adunărilor au fost sta­bilite programe concrete de acţiune care, aplicate în practică, vor con­tribui la realizarea la înalt nivel calitativ a planului pe 1973 şi pregă­tirea în bune condiţii a producţiei anului viitor, in scopul devansării cu 6 luni a sarcinilor cincinalului. In acest sens, participanţii au propus lărgirea gamei de sortimente, intro­ducerea unei tehnologii proprii in scopul economisirii unei investiţii de peste 100 milioane lei, a unor apara­te şi metode automate de control al calităţii în fazele intermediare ale fabricaţiei etc. O concluzie se impune de la sine : este necesară o imbinare strînsă între preocupările pentru în­deplinirea sarcinilor economice şi întărirea muncii de partid. Intensi­ficarea activităţii politico-ideologice şi educative, sporirea continuă a exigenţei comuniste faţă de îndepli­nirea exemplară a indicatorilor de plan, în mod deosebit faţă de cali­tatea producţiei — considerată, pe drept cuvint, ca sarcină permanentă de partid. Ion MANEA corespondentul „Scinteii* Adunări pentru dări de seamă In organizaţiile de bază In unităţile platformei chimice Săvineşti In al patrulea moment a ieşit fum, dar focul tot nu s-a aprins Ştiţi după ce cunosc eu dacă un calorifer este viu sau mort ? Tot ca dv. , după tem­peratura elemenţilor lui. Cum am ajuns la blocul H3 bis, din Balta Albă, mi-am şi dat seama de starea caloriferelor. Erau reci ca gheaţa. Caloriferele de la creşa de copii de lingă H3 bis, la fel. La încă 50 de paşi depăr­tare, iată-l şi pe şeful lotului lucrărilor de construcţie — ing. Ion Lungescu. Ce credeţi că făcea ? Tremura ca varga la parterul altui bloc H, unde peste tot se aflau numai calo­rifere care trăgeau să moară. Am exclamat : — Numai „morţi“, numai „conducte... ră­nite“ !­­ La o asemenea ob­servaţie, constructorii, instalatorii, locatarii emit păreri contradic­torii. Citeva informa­ţii în legătură cu H3 bis şi cu creşa de copii din Balta Albă sunt insă certe. ...Cu vreo 3—4 sâp­­tămîni în urmă, blo­cul H3 bis (cu 10 eta­je) şi creşa din apro­pierea lui erau aproa­pe gata. Dar tocmai cînd constructorii de la I.C.M. nr. 1 se aflau pe picior de plecare, un locatar i-a tras re­pede de mînecă şi le-a zis : — Vrem să vă spu­nem citeva poveşti. Şi începu : Odată, un medic din nu ştiu ce ţară şi-a uitat foarfe­cele în pîntecul pa­cientului ! — Ai’dată, şi-a În­ceput povestea al doi­lea locatar, reparatorii de la drumuri şi po­duri şi-au uitat caz­malele şi lopeţile, ba chiar tirnăcoapele şi roabele prin şanţu­rile săpate pe străzi. Le-au uitat şi le-au îngropat ! — De ce ne spuneţi tocmai nouă toate po­veştile astea ? — s-au interesat cei de la I.C.M. nr. 1. — Pentru că cele povestite sînt nişte ni­micuri, tot dv. sînteţi campionii uitării,! — răspunseră un cor po­vestitorii. Aţi uitat să faceţi legătura între caloriferele locuinţelor noastre şi sursa de căldură ! — N-aveţi dreptate — s-au apărat con­structorii. Noi n-am uitat, dar nu ştim care va fi sursa de căldură şi dacă nu ştim care e sursa, nu ştim încotro să îndrep­tăm ţevile calorifere­lor. Nu putem face nici la stingă, nici la dreapta. E Încurcată. ...Şi constructorii — duşi au fost. După plecarea lor au înce­put să curgă reclama­ţii, sesizări. Aşa se face că, într-o bună zi, în faţa blocului H3 bis a apărut o comi­sie. Ce poate face o co­misie in faţa unor ca­lorifere ? In primul rind, poate constata dacă sunt reci sau calde. Drept care, co­misia venită le-a con­statat... răceala. — Dacă tragem con­ductele de căldură dinspre H3 simplu spre H3 bis, trebuie să facem o spărtură în fundaţie, or nu ştim dacă rezistă clădirea, şi să schimbăm ţevile de alimentare cu apă caldă, pompele... E complicat — au zis cîţiva din specialişti. Peste comisie s-a lă­sat o tăcere... deasă ca un fum gros, ine­­căcios, deși focul nu arde. Totul a durat un moment, două, trei... In al patru­lea moment, tăcerea se prefăcu în pulbere. Observațiile, propune­rile, dar mai ales în­trebările se încăierară in aer ca săbiile. — Dacă ocolim nu conductele blocul­u3 simplu şi le întindem direct spre sursa de căldură, va trebui să traversăm strada care... — Ei, va trebui să facem într-un fel — au decis cei mai „hotăriţi“ dintre specialişti. Apoi comisia a ple­cat. Şi mai depar­te ? Care mai depar­te ? A fost, fireşte, ac­ceptată părerea celor mai „hotărîţi“. Anu­me că „problema căl­durii de la creşă şi de la blocul H3 bis va trebui rezolvată in­­tr-un fel“ (sau al­tul — n.n.). Gh. GRAURE P.S. Deocamdată, problema n-a fost re­zolvată. Pesemne că nu s-a putut „într-un fel“ şi se caută... altul. I ■■VyHjigOW. Mg'-"1" »■ W­elex cetățenesc n .Vi­ ...........■■■■■ ■ .. .. IM NOUTAJI COMERCIALE De la Ministerul Comerțului Interior am aflat că, in cursul acestui trimestru, uzina „Ciocanul“ Nădrag va livra magazinelor din Întreaga ţară noul tip de sobă de încălzit cu cărbuni brichetaţi. Soba — reali­zată pe sistemul arderii inverse — va asigura arderea completă a com­bustibilului, inclusiv a fumului degajat, astfel incit cantitatea de ce­nuşă rezultată va fi cu mult mai redusă decit la sobele de pină acum. Pentru trimestrul I 1974 sunt anunţate şi alte noutăţi : robinetul con­fecţionat in exclusivitate din material plastic, cuptorul şi grătarul de aragaz pentru montat pe console, plita de aragaz cu patru ochiuri pen­tru montat, în masă mobilă etc. In total, magazinele metalo-chimice vor oferi populaţiei în 1974 peste 600 de articole. UN NOU MEDICAMENT Agenţia română de presă, „Agerpres“, transmite următoarea ştire ! „Recent, la Salonul internaţional de la Nancy, una din medaliile de aur conferite exponatelor româneşti a fost acordată unui nou medica­ment — Strevital — realizat de un colectiv de specialişti condus de Alexandrina Botez de la Institutul de cercetări chimico-farmaceutice din București. Medalia încununează strădaniile depuse de acest colec­tiv timp de 6 ani, strădanii care au avut ca rezultat un nou medica­ment antituberculos pe bază de streptomicină, superior medicamente­lor folosite pină acum. Strevitalul va fi produs pe scară industrială de Fabrica de antibiotice din Iaşi care va livra farmaciilor şi spitalelor primele cantităţi la începutul anului viitor. VINZĂRI IN RATE O recentă hotărîre a Consiliului de Miniştri stabileşte noile condiţii de vînzare în rate a televizoarelor, a aparatelor de radio şi a maşinilor de cusut din producţie internă. Astfel, numărul ratelor s-a mărit la 18, iar valoarea avansului iniţial s-a stabilit la : 20 la sută pentru apara­tele de radio şi maşinile de cusut ; 25 la sută pentru televizoare. ECOU Răspunzînd unor critici formulate in ziarul nostru privind absenţa nemotivată a unor servicii publice strict necesare in zona industrială Pipera din Capitală, Comitetul de partid al sectorului 2 şi Direcţia ge­nerală comercială a municipiului Bucureşti ne informează că proble­mele abordate in „Scînteia“ au constituit subiectul unor amănunțita dezbateri, inclusiv in cadrul biroului comitetului de partid al sectoru­lui 2, cu care prilej s-a hotărît între altele . In perioada 1 noiembrie — 15 decembrie a. c. se vor organiza în zona Pipera 5 microcase de co­menzi, o sală de mese cu 320 de locuri la Fabrica de calculatoare elec­tronice (care va prelua masa caldă preparată la cantina-restaurant de la C.I.L. Pipera) ; la întreprinderile I.I.R.U.C. şi F.E.M.I. se vor or­ganiza bufete de incintă pentru salariaţi ; unităţile de desfacere a piinii şi a produselor alimentare — deja existente In zonă — vor trece de la programul într-un schimb, la programul in două schimburi. ALO, TELEFOANELE I Mai mulţi bucureşteni ne sesizeasâ două aspecte din activitatea te­lefoanelor : 1. Serviciul de informaţii C3 nu răspunde sau răspunde foarte greu (deşi apelul se aude în receptor) în jurul orei 23 cînd, se pare, operatoarele ies şi intră în schimb. 2. Serviciul 05 nu efectuează dimineaţa comenzi pentru trezirea din somn a solicitanţilor decît Pînă la ora 4,45 şi după ora 7,00. Cine doreşte să fie trezit intre orele 4.45 şi 7.00 (evident, foarte mulţi cetăţeni) nu se poate prevala de acest servi­ciu. Aşteptăm răspuns de la Direcţia de telefoane şi telecomunicaţii a Capitalei. în zona de vest a Oradei — art nou cartier de locuiri}. (Urmare din pag. I) ţiunile, atitudinile, comportările in deplină concordantă cu ele, a te ajuta pe toate căile să se încor­poreze organic în viata tuturor ce­lor din jur. Dar este, oare, suficientă existen­ţa unui model moral, pentru ca trăsăturile sale să devină, în mod automat, componente ale profilului spiritual al milioanelor de cetăţeni ai ţării ? Viaţa, în multiplele şi diversele ei Înfăţişări, demonstrea­ză că modelul înaintat, climatul etic impregnat de valorile moralei noastre nu acţionează niciodată de la sine, că ele au efect doar în măsura în care organizaţiile de partid le însufleţesc printr-o mun­că educativă intensă. Dacă comu­nistul este pretutindeni preţuit, ascultat şi urmat, dacă cuvintul lui are o mare influenţă, aceasta se datoreşte, desigur, în primul rînd dragostei şi încrederii cu care ma­sele înconjoară partidul, dar în nu mai puţină măsură faptului că ele s-au deprins să vadă in cei ce vor­besc în numele partidului oameni inaintafi, demni purti­tori de cu­­vînt ai idealului comunist. In viata colectivelor de muncă de pe întreg intinsul ţării — la oraşe, ca şi la sate, in unităţi direct productive, ca şi in instituţii de învăţămînt şi cultură — intîlnim numeroase ase­menea întruchipări vii ale virtuţi­lor caracteristice omului nou : prin munca şi comportarea lor, aceşti oameni cu adevărat înaintaţi — fi­guri centrale ale societăţii noastre — exercită o puternică înm­urire educativă, constituind autentice pîrghii ale climatului etic, îndem­nuri pilduitoare pentru cei din jur. Criteriul fundamental în aprecie­rea nivelului de conştiinţă al fie­cărui comunist, al fiecărui om al muncii, în judecarea modului său de a-şi înţelege datoria faţă de prezentul şi viitorul ţării, este fe­lul cum munceşte zi de zi, măsura în care apără şi dezvoltă avuţia naţională, capacitatea de a orga­niza exemplar producţia, de a în­deplini sarcinile politice şi econo­mice potrivit înaltelor exigenţe ale partidului. Realitatea arată că nu e deajuns ca într-un colectiv să existe exem­ple înaintate şi nici măcar să le popularizăm prin imbolduri de tipul : „Să facem ca X !“ Exemplul pozitiv pe care il reprezintă acţiu­nile şi comportările lui Y îşi do­­bindeşte întregul sens şi adevărata forţă de influenţare dacă stimu­lează la o confruntare permanentă a comportamentelor individuale cu principiile şi normele etice ale societăţii noastre. Şi acest rezultat nu se poate obţine decît printr-o activitate politico-educativă susţi­nută şi convingătoare, în centrul căreia să se afle în permanenţă încetăţenirea trăsăturilor morale ale modului de viaţă comunist. Mai intîlnim Încă, din păcate, organizaţii de partid unde aceste probleme se dezbat sporadic sau numai atunci cînd se ivesc cazuri grave, abateri izbitoare de la nor­mele eticii partinice , se uită nu o dată că a închide ochii faţă de „micile“ abateri sau derogări de la morala comunistă înseamnă, in fond, a deschide drumul unor aba­teri serioase, unor Încălcări fla­grante ale principiilor Înscrise in insusi statutul partidului nostru. Se impune necesitatea de a lua cu hotărîre atitudine faţă de cele mai „mărunte“, in aparentă, manifes­tări de nesocotire a eticii comu­niste tocmai pentru a preîntimpina fenomenele de decădere morali ireversibilă. Intîlnim incă activişti de partid, secretari de organizaţii de bază care pot — şi e bine aşa — să con­figureze pină la amănunte, cu date şi cifre, profilul întreprinderii sau atelierului lor peste doi, trei sau cinci ani, dar nu sunt în stare — şi această situaţie e anormală, in­compatibilă cu orizontul politic ce se cere unui activist de partid — să arate la fel de limpede cum vor fi oamenii care vor lucra In acele noi condiţii. Intîlnim încă activişti de partid care nu sint dispuşi să treacă cu vederea — şi, desigur, procedează bine actionînd în felul acesta — o răminere in urmă fată de plan «au un utilaj lăsat să zacă in voia in­temperiilor, dar nu iau aceeaşi a­­titudine fermă şi faţă de o rămî­­nere în urmă pe planul conştiin­ţei. Trebuie să ne fie limpede că, la urma urmelor, toate manifestă­rile retrograde faţă de sarcinile producţiei sau faţă de avutul ob­ştesc îşi au rădăcina in zona con­ştiinţei, acolo unde se află terenul mai complex al bătăliei dintre vechi şi nou. Fireşte, nu e o sarcină uşoară să detectezi şi să combaţi cu toată fermitatea rămăşiţele vechiului, deoarece ele izbutesc uneori să ia Înfăţişări înşelătoare, să îmbrace „haine de camuflaj“. Dar comple­xitatea acestei sarcini nu trebuie să dezarmeze, ci, dimpotrivă, să constituie un puternic stimulent pentru organizaţiile de partid, pen­tru toţi comuniştii în a-şi accen­tua preocupările pe acest tărîm, în a-şi spori dinamismul şi forţa de luptă Împotriva tendinţelor spre comoditate, neglijenţă, cîştiguri nemuncite, Înavuţire uşoară, goa­nă după privilegii nemeritate, su­perficialitate în viaţa de familie. Desigur, e limpede că, pe acest tărîm, organizaţiile de partid au datoria să privească omul ca pe un întreg moral : comunistul, o­mul, înaintat, cetăţeanul societăţii socialiste, nu poate avea două vieţi, una obştească şi alta personală, una „în orele de serviciu“ sau la şedinţe şi alta acasă. Nu poţi fi fruntaş în muncă la fabrică şi în acelaşi timp un zbir sau un uşu­ratic în viaţa de familie. De aceea e un fapt pozitiv că in atenţia permanentă a multor organizaţii de partid se află nu numai felul cum comuniştii, oamenii muncii işi în­deplinesc Îndatoririle de producţie, ci şi cum sunt cunoscuţi dincolo de porţile Întreprinderii sau institu­ţiei. Aceste preocupări se cer întă­rite, transformate într-o coordo­nată statornică a muncii de partid. Efigie definitorie pe frontispiciul noii noastre realităţi, profilul O­­MULUI NOU, constructor conştient şi luminat al celei mai înaintate orînduiri sociale, se impune in tot mai mare măsură. In viaţa socie­tăţii noastre, ca un ideal real, sti­mulent al continuei perfecţionări morale pentru toţi membrii marii noastre familii de cetăţeni ai României socialiste. O CERINŢĂ FUNDAMENTALĂ ____________________________2L cinema • Operațiunea „Atomul marcat** : CAPITOL — 9,30; 11,15; 14; 16,15; 18,30; 20,45 • Mult zgomot pentru nimic : PATRIA — 10; 12,30; 15,30; 18; 20,30. • Doi pe un balansoar : SCALA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. FESTIVAL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. « Mafia albă : LUCEAFĂRUL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45, BUCUREȘTI — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. FAVORIT - 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,30. • Y 17 acţionează : FLACARA — 16, 18, 20. • Cu cărțile pe față : VICTORIA — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. GRIVIŢA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, FLAMURA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. 6 Despre o anume fericire : ME­LODIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. MODERN — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. 6 O afacere pe cinste : CENTRAL — 9;15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. BUCEGI — 15,30; 18, 20,15, MIO­RIȚA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20.15. • Șapte zile : LIRA — 15,30; 18; 20.15. • Paradisul : GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, TOMIS - 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30. O Valter apără Sarajevo : LU­MINA — 9; 12,30; 16; 19,30. • Stare de asediu : EXCELSIOR — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. FLORE­ASCA — 15,30; 18; 20,30. • Efectul razelor gamma asupra crăiţelor : BUZEŞTI — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. AURORA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Dragostea Începe vineri : UNI­REA — 16; 18; 20. • Conspiraţia : PACEA — 16; 18; 20. • Albă ca zăpada şi cei fapte pitici: DOINA — 9,45; 11,45; 14; 16; 18; 20, DACIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Copernic : COSMOS — 13,30;19. • Cartea junglei : TIMPURI NOI 9,15—20,30 în continuare. • Paraşutiştii : MUNCA — 16, 18; 20. teatre • A.R.I.A. prezintă (la Sala Pa­latului) : Concert extraordinar de jazz susţinut de Sarah Vaughan şi formaţia sa (S.U.A.) — 18. 21. • Radioteleviziunea română (Stu­diou! din str. Nuferilor) : Con­certul Orchestrei de Studio. Di­rijor : Olaf Kock (R.D.G.). Solis­tă : Cornelia Vasile — 20. • Opera română : Bărbierul din Sevilla (cu Nicolae Herlea) — 19.30. • Teatrul de operetă : „La calul bălan** — 19,30. a Teatrul National „I. L. Cara­­giale“ (sala Comedia) : Prizonie­rul din Manhattan —■ 20. a Teatrul de comedie : Mutter Courage — 20. a Teatrul „Lucia Sturdza Bulan­­dra“ (sala din bd. Schitu Măgu­­reanu) : Joc de pisici — 20. (sala din str. Alex. Sahia) : Puterea fi adevărul — 20. • Teatrul Mic : Philadelphia, eşti a mea ! — 19,30. • Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru) : Bărbaţi fără neveste — 19,30. •­ Teatrul Giuleşti : Lidia — 19.30. • Teatrul „Ion Creangă“ : Iancu Jianu — 16. • Teatrul „Ţăndărică“ (sala din Calea Victoriei) : Ariciul albastru — 15. (sala din str. Academiei) : Un băiat isteţ fi un rege nătâfleţ — 17. • Teatrul evreiesc de stat : Un şirag de perle — 19,30. • Teatrul satiric-muzical „C. Ta­­nase“ (sala Savoy) : La Savoy, Boema î — 19,30. • Teatrul de revistă şi comedie ,,Ion Vasilescu“ : Reflectorul re­vistei — 19,30. I V PROGRAMUL I 9,00 Curs de limba engleză. 9,30 Curs de limba germană. 10,00 Telex. 10.0 Cărţi şi idei : Tricentenarul Cantemir. 10.35 Telecinemateca. Ciclul „Re­gizori contemporani“ — Lev Kulidjanov. „Cînd copacii erau mari" — producţie a studiourilor cinematografice sovietice. 12.10 Telejurnal. 16,00-17,00 Teleșcoală. 17.30 Emisiune In limba maghiară. 18.30 Telex. 18.35 Din țările socialiste. 18.45 Universitatea TV. 19.20 IMI de seri : „Voinicelul". 19.30 Telejurnal ei Cincinalul îna­inte de termen. 1973 — an hotărftor. 20,00 Cîntecul săptămlnii : „Harni­ce“, de Adalbert Winkler. Text : Angel Grigoriu și Ro­meo Iorgulescu. interpre­tează : Cristian Popescu. 20,05 Publicitate. 20,10 Seară pentru tineret. 32,15 24 de ore. PROGRAMUL □ 17,30 Telex. 17,35 Desene animate. 17,50 Telecinemateca pentru ti­neret. 19.05 Barzi și rapsozi. 19.15 Publicitate. 19,20 1001 de seri : „Voinicelul“. 19,80 Telejurnal • Cincinalul îna­inte de termen. 1973 — an hotărîtor. 20,00 Concertul simfonie al or­chestrei de studio a Radiote­­leviziunii. Dirijor : Olaf Kock (R.D.G.). Solistă : Cor­nelia Vasile. In pauză ! Bucureştiul necunoscut — „O surpriză la Curtea Ve­che“. 23.05 Din lumea ştiinţei. SCINTEIA - Joi 1 noiembrie 1973

Next