Scînteia, decembrie 1973 (Anul 42, nr. 9708-9738)
1973-12-01 / nr. 9708
PROLETARI DIN TOATE UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9708 Sîmbătă 1 decembrie 1973 8 PAGINI-40 BANI DESCHIDEREA LUCRĂRILOR SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Vineri dimineaţa au început lucrările sesiunii a XI-a a celei de-a VX-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. înaltul for legislativ al ţării se reuneşte după desfăşurarea lucrărilor Plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, precum şi a Plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, care au dezbătut pe larg obiectivele dezvoltării economico-sociale a ţării noastre pe anul viitor şi au aprobat în unanimitate prevederile planului şi bugetului pe 1974, au luat hotârîri, în spiritul cuvîntărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în probleme de o deosebită importanţă privind mersul mereu ascendent al societăţii noastre pe coordonatele stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului Sesiunea s-a deschis la ora 10,00 dimineaţa. In sala Palatului Marii Adunări Naţionale, alături de deputaţi, sunt prezenţi, ca invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, reprezentanţi ai oamenilor muncii, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti români şi străini. Sunt de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Este, de asemenea, prezent Pio Carlo Terenzio, secretarul general al Uniunii Interparlamentare. La intrarea în sala de şedinţe, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători pe partid şi de stat sunt întîmpinaţi cu puternice şi îndelungi aplauze de participanţii la lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale. In loja din dreapta au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Vertier, Maxim Berghialiu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănă-lache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se află membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale. Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere în memoria deputaţilor Mihail Roşianu şi Grigore Marteş, care s-au atins din viaţă în perioada de timp care a trecut de la ultima sesiune. In unanimitate, deputaţii au aprobat ordinea de zi : 1. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1974 ; 2. Proiectul de lege pentru adoptarea Bugetului de stat pe anul 1974 ; 3. Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat ; 4. Proiectul de lege privind rechizițiile ; 5. Proiectul de lege privind controlul financiar preventiv. (Continuare în pag. a IV-a) ÎN PAGINILE IV-V • EXPUNEREA LA PROIECTUL DE LEGE PENTRU ADOPTAREA PLANULUI NAȚIONAL UNIC DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA PE ANUL 1974 • EXPUNEREA LA PROIECTUL DE LEGE PENTRU ADOPTAREA BUGETULUI DE STAT HOTĂRÎREA PLENAREI COMUNE A C. C. AL P. C. R. Sl CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE Sl SOCIALE cu privire la măsurile pentru îndeplinirea si depăsirea prevederilor planului national unic de dezvoltare economică si socială a României pe anul 1974, problemele dezvoltării energetice şi măsuri de economisire a combustibilului şi energiei Plenara comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a dezbătut, în zilele de 27—28 noiembrie 1973, proiectul Planului naţional unlic de dezvoltare economică şi socială a României, proiectul Bugetului de stat pe anul 1974 şi principalele probleme ale dezvoltării energetice şi măsurile de economisire a combustibilului şi energiei — documente de o importanţă deosebită pentru accelerarea progresului general al ţării şi ridicarea nivelului de trai al întregului popor. C.C. al P.C.R. şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României dau o înaltă apreciere cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îşi însuşesc în întregime aprecierile, orientările şi sarcinile cuprinse în cuvîntarea secretarului general al partidului şi adresează organelor şi organizaţiilor de partid, conducerilor întreprinderilor, centralelor, ministerelor, tuturor oamenilor muncii chemarea de a acţiona cu întreaga pricepere şi toată hotărîrea pentru realizarea exemplară a prevederilor planului pe anul 1974 şi îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor planului cincinal. Plenara a constatat cu satisfacţie că sarcinile de plan pe primii trei ani ai cincinalului şi angajamentele asumate au fost îndeplinite cu succes, un număr de 20 judeţe încheind realizarea prevederilor cincinalului pe această perioadă la producţia industrială. Bilanţul realizărilor reliefează creşterea puternică a potenţialului economic al ţării prin dezvoltarea accelerată a ramurilor moderne ale industriei, hotărîtoare pentru progresul general al ţării. A sporit eficienţa economică generală pe baza valorificării mai bune a resurselor materiale şi umane, utilizării mai intense a capacităţilor de producţie, a promovării progresului tehnic în întreaga economie. România participă din ce în ce mai larg la diviziunea internaţională a muncii, la circuitul economic mondial. Anul 1973 se remarcă prin ritmuri mari de creştere în toate domeniile de activitate. Producţia industrială va înregistra o creştere de aproape 15 la sută faţă de anul 1972 ; în agricultură s-a obţinut anul acesta o recoltă de cereale apropiată de media anilor 1970—1972 ; au fost puse în funcţiune numeroase capacităţi de producţie, dotate cu tehnică modernă ; a crescut în ritm susţinut productivitatea muncii, au fost reduse cheltuielile de producţie. Pe baza dezvoltării producţiei materiale, a ridicării eficienţei economice şi creşterii rapide a venitului naţional au fost create condiţii pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei. Numărul locurilor de muncă a crescut în primii 3 ani ai cincinalului cu 700 mii ; veniturile reale pe locuitor vor fi în acest an cu circa 25 la sută mai mari decît în 1970 ; au fost construite circa 325 000 apartamente, iar în mediul rural — circa 127 000 de locuinţe. Plenara a subliniat că rezultatele însemnate obţinute în dezvoltarea economico-socială a ţării în primii trei ani ai cincinalului dovedesc că organizaţiile de partid desfăşoară o muncă susţinută pentru unirea eforturilor oamenilor muncii în vederea îndeplinirii sarcinilor trasate de Congresul al X-lea şi ridicării României pe noi trepte de progres şi prosperitate. Dezbaterile din plenară au relevat deopotrivă, faptul că rezultatele obţinute puteau fi şi mai bune dacă nu ar fi continuat să se manifeste o serie de lipsuri şi deficienţe, dacă s-ar fi desfăşurat o muncă organizatorică perseverentă şi concretă pentru utilizarea completă a capacităţilor de producţie, aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale şi organizarea cooperării între întreprinderi, ridicarea calităţii produselor, reducerea cheltuielilor materiale de producţie, realizarea integrală a punerilor în funcţiune a obiectivelor de investiţii şi ridicarea eficienţei economice. Plenara a constatat că prevederile Planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială şi ale Bugetului de stat al Republicii Socialiste România pe 1974, elaborate cu participarea largă a maselor de oameni ai muncii, corespund orientărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională, sunt realiste, au asigurate baza materiala şi răspund în bune condiţii posibilităţilor economiei noastre, cerinţelor edifi(Continuare în pag. a II-a) Interviul acordat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu revistei „Business Week“ din S.U.A. După cum s-a anunţat, la 19 noiembrie, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe ziaristul John Pearson, redactor-şef adjunct al revistei „Business Week“ din S.U.A., căruia i-a acordat următorul interviu: ÎNTREBARE: Domnule preşedinte, timp de peste două decenii, economia României s-a dezvoltat intr-un ritm de peste 9 la sută pe an, inregistrind astfel cea mai înaltă creştere din lume. Cărui factor atribuiţi dumneavoastră această realizare, în comparaţie cu ritmurile mai lente de dezvoltare înregistrate in alte ţâri, atît socialiste, cit şi capitaliste ? RĂSPUNS: Intr-adevăr, în ultimii 20 de ani, economia românească şi îndeosebi industria au cunoscut un ritm înalt de dezvoltare. Aceasta se datorește, în primul rînd, faptului că România se afla la un nivel de dezvoltare economică destul de înapoiat și, ca atare, au trebuit făcute eforturi serioase pentru a asigura o ridicare generală a ţării din punct de vedere economic și, îndeosebi, din punct de vedere industrial. Factorul hotărîtor consider însă că a fost existenţa orînduirii socialiste, care permite concentrarea mijloacelor materiale, financiare şi, în primul rînd, a celor umane în direcţia unei dezvoltări rapide economicosociale. Este cunoscut că, în epoca actuală a revoluţiei tehnico-ştiinţifice, sunt necesare uriaşe mijloace materiale şi financiare şi totodată o ridicare serioasă a nivelului de cunoştinţe al celor ce muncesc, începînd cu muncitorii calificaţi şi pînă la cadrele tehnice superioare, pentru a asigura dezvoltarea într-un ritm intens. Tocmai în această direcţie şi-a concentrat preocuparea România. Dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei, culturii a jucat un rol important în dezvoltarea economică şi constituie totodată unul din marile succese ale României socialiste. Aceasta a reprezentat un factor de bază al avîntului economic. Ar trebui să menţionez că România face eforturi serioase, alocînd din venitul naţional 30—33 la sută în scopul dezvoltării. Şi, în fine, un factor — nu printre cei mai puţin importanţi — este şi cel al dezvoltării relaţiilor internaţionale, al colaborării largi, ■ atît cu ţările socialiste, cît şi cu alte state, aceasta constituind un element deosebit de important în condiţiile lumii de astăzi. ÎNTREBARE: In cele mai multe ţări s-a dovedit că menţinerea unui ritm înalt de creştere economică devine din ce în ce mai dificilă pe măsură ce economia îşi dezvoltă tot mai mult capacitatea, dimensiunile şi complexitatea sa. Apreciaţi, domnule preşedinte, că România va fi în măsură să evite o astfel de încetinire a dezvoltării sale şi ce măsuri ar fi necesare pentru susţinerea unui ritm de creştere asemănător cu cel din anii trecuţi ? RĂSPUNS: Trebuie să menţionez de la început că, cu toate succesele realizate în dezvoltarea sa economică, România continuă să fie încă o ţară în curs de dezvoltare, în comparaţie cu ţările dezvoltate din punct de vedere economic. In ce priveşte ritmul de dezvoltare al unor ţări, el trebuie comparat, desigur, cu nivelul general la care se găsesc aceste state. Este de înţeles că ţările cu o economie puternic dezvoltată vor cunoaşte o creştere relativă ceva mai lentă. Pînă la urmă, orice dezvoltare trebuie să aibă o anumită limită. în definitiv, producţia materială, ca şi producţia spirituală, de altfel, trebuie să servească anumitor necesităţi umane. în ce priveşte România, apreciez că, pentru încă o perioadă, ea va trebui să facă eforturi în vederea menţinerii unui ritm înalt de dezvoltare, pentru a reduce decalajul dintre ea şi ţările dezvoltate din punct de vedere economic şi a asigura un asemenea nivel economic încît să poată satisface în condiţii tot mai bune cerinţele întregului popor. Pe măsură ce acest decalaj se va micşora, fără îndoială că şi ritmul de creştere al României va trebui să se reducă treptat. Dezvoltarea în ritm înalt nu este un scop în sine pentru noi, ci un mijloc de a asigura făurirea unei societăţi socialiste avansate, care să satisfacă în bune condiţii cerinţele umane. ÎNTREBARE: Volumul foarte mare al investiţiilor în România a cerut o politică de „austeritate“ sau o amînare a consumului unei părţi substanţiale din produsul naţional. Vă aşteptaţi la o continuare a actualului ritm al investiţiilor sau, în anii viitori, urmează ca o parte mai mare a producţiei să fie destinată sferei bunurilor de consum şi serviciilor ? RĂSPUNS: Volumul mare al Investiţiilor a determinat creşterea puternică a avuţiei naţionale, a venitului naţional. Pe această bază a putut să se înfăptuiască o politică de creştere continuă a nivelului de trai al populaţiei. Ar fi suficient de menţionat faptul că în acest cincinal, 1971—1975, veniturile din salarii ale populaţiei vor (Continuare în pag. a IlI-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu 7 - a primit pe ziaristul american Nicholas Ludington Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, vineri 30 noiembrie, pe Nicholas Ludington, corespondentul permanent la Bucureşti al agenţiei „Associated Press“. La întrevedere a participat tovarăşul Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu ziaristului american. ÎN ZIARUL DE AZI: • UN ACT FUNDAMENTAL AL ISTORIEI NOASTRE NAŢIONALE (55 de ani de la unirea Transilvaniei cu România) • AZI ÎNCEP IN CAPITALĂ LUCRĂRILE CONGRESULUI „CRUCII ROŞII" • REDUCERE DE PREŢURI LA FRIGIDERELE CU COMPRESOR DIN PRODUCŢIA INTERNA HOTĂRÎREA PLENAREI COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. DIN 27-28 NOIEMBRIE 1973 cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului 11. Plenara Comitetului Central aprobă în unanimitate activitatea internaţională a partidului şi statului prezentată în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi îşi însuşeşte întru totul analiza şi aprecierile cu privire la principalele fenomene şi tendinţe pe arena mondială. Plenara constată că evoluţia evenimentelor din această perioadă, procesele petrecute pe plan mondial, modificările produse în raportul de forţe au confirmat şi confirmă pe deplin justeţea principiilor şi orientărilor fundamentale formulate de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului în domeniul politicii externe. Plenara relevă cu satisfacţie că bilanţul activităţii bogate şi multilaterale desfăşurate de România socialistă în strictă conformitate cu aceste principii şi orientări, acţiunile întreprinse de România în slujba cauzei socialismului, păcii şi colaborării internaţionale, aportul constructiv, la soluţionarea problemelor majore ale contemporaneităţii au contribuit la consolidarea tendinţelor pozitive în viaţa internaţională, au făcut să crească prestigiul patriei noastre în lume, au adus Republicii Socialiste România noi şi noi prieteni pe toate meridianele globului. 2. Plenara aprobă pe deplin activitatea desfăşurată pe plan internaţional de conducerea partidului, de Comitetul Executiv şi de Prezidiul Permanent ale C.C. al P.C.R., de Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socialiste România. In mod deosebit plenara subliniază contribuţia hotărîtoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea liniilor directoare şi la înfăptuirea practică a politicii externe a României socialiste, profunzimea analizelor şi realismul aprecierilor făcute de secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, înalta sa responsabilitate şi principialitate în îmbinarea îndatoririlor interne şi internaţionale ale partidului şi statului. Iniţiativele, contactele internaţionale, vizitele întreprinse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în diferite ţări ale lumii au determinat rezultate rodnice în admeirea relaţiilor de prietenie cu celelalte ţări socialiste, cu partidele comuniste, cu alte partide şi organizaţii muncitoreşti, democratice, progresiste, au dus la intensificarea legăturilor cu statele angajate pe calea dezvoltării independente în Africa, Asia, America Latină, cu mişcările de eliberare naţională, cu forţele revoluţionare, antiimperialiste ; totodată, aceste vizite au marcat contribuţii de seamă la statornicirea unor noi raporturi dintre state, bazate pe principiile dreptului internaţional, la promovarea procesului de destindere, la cauza păcii, cooperării şi înţelegeriiîntre popoare. 3. Plenara reliefează cu satisfacţie adîncirea în continuare a prieteniei şi alianţei frăţeşti dintre România şi celelalte ţări socialiste, amplificarea legăturilor de colaborare în cele mai diverse domenii de activitate. O contribuţie de seamă au adus în această direcţie numeroasele contacte şi convorbiri, întîlniri şi schimburi de vederi cu conducători de partid şi de stat din aceste ţări. Plenara dă o înaltă apreciere activităţii desfăşurate de secretarul general al partidului la întîlnirea prietenească a conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din unele ţări socialiste care a avut loc în Crimeea în vara acestui an. în acelaşi timp, întîlnirile şi convorbirile cu conducători de partid şi de stat ai altor ţări socialiste din Europa, Asia şi America Latină au contribuit la întărirea relaţiilor reciproce de prietenie şi colaborare tovărăşească, în interesul popoarelor noastre, al cauzei generale a socialismului şi păcii. Comitetul Central apreciază pozitiv participarea României la activitatea C.A.E.R., contribuţia la perfecţionarea şi adîncirea cooperării economice, în producţie şi tehnico-ştiinţifice dintre ţările membre, la aplicarea în viaţă a prevederilor „Programului complex“, în scopul înfloririi fiecărei economii naţionale, al egalizării nivelurilor de dezvoltare economică a ţărilor membre. în acelaşi timp, plenara relevăextinderea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice între România şi celelalte ţări socialiste, în interesul accelerării progresului fiecărei naţiuni socialiste, al întăririi forţelor sistemului mondial socialist în ansamblu. Partidul Comunist Român, Republica Socialistă România vor acţiona şi pe viitor, cu consecvenţă, pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor de strînsă prietenie cu toate ţările socialiste, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, ale respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc şi întrajutorării frăţeşti. Partidul şi statul nostru vor depune în continuare toate eforturile pentru întărirea unităţii ţârilor socialiste, ca factor de uriaşă însemnătate al coeziunii întregului front antiimperialist mondial. 4. Plenara salută progresele marcante înregistrate în extinderea şi adîncirea relaţiilor de prietenie şi de colaborare multilaterală între România şi ţările care au păşit pe calea dezvoltării independente. O strălucită manifestare a activităţii ţării noastre în această direcţie a constituit-o vizita întreprinsă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu într-un şir de state ale Americii Latine, urmînd vizitelor întreprinse anterior în Asia şi Africa. însuşindu-şi întru totul aprecierea Comitetului Executiv, plenara Comitetului Central subliniază că, prin rezultatele deosebit de pozitive, prin convorbirile cu conducătorii (Continuare in pag. a III-a)