Scînteia, decembrie 1973 (Anul 42, nr. 9708-9738)

1973-12-01 / nr. 9708

PROLETARI DIN TOATE UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9708 Sîmbătă 1 decembrie 1973 8 PAGINI-40 BANI DESCHIDEREA LUCRĂRILOR SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Vineri dimineaţa au început lucră­rile sesiunii a XI-a a celei de-a VX-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. înaltul for legislativ al ţării se reuneşte după desfăşurarea lucrări­lor Plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân şi Consiliului Suprem al Dez­voltării Economice şi Sociale a Româ­niei, precum şi a Plenarei Con­siliului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste, care au dezbătut pe larg obiectivele dezvoltării economi­­co-sociale a ţării noastre pe anul viitor şi au aprobat în unanimitate prevederile planului şi bugetului pe 1974, au luat hotârîri, în spi­ritul cuvîntărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în probleme de o deose­bită importanţă privind mersul me­reu ascendent al societăţii noastre pe coordonatele stabilite de Congre­sul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului Sesiunea s-a deschis la ora 10,00 dimineaţa. In sala Palatului Marii Adunări Naţionale, alături de depu­taţi, sunt prezenţi, ca invitaţi, mem­bri ai C.C. al P.C.R., miniştri, con­ducători de instituţii centrale şi or­ganizaţii obşteşti, reprezentanţi ai oamenilor muncii, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi cul­turale, ziarişti români şi străini. Sunt de faţă şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi la Bucureşti. Este, de asemenea, prezent Pio Carlo Terenzio, secretarul general al Uni­unii Interparlamentare. La intrarea în sala de şedinţe, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători pe partid şi­ de stat sunt întîmpinaţi cu puternice şi îndelungi aplauze de participanţii la lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale. In loja din dreapta au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheor­­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Vertier, Maxim Berghialiu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănă-­lache, Constantin Drăgan, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se află membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşe­dintele Marii Adunări Naţionale. Cei prezenţi au păstrat un mo­ment de reculegere în memoria de­putaţilor Mihail Roşianu şi Grigore Marteş, care s-au atins din viaţă în perioada de timp care a trecut de la ultima sesiune. In unanimitate, deputaţii au apro­bat ordinea de zi : 1. Proiectul de lege pentru adop­tarea Planului naţional unic de dez­voltare economico-socială a Repu­blicii Socialiste România pe anul 1974 ; 2. Proiectul de lege pentru adop­tarea Bugetului de stat pe anul 1974 ; 3. Proiectele de legi pentru apro­barea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat ; 4. Proiectul de lege privind rechi­­zițiile ; 5. Proiectul de lege privind con­trolul financiar preventiv. (Continuare în pag. a IV-a) ÎN PAGINILE IV-V • EXPUNEREA LA PROIECTUL DE LEGE­ PENTRU ADOPTAREA PLANULUI NAȚIONAL UNIC DE DEZ­VOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA PE ANUL 1974 • EXPUNEREA LA PROIECTUL DE LEGE PENTRU ADOPTAREA BUGETULUI DE STAT HOTĂRÎREA PLENAREI COMUNE A C. C. AL P. C. R. Sl CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE Sl SOCIALE cu privire la măsurile pentru îndeplinirea si depăsirea prevederilor planului national unic de dezvoltare economică si socială a României pe anul 1974, problemele dezvoltării energetice şi măsuri­ de economisire a combustibilului şi energiei Plenara comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consi­liului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a dezbătut, în zilele de 27—28 noiembrie 1973, proiectul Planului naţio­nal unlic de dezvoltare economică şi so­cială a României, proiectul Bugetului de stat pe anul 1974 şi principalele probleme ale dezvoltării energetice şi măsurile de economisire a combustibilului şi energiei — documente de o importanţă deosebită pentru accelerarea progresului general al ţării şi ridicarea nivelului de trai al în­tregului popor. C.C. al P.C.R. şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a Româ­niei dau o înaltă apreciere cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îşi însu­şesc în întregime aprecierile, orientările şi sarcinile cuprinse în cuvîntarea secre­tarului general al partidului şi adresează organelor şi organizaţiilor de partid, con­ducerilor întreprinderilor, centralelor, ministerelor, tuturor oamenilor muncii chemarea de a acţiona cu întreaga pri­cepere şi toată hotărîrea pentru realiza­rea exemplară a prevederilor planului pe anul 1974 şi îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor planului cincinal. Plenara a constatat cu satisfacţie că sarcinile de plan pe primii trei ani ai cincinalului şi angajamentele asumate au fost îndeplinite cu succes, un număr de 20 judeţe încheind realizarea prevederi­lor cincinalului pe această perioadă la producţia industrială. Bilanţul realizări­lor reliefează creşterea puternică a po­tenţialului economic al ţării prin dezvol­tarea accelerată a ramurilor moderne ale industriei, hotărîtoare pentru progresul general al ţării. A sporit eficienţa econo­mică generală pe baza valorificării mai bune a resurselor materiale şi umane, utilizării mai intense a capacităţilor de producţie, a promovării progresului teh­nic în întreaga economie. România parti­cipă din ce în ce mai larg la diviziunea internaţională a muncii, la circuitul eco­nomic mondial. Anul 1973 se remarcă prin ritmuri mari de creştere în toate domeniile de activitate. Producţia industrială va în­registra o creştere de aproape 15 la sută faţă de anul 1972 ; în agricultură s-a obţinut anul acesta o recoltă de cereale apropiată de media anilor 1970—1972 ; au fost puse în funcţiune numeroase ca­pacităţi de producţie, dotate cu tehnică modernă ; a crescut în ritm susţinut pro­ductivitatea muncii, au fost reduse chel­tuielile de producţie. Pe baza dezvoltării producţiei mate­riale, a ridicării eficienţei economice şi creşterii rapide a venitului naţional au fost create condiţii pentru îmbunătă­ţirea nivelului de trai al populaţiei. Nu­mărul locurilor de muncă a crescut în primii 3 ani ai cincinalului cu 700 mii ; veniturile reale pe locuitor vor fi în acest an cu circa 25 la sută mai mari decît­ în 1970 ; au fost construite circa 325 000 apartamente, iar în mediul rural — circa 127 000 de locuinţe. Plenara a subliniat că rezultatele în­semnate obţinute în dezvoltarea econo­mico-socială a ţării în primii trei ani ai cincinalului dovedesc că organizaţiile de partid desfăşoară o muncă susţinută pentru unirea eforturilor oamenilor muncii în vederea îndeplinirii sarcinilor trasate de Congresul al X-lea şi ridi­cării României pe noi trepte de pro­gres şi prosperitate. Dezbaterile din plenară au relevat deopotrivă, faptul că rezultatele obţinute puteau fi şi mai bune dacă nu ar fi continuat să se manifeste o serie de lip­suri şi deficienţe, dacă s-ar fi desfăşurat o muncă organizatorică perseverentă şi concretă pentru utilizarea completă a ca­pacităţilor de producţie, aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale şi organizarea cooperării între întreprin­deri, ridicarea calităţii produselor, redu­cerea cheltuielilor materiale de produc­ţie, realizarea integrală a punerilor în funcţiune a obiectivelor de investiţii şi ridicarea eficienţei economice. Plenara a constatat că prevederile Pla­nului naţional unic de dezvoltare eco­nomică şi socială şi ale Bugetului de stat al Republicii Socialiste România pe 1974, elaborate cu participarea largă a mase­lor de oameni ai muncii, corespund orien­tărilor fundamentale stabilite de Con­gresul al X-lea şi Conferinţa Naţională, sunt realiste, au asigurate baza materiala şi răspund în bune condiţii posibilităţi­lor economiei noastre, cerinţelor edifi­(Continuare în pag. a II-a) Interviul acordat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu revistei „Business Week“ din S.U.A. După cum s-a anunţat, la 19 noiembrie, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe ziaristul John Pearson, redactor-şef ad­junct al revistei „Business Week“ din S.U.A., căruia i-a acordat următorul interviu: ÎNTREBARE: Domnule pre­şedinte, timp de peste două decenii, economia României s-a dezvoltat intr-un ritm de peste 9 la sută pe an, inre­­gistrind astfel cea mai înaltă creştere din lume. Cărui fac­tor atribuiţi dumneavoastră această realizare, în compa­raţie cu ritmurile mai lente de dezvoltare înregistrate in alte ţâri, atît socialiste, cit şi capitaliste ? RĂSPUNS: Intr-adevăr, în ulti­mii 20 de ani, economia româneas­că şi îndeosebi industria au cunos­cut un ritm înalt de dezvoltare. A­­ceasta se datorește, în primul rînd, faptului că România se afla la un nivel de dezvoltare economică des­­tul de înapoiat și, ca atare, au tre­buit făcute eforturi serioase pen­tru a asigura o ridicare generală a ţării din punct de vedere eco­nomic și, îndeosebi, din punct de vedere industrial. Factorul hotă­­rîtor consider însă că a fost exis­tenţa orînduirii socialiste, care permite concentrarea mijloacelor materiale, financiare şi, în primul rînd, a celor umane în direcţia unei dezvoltări rapide economico­­sociale. Este cunoscut că, în epoca ac­tuală a revoluţiei tehnico-ştiinţifi­­ce, sunt necesare uriaşe mijloace materiale şi financiare şi totodată o ridicare serioasă a nivelului de cunoştinţe al celor ce muncesc, în­­cepînd cu muncitorii calificaţi şi pînă la cadrele tehnice superioare, pentru a asigura dezvoltarea în­­tr-un ritm intens. Tocmai în a­­ceastă direcţie şi-a concentrat pre­ocuparea România. Dezvoltarea în­­văţămîntului, ştiinţei, culturii a ju­cat un rol important în dezvolta­rea economică şi constituie totoda­tă unul din marile succese ale României socialiste. Aceasta a re­prezentat un factor de bază al a­­vîntului economic. Ar trebui să menţionez că Româ­nia face eforturi serioase, alocînd din venitul naţional 30—33 la sută în scopul dezvoltării. Şi, în fine, un factor — nu prin­tre cei mai puţin importanţi — este şi cel al dezvoltării relaţiilor internaţionale, al colaborării largi, ■ atît cu ţările socialiste, cît şi cu alte state, aceasta constituind un element deosebit de important în condiţiile lumii de astăzi. ÎNTREBARE: In cele mai multe ţări s-a dovedit că menţinerea unui ritm înalt de creştere economică devine din ce în ce mai dificilă pe mă­sură ce economia îşi dezvoltă tot mai mult capacitatea, di­mensiunile şi complexitatea sa. Apreciaţi, domnule pre­şedinte, că România va fi în măsură să evite o astfel de încetinire a dezvoltării sale şi ce măsuri ar fi necesare pentru susţinerea unui ritm de creştere asemănător cu cel din anii trecuţi ? RĂSPUNS: Trebuie să menţio­nez de la început că, cu toate suc­cesele realizate în dezvoltarea sa economică, România continuă să fie încă o ţară în curs de dezvol­tare, în comparaţie cu ţările dez­voltate din punct de vedere econo­mic. In ce priveşte ritmul de dezvol­tare al unor ţări, el trebuie com­parat, desigur, cu nivelul general la care se găsesc aceste state. Este de înţeles că ţările cu o economie puternic dezvoltată vor cunoaşte o creştere relativă ceva mai lentă. Pînă la urmă, orice dezvoltare tre­buie să aibă o anumită limită. în definitiv, producţia materială, ca şi producţia spirituală, de altfel, trebuie să servească anumitor ne­cesităţi umane. în ce priveşte România, apreciez că, pentru încă o perioadă, ea va trebui să facă eforturi în vederea menţinerii unui ritm înalt de dez­voltare, pentru a reduce decalajul dintre ea şi ţările dezvoltate din punct de vedere economic şi a asigura un asemenea nivel econo­mic încît să poată satisface în con­diţii tot mai bune cerinţele între­gului popor. Pe măsură ce acest decalaj se va micşora, fără îndoială că şi ritmul de creştere al Româ­niei va trebui să se reducă treptat. Dezvoltarea în ritm înalt nu este un scop în sine pentru noi, ci un mijloc de a asigura făurirea unei societăţi socialiste avansate, care să satisfacă în bune condiţii cerin­ţele umane. ÎNTREBARE: Volumul foarte mare al investiţiilor în România a cerut o politică de „austeritate“ sau o amîna­­re a consumului unei părţi substanţiale din produsul na­ţional. Vă aşteptaţi la o con­tinuare a actualului ritm al investiţiilor sau, în anii vii­tori, urmează ca o parte mai mare a producţiei să fie des­tinată sferei bunurilor de consum şi serviciilor ? RĂSPUNS: Volumul mare al In­vestiţiilor a determinat creşterea puternică a avuţiei naţionale, a ve­nitului naţional. Pe această bază a putut să se înfăptuiască o poli­tică de creştere continuă a nivelu­lui de trai al populaţiei. Ar fi su­ficient de menţionat faptul că în acest cincinal, 1971—1975, venitu­rile din salarii ale populaţiei vor (Continuare în pag. a IlI-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu 7 - a primit pe ziaristul american Nicholas Ludington Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, a primit, vineri 30 noiembrie, pe Nicholas Luding­­ton, corespondentul permanent la Bucureşti al agenţiei „Associated Press“. La întrevedere a participat to­varăşul Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu ziaristului american. ÎN ZIARUL DE AZI: • UN ACT FUNDAMEN­TAL AL ISTORIEI NOASTRE NAŢIONA­LE (55 de ani de la unirea Transilvaniei cu România) • AZI ÎNCEP IN CA­PITALĂ LUCRĂRILE CONGRESULUI „CRU­CII ROŞII" • REDUCERE DE PRE­ŢURI LA FRIGIDE­RELE CU COMPRE­SOR DIN PRODUCŢIA INTERNA HOTĂRÎREA PLENAREI COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. DIN 27-28 NOIEMBRIE 1973 cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului 1­1. Plenara Comitetului Central aprobă în unanimitate activitatea internaţională a partidului şi statului prezentată în cu­­vîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi îşi însuşeşte întru totul analiza şi a­­precierile cu privire la principalele feno­mene şi tendinţe pe arena mondială. Plenara constată că evoluţia evenimen­telor din această perioadă, procesele pe­trecute pe plan­ mondial, modificările produse în raportul de forţe au confir­mat şi confirmă pe deplin justeţea prin­cipiilor şi orientărilor fundamentale for­mulate de Congresul al X-lea şi Confe­rinţa Naţională ale partidului în dome­niul politicii externe. Plenara relevă cu satisfacţie că bilan­ţul activităţii bogate şi multilaterale des­făşurate de România socialistă în strictă conformitate cu aceste principii şi orien­tări, acţiunile întreprinse de România în slujba cauzei socialismului, păcii şi co­laborării internaţionale, aportul construc­tiv, la soluţionarea problemelor majore ale contemporaneităţii au contribuit la consolidarea tendinţelor pozitive în viaţa internaţională, au făcut să crească presti­giul patriei noastre în lume, au adus Republicii Socialiste România noi şi noi prieteni pe toate meridianele globului. 2. Plenara aprobă pe deplin activita­tea desfăşurată pe plan internaţional de conducerea partidului, de Comitetul Exe­cutiv şi de Prezidiul Permanent ale C.C. al P.C.R., de Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii So­cialiste România. In mod deosebit plenara subliniază contribuţia hotărîtoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea liniilor directoare şi la înfăptuirea practică a politicii externe a României socialiste, profunzimea analizelor şi realismul apre­cierilor făcute de secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, înalta sa responsabilitate şi princi­pialitate în îmbinarea îndatoririlor in­terne şi internaţionale ale partidului şi statului. Iniţiativele, contactele interna­ţionale, vizitele întreprinse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în diferite ţări ale lumii au determinat rezultate rodnice în adm­ei­rea relaţiilor de prietenie cu cele­lalte ţări socialiste, cu partidele comu­niste, cu alte partide şi organizaţii mun­citoreşti, democratice, progresiste, au dus la intensificarea legăturilor cu sta­tele angajate pe calea dezvoltării independente în Africa, Asia, Ame­rica Latină, cu mişcările de elibe­rare naţională, cu forţele revoluţionare, antiimperialiste ; totodată, aceste vizite au marcat contribuţii de seamă la sta­tornicirea unor noi raporturi dintre state, bazate pe principiile dreptului interna­ţional, la promovarea procesului de des­tindere, la cauza păcii, cooperării şi înţelegerii­­între popoare. 3. Plenara reliefează cu satisfacţie a­­dîncirea în continuare a prieteniei şi alianţei frăţeşti dintre România şi cele­lalte ţări socialiste, amplificarea legătu­rilor de colaborare în cele mai diverse domenii de activitate. O contribuţie de seamă au adus în această direcţie nu­meroasele contacte şi convorbiri, întîl­­niri şi schimburi de vederi cu conducă­tori de partid şi de stat din aceste ţări. Plenara dă o înaltă apreciere activită­ţii desfăşurate de secretarul general al partidului la întîlnirea prietenească a conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din unele ţări socialiste care a avut loc în Crimeea în vara a­­cestui an. în acelaşi timp, întîlnirile şi­­ convorbirile cu conducători de partid şi de stat ai altor ţări socialiste din Eu­ropa, Asia şi America Latină au con­tribuit la întărirea relaţiilor reciproce de prietenie şi colaborare tovărăşească, în interesul popoarelor noastre, al cauzei generale a socialismului şi păcii. Comitetul Central apreciază pozitiv participarea României la activitatea C.A.E.R., contribuţia la perfecţionarea şi adîncirea cooperării economice, în producţie şi tehnico-ştiinţifice dintre ţă­rile membre, la aplicarea în viaţă a pre­vederilor „Programului complex“, în scopul înfloririi fiecărei economii naţio­nale, al egalizării nivelurilor de dezvol­tare economică a ţărilor membre. în a­­celaşi timp, plenara relevă­­extinderea colaborării economice şi tehnico-ştiinţi­­fice între România şi celelalte ţări so­cialiste, în interesul accelerării progresu­lui fiecărei naţiuni socialiste, al întăririi forţelor sistemului mondial socialist în ansamblu. Partidul Comunist Român, Republica Socialistă România vor acţiona şi pe vii­tor, cu consecvenţă, pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor de strînsă prietenie cu toate ţările socialiste, pe baza prin­cipiilor marxism-leninismului şi interna­ţionalismului proletar, ale respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neames­tecului în treburile interne, avantajului reciproc şi întrajutorării frăţeşti. Parti­dul şi statul nostru vor depune în con­tinuare toate eforturile pentru întărirea unităţii ţârilor socialiste, ca factor de uriaşă însemnătate al coeziunii întregu­lui front antiimperialist mondial. 4. Plenara salută progresele marcante înregistrate în extinderea şi adîncirea re­laţiilor de prietenie şi de colaborare multilaterală între România şi ţările care au păşit pe calea dezvoltării indepen­dente. O strălucită manifestare a activităţii ţării noastre în această direcţie a consti­­tuit-o vizita întreprinsă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu într-un­ şir de state ale Americii Latine, urmînd vizitelor între­prinse anterior în Asia şi Africa. însuşin­­du-şi întru totul aprecierea Comitetului Executiv, plenara Comitetului Central subliniază că, prin rezultatele deosebit de pozitive, prin convorbirile cu conducătorii (Continuare in pag. a III-a)

Next