Scînteia, ianuarie 1974 (Anul 43, nr. 9739-9767)

1974-01-03 / nr. 9739

Anul XLIII Nr. 9739 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Joi 3 ianuarie 1974 4 PAGINI - 30 BANI CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile şi televiziune cu prilejul Anului nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai României socialiste, Peste cîteva momente încheiem anul 1973 şi începem noul an animaţi de legitimă mîndrie patriotică pentru remarcabilele succese obţinute în politica internă şi externă a partidului şi statului, în înfăptuirea măreţului program ela­borat de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională şi, totodată, în­sufleţiţi de hotărirea neabă­tută de a da viaţă obiecti­velor făuririi societăţii so­cialiste multilateral dezvol­tate pe pământul patriei noastre, de a realiza în cele mai bune condiţii sarcinile planului de stat pe 1974. In anul 1973 s-au obţinut noi şi însemnate progrese în dezvoltarea şi moderni­zarea industriei şi agricul­turii, a celorlalte ramuri economice, în­crederea a­­vuţiei naţionale, în perfec­ţionarea bazei tehnico-ma­­teriale a socialismului. Am realizat, de asemenea, succese importante pe ca­lea înfloririi învăţământu­lui, ştiinţei, artei şi cultu­rii, a creşterii nivelului de trai, material şi spiritual al oamenilor muncii — obiec­iîv’ ul f uil icia.ntcai Uit '«& * ticii partidului, al întregii opere de construcţie socia­listă. Toate acestea de­monstrează, o dată în plus, justeţea politicii marxist­­leniniste a partidului, creş­terea rolului său de forţă politică conducătoare în toate domeniile de activita­te, capacitatea creatoare a clasei noastre mun­citoare, a ţărănimii şi intelectualităţii, a tu­turor oamenilor muncii, fără deosebire de na­ţionalitate, a întregului popor, care îşi făureşte liber, în mod conştient, noua sa istorie, viitorul său fericit. Pentru minunatele realizări obţinute în acest an, pentru munca plină de abnegaţie consacrată edificării socialismului şi comunismului în România, conducerea partidului şi statului adre­sează tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, cele mai calde felicitări ! întregul nostru popor păşeşte în noul an hotărît să facă totul pentru a îndeplini sarci­nile trasate de recenta plenară a Comitetului Central, întîmpinînd a 30-a aniversare a elibe­rării patriei de sub jugul fascist şi Congresul al XI-lea al partidului cu noi şi remarcabile înfăptuiri în toate domeniile vieţii economico­­sociale. Realizarea prevederilor de înaltă răspun­dere ale planului pe anul viitor impune unirea şi organizarea tuturor forţelor societăţii într-o direcţie unică, îmbunătăţirea continuă a activi­tăţii economice, valorificarea superioară, cu maximum de randament, a întregului potenţial material şi uman al ţării, întărirea ordinii şi disciplinei socialiste, dezvoltarea iniţiativei maselor muncitoare, participarea lor tot mai activă la conducerea întregii societăţi. Realizările dobîndite în aceşti 3 ani, sporu­rile însemnate obţinute în dezvoltarea econo­miei naţionale demonstrează realismul preve­derilor planului cincinal, faptul că există toate condiţiile pentru îndeplinirea cincinalului îna­inte de termen, făcînd astfel un mare pas înainte pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, ridicînd România pe noi trepte de progres şi civilizaţie. Dragi tovarăşi, Desfăşurarea vieţii internaţionale în cursul anului care a trecut a confirmat cu putere justeţea orientărilor date de Congresul al X-lea privind procesele fundamentale ale lumii contemporane, justeţea politicii externe a par­tidului şi statului nostru de dezvoltare con­tinuă a colaborării şi prieteniei cu ţările socia­liste, cu statele care au păşit pe calea dezvol­tării de sine stătătoare, cu toate ţările lumii, fără deosebire de orânduire socială. Anul care a trecut se înscrie în analele vieţii internaţionale printr-o serie de succese impor­tante în lupta forţelor progresului, democraţiei şi păcii ; s-a pus capăt războiului din Vietnam, a început, cu rezultate bune, Conferinţa ţărilor din Europa pentru securitate şi colaborare, s-au făcut o serie de paşi înainte pe calea destin­derii internaţionale, a normalizării raporturilor dintre state, a colaborării şi înţelegerii intre naţiuni. Totodată, unele evenimente, şi cu deosebire reizbucnirea ostilităţilor militare în Orientul Mijlociu, au demonstrat că în lume mai există focare de încordare, forţe reacţio­nare care continuă să se opună proceselor pro­gresiste ale dezvoltării contemporane, factori de natură să prejudicieze securitatea şi pacea generală. Se poate spune că evoluţia omenirii pe calea destinderii se află abia în faza de în­ceput. De aceea este necesar ca popoarele să acţioneze în continuare în mod ferm pentru lichidarea politicii imperialiste de forţă şi dictat, a colonialismului şi neocolonialismului, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Desfăşurînd o vastă şi intensă activitate in­ternaţională, România şi-a amplificat relaţiile cu celelalte popoare, a acţionat consecvent pentru afirmarea pe arena mondială a unor principii noi, democratice, de egalitate deplină în drepturi şi respect al independenţei şi su­veranităţii fiecărei naţiuni, pentru crearea unui climat în care toate ţările, indiferent de mări­mea lor, să poată participa activ la soluţiona­rea problemelor spinoase care confruntă ome­nirea, pentru întărirea rolului Organizaţiei Na­ţiunilor Unite în apărarea pr­n­­cipiilor dreptu­lui internaţional, în dezvoltarea conlucrării paşnice dintre naţiuni. Vizitele pe care le-am făcut î­n acest an într-o serie de state din Eu­ropa şi de pe alte conti­nente, contactele cu un mare număr de conducă­tori ai unor ţări cu orân­duiri sociale diferite, decla­raţiile solem­e şi acorduri­le realizate au pus bazele unei colaborări largi şi multilaterale între poporul nostru şi popoarele respec­tive şi, totodată, s-au în­scris ca un aport nemijlo­cit la afirmarea noilor prin­cipii de relaţii între state, la cauza destinderii, înţele­gerii şi colaborării între popoare. Toate acestea au făcut să crească şi mai mult prestigiul internaţio­nal al României, să spo­rească numărul prietenilor ei pe toate meridianele globului. Fie ca emil 1974 să în­tre în istorie ,prin noi şi mari­ succese în­­lupta po­poarelor, a forţelor pro­gresiste pentru dezvoltarea colaborării în atre state, fără deosebire de orânduire so­cială, pentru promovarea unor relaţii noi, democra­tice în viaţa internaţională, pentru dezvoltarea cursului destinderii şi păcii, pentru încheierea cu succes a Conferinţei general-eu­­ropene, pentru realizarea unei pâci drepte, trai­nice, în Orientul Mijlociu, pentru lichidarea dominaţiei coloniale şi a oricărei forme de asu­prire a altor popoare, pentru afirmarea dreptu­lui fiecărei naţiuni de a fi stăpină pe bogăţiile sale, pe propriul său destin, de a-şi făuri o viaţă liberă şi prosperă. Fie ca anul 1974 să ducă la întărirea colaborării şi solidarităţii ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti,­­ tuturor for­ţelor antiimperialiste, în interesul dezvoltării progresiste a societăţii contemporane, al făuri­rii unei lumi mai bune şi mai drepte pe pla­neta noastră. In acest moment solemn, îmi exprim convin­gerea că oamenii muncii din patria noastră — muncitori, ţărani, intelectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — nu voi precupeţi nimic pentru traducerea în viaţă a politicii partidului şi statului — expresie fidelă a intereselor şi aspiraţiilor fundamentale ale naţiunii noastre socialiste. In numele Comitetului Cental al partidului, al Consiliului de Stat şi guvernului, precum şi al meu personal, adresez tuturor cetăţenilor României socialiste cele mai calde urări de succes în realizarea idealurilor lor de bunăstare şi fericire, satisfacţii depline în muncă şi viaţă, împlinirea tuturor dorinţelor multă sănătate şi fericire ! La mulţi ani, dragi compatrioţi ! 1974 ÎNTÂMPINAT PRETUTINDENI CU ACEEAŞI CALDĂ URARE: Să ne aduci, în nou, noi împliniri în muncă, în viață, în construcția socialistă a patriei! REPORTERII „SCÅNTEII“, PREZENŢI IA REVELION, TRANSMIT DE PE ÎNTREG CUPRINSUL ŢÂRII: In clipa când milioane de mlini cu milioane de cupe se întilneau spre a saluta cu voioşie noul an, în clipa cînd urale şi cîntece sărbă­toreşti îl întimpinau, aspiraţiile şi nădejdile noastre, ale tuturor, se în­dreptau spre viitor. Căci aşa ne-am deprins : la cumpăna anilor să privim nu numai drumul străbătut, ci, mai ales, pe cel ce se deschide, drumul viitoarelor împliniri. Erau proaspete încă, în inimile tuturor, urările calde, pline de eloc­venţa faptei şi de tăria încrederii, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu le adresase, cu citeva clipe înainte, fiecăruia dintre cei peste două­zeci de milioane de cetăţeni ai României socialiste , in inima şi con­ştiinţa fiecăruia trăiau însufleţitoarele îndemnuri, de înaltă vibraţie patriotică, adresate întregii suflări româneşti la înfăptuirea măreţelor ţeluri ce ne stau in faţă în acest an jubiliar — al XXX-lea an de viaţă liberă, de glorioase înfăptuiri ale poporului român. Şi atunci, in secundele ce despărţeau anii, din munţii Bucovinei şi pînă la Porţile de Fier, din Tara Oaşului şi pină la Tomis, pretu­tindeni în tară, in preajma meselor îmbelşugate, ne-am simtit cu totii nu numai părtaşi la un imens si strălucit revelion colectiv, care saluta un an de împliniri şi succese, ci mai ales cetăţeni ai ţării care păşeam încrezători, sub conducerea partidului, spre noi biruinţi, pe drumul socialist al patriei. In viaţa tuturor, a fiecăruia în parte, inmănunchind speranţele şi dorinţele noastre de mai bine, se deschidea largă, promiţătoare, per­spectiva anului ce vine, au menit să însemne noile izbînzi creatoare ale poporului, contribuţia sa la făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte pe pămint. Ferestre deschise spre noi biruinţi Bucureştiul capătă, in ultima zi a anului, un puls aparte, mai vioi. Apoi, către ora 11 seara, străzile se golesc, iar mii de ferestre se aprind, luminind cea mai lungă noapte, o noapte care tine... doi ani. E noaptea in care, salutat cu voie bună, 1974 intră printre noi. In moderna cantină-restaurant a uivrfepriârtkâi'H .Aug sdu 16 muncitori, ingineri şi tehnicieni, mulţi dintre ei mindri de insigna de fruntaş pe care o poartă, in­­tîmpină noul an într-o atmosferă sărbătorească. Ii zărim in sală pe cîţiva cunoscuţi : pe Eroul Muncii Socialiste Gheorghe Buruc, pe Şte­fan Geac şi Angliei Rumeliotis de la „locomotive“, pe Ştefan Petrică şi Cristea Ciobanu de la „motoare“, pe oţerarul Gheorghe Chivu, pe şeful de echipă Ionel Geantă. Con­stantin Duţu, unul dintre veteranii întreprinderii, ne salută bucuros. „Să ciocnim un pahar pentru anul trecut şi unul pentru anul ce vine. Cel trecut a fost rod­nic. Ţara noastră a cunoscut o nouă afirmare în lume, prin realizările poporului nostru, prin ecoul internaţional atit de pu­ternic al vizitelor şi intîlnirilor to­varăşului Nicolae Ceauşescu in ţă­rile lumii. Am ascultat şi-n seara aceasta urarea pe care ne-a făcut-o nouă tuturor, ţării întregi, secreta­rul general al partidului. In cuvin­tele sale am văzut oglindirea pre­zentului şi viitorului patriei, hotă­­rîrea noastră, a tuturor, de a munci şi mai bine pentru a înălţa ţara noastră pe noi culmi de civilizaţie şi propăşire. Aşadar, salutăm un an bun !...“ Colectivele celor două întreprin­deri „Griviţa roşie“ — de utilaj chimic şi de material rulant — pe­trec revelionul împreună. Maistrul Nicolae Nicolae — aflat la o masă alături de soţia sa care lucrează tot aici — ne spune : „1973 a fost şi pentru mine un an plin , am realizat trei inovaţii. Am trimis, aş spune, o ştafetă a muncii spre noul an, căci ele se vor aplica in ’74. Dar nici în ’74 nu vreau să mă las mai prejos : am de-acum in minte citeva noi ino­vaţii. Care se vor aplica, fireşte, in ’75. Şi uite aşa, din an în an, tot mai bine şi mai­ frumos. Simţi că ai de ce să trăieşti. Şi asta dă adevărata bucurie !...“ Am parcurs, in cea mai tinără noapte a lui ’74, şi un itinerar sul­­garieris al tinereţii, prin cluburile şi casele de cultură unde au fost organizate revelioane ale tinere­tului. In sălile dominate de brazi falnici, împodobite sărbătoreşte cu ghirlande, serpentine, lampioane viu colorate, am fost martorii cli­pelor de dezlănţuită voioşie petre­cute de tineri... tinereşte. Pretutindeni, momentul culmi­nant, de o profundă emoţie, l-a constituit tradiţionalul mesaj de Anul nou al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Laolaltă cu întreaga ţa­ră, tinerii l-au ascultat în linişte, cu mare atenţie. Cuvintele secretarului general aveau în conştiinţele lor o rezonanţă deosebită. La cumpăna anilor, tinerii acestui timp — „liberi şi nelegaţi, păsări in azur“, cum spune poetul — erau pe deplin con­ştienţi de înalta lor răspundere şi menire patriotică. Ei l-au întîmpi­­nat pe 1974 cu gîndul Înaripat că sînt făuritorii României comuniste de mline. La Casa de cultură a sectorului 6 am întîlnit elevi ai şcolilor pro­fesionale şi tineri muncitori de la unităţi industriale de prestigiu — „Tricodava“, „Electromagnetica", „Aurora“. Bună parte dintre aceştia sunt cunoscuţi şi apreciaţi pentru meritele lor la învăţătură şi în mun­că. Printre ei se afla şi Elena Rona, tînără fruntaşă în producţie la în­treprinderea „Tinara Gardă“, care ne încredinţează că ei, tinerii, se vor strădui să fie şi in acest an în primele rînduri ale întrecerii socia­liste, că, răspunzînd chemării to­varăşului Nicolae Ceauşescu, vor contribui cu toate forţele lor la edi­ficarea unei lumi a înţelegerii, a destinderii, a păcii. 2 000 de reprezentanţi ai Almei Mater de la 12 institute de invăţă­­mint superior din Bucureşti au fă­cut o primire frenetică, no­n-stop, noului an, glumind, petrecînd, dansind ore-n şir după ritmurile orchestrelor sau cele ale discotecii. Deşi sesiunea s-a încheiat, un ultim examen, a avut loc chiar în noaptea revelionului, pentru... stu­denţii de la arhitectură. Decora­rea cantinelor Regie I şi Groză­veşti a constituit o probă a fan­teziei viitorilor vizionari ai edifi­ciilor socialismului. ...Şi acum, la capăt de drumuri vesele bucureştene, un scurt loi­(Continuare in pag. a II-a) Împreună la petrecere, ca şi la muncă, la voioşie, ca şi la hărnicie, revelion la „Griviţa roşie" La Combinatul siderurgic Galați se elaborează o nouă şarjă de oţel DIN PRIMELE ZILE- PRIMELE SUCCESE ÎN MUNCA Primele zile ale noului an au adus şi primele succese In muncă in acele combinate şi întreprinderi unde acti­vitatea nu încetează nici o clipă. Iată cîteva veşti din cele pe care le-am primit la redacţie în cursul zilei de ieri, veşti ce confirmă hotărirea colectivelor de oameni ai muncii de a îndeplini şi depăşi, zi cu zi, sarcinile planului. Corespondenţii ".Scmteii" transmit: " Combinatul siderurgic Galaţi. In noaptea revelionu­lui, pe platforma de elaborare a fontei de la furnalul nr. 3 se aflau la datorie furnaliştii Nicolae Chi­­roşcă, Vasile Popa, Iiie Gheorghi­­ţoiu şi alţii. In prima zi a anului 1974, împreună cu ceilalţi jurna­­lişti gălăţeni, ei au dat ţării 429 tone de fontă peste prevederile planului. Nici oţelarii nu, s-au lă­sat mai prejos. Aflaţi şi ei la locu­rile de muncă, acolo unde focul nu se stinge niciodată, maistrul Con­stantin Vasiu, inginerul Gheorghe Preotu, prim-otelarul Gheorghe Furtună şi alţii au realizat, încă din prima zi a anului, 136 tone oţel peste sarcina prevăzută.­­ Combinatul petrochi­mic ior ZSSîî. Toate instalaţiile marelui Combinat petrochimic Bor­zeşti au funcţionat din plin. In primele două zile ale anului 1974, la unele instalaţii — butadienă, fenol, acetonă, polistiren — s-a lu­crat la cei mai înalţi indici, inre­­gistrîndu-se ade­vărate recorduri. La fenol, bună­oară, s-au obţi­nut, pentru prima dată, intr-o sin­gură zi, 15 tone In plus faţă de pa­rametrii proiectaţi. Harnici s-au do­vedit şi muncitorii din instalaţiile uzinei de prelucrare a ţiţeiului, care in primele două zile au reali­zat, peste plan, importante canti­tăţi de benzine cu cifră octanică ridicată, produse aromate şi moto­rine.­­ Fabrica de ciment Bi­CÎSZ Debutul promiţător pe care l-au făcut In noul an de muncă ci­mentiştii din Bicaz confirmă incă o dată rodnicia iniţiativei — „Pro­ductivitate orară maximă, cu chel­tuieli minime“, pe baza căreia, în 1973, aici s-au obţinut suplimentar 32 000 tone ciment. Astfel, in pri­mele două zile ale anului 1974 s-au obţinut, peste plan, primele 290 tone ciment, 1 000 mp plăci din azbociment şi 50 tone var. Vasile Manolache, director general al combinatului, ne informează că nu­mai cu cimentul realizat peste plan în primele două zile ale nou­lui an se pot construi suplimentar 12 apartamente convenţionale.­­ întreprinderea de gea­muri Buzău.In prima zi a anu­­lui 1974, harnicul colectiv de mun­că de la întreprinderea de gea­muri Buzău a raportat realizarea unor însemnate cantităţi de pro­duse : 17 540 metri pătraţi geam tras, 29 000 mp geam laminat, 3 700 mp geam şlefuit, 43 tone că­rămizi din sticlă cu goluri, 1263 mp geam securizat, 308 mp par­brize duble pentru autoturisme etc. Producţia întreprinderii buzoiene depăşeşte cu 10 la sută prevederile de plan pentru schimburile din pri­ma zi a anului.­­ Combinatul chimic Craiova, combinatul chimic Craiova, unde focul nu se stinge ni­ciodată, în primele două zile ale anului 1974 au fost produse, peste plan, 125 tone îngrăşăminte chimi­ce, 120 tone amo­niac, însemnate cantităţi de acid acetic monomer, oxigen, cataliza­tori etc. Pe poar­ta combinatului au ieşit, in aceste două zile, cu 410 tone mai multe îngrăşăminte chimice decit preve­deau graficele stabilite. S-au evi­denţiat formaţiile de lucru condu­se de maiştrii principali Petru To­­bătaru, Ion Voina, Lazăr Sterian, Viorel Secetă, Vasile Pricopciuc și inginer Alexandru Vasilescu, © întreprinderea minie­ra Rovinari. Miercuri, 2 ianua­rie. De la întreprinderea minieră Rovinari, inginerul Petre Vilceanu ne informează că în ziua de 2 ia­nuarie benzile transportoare, care duc cărbunele din cariere direct la termocentrala Rogojelu, au înregis­trat 2 312 tone lignit mai mult de­cit prevederile planului.­­ Combinatul siderurgic Hunedoara. Anul 1974 a debu­­tat aici cu o premieră : introdu­cerea, la oţelăria electrică, a unei noi tehnologii de elaborare a oţe­lurilor înalt aliate inoxidabile, prin retopirea deşeurilor, a şurajelor de la laminoare, cu ajutorul căreia se recuperează 60—70 la sută din cro­mul conţinut de aceste deşeuri. Noua tehnologie a fost elaborată de un grup de specialişti hunedo­­reni. Prin recuperarea cromului din deşeuri — care pină acum se pier­dea — se realizează anual o eco­nomie în valoare de peste trei mi­lioane lei. In primele două zile ale anului, pe baza noii tehnologii s-au elaborat 7 şarje, la care au contri­buit echipele de oţelari conduse de prim-topitorii Ştefan Popa şi Ghe­orghe Obîrşan. Prin cele 7 şarje (Continuare in pag. a IlI-a)

Next