Scînteia, ianuarie 1974 (Anul 43, nr. 9739-9767)

1974-01-15 / nr. 9751

mv / ( J­­ N PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9751 Marti 15 ianuarie 1974 6 PAGINI - 30 BANI CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEA­UŞESCU la intilnirea cu participanţii la seminarul internaţional „Studenţii şi " Dragi tovarăşi şi prieteni, Aş dori, în primul rind, să adre­sez un salut călduros tuturor celor prezenţi aici, reprezentanţi ai uni­versităţilor din o serie de ţări eu­ropene, din Statele Unite şi Cana­da, şi să exprim satisfacţia mea, a Consiliului de Stat pentru aceas­tă reuniune universitară consacra­tă securităţii europene. (Aplauze puternice). Reuniunea are loc în împrejurări deosebite nu numai pentru Euro­pa, ci pentru întreaga lume. S-au obţinut anumite rezultate în afir­marea unei politici noi, în direcţia lichidării vechii politici de forţă şi dictat, în aşezarea relaţiilor dintre state şi popoare pe baze noi, de egalitate, respect al independenţei şi suveranităţii, neamestec în tre­burile interne, pe o colaborare şi conlucrare fructuoase, în scopul dezvoltării economico-sociale a fie­cărei naţiuni. In imprimarea noului curs spre destindere, rolul hotăritor l-au avut masele largi, popoarele de pretutindeni. Trebuie să menţionez că tineretul, tineretul universitar, a jucat şi joacă un rol activ în imprimarea acestui nou curs în viaţa internaţională. Fără îndoială că înfăptuirea securităţii în Europa corespunde ffiăznunţeîrii­ * spre r­­eelaborare cw­e ■ tuturor popoarelor continentului, ala întregii lumi. S-au obţinut in această privinţă o serie de rezul­tate : a început Conferinţa general­­europeană, sunt în curs lucrările de la Geneva ce urmează să sta­tueze principiile care să stea la baza relaţiilor dintre statele con­tinentului european, să pună ba­zele unor raporturi noi, de largă colaborare, între toate naţiunile. După cît am fost informat, în ca­drul acestei reuniuni s-au subli­niat multe din aceste progrese — dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat pînă acum pe calea destinderii constituie numai un început. Mai sînt încă destule obstacole de învins, mai există încă forţe reacţionare ce ar dori să o­­prească acest curs nou, care re­nunţă cu greu la vechea politică de forţă, de dictat şi amestec in treburile altor state. De aceea, ac­centuarea cursului destinderii, în­făptuirea securităţii europene im­pun mai mult ca oricînd unirea tuturor forţelor progresiste, antiim­­perialiste. Desigur, pot fi — şi sunt — di­verse păreri asupra căilor de în­făptuire a politicii noi. De altfel, nu numai în problemele interna­ţionale sau în problemele ştiinţe­lor sociale sunt păreri deosebite ; în înseşi ştiinţele naturii şi tehni­ce, asupra unor probleme apar pă­reri sau soluţii deosebite — şi a­­ceasta nu e cu nimic anormal. Dimpotrivă, este un lucru cît se poate de natural să fie aşa ; nu­mai atunci cind asupra diferitelor probleme care preocupă omenirea se confruntă în mod liber părerile, fără prejudecăţi, fără preten­ţia că cineva deţine monopo­lul adevărului absolut, pornin­­du-se deci de la înţelegerea nece­sităţii unui schimb liber de pă­reri şi de idei, de căutări nova­toare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluţii pentru organizarea mai bună a lumii, a­­conlucrării între popoare, a reali­zării păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează în nici un fel existenţa părerilor diferite. Pînă la urmă dacă am avea toţi acelaşi fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne întîlnim. Ne-ar fi uşor să ne punem de acord, prin­­tr-o circulară, sau luai ştiu s­au cum, şi toată lumea să ridice mîi­­nile că e de acord şi ne-am vedea de treabă. Or, atunci cînd există ţări cu orînduiri sociale diferite, cînd există concepţii filozofice şi concepţii religioase diferite, cînd sînt diferite moduri de a aborda organizarea lumii şi a relaţiilor dintre oameni este normal să apa­ră şi să existe păreri deosebite. Noi considerăm că tineretul, la fel ca toate popoarele — ca o parte a popoarelor lor — trebuie să abordeze cu curaj problemele pe care le ridică viaţa şi dezvoltarea lumii de astăzi. Sunt, intr-adevăr, probleme cruciale. Popoarele îşi pun întrebarea ce trebuie făcut pentru a lichida politica imperia­listă, colonialistă, neocolonialistă, pentru a asigura fiecărei naţiuni dreptul la o dezvoltare liberă, co­respunzătoare năzuinţei sale, fără nici un amestec din partea nimă­nui. Aceasta este problema care se pune astăzi în faţa lumii ! (Aplauze puternice). Care este locul tineretului uni­versitar în această lume ? După părerea mea, locul său este alături de clasa muncitoare, alături de masele largi populare, să contri­buie la unirea tuturor forţelor pentru a lichida definitiv vechea orientare în politica internaţiona­lă, vechile practici în raporturile dintre state şi pentru a aşeza re­laţiile internaţionale pe baze noi. Tineretul — atît cel muncitoresc, ţărănesc, cît şi intelectual, deci şi tineretul de pe băncile universită­ţilor — este chemat să fie unul din factorii cei mai activi în reali­zarea acestei noi politici în viaţa internaţională. Cei care astăzi se află pe băncile universităţilor se preocupă de însuşirea ştiinţei şi culturii — care, pînă la urmă, nu au graniţe — şi trebuie să facem totul ca întreaga omenire să aibă acces liber la toate cuceririle ştiin­ţei şi civilizaţiei moderne. Numai aşa omenirea va putea să obţină noi progrese pe calea unei dezvol­tări superioare. In aceste condiţii, tineretul universitar, împreună cu întregul tineret, cu masele largi populare, este chemat să fie tot mai activ în această grandioasă luptă pentru o lume mai dreaptă și mai bună. Acestea sunt, după părerea mea, rolul și menirea tineretului univer­sitar­ în"Tufele de aStifii." Ori-' unde în lume — în Europa, în America Latină, în Asia, în A­­frica, pretutindeni — se pun pro­bleme hotărîtoare pentru soarta multor popoare, a însăşi omenirii. Trebuie să spun că mi-au produs mare satisfacţie întîlnirile recente pe care le-am avut cu studenţii din cîteva ţări din America Latină. Cu acest prilej am făcut constatarea plăcută că tineretul u­­niversitar de pe acest continent este preocupat de a lichida depen­denţa ţărilor lor de monopolurile imperialiste, de a asigura ca bogă­ţiile naţionale ale fiecărui stat să fie stăpînite de propriul popor, pentru a-şi asigura bunăstarea şi fericirea. Tineretul universitar se găseşte în primele rînduri ale a­­cestei lupte drepte şi măreţe. In acelaşi spirit cred că trebuie să acţioneze şi tineretul din Euro­pa. Desigur, Europa este un conti­nent cu tradiţii, cu istorie, cu o veche civilizaţie, care are succese mari în dezvoltarea sa economică. Dar sunt multe lucruri de îmbună­tăţit, de schimbat şi în Europa. In Europa sunt ţări socialiste, sunt şi ţări capitaliste, şi trebuie­ să înţe­legem că securitatea europeană în­seamnă a învăţa să conlucrăm în mod liber, pe principiul egalităţii, şi să realizăm realmente o nouă politică în Europa. Să facem ca Europa să devină un continent al păcii şi colaborării, care să exer­cite o influenţă puternică in lume, să asigure triumful politicii noi, de egalitate între toate naţiunile, al unei lumi a păcii şi dreptăţii so­ciale. (Aplauze puternice). Ştiu că preocupările tuturor ce­lor de pe băncile universităţilor sunt de a învăţa, de a-şi însuşi pre­ţioasele cuceriri ale ştiinţei şi cul­turii universale ; dar în acelaşi timp nu putem şi nu trebuie să admitem ca tineretul universitar să rămînă în afara preocupărilor privind dezvoltarea societăţii ome­neşti. Preocupîndu-vă de a vă însuşi tot ce e mai înaintat în ştiinţa şi cultura universală, trebuie să fiţi, totodată, în primele rînduri ale luptei pentru afirma­rea în lume a principiilor de ega­litate, de umanism­ de dreptate so­cială. In acest spirit am dori noi să se dezvolte Conlucrarea între popoare, între­ tineret, între tinere­tul universitar din Europa şi din întreaga lume. Şi­­dacă într-o anu­mită măsură această reuniune din Bucureşti a contribuit la aceasta, atunci într-adevăr putem spune că ea are rezultate pozitive. Aş dori să vă rog pe toţi cei prezenţi să adresaţi cole­gilor, prietenilor dv. din toa­te centrele universitare pe care le reprezentaţi urarea mea, a poporului român, de noi succese în întreaga activitate a studenţimii şi tineretului din ţările respective, de întărire a colaborării şi unităţii tineretului în lupta pentru drepta­te socială, pace şi colaborare, pen­tru o Europă a securităţii şi a cooperării paşnice, pentru o lume mai bună, în care fiecare naţiune să se poată dezvolta aşa cum do­reşte. Vă doresc multă sănătate, succes deplin în activitatea dumneavoas­tră, multă fericire. (Aplauze pu­ternice, prelungite). IERI, ÎN SALA DE MARMURĂ A CASEI DE CULTURĂ DIN SINAIA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, luni la amiază, in sala de marmură a Ca­sei de cultură din Sinaia, cu par­ticipanţii la lucrările seminarului internaţional „Studenţii şi secu­ritatea europeană“, care s-au des­făşurat la Bucureşti. La întrevedere au participat to­varăşii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ştefănescu, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, ministru pentru problemele tineretului, Nicu Ceauşescu, vicepreşedinte al Con­siliului Uniunii Asociaţiilor Stu­denţilor Comunişti din România. Erau, de asemenea, prezenţi Ion Catrinescu, prim-secretar al Comi­tetului judeţean Prahova al P.C.R., Constantin Neagu, primarul oraşu­lui Sinaia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu vii şi îndelungi aplauze la sosirea în mijlocul re­prezentanţilor tineretului studios. Participanţii la seminarul interna­ţional, importantă reuniune uni­versitară, şi-au manifestat deplina satisfacţie de a se întilni cu pre­şedintele Consiliului de Stat, ex­­primînd înalta lor stimă şi consi­deraţie faţă de politica promovată cu consecvenţă de România socia­listă, personal de conducătorul ei, pentru edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte, o lume a păcii, înţelegerii şi conlucrării fructuoa­se, în care fiecare naţiune să se poată dezvolta în conformitate cu năzuinţele sale legitime, pentru atenţia deosebită acordată tinerei generaţii şi rolului ei in soluţio­narea marilor probleme ale omeni­rii contemporane. Adresindu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in numele reprezentan­ţilor studenţilor din Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria şi U.R.S.S. şi ca reprezentant al Tineretului Liber German, Klaus Sommer, membru al C.C. al Ti­neretului Liber German (R.D.G.), a spus : Doresc să vă mulţu­mesc în modul cel mai cordial pentru posibilitatea oferită de a avea o întilnire cu dumnea­voastră, tovarăşe secretar general al Partidului Comunist Român. La reuniunea noastră din Bucu­reşti am avut posibilitatea să dis­cutăm cu reprezentanţi ai diverse­lor universităţi probleme care ne preocupă adine, pe noi toţi. Baza gîndirii şi acţiunii noastre este faptul că tineretul lumii are ne­voie de pace pentru un viitor fe­ricit. Pentru aceasta este necesară o acţiune solidară a tuturor forţe­lor democratice, care luptă pentru progres şi pace. Împotriva forţelor imperialismului, împotriva colo­nialismului, rasismului şi fascismu­lui. Pentru epoca noastră sunt ti­pice mişcările largi de masă, popu­lare. Destinderea, a subliniat vot­(Continuare în pag. a V-a) ....................... 1­901A Anul XXX al Eliberari | luH I Anul Congresului al XX-leaal P.C.R.] MAI MULT, MAI BINE, MAI ECONOMIC — Continuă chemările la întrecere socialistă— • COMBINATUL PETROCHIMIC BORZEȘTI • ÎNTREPRINDEREA ELECTROCENTRALE-CRAIOVA • ÎNTREPRINDEREA DE UTILAJ GREU „PROGRESUL"-BRĂILA _________ Textele chemărilor în pagina a HLa^ IN ZIARUL DE AZI: REZERVELE MURII aSUVEIE - ML SI «fllESIE «UREMIE • Creşterea şi livrarea animalelor la o greu­tate cît mai mare • Un punct turistic de mare atracţie pentru zootehniştii văică­reli RUBRICILE NOASTRE: • TELEX CETĂŢENESC •­­ AM PRIMIT SCRI­SOAREA DV. • CARNET CULTURAL • CRONICA LITERARĂ • FAPTUL DI­VERS • RĂSFOIND PRESA STRĂINA • SPORT Fapte obişnuite, dintr-o zi obişnuită LA TELECONFERINŢA DE AZI: • REŞIŢA : Bucurii pentru... vilceni • BAIA MARE: ...şi un buchet de fiori pentru vrednicia reşiţenilor • SFINTU­ GHEOR­­GHE: In aşteptarea omologărilor • DROBETA TURNU-SEVERIN : Navele grăbite • GALAŢI: Oameni care taie t,apetitul" de var al... oţelului © CALAFAT : Călătorii în trecutul şi PREZENTUL vechiului port dunărean Primele care se „înscriu“ la cuvint sunt faptele reşiţeni­­lor. Nicolae Catană, corespondentul nos­tru, işi ordonă astfel argumentele de... me­tal : — Este cunoscută contribuţia celor de pe malurile Birzavei la dezvoltarea hidro­energeticii româneşti. Ei bine, in aceste zile reşiţenii, consecvenţi cu ei înşişi, au termi­nat şi au început li­vrarea subansamble­­­lor da la coi.­­ da-al doilea hidroagregat de 24 megawaţi desti­nat centralei da la Rimnicu-Vilcea. — Frumoasă veste pentru... vilceni. — Bănuim că da. Hidroagregatul are o greutate de 300 de tone şi, după cum ne asigura ing. Roman Ursuiescu, se distinge prin multe caracteris­tici tehnice inedite. — Pentru asta, con­structorii de maşini din Reşiţa ar merita din plin un buchet de flori de... Baia — Tu eşti Gh. Susa? — Da, şi vreau să spun că, deşi aici, în nordul ţării, tempera­tura a coborît mult sub zero grade,­­­in serele municipiului miini harnice şi pri­cepute pregătesc bucu­riile florale ce vor împodobi oraşul. Este vorba de 7 000 de trandafiri şi arbuşti ornamentali, 1 500 000 begonii, panseluţe, muşcate, frize şi „nu mă uita“... — „Nu ne uitaţi“ nici pe noi, îl auzim din Sfîntu-Gheorghe pe colegul nostru Tö­möri Géza. — Ce veşti de neui­tat ai ? — în urmă cu două săptămini informam cititorii că la Sfintu- Gheorghe a intrat in funcţiune întreprin­derea de aparataj electric auto. — Aşteptăm nouta­tea ! — Despre ele, că nu e TANASACHE (Continuare tn pag. a Il-a) CONVORBIRI DESPRE EFICIENŢĂ Sarcini • Preocupări • Rezultate CONSTRUCŢIILE INDUSTRIALE interlocutor , ministrul construcţiilor industriale, ing. Matei GHIGIU — Anul trecut, ramura con­strucţiilor a contribuit cu circa 9 la sută la formarea venitului naţional. Cum definiţi această importantă participare ţi prin ce modalităţi va fi sporită în anul 1974 ? — Precizînd locul şi ponderea ac­tivităţii de construcţii şi montaje în structura venitului naţional, este un fapt cunoscut că ramura noastră ocu­pă, de mai mulţi ani, locul al treilea după industrie — privită în ansamblul ei — şi agricultură. Mai întîi, sub un prim aspect, aportul ramurii con­strucţiilor la crearea şi creşterea în ritm viguros a venitului naţional este strins legat de dezvoltarea şi moder­nizarea celorlalte ramuri ale econo­miei, de înfăptuirea cu succes a mo­bilizatoarelor programe de investiţii ale ţării. Anual, unităţile ministeru­lui nostru realizează peste 80 la sută din obiectivele productive ale econo­miei naţionale. în acest fel, ministe­rul nostru contribuie, prin activitatea unităţilor sale, la creşterea venitu­lui naţional in celelalte ramuri ale economiei, fiind principalul „produ­cător de capacităţi de producţie“ al ţării. — Cit priveşte al doilea as­pect... — Acesta se referă la necesitatea creşterii eficienţei economice a în­tregii activităţi de investiţii, la va­lorificarea cît mai raţională a uria­şelor eforturi materiale şi financiare făcute de către stat, de întregul nos­tru popor, pentru obţinerea cu rapi­ditate de pe urma noilor capacităţi industriale şi agrozootehnice a unor sporuri maxime de producţie. In a­­cest context, nouă ne revine sarcina de mare răspundere de a ne axa în continuare întreaga activitate într-o direcţie primordială de acţiune : asi­gurarea intrării in funcţiune la ter­men şi chiar mai devreme a noilor capacităţi. Anul 1974, prin prevede­rile sale, angajează la un înalt nivel responsabilitatea şi conştiinţa profe­sională a constructorilor , potrivit planului, urmează să racordăm la circuitul economic 501 capacităţi şi obiective productive. Este de relevat că, în industrie, pe seama noilor ca­pacităţi care vor intra în funcţiune urmează să se obţină mai mult de o treime din sporul de producţie pre­văzut pentru acest an. Majoritatea obiectivelor ce trebuie realizate sunt destinate dezvoltării şi modernizării ramurilor industriale şi, in special, a celor purtătoare de progres tehnic şi care asigură prelucrarea superioară a resurselor, lucrări cu un grad deo­sebit de tehnicitate şi complexitate în execuţie, aşa cum sunt cele din industriile chimică, metalurgia oţelu­rilor aliate, electrotehnica, construc­ţia de maşini, prelucrarea petrolului şi altele. Realizarea in condiţii de eficienţă sporită a investiţiilor impune, in pri­mul rind, o temeinică pregătire a acestora, domeniu in care rămîneri­­le in urmă se cer înlăturate in cel mai scurt timp de către toţi ceilalţi factori care concură la realizarea noi­lor obiective : beneficiari, proiectanţi Convorbire realizată de Ing. Cristian ANTONESCU (Continuare in pag. a IV-a)

Next