Scînteia, ianuarie 1974 (Anul 43, nr. 9739-9767)
1974-01-15 / nr. 9751
mv / ( J N PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9751 Marti 15 ianuarie 1974 6 PAGINI - 30 BANI CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la intilnirea cu participanţii la seminarul internaţional „Studenţii şi " Dragi tovarăşi şi prieteni, Aş dori, în primul rind, să adresez un salut călduros tuturor celor prezenţi aici, reprezentanţi ai universităţilor din o serie de ţări europene, din Statele Unite şi Canada, şi să exprim satisfacţia mea, a Consiliului de Stat pentru această reuniune universitară consacrată securităţii europene. (Aplauze puternice). Reuniunea are loc în împrejurări deosebite nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume. S-au obţinut anumite rezultate în afirmarea unei politici noi, în direcţia lichidării vechii politici de forţă şi dictat, în aşezarea relaţiilor dintre state şi popoare pe baze noi, de egalitate, respect al independenţei şi suveranităţii, neamestec în treburile interne, pe o colaborare şi conlucrare fructuoase, în scopul dezvoltării economico-sociale a fiecărei naţiuni. In imprimarea noului curs spre destindere, rolul hotăritor l-au avut masele largi, popoarele de pretutindeni. Trebuie să menţionez că tineretul, tineretul universitar, a jucat şi joacă un rol activ în imprimarea acestui nou curs în viaţa internaţională. Fără îndoială că înfăptuirea securităţii în Europa corespunde ffiăznunţeîrii * spre reelaborare cwe ■ tuturor popoarelor continentului, ala întregii lumi. S-au obţinut in această privinţă o serie de rezultate : a început Conferinţa generaleuropeană, sunt în curs lucrările de la Geneva ce urmează să statueze principiile care să stea la baza relaţiilor dintre statele continentului european, să pună bazele unor raporturi noi, de largă colaborare, între toate naţiunile. După cît am fost informat, în cadrul acestei reuniuni s-au subliniat multe din aceste progrese — dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat pînă acum pe calea destinderii constituie numai un început. Mai sînt încă destule obstacole de învins, mai există încă forţe reacţionare ce ar dori să oprească acest curs nou, care renunţă cu greu la vechea politică de forţă, de dictat şi amestec in treburile altor state. De aceea, accentuarea cursului destinderii, înfăptuirea securităţii europene impun mai mult ca oricînd unirea tuturor forţelor progresiste, antiimperialiste. Desigur, pot fi — şi sunt — diverse păreri asupra căilor de înfăptuire a politicii noi. De altfel, nu numai în problemele internaţionale sau în problemele ştiinţelor sociale sunt păreri deosebite ; în înseşi ştiinţele naturii şi tehnice, asupra unor probleme apar păreri sau soluţii deosebite — şi aceasta nu e cu nimic anormal. Dimpotrivă, este un lucru cît se poate de natural să fie aşa ; numai atunci cind asupra diferitelor probleme care preocupă omenirea se confruntă în mod liber părerile, fără prejudecăţi, fără pretenţia că cineva deţine monopolul adevărului absolut, pornindu-se deci de la înţelegerea necesităţii unui schimb liber de păreri şi de idei, de căutări novatoare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluţii pentru organizarea mai bună a lumii, aconlucrării între popoare, a realizării păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează în nici un fel existenţa părerilor diferite. Pînă la urmă dacă am avea toţi acelaşi fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne întîlnim. Ne-ar fi uşor să ne punem de acord, printr-o circulară, sau luai ştiu sau cum, şi toată lumea să ridice mîinile că e de acord şi ne-am vedea de treabă. Or, atunci cînd există ţări cu orînduiri sociale diferite, cînd există concepţii filozofice şi concepţii religioase diferite, cînd sînt diferite moduri de a aborda organizarea lumii şi a relaţiilor dintre oameni este normal să apară şi să existe păreri deosebite. Noi considerăm că tineretul, la fel ca toate popoarele — ca o parte a popoarelor lor — trebuie să abordeze cu curaj problemele pe care le ridică viaţa şi dezvoltarea lumii de astăzi. Sunt, intr-adevăr, probleme cruciale. Popoarele îşi pun întrebarea ce trebuie făcut pentru a lichida politica imperialistă, colonialistă, neocolonialistă, pentru a asigura fiecărei naţiuni dreptul la o dezvoltare liberă, corespunzătoare năzuinţei sale, fără nici un amestec din partea nimănui. Aceasta este problema care se pune astăzi în faţa lumii ! (Aplauze puternice). Care este locul tineretului universitar în această lume ? După părerea mea, locul său este alături de clasa muncitoare, alături de masele largi populare, să contribuie la unirea tuturor forţelor pentru a lichida definitiv vechea orientare în politica internaţională, vechile practici în raporturile dintre state şi pentru a aşeza relaţiile internaţionale pe baze noi. Tineretul — atît cel muncitoresc, ţărănesc, cît şi intelectual, deci şi tineretul de pe băncile universităţilor — este chemat să fie unul din factorii cei mai activi în realizarea acestei noi politici în viaţa internaţională. Cei care astăzi se află pe băncile universităţilor se preocupă de însuşirea ştiinţei şi culturii — care, pînă la urmă, nu au graniţe — şi trebuie să facem totul ca întreaga omenire să aibă acces liber la toate cuceririle ştiinţei şi civilizaţiei moderne. Numai aşa omenirea va putea să obţină noi progrese pe calea unei dezvoltări superioare. In aceste condiţii, tineretul universitar, împreună cu întregul tineret, cu masele largi populare, este chemat să fie tot mai activ în această grandioasă luptă pentru o lume mai dreaptă și mai bună. Acestea sunt, după părerea mea, rolul și menirea tineretului universitar în"Tufele de aStifii." Ori-' unde în lume — în Europa, în America Latină, în Asia, în Africa, pretutindeni — se pun probleme hotărîtoare pentru soarta multor popoare, a însăşi omenirii. Trebuie să spun că mi-au produs mare satisfacţie întîlnirile recente pe care le-am avut cu studenţii din cîteva ţări din America Latină. Cu acest prilej am făcut constatarea plăcută că tineretul universitar de pe acest continent este preocupat de a lichida dependenţa ţărilor lor de monopolurile imperialiste, de a asigura ca bogăţiile naţionale ale fiecărui stat să fie stăpînite de propriul popor, pentru a-şi asigura bunăstarea şi fericirea. Tineretul universitar se găseşte în primele rînduri ale acestei lupte drepte şi măreţe. In acelaşi spirit cred că trebuie să acţioneze şi tineretul din Europa. Desigur, Europa este un continent cu tradiţii, cu istorie, cu o veche civilizaţie, care are succese mari în dezvoltarea sa economică. Dar sunt multe lucruri de îmbunătăţit, de schimbat şi în Europa. In Europa sunt ţări socialiste, sunt şi ţări capitaliste, şi trebuie să înţelegem că securitatea europeană înseamnă a învăţa să conlucrăm în mod liber, pe principiul egalităţii, şi să realizăm realmente o nouă politică în Europa. Să facem ca Europa să devină un continent al păcii şi colaborării, care să exercite o influenţă puternică in lume, să asigure triumful politicii noi, de egalitate între toate naţiunile, al unei lumi a păcii şi dreptăţii sociale. (Aplauze puternice). Ştiu că preocupările tuturor celor de pe băncile universităţilor sunt de a învăţa, de a-şi însuşi preţioasele cuceriri ale ştiinţei şi culturii universale ; dar în acelaşi timp nu putem şi nu trebuie să admitem ca tineretul universitar să rămînă în afara preocupărilor privind dezvoltarea societăţii omeneşti. Preocupîndu-vă de a vă însuşi tot ce e mai înaintat în ştiinţa şi cultura universală, trebuie să fiţi, totodată, în primele rînduri ale luptei pentru afirmarea în lume a principiilor de egalitate, de umanism de dreptate socială. In acest spirit am dori noi să se dezvolte Conlucrarea între popoare, între tineret, între tineretul universitar din Europa şi din întreaga lume. Şidacă într-o anumită măsură această reuniune din Bucureşti a contribuit la aceasta, atunci într-adevăr putem spune că ea are rezultate pozitive. Aş dori să vă rog pe toţi cei prezenţi să adresaţi colegilor, prietenilor dv. din toate centrele universitare pe care le reprezentaţi urarea mea, a poporului român, de noi succese în întreaga activitate a studenţimii şi tineretului din ţările respective, de întărire a colaborării şi unităţii tineretului în lupta pentru dreptate socială, pace şi colaborare, pentru o Europă a securităţii şi a cooperării paşnice, pentru o lume mai bună, în care fiecare naţiune să se poată dezvolta aşa cum doreşte. Vă doresc multă sănătate, succes deplin în activitatea dumneavoastră, multă fericire. (Aplauze puternice, prelungite). IERI, ÎN SALA DE MARMURĂ A CASEI DE CULTURĂ DIN SINAIA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, luni la amiază, in sala de marmură a Casei de cultură din Sinaia, cu participanţii la lucrările seminarului internaţional „Studenţii şi securitatea europeană“, care s-au desfăşurat la Bucureşti. La întrevedere au participat tovarăşii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ştefănescu, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, ministru pentru problemele tineretului, Nicu Ceauşescu, vicepreşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Erau, de asemenea, prezenţi Ion Catrinescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., Constantin Neagu, primarul oraşului Sinaia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu vii şi îndelungi aplauze la sosirea în mijlocul reprezentanţilor tineretului studios. Participanţii la seminarul internaţional, importantă reuniune universitară, şi-au manifestat deplina satisfacţie de a se întilni cu preşedintele Consiliului de Stat, exprimînd înalta lor stimă şi consideraţie faţă de politica promovată cu consecvenţă de România socialistă, personal de conducătorul ei, pentru edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte, o lume a păcii, înţelegerii şi conlucrării fructuoase, în care fiecare naţiune să se poată dezvolta în conformitate cu năzuinţele sale legitime, pentru atenţia deosebită acordată tinerei generaţii şi rolului ei in soluţionarea marilor probleme ale omenirii contemporane. Adresindu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in numele reprezentanţilor studenţilor din Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria şi U.R.S.S. şi ca reprezentant al Tineretului Liber German, Klaus Sommer, membru al C.C. al Tineretului Liber German (R.D.G.), a spus : Doresc să vă mulţumesc în modul cel mai cordial pentru posibilitatea oferită de a avea o întilnire cu dumneavoastră, tovarăşe secretar general al Partidului Comunist Român. La reuniunea noastră din Bucureşti am avut posibilitatea să discutăm cu reprezentanţi ai diverselor universităţi probleme care ne preocupă adine, pe noi toţi. Baza gîndirii şi acţiunii noastre este faptul că tineretul lumii are nevoie de pace pentru un viitor fericit. Pentru aceasta este necesară o acţiune solidară a tuturor forţelor democratice, care luptă pentru progres şi pace. Împotriva forţelor imperialismului, împotriva colonialismului, rasismului şi fascismului. Pentru epoca noastră sunt tipice mişcările largi de masă, populare. Destinderea, a subliniat vot(Continuare în pag. a V-a) ....................... 1901A Anul XXX al Eliberari | luH I Anul Congresului al XX-leaal P.C.R.] MAI MULT, MAI BINE, MAI ECONOMIC — Continuă chemările la întrecere socialistă— • COMBINATUL PETROCHIMIC BORZEȘTI • ÎNTREPRINDEREA ELECTROCENTRALE-CRAIOVA • ÎNTREPRINDEREA DE UTILAJ GREU „PROGRESUL"-BRĂILA _________ Textele chemărilor în pagina a HLa^ IN ZIARUL DE AZI: REZERVELE MURII aSUVEIE - ML SI «fllESIE «UREMIE • Creşterea şi livrarea animalelor la o greutate cît mai mare • Un punct turistic de mare atracţie pentru zootehniştii văicăreli RUBRICILE NOASTRE: • TELEX CETĂŢENESC • AM PRIMIT SCRISOAREA DV. • CARNET CULTURAL • CRONICA LITERARĂ • FAPTUL DIVERS • RĂSFOIND PRESA STRĂINA • SPORT Fapte obişnuite, dintr-o zi obişnuită LA TELECONFERINŢA DE AZI: • REŞIŢA : Bucurii pentru... vilceni • BAIA MARE: ...şi un buchet de fiori pentru vrednicia reşiţenilor • SFINTU GHEORGHE: In aşteptarea omologărilor • DROBETA TURNU-SEVERIN : Navele grăbite • GALAŢI: Oameni care taie t,apetitul" de var al... oţelului © CALAFAT : Călătorii în trecutul şi PREZENTUL vechiului port dunărean Primele care se „înscriu“ la cuvint sunt faptele reşiţenilor. Nicolae Catană, corespondentul nostru, işi ordonă astfel argumentele de... metal : — Este cunoscută contribuţia celor de pe malurile Birzavei la dezvoltarea hidroenergeticii româneşti. Ei bine, in aceste zile reşiţenii, consecvenţi cu ei înşişi, au terminat şi au început livrarea subansamblelor da la coi. da-al doilea hidroagregat de 24 megawaţi destinat centralei da la Rimnicu-Vilcea. — Frumoasă veste pentru... vilceni. — Bănuim că da. Hidroagregatul are o greutate de 300 de tone şi, după cum ne asigura ing. Roman Ursuiescu, se distinge prin multe caracteristici tehnice inedite. — Pentru asta, constructorii de maşini din Reşiţa ar merita din plin un buchet de flori de... Baia — Tu eşti Gh. Susa? — Da, şi vreau să spun că, deşi aici, în nordul ţării, temperatura a coborît mult sub zero grade,in serele municipiului miini harnice şi pricepute pregătesc bucuriile florale ce vor împodobi oraşul. Este vorba de 7 000 de trandafiri şi arbuşti ornamentali, 1 500 000 begonii, panseluţe, muşcate, frize şi „nu mă uita“... — „Nu ne uitaţi“ nici pe noi, îl auzim din Sfîntu-Gheorghe pe colegul nostru Tömöri Géza. — Ce veşti de neuitat ai ? — în urmă cu două săptămini informam cititorii că la Sfintu- Gheorghe a intrat in funcţiune întreprinderea de aparataj electric auto. — Aşteptăm noutatea ! — Despre ele, că nu e TANASACHE (Continuare tn pag. a Il-a) CONVORBIRI DESPRE EFICIENŢĂ Sarcini • Preocupări • Rezultate CONSTRUCŢIILE INDUSTRIALE interlocutor , ministrul construcţiilor industriale, ing. Matei GHIGIU — Anul trecut, ramura construcţiilor a contribuit cu circa 9 la sută la formarea venitului naţional. Cum definiţi această importantă participare ţi prin ce modalităţi va fi sporită în anul 1974 ? — Precizînd locul şi ponderea activităţii de construcţii şi montaje în structura venitului naţional, este un fapt cunoscut că ramura noastră ocupă, de mai mulţi ani, locul al treilea după industrie — privită în ansamblul ei — şi agricultură. Mai întîi, sub un prim aspect, aportul ramurii construcţiilor la crearea şi creşterea în ritm viguros a venitului naţional este strins legat de dezvoltarea şi modernizarea celorlalte ramuri ale economiei, de înfăptuirea cu succes a mobilizatoarelor programe de investiţii ale ţării. Anual, unităţile ministerului nostru realizează peste 80 la sută din obiectivele productive ale economiei naţionale. în acest fel, ministerul nostru contribuie, prin activitatea unităţilor sale, la creşterea venitului naţional in celelalte ramuri ale economiei, fiind principalul „producător de capacităţi de producţie“ al ţării. — Cit priveşte al doilea aspect... — Acesta se referă la necesitatea creşterii eficienţei economice a întregii activităţi de investiţii, la valorificarea cît mai raţională a uriaşelor eforturi materiale şi financiare făcute de către stat, de întregul nostru popor, pentru obţinerea cu rapiditate de pe urma noilor capacităţi industriale şi agrozootehnice a unor sporuri maxime de producţie. In acest context, nouă ne revine sarcina de mare răspundere de a ne axa în continuare întreaga activitate într-o direcţie primordială de acţiune : asigurarea intrării in funcţiune la termen şi chiar mai devreme a noilor capacităţi. Anul 1974, prin prevederile sale, angajează la un înalt nivel responsabilitatea şi conştiinţa profesională a constructorilor , potrivit planului, urmează să racordăm la circuitul economic 501 capacităţi şi obiective productive. Este de relevat că, în industrie, pe seama noilor capacităţi care vor intra în funcţiune urmează să se obţină mai mult de o treime din sporul de producţie prevăzut pentru acest an. Majoritatea obiectivelor ce trebuie realizate sunt destinate dezvoltării şi modernizării ramurilor industriale şi, in special, a celor purtătoare de progres tehnic şi care asigură prelucrarea superioară a resurselor, lucrări cu un grad deosebit de tehnicitate şi complexitate în execuţie, aşa cum sunt cele din industriile chimică, metalurgia oţelurilor aliate, electrotehnica, construcţia de maşini, prelucrarea petrolului şi altele. Realizarea in condiţii de eficienţă sporită a investiţiilor impune, in primul rind, o temeinică pregătire a acestora, domeniu in care rămînerile in urmă se cer înlăturate in cel mai scurt timp de către toţi ceilalţi factori care concură la realizarea noilor obiective : beneficiari, proiectanţi Convorbire realizată de Ing. Cristian ANTONESCU (Continuare in pag. a IV-a)