Scînteia, februarie 1974 (Anul 43, nr. 9768-9795)

1974-02-01 / nr. 9768

PROLIT­ARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9768 11 Vineri 1 februarie 1974 6 PAGINI — 30 BANI IN TOATE ÎNTREPRINDERILE ATENŢIE MAXIMĂ PROBLEMELOR ORGANIZĂRII PRODUCŢIEI Anul economic 1974 — an domi­nat de obiective măreţe şi mobi­lizatoare — a marcat un debut fructuos în numeroase unităţi e­­conomice din industrie, construcţii, din celelalte sectoare de activita­te. Prin ritmurile şi proporţiile sale, planul pe 1974 prezintă o impor­tanţă deosebită pentru realizarea hotărârilor trasate de Conferinţa Naţională a partidului pentru în­deplinirea cincinalului înainte de termen. Producţia industrială ur­mează să crească cu 16,7 la s­ută faţă de anul trecut,­ iar volumul de investiţii cu aproape 20 de mi­liarde lei ; totodată, in dome­niul comerţului exterior se preve­de sporirea exportului cu peste 43 la­ sută. Sarcini importante revin tuturor unităţilor productive, tutu­ror ramurilor pentru creşterea mai accentuată a eficienţei economice. Desigur, pot fi consemnate nu­meroase realizări de prestigiu pe­­ care le-au obţinut colectivele de oameni ai muncii încă din­ primele zile, din primele decade­­ ale­­anu­lui, însumate de-a lungul întregii luni ianuarie, asemenea succese în­tregesc acum un prim bilanţ din acest an , minerii din bazinul Văii Jiului au extras peste sarcinile de plan 11 000 tone de cărbune, mai mult de jumătate din această can­titate fiind realizată de către co­lectivul exploatării miniere Vul­can, care a chemat la întrecere toate unităţile carbonifere din ţară, la ci­viul lor,, cte­rii hunedoreni au intensificat procesul de elabo­rare a şarjelor, realizind,­ In me­die, zilnic 110 tone de oţel peste plan, iar jurnaliştii aceluiaşi com­binat au produs suplimentar a­­proape 3 000 tone fontă. Consta­tăm cu satisfacţie că, pe ansamblu, la o serie de produse principale — oţel, fontă, laminate, ciment ş.a. — prevederile planului au fost depăşite, iar pe diferite şantiere s-a lucrat intens, luna ianuarie constituind perioada unui debut de bun augur pentru realizarea planului şi angajamentelor pe 1974 — anul celei de-a XXX-a aniver­sări a eliberării patriei, anul Congresului al XI-lea al partidu­lui. O examinare mai profundă a re­zultatelor obţinute pînă acum rele­vă că, deşi a existat preocupare pentru pregătirea condiţiilor de realizare a planului pe 1974, totuşi, intr-un şir de întreprinderi s-au înregistrat rămineri in urmă în îndeplinirea sarcinilor de plan. Aşa, de pildă, nu s-au realizat in­tegral prevederile la o serie de produse, mai ales in unităţi con­structoare de maşini, din industria chimică, metalurgia neferoasă, industria uşoară şi alimentară. O atare situaţie este determinată de faptul că în unele Întreprinderi n­i s-au luat toate măsurile pentru asigurarea corespunzătoare a apro­vizionării tehnico-materiale şi coo­perării între uzine, nu se acţionea­ză cu fermitate pentru folosirea deplină a capacităţilor de produc­ţie, a forţei de muncă şi timpului de lucru, pentru organizarea rigu­roasă a produc}iei; fidi­rarea ordi­nii şi disciplinei. Totodată, la unele produse destinate expor­tului — din industria construc­ţiilor de maşini, chimie şi indus­tria uşoară — realizările nu s-au situat la nivelul prevederilor. De asemenea, pe şantierele de investi­ţii, lucrările nu se desfăşoară peste tot un ritm susţinut ; nu s-au luat toate măsurile pentru punerea în funcţiune în cel mai scurt timp a capacităţilor de producţie restante din 1973 ; se manifestă deficienţe în ceea ce priveşte asigurarea do­cumentaţiei, livrarea şi montajul utilajelor, organizarea activităţii pe şantiere. Conducerea partidului apreciază că nu există in momentul de faţă sarcină mai importantă pentru co­mitetele judeţene de partid, minis­tere, centrale şi întreprinderi de­cit asigurarea, prin acţiuni hotărite, a tuturor condiţiilor pentru înde­plinirea exemplară a planului în toate domeniile de activitate. In lumina măsurilor stabilite, incă din prima decadă a acestei luni, tre­buie întocmite programe speciale, cu termene, şi responsabilităţi con­crete, pentru recuperarea în cel mai scurt timp a restanţelor, pentru realizarea ritmică a planului la pro­ducţia fizică, investiţii, export şi livrări la fondul pieţei. Repartizaţi pe întreprinderi şi şantiere, mem­brii birourilor comitetelor judeţene de partid au datoria de mare răs­pundere să ajute nemijlocit orga­nizaţiile de partid şi comitetele oa­menilor muncii în soluţionarea o­­perativă a problemelor, să urmă­­­­rească zilnic modul in­ care­ se rea­lizează planul de producţie şi ex­port la principalele produse, grafi­ (Continuare In pag. a IlI-a) Alături de toate colectivele din Industrie angajate în întrecerea socialistă pe acest an, colectivul întreprinderii „Ţesătura" din Iaşi desfăşoară în aceste zile o întreagă activitate pentru înfăptuirea cu succes a prevederilor planului pe 1974. In imagine, un aspect din cadrul secției de fire pieptănate. Foto : S. Cristian Ghi­r­land a teatrelor Caligrafii medievali scriau actele solemne cu o cer­neală specială, de ei preparată, in care turnau pilitură de aur. Pulberea fină puncta litera sărbătorească fă­­cind-o vizibilă și la ceas de penumbre. Mi-ar trebui această suavă încărcătură auriferă pen­tru a împodobi cu ea picătura de cerneală din care aş vrea să ivesc un omagiu celor care construiesc (ori reconstruiesc) teatre. Arhitecţii şi zidarii unor aseme­nea palate ar trebui sa-şi vadă numele înscrise in pisanii, fiindcă truda lor presupune nu doar etalarea unui întreg evantai de meşteşuguri, ci ţi inspirare. E greu să ridici pereţi de mortar în jurul umbrei prin­ţului Hamlet ţi trebuie să calculezi foarte precis re­ picătura de­ cerneală­ xistenţa la ris a pereţilor intre care urmează să sune • replicile meşterului Caragiale... ! Marele, impunătorul, mult visatul Naţional al Bucu­reştilor, ca şi frumosul teatru nou din Tirgu-Mureţ au avut privilegiul de a fi inaugurate de însuşi conducă-­­ torul statului şi partidului.­­ De puţină vreme fiinţează in casă nouă Naţionalul craiovean, izbindă a arhitecturii româneşti contem- * porane. . La Piteşti, o construcţie greoaie, amintind mai de­grabă un siloz ori o gară, a fost în chip miraculos pre- , făcută printr-o capacitate de reconcepere atit a exte- e rioarelor, cit şi a interioarelor intr-o splendidă navă de­­ beton, marmură şi cristal împodobită cu imense fresce. Se poate vorbi aşadar de o adevărată ghirlandă a teatrelor noi. Ritmul în care oraşele se îmbogăţesc­ an­i de an cu palatele Thaliei i obligă pe autorii drama- I tici să-şi gindească şi mai profund, şi mai ancorate­­ in actualitate, ghirlandele lor de cuvinte. Numărul incă insuficient de premiere ne face să ne întrebăm dacă nu e cumva mai uşor să ridici din temelii un teatru I decit sâ-i asiguri un repertoriu pe măsură... I Dar anul e abia la început. E drept insă că anul ■ teatral se apropie de jumătatea lui și s-ar cuveni să-i­­ confere stagiunii in curs o strălucire deosebită.­­ A anului 1974... Gheorghe TOMOZEI I IN ZIARUL DE AZI: • ROMANIA­ IN CO­MERTUL MONDIAL • Forme diverse ale muncii politice de masa în sprijinul marii între­­ceri socialiste • Am fost doua zile împuterniciţi de bloc • Rubricile noastre: Telex cetăţenesc; Fap­tul divers; Carnet cul­tural; Cronica drama­tică ; Sport La întreprinderea de utilaj greu „Progresul" din Brăila, unitate care a lansat recent chemarea la întrecerea socialistă către toate întreprinderile constructoare de maşini şi utilaje grele din ţară, o atenţie deosebită este acordată asimilabil în fabricaţie a noi tipuri de utilaje. In Imagine: se exa­minează funcționarea unui nou tip de excavator CONVORBIRI DESPRE EFICIENTĂ Sarcini • Preocupări • Rezultate INDUSTRIA ALIMENTARĂ ""0­­"""""""wmm" Interlocutor­i șeful Departamentului industriei alimentare, Constantin IFTODI — Se știe că această ramuri are sarcina de mare răspundere de a asigura, zi de zi, produsele alimentare necesare nevoilor de consum ale populaţiei. Ce va marca anul 1974 in sporirea pro­ducţiei industriei alimentare ţi ce efecte va avea asupra apro­vizionării populaţiei ţi, in spe­cial, asupra uşurării muncii in gospodăria casnică ? — Anul acesta, volumul producţiei globale a unităţilor de industrializare aparţinind Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor va spori faţă de anul 1973 cu 7,8 mi­liarde lei, ceea ce va situa, în con­tinuare, această ramură pe unul din primele locuri în ierarhia dez­voltării ramurilor industriale ale economiei. Producţia la principa­lele bunuri alimentare destinate consumului populaţiei va creşte cu : 29 000 tone carne (pe lingă peste 4 000 tone păsări vii), 20 000 tone preparate din carne, 947 000 hl lapte, 12 000 tone brinzeturi, 14 300 tone zahăr şi produse zaharoase, a­­proape 1 000 000 hl bere, 21 000 tone conserve de legume şi fructe ş.a. In lumina sarcinilor trasate de conducerea partidului, ne preocupăm ca, odată cu creşterea cantitativă a producţiei, să diversificăm sortimen­tele şi să îmbunătăţim calitatea pro­duselor, condiţiile igienico-sanitare de fabricaţie şi manipulare a aces­tora. In acest context, aş vrea si subliniez prioritatea ce o capătă, in anul 1974, extinderea producerii pre­paratelor şi semipreparatelor culina­re, a mincărurilor gata pregătite, pentru a contribui la reducerea timpului pe care femeia este nevoită să-l rezerve obligaţiilor gospodăreşti. Astfel, producţia de preparate şi semipreparate va spori de la 500 tone cit s-a realizat în 1973 la 3 000 tone in 1974, iar ponderea mincărurilor gata pregătite va reprezenta 68 la sută din cantitatea totală de con­serve cu carne destinate consumului Intern. — Care va fi, în acest an, con­tribuţia industriei alimentare la formarea şi creşterea venitului naţional ? — Preocuparea pentru creşterea volumului cantitativ al producţiei alimentare şi diversificarea acesteia este conjugată cu ridicarea eficienţei economice în toate sectoarele noas­tre de activitate, avînd ca finalitate o contribuţie sporită la creşterea venitului naţional. Se prevede ca in 1974 unităţile industriei alimentare din ministerul nostru să asigure o creştere a acumulărilor totale cu 3,6 miliarde lei, contribuind astfel cu 9 la sută la crearea venitului naţional. Eficienţa activităţii noastre este determinată, in cea mai mare măsu­ră, de creşterea gradului de valorifi­care a materiilor prime, ceea ce ne obligă să acţionăm mai ferm pe linia îmbunătăţirii tehnologiilor şi reţete­lor de fabricaţie, reducerii normelor de consum, a scăzămintelor şi a pe­­risabilităţilor, precum şi pentru asi­gurarea unei folosinţe superioare a Convorbire consemnată de Ion HERŢEG (Continuare în pag. a II-a) Cartea la sate Manifestare de am­ploare, integrată or­ganic in ansamblul atit de variat al mun­cii politico-educative la sate şi intrată în ansamblul tradiţional al mişcării culturale săteşti, cu ecouri multiple în procesul amplu de edificare a chipului nou al lumii rurale, „Luna cărţii la sate“ se află in acest an — in consens cu toate celelalte acţiuni desfăşurate pe întreg teritoriul ţării — sub semnul sărbătoresc al aniversării împlinirii a trei decenii de la eliberarea României, al celui de-al XI-lea Congres al partidului şi al împlinirii unui sfert de veac de la istorica Hotărîre a C.C. al partidului din 3—5 martie 1949, cu privire la transfor­marea socialistă a agriculturii. Pe agen­da manifestărilor cul­turale care animă şi îmbogăţesc in lunile de iarnă viaţa satelor noastre, „Luna cărţii la sate“ evidenţiază atracţia puternică a lecturii pentru milioa­ne de oameni, atenţia deosebită acordată formării şi pregătirii tuturor oamenilor muncii de la sate, astfel ca prin aceste acţiuni cartea să con­tribuie la o substan­ţială îmbogăţire spi­rituală a lumii satu­­­lui nostru. Concepută ca o în­cununare firească a acţiunilor cotidiene ale aşezămintelor cul­turale rurale in lunile de iarnă, sărbătoarea cărţii îşi propune de a contribui, prin moda­lităţile sale specifice, la educaţia politică, cetăţenească, profe­sională a milioanelor de locuitori din me­diul rural. Bogatul calendar de manifestări va căuta să contureze cadrul propice pentru discuţii rodnice, care să permi­tă ţărănimii noastre să aprofundeze şi mai bine politica internă şi externă a partidului, să înţeleagă sensul profundelor transfor­­­mări înnoitoare dar, ultimii ani, cerinţele mari ce stau in faţa lor, cei care trebuie să smulgă pămîntului recolte tot mai boga­te. A contribui la an­gajarea hotărită a lo­cuitorilor de la sate pentru îndeplinirea sarcinilor mari ce le stau in faţă — iată un obiectiv de maximă importanţă care se conturează limpede in faţa prestigioasei sărbători. Actuala ediţie a „Lunii cărţii la sate“, organizată în colabo­rare de Consiliul Cul­turii şi Educaţiei So­cialiste, Uniunea Tine­retului Comunist şi Uniunea Centrală a Cooperativelor de Con­sum, prilejuieşte un rodnic bilanţ al răs­pândirii ştiinţei şi cul­turii prin intermediul cărţilor. Mijloacele de difuzare a cărţii la sate sunt mai mari ca oricînd şi ele tind să satisfacă în tot mai bune condiţii solicită­rile, să contribuie la satisfacerea setei de cunoaştere şi frumos a lumii satului. Să a­­mintim că, numai în 1973, reţeaua difuzării cărţii la sate a coope­raţiei de consum cu cele peste 1 000 libră­rii şi 7 500 raioane şi puncte de difuzare din cadrul magazine­lor mixte, împreună cu 7 000 de difuzori şi 22 secţii judeţene „Cartea prin poştă“ au pus la dispoziţia satului peste 3 000 ti­tluri într-un tiraj de aproape 12 milioane­ volume, că interesul cititorilor pentru car­tea social-politică, ştiinţifică şi literară se situează pe o spi­rală evolutivă, ca şi preocupările factori­lor culturali locali de a găsi forme şi mij­loace atractive de popularizare a cărţii Din bogatul pro­gram al actualei edi­ţii a „Lunii cărţii la sate“ reţinem consfă­tuirile dintre editori şi cititori, întilniri ale autorilor unor cărţi despre viaţa satului cu cititorii lor, expo­ziţii de cărţi, con­cursuri literare, lec­turi dramatizate, şe­zători şi simpozioane literare, lansări de titluri noi in librării in prezenţa autorilor şi a editorilor. Vor fi solicitate mai mult bibliotecile comunale, căminele culturale, cluburile, dar mai ales şcolile, pentru a or­ganiza expoziţii, vi­trine, prezentări de cărţi, întilniri cu citi­torii, valorificînd mai bine posibilităţile ac­tuale de răspindire a cărţii. Toate aceste acţiuni vor trebui să constituie reflexe ne­mijlocite ale realită­ţilor zilnice ale fiecă­rei comune, pornind de la necesităţile lo­cale concrete, de la nevoile reale ale fie­cărei colectivităţi.1 „Luna cărţii la sa­te“, ediţia 1974, are no­bila menire de a face propagandă durabilă cărţii, de a oferi citi­torilor din satul con­temporan lecturile aşteptate, de a apro­pia şi mai mult cartea de oameni. Manifestări educative, profesionale pentru lucrătorii ogoarelor in cadrul tradiţionalei acţiuni „LUNA CĂRŢII LA SATE“ PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ziaristul tunisian Abdallah al-Kahlaoui Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, a primit la 31 ianuarie pe ziaristul tunisian Ab­dallah al-Kahlaoui, trimis special al ziarului „Al Amal“, organ al Partidului Socialist Desturian. La întrevedere a participat to­varăşul Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu cotidianului tunisian „Al Amal“. Editorul argentinean Guillermo Nolasco Juarez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, a primit joi pe Guillermo Nolasco Juarez, directo­rul Editurii „Juarez“ din Buenos Aires, împreună cu soţia, doamna Dolores Juarez. In editura argentineană ,,Juarez“ a apărut în 1972 volumul „Nicolae Ceauşescu — Filozofia de pace a unei societăţi contemporane“, lu­crare care s-a bucurat de mult succes. La convorbirea care a avut loc cu acest prilej a participat tovară­șul Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. întrevederea s-a desfășurat în­­tr-o atmosferă cordială, priete­nească. RITM INTENS DE LUCRU PE ŞANTIERELE UZINEI COCSOCHIMICE DIN GALAŢI Pe şantierele uzinei cocsochi­­mice de la Combinatul siderur­gic din Galaţi, lucrările de con­strucţii continuă în ritm intens. La cea de-a 3-a baterie de coc­sificare, obiectiv cu termen de punere în funcţiune in acest an, a fost inzidită mai mult de ju­mătate din cantitatea de cără­midă refractară prevăzută în proiect, lucrările fiind în avans faţă de grafice. Construcţiile sunt in avans şi la sectorul chi­mic, unde se execută sporirea capacităţilor de prelucrare a gazelor rezultate din procesul de cocsificare. Pe baza expe­rienţei dobîndite la alte obiec­tive similare, colectivele grupu­rilor de şantiere, care concură la realizarea noului obiectiv, şi-au luat angajamentul să asi­gure elaborarea primei şarje de cocs in cinstea zilei de 23 Au­gust, cu o lună înainte de ter­menul planificat. (Agerpres) Bilanţ rodnic, succese de prestigiu In prima lună a anului # DEVA (Corespondentul „Scinteii“, Sabin Ionescu).­­ Siderurgiştii hunedoreni, cei care au lansat chemarea la în­trecere socialistă către toate în­treprinderile din sector, au rea­lizat, pină la 30 ianuarie a.c., o producţie suplimentară faţă de sarcinile la zi de peste 2 900 tone fontă, aproape 7 000 tone lami­nate, in timp ce in sectorul oţe­­lării depăşirea madia zilnică a sarcinilor de plan depăşeşte 110 tone oţel. • SUCEAVA (Corespondentul „Scinteii“, Gh. Parascan). — Colectivul întreprinderii fo­restiere de exploatare şi trans­port din Suceava a depăşit pla­nul de producţie in luna ianua­rie cu peste 5 milioane lei. Ca urmare, se vor livra suplimentar 10 000 mc buşteni de răşinoase, 3 000 mc buşteni de fag, 3 000 mc lemn de celuloză, 5 000 mc lobde pentru plăci fibrolemnoa­­se şi aglomerate și 2 000 mc che­restea. Dialog rodnic, perspective pozitive in dezvoltarea relaţiilor rom­­ân­o-irrdaniene După cum este cunoscut, la invita­ţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a avut loc vizita oficială a Maiestăţii Sale regele Hussein Ibn Talal al Regatului Haşemit al Iordaniei,­­înscriindu-se în contextul larg al legăturilor prieteneşti româno-arabe, această vizită a evidenţiat încă o dată bu­nele relaţii statornicite între cele două ţări şi popoare, dorinţa comună de a intensifica colaborarea în mul­tiple domenii, de a conlucra pe plan internaţional in direcţia întăririi pă­cii şi securităţii în lume. Preocupîndu-se în mod constant de Întărirea prieteniei şi cooperării fră­ţeşti cu toate ţările socialiste, Româ­nia dezvoltă, totodată, legăturile de colaborare prietenească cu statele care au păşit pe calea dezvoltării economico-sociale independente, în acest cadru un loc remarcabil ocu­­pindu-i relaţiile cu ţările arabe. O expresie a acestei statornice orien­tări o constituie şi actuala vizită la Bucureşti a şefului statului iorda­nian. Convorbirile pe care oaspetele le-a avut cu preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, au evidenţiat, aşa cum se arată in Comunicatul comun publicat ieri, po­sibilităţile existente pentru dezvolta­rea multilaterală a relaţiilor româno­­iordaniene. Deşi de dată relativ recentă, rela­ţiile economice româno-iordaniene cunosc o evoluţie pozitivă. Vo­lumul schimburilor comerciale a înregistrat in 1973 o creştere de aproape 28 la sută faţă de 1972. In baza acordului comercial semnat în 1968, ţara noastră livrează o serie­­de mărfuri solicitate de piaţa Iorda­niei, România ocupînd, conform sta­tisticilor oficiale, locul al 13-lea in comerţul exterior iordanian. Pentru anul in curs, se prevede ca volumul schimburilor reciproce să crească şi să se diversifice şi mai mult, adin­­cindu-se cooperarea economică şi tehnică. In acest sens, în timpul dialogului româno-iordanian la cel mai înalt nivel, s-a exprimat interesul comun pentru realizarea obiectivelor prevă­zute in acordurile de cooperare eco­nomică încheiate anterior, precum şi faţă de Iniţierea in viitor a altor ase­menea aranjamente reciproc avan­tajoase. Totodată, convorbirile au evidenţiat dorinţa comună de dezvoltare a re­laţiilor politice, ca şi pe alte planuri de activitate. Este semnificativ din acest punct de vedere faptul că s-a convenit deschiderea, în viitorul a­­propiat, de ambasade şi acreditarea de ambasadori rezidenţi în cele două capitale, precum şi începerea nego­cierilor în vederea încheierii unui acord de colaborare culturală. Se poate astfel aprecia că rezulta­tele concrete ale convorbirilor sunt de natură să aducă o contribuţie de cea mai mare însemnătate la im­pulsionarea colaborării multilaterale româno-iordaniene, la dezvoltarea relaţiilor bilaterale. „Vizita pe care o efectuaţi în România — arăta to­varăşul Nicolae Ceauşescu, adresîn­­du-se regelui Hussein — constituie expresia relaţiilor de colaborare şi prietenie dintre poporul român şi poporul iordanian. în acelaşi timp, consider că ea constituie şi o expre­sie a dorinţei reciproce de a extinde şi in viitor această colaborare in toate domeniile de activitate“. In cadrul convorbirilor iromâno-ior­­daniene a fost relevat cu satisfacţie cursul pozitiv al vieţii internaţionale în direcţia păcii şi destinderii, a fost subliniată afirmarea tot mai puter­nică in raporturile dintre state a principiilor egalităţii depline, respec­tării stricte a independenţei şi suve­ranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, renunţării la ame­ninţarea cu forţa şi folosirea forţei. In acest context, cei doi şefi de stat au exprimat ataşamentul ţărilor lor faţă de principiile şi ţelurile Cartei O.N.U., au evidenţiat semnificaţia pe care România şi Iordania o acordă întăririi rolului O.N.U. în soluţiona­rea problemelor internaţionale. In a­­celaşi timp, au fost subliniate rolul ___________Eugen IONESCU (Continuare în pag. a V-a)

Next