Scînteia, februarie 1974 (Anul 43, nr. 9768-9795)
1974-02-01 / nr. 9768
PROLITARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9768 11 Vineri 1 februarie 1974 6 PAGINI — 30 BANI IN TOATE ÎNTREPRINDERILE ATENŢIE MAXIMĂ PROBLEMELOR ORGANIZĂRII PRODUCŢIEI Anul economic 1974 — an dominat de obiective măreţe şi mobilizatoare — a marcat un debut fructuos în numeroase unităţi economice din industrie, construcţii, din celelalte sectoare de activitate. Prin ritmurile şi proporţiile sale, planul pe 1974 prezintă o importanţă deosebită pentru realizarea hotărârilor trasate de Conferinţa Naţională a partidului pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Producţia industrială urmează să crească cu 16,7 la sută faţă de anul trecut, iar volumul de investiţii cu aproape 20 de miliarde lei ; totodată, in domeniul comerţului exterior se prevede sporirea exportului cu peste 43 la sută. Sarcini importante revin tuturor unităţilor productive, tuturor ramurilor pentru creşterea mai accentuată a eficienţei economice. Desigur, pot fi consemnate numeroase realizări de prestigiu pe care le-au obţinut colectivele de oameni ai muncii încă din primele zile, din primele decade aleanului, însumate de-a lungul întregii luni ianuarie, asemenea succese întregesc acum un prim bilanţ din acest an , minerii din bazinul Văii Jiului au extras peste sarcinile de plan 11 000 tone de cărbune, mai mult de jumătate din această cantitate fiind realizată de către colectivul exploatării miniere Vulcan, care a chemat la întrecere toate unităţile carbonifere din ţară, la civiul lor,, cterii hunedoreni au intensificat procesul de elaborare a şarjelor, realizind, In medie, zilnic 110 tone de oţel peste plan, iar jurnaliştii aceluiaşi combinat au produs suplimentar aproape 3 000 tone fontă. Constatăm cu satisfacţie că, pe ansamblu, la o serie de produse principale — oţel, fontă, laminate, ciment ş.a. — prevederile planului au fost depăşite, iar pe diferite şantiere s-a lucrat intens, luna ianuarie constituind perioada unui debut de bun augur pentru realizarea planului şi angajamentelor pe 1974 — anul celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei, anul Congresului al XI-lea al partidului. O examinare mai profundă a rezultatelor obţinute pînă acum relevă că, deşi a existat preocupare pentru pregătirea condiţiilor de realizare a planului pe 1974, totuşi, intr-un şir de întreprinderi s-au înregistrat rămineri in urmă în îndeplinirea sarcinilor de plan. Aşa, de pildă, nu s-au realizat integral prevederile la o serie de produse, mai ales in unităţi constructoare de maşini, din industria chimică, metalurgia neferoasă, industria uşoară şi alimentară. O atare situaţie este determinată de faptul că în unele Întreprinderi ni s-au luat toate măsurile pentru asigurarea corespunzătoare a aprovizionării tehnico-materiale şi cooperării între uzine, nu se acţionează cu fermitate pentru folosirea deplină a capacităţilor de producţie, a forţei de muncă şi timpului de lucru, pentru organizarea riguroasă a produc}iei; fidirarea ordinii şi disciplinei. Totodată, la unele produse destinate exportului — din industria construcţiilor de maşini, chimie şi industria uşoară — realizările nu s-au situat la nivelul prevederilor. De asemenea, pe şantierele de investiţii, lucrările nu se desfăşoară peste tot un ritm susţinut ; nu s-au luat toate măsurile pentru punerea în funcţiune în cel mai scurt timp a capacităţilor de producţie restante din 1973 ; se manifestă deficienţe în ceea ce priveşte asigurarea documentaţiei, livrarea şi montajul utilajelor, organizarea activităţii pe şantiere. Conducerea partidului apreciază că nu există in momentul de faţă sarcină mai importantă pentru comitetele judeţene de partid, ministere, centrale şi întreprinderi decit asigurarea, prin acţiuni hotărite, a tuturor condiţiilor pentru îndeplinirea exemplară a planului în toate domeniile de activitate. In lumina măsurilor stabilite, incă din prima decadă a acestei luni, trebuie întocmite programe speciale, cu termene, şi responsabilităţi concrete, pentru recuperarea în cel mai scurt timp a restanţelor, pentru realizarea ritmică a planului la producţia fizică, investiţii, export şi livrări la fondul pieţei. Repartizaţi pe întreprinderi şi şantiere, membrii birourilor comitetelor judeţene de partid au datoria de mare răspundere să ajute nemijlocit organizaţiile de partid şi comitetele oamenilor muncii în soluţionarea operativă a problemelor, să urmărească zilnic modul in care se realizează planul de producţie şi export la principalele produse, grafi (Continuare In pag. a IlI-a) Alături de toate colectivele din Industrie angajate în întrecerea socialistă pe acest an, colectivul întreprinderii „Ţesătura" din Iaşi desfăşoară în aceste zile o întreagă activitate pentru înfăptuirea cu succes a prevederilor planului pe 1974. In imagine, un aspect din cadrul secției de fire pieptănate. Foto : S. Cristian Ghirland a teatrelor Caligrafii medievali scriau actele solemne cu o cerneală specială, de ei preparată, in care turnau pilitură de aur. Pulberea fină puncta litera sărbătorească făcind-o vizibilă și la ceas de penumbre. Mi-ar trebui această suavă încărcătură auriferă pentru a împodobi cu ea picătura de cerneală din care aş vrea să ivesc un omagiu celor care construiesc (ori reconstruiesc) teatre. Arhitecţii şi zidarii unor asemenea palate ar trebui sa-şi vadă numele înscrise in pisanii, fiindcă truda lor presupune nu doar etalarea unui întreg evantai de meşteşuguri, ci ţi inspirare. E greu să ridici pereţi de mortar în jurul umbrei prinţului Hamlet ţi trebuie să calculezi foarte precis re picătura de cerneală xistenţa la ris a pereţilor intre care urmează să sune • replicile meşterului Caragiale... ! Marele, impunătorul, mult visatul Naţional al Bucureştilor, ca şi frumosul teatru nou din Tirgu-Mureţ au avut privilegiul de a fi inaugurate de însuşi conducă- torul statului şi partidului. De puţină vreme fiinţează in casă nouă Naţionalul craiovean, izbindă a arhitecturii româneşti contem- * porane. . La Piteşti, o construcţie greoaie, amintind mai degrabă un siloz ori o gară, a fost în chip miraculos pre- , făcută printr-o capacitate de reconcepere atit a exte- e rioarelor, cit şi a interioarelor intr-o splendidă navă de beton, marmură şi cristal împodobită cu imense fresce. Se poate vorbi aşadar de o adevărată ghirlandă a teatrelor noi. Ritmul în care oraşele se îmbogăţesc ani de an cu palatele Thaliei i obligă pe autorii drama- I tici să-şi gindească şi mai profund, şi mai ancorate in actualitate, ghirlandele lor de cuvinte. Numărul incă insuficient de premiere ne face să ne întrebăm dacă nu e cumva mai uşor să ridici din temelii un teatru I decit sâ-i asiguri un repertoriu pe măsură... I Dar anul e abia la început. E drept insă că anul ■ teatral se apropie de jumătatea lui și s-ar cuveni să-i confere stagiunii in curs o strălucire deosebită. A anului 1974... Gheorghe TOMOZEI I IN ZIARUL DE AZI: • ROMANIA IN COMERTUL MONDIAL • Forme diverse ale muncii politice de masa în sprijinul marii întreceri socialiste • Am fost doua zile împuterniciţi de bloc • Rubricile noastre: Telex cetăţenesc; Faptul divers; Carnet cultural; Cronica dramatică ; Sport La întreprinderea de utilaj greu „Progresul" din Brăila, unitate care a lansat recent chemarea la întrecerea socialistă către toate întreprinderile constructoare de maşini şi utilaje grele din ţară, o atenţie deosebită este acordată asimilabil în fabricaţie a noi tipuri de utilaje. In Imagine: se examinează funcționarea unui nou tip de excavator CONVORBIRI DESPRE EFICIENTĂ Sarcini • Preocupări • Rezultate INDUSTRIA ALIMENTARĂ ""0"""""""wmm" Interlocutori șeful Departamentului industriei alimentare, Constantin IFTODI — Se știe că această ramuri are sarcina de mare răspundere de a asigura, zi de zi, produsele alimentare necesare nevoilor de consum ale populaţiei. Ce va marca anul 1974 in sporirea producţiei industriei alimentare ţi ce efecte va avea asupra aprovizionării populaţiei ţi, in special, asupra uşurării muncii in gospodăria casnică ? — Anul acesta, volumul producţiei globale a unităţilor de industrializare aparţinind Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor va spori faţă de anul 1973 cu 7,8 miliarde lei, ceea ce va situa, în continuare, această ramură pe unul din primele locuri în ierarhia dezvoltării ramurilor industriale ale economiei. Producţia la principalele bunuri alimentare destinate consumului populaţiei va creşte cu : 29 000 tone carne (pe lingă peste 4 000 tone păsări vii), 20 000 tone preparate din carne, 947 000 hl lapte, 12 000 tone brinzeturi, 14 300 tone zahăr şi produse zaharoase, aproape 1 000 000 hl bere, 21 000 tone conserve de legume şi fructe ş.a. In lumina sarcinilor trasate de conducerea partidului, ne preocupăm ca, odată cu creşterea cantitativă a producţiei, să diversificăm sortimentele şi să îmbunătăţim calitatea produselor, condiţiile igienico-sanitare de fabricaţie şi manipulare a acestora. In acest context, aş vrea si subliniez prioritatea ce o capătă, in anul 1974, extinderea producerii preparatelor şi semipreparatelor culinare, a mincărurilor gata pregătite, pentru a contribui la reducerea timpului pe care femeia este nevoită să-l rezerve obligaţiilor gospodăreşti. Astfel, producţia de preparate şi semipreparate va spori de la 500 tone cit s-a realizat în 1973 la 3 000 tone in 1974, iar ponderea mincărurilor gata pregătite va reprezenta 68 la sută din cantitatea totală de conserve cu carne destinate consumului Intern. — Care va fi, în acest an, contribuţia industriei alimentare la formarea şi creşterea venitului naţional ? — Preocuparea pentru creşterea volumului cantitativ al producţiei alimentare şi diversificarea acesteia este conjugată cu ridicarea eficienţei economice în toate sectoarele noastre de activitate, avînd ca finalitate o contribuţie sporită la creşterea venitului naţional. Se prevede ca in 1974 unităţile industriei alimentare din ministerul nostru să asigure o creştere a acumulărilor totale cu 3,6 miliarde lei, contribuind astfel cu 9 la sută la crearea venitului naţional. Eficienţa activităţii noastre este determinată, in cea mai mare măsură, de creşterea gradului de valorificare a materiilor prime, ceea ce ne obligă să acţionăm mai ferm pe linia îmbunătăţirii tehnologiilor şi reţetelor de fabricaţie, reducerii normelor de consum, a scăzămintelor şi a perisabilităţilor, precum şi pentru asigurarea unei folosinţe superioare a Convorbire consemnată de Ion HERŢEG (Continuare în pag. a II-a) Cartea la sate Manifestare de amploare, integrată organic in ansamblul atit de variat al muncii politico-educative la sate şi intrată în ansamblul tradiţional al mişcării culturale săteşti, cu ecouri multiple în procesul amplu de edificare a chipului nou al lumii rurale, „Luna cărţii la sate“ se află in acest an — in consens cu toate celelalte acţiuni desfăşurate pe întreg teritoriul ţării — sub semnul sărbătoresc al aniversării împlinirii a trei decenii de la eliberarea României, al celui de-al XI-lea Congres al partidului şi al împlinirii unui sfert de veac de la istorica Hotărîre a C.C. al partidului din 3—5 martie 1949, cu privire la transformarea socialistă a agriculturii. Pe agenda manifestărilor culturale care animă şi îmbogăţesc in lunile de iarnă viaţa satelor noastre, „Luna cărţii la sate“ evidenţiază atracţia puternică a lecturii pentru milioane de oameni, atenţia deosebită acordată formării şi pregătirii tuturor oamenilor muncii de la sate, astfel ca prin aceste acţiuni cartea să contribuie la o substanţială îmbogăţire spirituală a lumii satului nostru. Concepută ca o încununare firească a acţiunilor cotidiene ale aşezămintelor culturale rurale in lunile de iarnă, sărbătoarea cărţii îşi propune de a contribui, prin modalităţile sale specifice, la educaţia politică, cetăţenească, profesională a milioanelor de locuitori din mediul rural. Bogatul calendar de manifestări va căuta să contureze cadrul propice pentru discuţii rodnice, care să permită ţărănimii noastre să aprofundeze şi mai bine politica internă şi externă a partidului, să înţeleagă sensul profundelor transformări înnoitoare dar, ultimii ani, cerinţele mari ce stau in faţa lor, cei care trebuie să smulgă pămîntului recolte tot mai bogate. A contribui la angajarea hotărită a locuitorilor de la sate pentru îndeplinirea sarcinilor mari ce le stau in faţă — iată un obiectiv de maximă importanţă care se conturează limpede in faţa prestigioasei sărbători. Actuala ediţie a „Lunii cărţii la sate“, organizată în colaborare de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum, prilejuieşte un rodnic bilanţ al răspândirii ştiinţei şi culturii prin intermediul cărţilor. Mijloacele de difuzare a cărţii la sate sunt mai mari ca oricînd şi ele tind să satisfacă în tot mai bune condiţii solicitările, să contribuie la satisfacerea setei de cunoaştere şi frumos a lumii satului. Să amintim că, numai în 1973, reţeaua difuzării cărţii la sate a cooperaţiei de consum cu cele peste 1 000 librării şi 7 500 raioane şi puncte de difuzare din cadrul magazinelor mixte, împreună cu 7 000 de difuzori şi 22 secţii judeţene „Cartea prin poştă“ au pus la dispoziţia satului peste 3 000 titluri într-un tiraj de aproape 12 milioane volume, că interesul cititorilor pentru cartea social-politică, ştiinţifică şi literară se situează pe o spirală evolutivă, ca şi preocupările factorilor culturali locali de a găsi forme şi mijloace atractive de popularizare a cărţii Din bogatul program al actualei ediţii a „Lunii cărţii la sate“ reţinem consfătuirile dintre editori şi cititori, întilniri ale autorilor unor cărţi despre viaţa satului cu cititorii lor, expoziţii de cărţi, concursuri literare, lecturi dramatizate, şezători şi simpozioane literare, lansări de titluri noi in librării in prezenţa autorilor şi a editorilor. Vor fi solicitate mai mult bibliotecile comunale, căminele culturale, cluburile, dar mai ales şcolile, pentru a organiza expoziţii, vitrine, prezentări de cărţi, întilniri cu cititorii, valorificînd mai bine posibilităţile actuale de răspindire a cărţii. Toate aceste acţiuni vor trebui să constituie reflexe nemijlocite ale realităţilor zilnice ale fiecărei comune, pornind de la necesităţile locale concrete, de la nevoile reale ale fiecărei colectivităţi.1 „Luna cărţii la sate“, ediţia 1974, are nobila menire de a face propagandă durabilă cărţii, de a oferi cititorilor din satul contemporan lecturile aşteptate, de a apropia şi mai mult cartea de oameni. Manifestări educative, profesionale pentru lucrătorii ogoarelor in cadrul tradiţionalei acţiuni „LUNA CĂRŢII LA SATE“ PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ziaristul tunisian Abdallah al-Kahlaoui Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit la 31 ianuarie pe ziaristul tunisian Abdallah al-Kahlaoui, trimis special al ziarului „Al Amal“, organ al Partidului Socialist Desturian. La întrevedere a participat tovarăşul Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu cotidianului tunisian „Al Amal“. Editorul argentinean Guillermo Nolasco Juarez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit joi pe Guillermo Nolasco Juarez, directorul Editurii „Juarez“ din Buenos Aires, împreună cu soţia, doamna Dolores Juarez. In editura argentineană ,,Juarez“ a apărut în 1972 volumul „Nicolae Ceauşescu — Filozofia de pace a unei societăţi contemporane“, lucrare care s-a bucurat de mult succes. La convorbirea care a avut loc cu acest prilej a participat tovarășul Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. RITM INTENS DE LUCRU PE ŞANTIERELE UZINEI COCSOCHIMICE DIN GALAŢI Pe şantierele uzinei cocsochimice de la Combinatul siderurgic din Galaţi, lucrările de construcţii continuă în ritm intens. La cea de-a 3-a baterie de cocsificare, obiectiv cu termen de punere în funcţiune in acest an, a fost inzidită mai mult de jumătate din cantitatea de cărămidă refractară prevăzută în proiect, lucrările fiind în avans faţă de grafice. Construcţiile sunt in avans şi la sectorul chimic, unde se execută sporirea capacităţilor de prelucrare a gazelor rezultate din procesul de cocsificare. Pe baza experienţei dobîndite la alte obiective similare, colectivele grupurilor de şantiere, care concură la realizarea noului obiectiv, şi-au luat angajamentul să asigure elaborarea primei şarje de cocs in cinstea zilei de 23 August, cu o lună înainte de termenul planificat. (Agerpres) Bilanţ rodnic, succese de prestigiu In prima lună a anului # DEVA (Corespondentul „Scinteii“, Sabin Ionescu). Siderurgiştii hunedoreni, cei care au lansat chemarea la întrecere socialistă către toate întreprinderile din sector, au realizat, pină la 30 ianuarie a.c., o producţie suplimentară faţă de sarcinile la zi de peste 2 900 tone fontă, aproape 7 000 tone laminate, in timp ce in sectorul oţelării depăşirea madia zilnică a sarcinilor de plan depăşeşte 110 tone oţel. • SUCEAVA (Corespondentul „Scinteii“, Gh. Parascan). — Colectivul întreprinderii forestiere de exploatare şi transport din Suceava a depăşit planul de producţie in luna ianuarie cu peste 5 milioane lei. Ca urmare, se vor livra suplimentar 10 000 mc buşteni de răşinoase, 3 000 mc buşteni de fag, 3 000 mc lemn de celuloză, 5 000 mc lobde pentru plăci fibrolemnoase şi aglomerate și 2 000 mc cherestea. Dialog rodnic, perspective pozitive in dezvoltarea relaţiilor româno-irrdaniene După cum este cunoscut, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a avut loc vizita oficială a Maiestăţii Sale regele Hussein Ibn Talal al Regatului Haşemit al Iordaniei,înscriindu-se în contextul larg al legăturilor prieteneşti româno-arabe, această vizită a evidenţiat încă o dată bunele relaţii statornicite între cele două ţări şi popoare, dorinţa comună de a intensifica colaborarea în multiple domenii, de a conlucra pe plan internaţional in direcţia întăririi păcii şi securităţii în lume. Preocupîndu-se în mod constant de Întărirea prieteniei şi cooperării frăţeşti cu toate ţările socialiste, România dezvoltă, totodată, legăturile de colaborare prietenească cu statele care au păşit pe calea dezvoltării economico-sociale independente, în acest cadru un loc remarcabil ocupindu-i relaţiile cu ţările arabe. O expresie a acestei statornice orientări o constituie şi actuala vizită la Bucureşti a şefului statului iordanian. Convorbirile pe care oaspetele le-a avut cu preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, au evidenţiat, aşa cum se arată in Comunicatul comun publicat ieri, posibilităţile existente pentru dezvoltarea multilaterală a relaţiilor românoiordaniene. Deşi de dată relativ recentă, relaţiile economice româno-iordaniene cunosc o evoluţie pozitivă. Volumul schimburilor comerciale a înregistrat in 1973 o creştere de aproape 28 la sută faţă de 1972. In baza acordului comercial semnat în 1968, ţara noastră livrează o seriede mărfuri solicitate de piaţa Iordaniei, România ocupînd, conform statisticilor oficiale, locul al 13-lea in comerţul exterior iordanian. Pentru anul in curs, se prevede ca volumul schimburilor reciproce să crească şi să se diversifice şi mai mult, adincindu-se cooperarea economică şi tehnică. In acest sens, în timpul dialogului româno-iordanian la cel mai înalt nivel, s-a exprimat interesul comun pentru realizarea obiectivelor prevăzute in acordurile de cooperare economică încheiate anterior, precum şi faţă de Iniţierea in viitor a altor asemenea aranjamente reciproc avantajoase. Totodată, convorbirile au evidenţiat dorinţa comună de dezvoltare a relaţiilor politice, ca şi pe alte planuri de activitate. Este semnificativ din acest punct de vedere faptul că s-a convenit deschiderea, în viitorul apropiat, de ambasade şi acreditarea de ambasadori rezidenţi în cele două capitale, precum şi începerea negocierilor în vederea încheierii unui acord de colaborare culturală. Se poate astfel aprecia că rezultatele concrete ale convorbirilor sunt de natură să aducă o contribuţie de cea mai mare însemnătate la impulsionarea colaborării multilaterale româno-iordaniene, la dezvoltarea relaţiilor bilaterale. „Vizita pe care o efectuaţi în România — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresîndu-se regelui Hussein — constituie expresia relaţiilor de colaborare şi prietenie dintre poporul român şi poporul iordanian. în acelaşi timp, consider că ea constituie şi o expresie a dorinţei reciproce de a extinde şi in viitor această colaborare in toate domeniile de activitate“. In cadrul convorbirilor iromâno-iordaniene a fost relevat cu satisfacţie cursul pozitiv al vieţii internaţionale în direcţia păcii şi destinderii, a fost subliniată afirmarea tot mai puternică in raporturile dintre state a principiilor egalităţii depline, respectării stricte a independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, renunţării la ameninţarea cu forţa şi folosirea forţei. In acest context, cei doi şefi de stat au exprimat ataşamentul ţărilor lor faţă de principiile şi ţelurile Cartei O.N.U., au evidenţiat semnificaţia pe care România şi Iordania o acordă întăririi rolului O.N.U. în soluţionarea problemelor internaţionale. In acelaşi timp, au fost subliniate rolul ___________Eugen IONESCU (Continuare în pag. a V-a)