Scînteia, martie 1974 (Anul 43, nr. 9796-9826)
1974-03-01 / nr. 9796
PAGINA 4 LUCRĂRILE CONFERINŢEI PE ŢARĂ A CADRELOR DE CONDUCERE DIN UNITĂŢILE AGRICOLE DE STAT ŞI COOPERATISTE (Urmare din pag. a ÎII-a) lui de Miniştri este obligatorie pentru toţi, iar un ordin al centralei nu poate abroga o lege sau un drept stabilit prin contract. Aceste practici conduc la instalarea unui climat de neîncredere, nemulţumiri în rindul unităţilor agricole şi pină la urmă totul se răsfringe asupra producţiei. Unităţile beneficiare — e bine să ţină minte — nu au numai drepturi in relaţiile cu cooperativele agricole sau cu unităţile de stat, ci şi obligaţii, de integrare şi conducere nemijlocită a procesului de producţie. In altă ordine de idei trebuie să arăt că, în cei 3 ani ai actualului cincinal, planul de producţie şi de livrări către stat la legume şi cartofi a fost depăşit. In acest fel am reuşit să înfăptuim întocmai indicaţiile date de conducerea superioară, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca fiecare judeţ să se aprovizioneze singur cu legume, fructe şi cartofi. In anii care au trecut am reuşit să specializăm şi să concentrăm în bună măsură producţia agricolă din judeţ. Legumele şi fructele, de pildă, se produc numai in ferme specializate, acţiune pe care o continuăm şi la restul culturilor tehnice. In sectorul de creştere a animalelor producţia de carne pentru fondul de stat se realizează în proporţie de 67 la sută în unităţi de tip industrial şi în ferme specializate ale cooperativelor. Ca urmare, planul de carne pentru fondul de stat, in anul 1973, deşi s-a dublat faţă de 1971, a fost depăşit, iar în acest an creşterea va fi de 2,5 ori. Activitatea unităţilor specializate în îngrăşarea animalelor se încheie cu beneficii şi acest fapt se răsfringe pozitiv asupra veniturilor cooperativelor asociate. Apreciez, în acest sens, că statutele care s-au pus în dezbaterea conferinţei, prin prevederile lor, vor permite ca această acţiune să fie accelerată, ceea ce va facilita introducerea de tehnologii noi, moderne, in producţie, cit şi obţinerea unor rezultate superioare. Lucrătorii de pe ogoarele judeţului Satu-Mare trăiesc, alături de întregul popor, puternice sentimente de mindrie patriotică, pentru faptul că vizita în cele 4 ţări arabe a prilejuit o nouă dovadă de simpatie şi respect faţă de poporul român şi realizările sale in făurirea vieţii noi, faţă de politica externă profund constructivă a României socialiste, faţă de contribuţia dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la întărirea relaţiilor de prietenie şi colaborare între popoare, la soluţionarea pe cale politică a tuturor problemelor lumii contemporane. Permiteţi-mi să asigur conducerea superioară de partid şi de stat, personal pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că lucrătorii din agricultura judeţului Satu-Mare nu vor precupeţi nici un efort pentru ca anul 1974, an în care aniversăm împlinirea a trei decenii de la eliberarea ţării, anul celui de-al XI-lea Congres al partidului, să fie un an de virf in producţia agricolă. Acum, cînd întregul popor este angajat cu toate forţele în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, şi ţărănimea cooperatistă din judeţul Tulcea a păşit in anul 1974 cu hotărirea de a cinsti aşa cum se cuvine cele două mari evenimente ale anului — cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist şi Congresul al XI-lea al partidului nostru. La un sfert de veac de la istorica Plenară a C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949, noi, cei care lucrăm pe ogoare, exprimăm recunoştinţă fierbinte Partidului Comunist Român, secretarului nostru general , tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru grija deosebită, permanentă, pe care oacordă dezvoltării agriculturii, pentru viaţa tot mai luminoasă pe care o trăieşte ţărănimea, toţi lucrătorii satelor şi comunelor noastre. Vă mulţumim, de asemenea, tovarăşe Ceauşescu, pentru călduroasele aprecieri făcute nouă, femeilor, şi vă asigurăm că vom depune toate eforturile pentru înfăptuirea politicii partidului de înflorire a scumpei noastre patrii , Republica Socialistă România. Lucrez de 12 ani în cooperativa agricolă de producţie din satul Traian, judeţul Tulcea. Mă simt legată de activitatea şi preocupările acestor oameni. Împreună cu ei, am acordat o atenţie sporită întăririi disciplinei in muncă, creşterii răspunderii cooperatorilor faţă de îndeplinirea sarcinilor, gospodăririi cu chibzuinţă a bunurilor materiale de care dispunem. Ca ingineră, apreciez în mod deosebit măsurile preconizate menite să facă deplină ordine in activitatea specialiştilor din agricultură. Propria experienţă m-a convins că nu poţi realiza sarcinile ca specialist, nu poţi obţine rezultatele dorite dacă nu te legi organic, cu toate firele vieţii tale, de viaţa satului, a oamenilor în mijlocul cărora trăieşti şi munceşti. Agricultura modernă, intensivă, nu se face pe asfalt şi nici între două sosiri ale trenului în gară. La noi in sat, prin măsurile de gospodărire mai judicioasă a pămintului, prin folosirea raţională a ingrăşăminntelor,», creşterea cointeresării membrilor cooperatori, prin aplicarea corectă a acordului global am reuşit să obţinem, in anul 1973, in medie la hectar, pe întreaga suprafaţă cultivată, 4 010 kg griu, 4 107 kg porumb, 10 270 kg struguri, iar în zootehnie să realizăm 2 250 litri lapte pe vacă furajată, 36 litri lapte pe oaie, 100 miei de la 100 de oi fătătoare, 800 grame spor mediu zilnic în greutate la tineretul bovin şi alte producţii. Ca urmare, am depăşit veniturile băneşti planificate cu 2 milioane lei, producţia globală a cooperativei ajungînd la peste 10 milioane lei, revenind la 100 hectare mai mult de 600 000 lei. Veniturile membrilor cooperatori au crescut de la 23 lei la 35 lei pentru o normă convenţională. Suntem conştienţi insă că realizările obţinute pot fi şi mai bune. Cînd spun acest lucru am în vedere că nu am reuşit să avem o corelaţie corespunzătoare intre dezvoltarea efectivelor de animale şi asigurarea furajelor. Nu ne-am preocupat insuficientă măsură să asigurăm necesarul de furaje, cantitativ şi calitativ. Din experienta cooperativei noastre, arăt că in anii cînd am avut cantităţile de sude pasiunea cu care aceştia muncesc, am convingerea fermă că sarcinile privind crearea de soiuri noi, producerea de seculente necesare am obţinut producţii de lapte pe vacă furajată de 2 800—2 900 litri. In activitatea noastră , s-au semnalat şi alte lipsuri. Mă refer în primul rind la faptul că nu am reuşit intotdeauna să organizăm munca in mod temeinic şi să asigurăm o cointeresare corespunzătoare a cooperatorilor in toate sectoarele de activitate. De asemenea, nu am acordat suficientă atenţie selecţiei şi creşterii tineretului de înlocuire. încă din toamnă, noi, împreună cu secţia de mecanizare, am organizat o grupă de tractoare şi maşini specializată in producerea de furaje, care lucrează numai la dispoziţia fermei şi care va asigura în mai mare măsură mecanizarea lucrărilor ce trebuie executate. Anul acesta vom ajunge la 80 la sută lucernă in structura plantelor de nutreţ, din care vom iriga peste 50 la sută, ceea ce ne va asigura masa verde şi final prevăzute în balanţa furajeră. De asemenea, ne preocupă îmbunătăţirea tehnologiilor de preparare a nutreţurilor grosiere pentru ca acestea să fie mai bine asimilate de animale. Totuşi, în ceea ce priveşte mecanizarea unor procese de producţie şi de muncă intîmpinăm încă greutăţi, pentru că nici acum S.M.A. nu sunt dotate suficient cu utilaje de mare productivitate pentru recoltatul, strînsul, încărcatul şi prepararea furajelor. Apreciez că Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, cercetarea, toţi cei ce răspund de elaborarea şi producerea utilajelor agricole trebuie să acorde mai multă atenţie diversificării continue a gamei de maşini şi utilaje cu care suntem dotaţi. Pentru a avea o balanţă furajeră mai echilibrată ar fi necesar, de asemenea, să primim la timp cantităţile de concentrate industriale, în raport cu livrările de produse agricole la fondul de stat. Deşi producem şi livrăm la fondul de stat însemnate cantităţi de floareasoarelui, nu se mai asigură cele 75 kg şrot pentru tona livrată, iar melasa şi tăiţeii de sfeclă nu-i primim deloc. Pentru anul 1974, pe baza indicaţiilor cuprinse în scrisoarea Sfecretariatul CU CJ.CraţiP.C.R., au luat din timp măsuri pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. Conferinţa actuală, hotărârile care vor fi adoptate vor constitui un program concret pentru activitatea noastră, în aşa fel incit în acest an să realizăm producţii superioare şi să contribuim într-o măsură tot mai însemnată la consolidarea agriculturii — ramură de bază a economiei naţionale. Voi munci cu toată pasiunea şi priceperea mea pentru a uvea satisfacţia că, alături de întregul popor, îmi aduc şi eu contribuţia mea modestă la măreaţa operă de edificare a socialismului în scumpa noastră patrie. înainte de a încheia cuvîntul, mai doresc să afirm că sînt cu totul de acord cu criticile şi indicaţiile preţioase reieşite din ampla expunere a secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, considerînd că acestea, împreună cu hotărîrile care vor fi adoptate, vor constitui un program concret pentru activitatea noastră, in aşa fel incit in acest an să realizăm producţii superioare şi să contribuim intr-o măsură mai mare la consolidarea agriculturii — ramură de bază a economiei naţionale. minte şi stabilirea tehnologiilor superioare in agricultură, aşa cum prevăd documentele de partid şi de stat, vor fi realizate, scopul concentrării şi intensificării producţiei vom construi o ingrăşătorie pentru 6 000 de berbecuţi. Am expus doar citeva din gîndurile, preocupările şi acţiunile cooperatorilor din comuna Sinzieni, avînd ca scop de a produce cit mai mult şi mai ieftin, de a livra la fondul centralizat al statului cantităţi mereu sporite de produse agroalimentare. Dar, pentru realizarea acestor năzuinţe ale noastre, avem nevoie să fim sprijiniţi în cîteva domenii. In primul rind mă refer la asigurarea îngrăşămintelor chimice, din care, faţă de nevoile de primă urgenţă ale cooperativei, am primit pină in prezent doar 30 la sută din cantităţile de azotoase şi, respectiv, 60 la sută din cele fosfatice. Consider că Ministerul Agriculturii, in colaborare cu Ministerul Industriei Chimice, ar trebui să creeze stocuri corespunzătoare care să asigure aplicarea îngrăşămintelor chimice in perioada optimă. De asemenea, solicităm utilaje mai perfecţionate pentru administrarea acestor îngrăşăminte, ca şi pentru executarea eficientă a tratamentelor fitosanitare. Aceste doleanţe ale noastre nu sunt noi. Nu înţelegem insă de ce ministerele de resort întirzie să le satisfacă, mai ales că asemenea greutăţi întimpină şi multe alte unităţi agricole. Totodată, ar fi necesar ca industria chimică să ne livreze ingrăşămintele fosfatice numai granulate şi ambalate. Consider că prin aplicarea documentelor supuse dezbaterii conferinţei agricultura noastră va progresa continuu, vor fi realizate şi depăşite sarcinile stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. In mod deosebit, apreciez ca foarte utilă măsura ca specialistul agricol să locuiască în comuna unde-şi desfăşoară activitatea. Aceasta îi va permite să pună in slujba sporirii producţiei întreaga sa capacitate şi putere de muncă. în încheiere, aş dori să transmitem hotărirea fermă a cooperatorilor din comuna Sînzieni, ca, în cinstea celor două mari evenimente din viaţa poporului nostru — cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist şi a celui de-al XI-lea Congres al partidului, să livrăm la fondul centralizat al statului, peste plan, 95 tone de cereale, 500 tone de cartofi şi 150 tone sfeclă de zahăr, contribuind prin aceasta la realizarea angajamentului luat de oamenii muncii din judeţul Covasna, de a încheia actualul cincinal cu 185 de zile înainte de termen. Nu aş putea să închei cuvîntul meu fără să exprim din toată inima adeziunea şi aprobarea deplină a oamenilor muncii din judeţul Covasna faţă de politica generală, internă şi externă, a partidului, preţuirea şi înalta recunoştinţă faţă de înţelepciunea şi consecvenţa cu care tovarăşul Nicolae Ceauşescu acţionează neobosit pentru traducerea în viaţă a acestei politici. Recenta vizită efectuată in unele ţări arabe constituie o mărturie a fermităţii cu care acţionează pentru înfăptuirea hotărîrii Congresului al X-lea şi a Conferinţei Naţionale ale partidului, pentru promovarea intereselor fundamentale ale poporului român, pentru ca spiritul de pace, progres şi libertate al popoarelor să triumfe pe toate meridianele globului. Vă rog să-mi permiteţi ca, in numele cooperatorilor din judeţul Covasna, să vă urez, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, succes deplin in vizita ce o veţi face in curînd în alte ţări ale lumii ca sol al poporului român, ca luptător neobosit pentru lărgirea colaborării internaţionale şi crearea unui climat de pace in toată, lumea sporului nostru, pe atunci secretar al Comitetului Central, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a venit în mijlocul nostru şi ne-a arătat cu răbdare şi putere de convingere adevărul, care să fie drumul nostru, care să fie destinul nostru. Ştim că dinsul a venit atunci intr-un moment de mare răscruce în viaţa noastră, a comunei. înfiinţasem încă de la apariţia documentelor Plenarei din 3—5 martie o cooperativă in care au intrat 52 de familii, unindu-şi nu numai pămintul, ci şi mintea, şi braţele, şi hărnicia, însă acest germene al socialismului in comuna noastră trebuia să se dezvolte, trebuia, într-adevăr, să demonstreze tuturor că drumul cooperativizării este drumul cel mai bun. In acest moment de răscruce a venit conducătorul partidului şi statului nostru. Dinsul a venit nu numai în calitatea de partid pe care o deţinea atunci, ci şi in calitate de fiu al comunei noastre pe care dorea s-o vadă cit mai rapid cooperativizată. De la cooperativizare ne-a îndrumat mereu. Şi cum era să-i mulţumim noi mai mult decit punînd umărul la muncă. Deşi pe platforma Cotmenei , un teren greu, podzolic, am luat măsuri să întărim cooperativa, să demonstrăm tuturor că drumul indicat de partid este drumul cel mai bun. Intr-adevăr am schimbat faţa comunei, contribuind la ridicarea nivelului de trai al oamenilor. La început n-a fost uşor. Majoritatea celor care sunt aici, in sală, cunosc greutăţile prin care a trebuit să trecem, cu care a trebuit să ne luptăm. Insă, luîndu-ne ca aliat ştiinţa, punindu-ne întrebarea ce trebuie să facem, am început — şi ne-am dat răspunsul singuri — să folosim mai bine pămintul, şi ne-am dat seama că aplicind toate regulile agrozootehnice rezultatele nu intirzie să se vadă. Cu ajutorul Staţiunii experimentale Albota, in cadrul coope- rativei am organizat, încă din 1968 un punct de experienţă. Trebuia să avem timpul nostru de experienţă, să vedem cu ochii noştri care anume hibrizi trebuiau cultivaţi la noi, ce anume arături trebuia să facem pe terenul pe care-l posedăm şi, in ultimă instanţă, cum trebuie să dăm ingrăşămintele, erbicidele, cum să aplicăm amendamentele. Incepînd acţiunea de masă, cum am numit-o noi, încă din 1966, acţiunea de amendare a tuturor solurilor, aplicind in producţie rezultatele pe care le-am obţinut în cîmpul experimental, am reuşit să obţinem realizări superioare, mai ales în anii 1972—1973. Şi fiindcă am amintit mai înainte despre arături, aş vrea să spun că la noi, ia zicala că o praşilă dată la timp face rit o ploaie bună am adăugat încă una — arăturile făcute adine şi cu subsoluj sînt egale cu irigaţia. Fac această afirmaţie cu toată răspunderea, întrucît experienţa proprie a demonstrat că arăturile adinei cu subsolaj pe terenurile noastre ne permit să păstrăm apa care este in pămint. Aplicind regulile agrotehnice în anul 1972 am obţinut o producţie de 4 200 kg grîu la ha, 5 290 kg boabe porumb la ha, iar in anul 1973 am reuşit să obţinem 5 806 kg porumb ksabc la ha. Desigur, tovarăşi, creşterea producţiei la hectar ne-a dat posibilitatea să dezvoltăm şi alte sectoare de activitate în cadrul cooperativei noastre agricole. Am construit cu forţe proprii trei lacuri de acumulare în care ţinem apa din căderea de ploi şi din topirea zăpezilor. Construim acum cel de-al patrulea lac de acumulare. Muncim şi vom da in folosinţă un sitsem propriu de irigaţie pe 500 ha şi intenţionăm, in 2—3 ani, să mai irigăm incă 500 ha cu apă din aceste lacuri de acumulare. Incepînd incă din 1959 am început lupta şi munca cu dealurile care, altădată, nu produceau nimic. Am reuşit să plantăm pe dealuri 190 ha cu vie şi pomi. Am dezvoltat sectorul zootehnic care, la ora actuală, are 800 taurine, 5 000 potri, peste 1 200 000 pui. Toate acestea le-am făcut ca urmare a acordării unei atenţii deosebite dezvoltării fondului de acumulare. Vreau să vă spun că alocăm o rată mai mare la fondul de acumulare, începînd de la 20 la sută în 1966, la 57,4 la sută în anul 1973. Considerăm că am mers pe o cale justă, întrucît aceasta a dat posibilitatea cooperativei să-și dezvolte toate ramurile de activitate, a dat posibilitatea ca noi, de trei ani, şi avem banii noştri proprii, să facem investiţii cu ei. De la o producţie globală de 9 210 000 lei în anul 1966 am ajuns, la finele lui 1973, la 62 milioane. De la 14 milioane venituri băneşti în 1970 am ajuns la 48 milioane în 1973 , averea obştească a crescut de la 6 milioane la 103 milioane. Desigur, tovarăşi, că anul trecut, datorită dezvoltării cooperativei noastre, ne-am permis să acordăm o sumă mai mare de bani la norma convenţională efectuată in cadrul cooperativei noastre. Am reuşit ca, pentru prima dată, să plătim cu 60 lei o normă, intre care 45 lei in numerar. De asemenea, în anul 1973 am plătit concedii la peste 400 de membri cooperatori. Bineînţeles, la aceia care au făcut peste 300 de norme convenţionale. In acest an au beneficiat de concediu lucrători din legumicultura, zootehnie, alte sectoare care isi desfășoară activitatea pe tot parcursul anului. Intr-un cuvînt, de la sectoarele cheie ale cooperativei. Pentru membrii cooperatori, zilele acestea am plătit 30 de locuri pentru casele de odihnă. Incepînd din 1975 vom avea locurile noastre de odihnă. Vom avea grijă să trimitem la odihnă în sezonul in care nu se lucrează. Desigur, tovarăşi, că noi ne dăm seama că n-am făcut totul, că în munca noastră mai avem destule lipsuri. Pămintul nostru nu şi-a spus cuvîntul. Producţiile medii sunt mai mici decît cele obţinute chiar anul trecut, în lotul experimental, unde am avut recolte şi de 12 000 kg la hectar pe unele parcele. Mai obţinem încă producţii modeste de lapte , vrem ca in 2—3 ani veniturile din sectorul zootehnic să fie de peste 50 la sută din total. Dorim ca contribuţia noastră la fondul valutar al ţării să ajungă în viitor la 10 milioane lei-valută şi vrem să trecem cu toate forţele la urbanizarea comunei. Legat de aceasta vă raportez, tovarăşe secretar general, că noi am respectat indicaţiile dumneavoastră, am acordat inginerului, încă de la venirea lui, cea mai frumoasă casă din sat. Astfel am reuşit ca inginerul şef să lucreze de 14 ani in cadrul cooperativei noastre. In cinstea zilei de 23 August vom da în folosinţă vile construite nu numai pentru ingineri, ci şi pentru doctor, pentru profesori care nu sunt din comună. In cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei noastre vom da în folosinţă primele vile pe care şi le-au construit cooperatorii cu ajutorul primit din partea cooperativei agricole de producţie. Animaţi de un înalt spirit patriotic am lansat nu de mult chemarea pe ţară către toate cooperativele agricole, către Întreaga ţărănime. Am făcut aceasta cu scopul de a ne întrece înţii pe noi înşine. Din dorinţa ca nouă să ni se ataşeze toate cooperativele agricole din ţară. Vă rog să-mi permiteţi ca de la această tribună să mulţumesc tuturor conducerilor de cooperative agricole, tuturor acelora care au răspuns chemării noastre, care s-au angajat ca, împreună cu noi, să obţină mai multe cereale necesare nouă, întregii ţări, să facem ca intr-adevăr anul 1974 să fie, cum spunea secretarul general, anul producţiilor record în agricultură. In ceea ce ne priveşte, noi am luat unele măsuri ca să ciştigăm această întrecere. Am însămînţat pînă în prezent 400 ha cu culturi din urgenţa I, care se pot considera terminate. Primele sute de tone de carbonat de calciu au început să fie administrate pe teren. Au fost împrăştiate în cîmp 7 000 tone de gunoi de grajd. Am luat şi alte măsuri care să ducă la ciştigarea acestei întreceri. In ultimă instanţă însă nu este important cine ciştigă această întrecere, important este că din această întrecere va ciştiga întreaga ţară. Şi noi ştim că în ţară sunt multe cooperative agricole mai bune ca noi şi mulţi cooperatori dornici să ciştige acest steag de fruntaş. Pînă la urmă va cîştiga cine va munci mai bine, cine va obţine producţii mai bune. In încheiere doresc, stimaţi tovarăşi, să asigur conducerea partidului că noi, cei din Scorniceşti, alături de întregul nostru popor, vom munci neobosit, dacă va fi nevoie vom face din noapte zi, pentru a ne respecta cuvîntul dat, pentru a obţine producţiile prevăzute în chemarea la întrecere pe care am adresat-o întregii ţărănimi cooperatiste. CUVÎNTUL TOVARĂŞEI MARIA CUCUTA CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI NICHIFOR CEAPOIU Cercetarea ştiinţifică în domeniul cerealelor şi plantelor tehnice, pe care o desfăşoară institutul de la Fundulea şi staţiunile experimentale agricole de pe întinsul ţării în care institutul nostru are programe de cercetare, are la bază valoroasele indicaţii date de tovarăşul secretar general Nicolae Ceauşescu de a lega cit mai strîns cercetarea ştiinţifică de învăţămînt şi de producţie, precum şi hotăririle Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale privind asigurarea unor seminţe de înaltă productivitate la grîu, porumb, floarea-soarelui şi alte plante agricole şi aplicarea cît mai largă în practică a cuceririlor ştiinţei. In acest scop, cercetătorii de la Fundulea s-au străduit şi se străduiesc să-şi perfecţioneze metodele de investigaţie, să obţină rezultate noi la nivelul celor mai bune realizări din ţările cu o bogată tradiţie de cercetare, să introducă şi să extindă cit mai rapid in unităţile de producţie aceste rezultate. Trebuie să arăt conferinţei că multe din prevederile Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale au fost realizate, agricultura noastră dispunînd în prezent de soiuri şi hibrizi valoroşi, care acoperă întreaga suprafaţă cultivată cu porumb, floarea-soarelui şi unele plante de nutreţ, precum şi soiuri productive la alte plante textile şi furajere care se cultivă pe suprafeţe din ce în ce mai mari. In contextul celor arătate, cercetătorii de la Fundulea au elaborat către sfirşitul anului care a trecut tehnologii de cultură pentru toate cerealele, plantele tehnice, plantele furajere şi plantele medicinale, care au fost transmise la direcţiile generale ale agriculturii de la judeţe. Tehnologiile cuprind cele mai noi rezultate experimentale, diferenţiate pe zone climatice şi pedologice, cu posibilităţi de aplicare în orice gospodărie. Este de datoria tuturor cadrelor tehnice din agricultură de a-şi însuşi şi aplica întocmai măsurile specificate în tehnologii, deoarece suntem convinşi că numai pe calea aceasta va putea fi sporită producţia din fiecare unitate agricolă. Dacă în prezent producţiile medii la hectar continuă să fie mici în numeroase unităţi agricole, aceasta se datoreşte faptului că nu există suficiente preocupări de aplicare a recomandărilor ştiinţei, agricole. Avînd in vedere faptul că sămînţa constituie un important factor de producţie şi că asigurarea cu săminţă ameliorată cu valoare biologică ridicată constituie condiţia de bază pentru realizarea unor recolte bogate, institutul nostru a elaborat recent tehnologiile de producere de săminţă la toate culturile de câmp, în care sunt arătate cele mai perfecţionate metode şi tehnici de producere a seminţei în loturile semincere şi fermele specializate. Deşi institutul de la Fundulea produce în fiecare an peste 23 000 tone săminţă elită şi sămînţă hibridă, depăşind planul cu 20—40%, totuşi la unele culturi, cum sunt cînepa şi inul, lucerna, trifoiul, ghizdeiul, măzărichea şi ierburile perene, nu a reuşit să asigure necesarul de Săminţă planificat, urmînd ca această situaţie să fie cit mai repede lichidată. La porumb au fost obţinuţi şi extinşi în producţie, în ultimii ani, o serie de hibrizi de mare randament ca HD 225, HS 330, HS 400, HD 410 şi HS 415, care în unităţile fruntaşe dau peste 10 000 kg boabe la ha, iar în sectorul experimental peste 15 000 kg/ha. In ultimul timp institutul a creat mai mulţi hibrizi de porumb bogaţi in acizi aminici (Uzină) destinaţi îmbunătăţirii substanţiale a nutriţiei animale, dintre care HS .330 transformat s-a dovedit foarte productiv şi cu un conţinut ridicat de lizină. Împreună cu ministrul nostru, s-a elaborat un plan de înmulţire rapidă a acestui hibrid, astfel ca în 1977 el să fie cultivat pe circa 330 000 hectare. Actuala structură a soiurilor de grîu de toamnă, in care predomină încă soiurile străine, urmează să fie îmbunătăţită prin extinderea pe suprafeţe mari a soiurilor create de staţiuni şi de Fundulea, ca Lovrin 10, Lovrin 13, Dacia, Excelsior, Favorit, Olt, Turda şi altele, care, in prezent, ocupă peste jumătate milion hectare, precum şi prin introducerea in producţie a noilor soiuri de grîu Iulia şi Ceres, obţinute la Fundulea şi omologate în acest an. Capacitatea de producţie a soiurilor menţionate variază in raport cu precocitatea lor şi zona pedoclimatică în care, se cultivă de la 4 500— 8 500 kg/ha. „La floarea-soarelui, alături die hibrizii simţiţi 52 şi 53 binecunoscuţi şi peste hotare, care se cultivă in prezent pe o suprafaţă de peste 300 000 ha, au fost omologaţi în acest an încă doi noi hibrizi şi anume HS 90 şi HS 301. Sunt in curs de verificare, pentru prima dată, hibrizi de floarea-soarelui rezistenţi la mană, o boală care în ultimii ani s-a extins in toate regiunile ţării. La in şi cinepă, cercetările rămase mult in urmă urmează să fie extinse mult in viitor, conform programului aprobat recent de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. La bumbac, după o întrerupere regretabilă de 10 ani, cercetările au fost reluate cu doi ani în urmă, cu rezultate promiţătoare. Desigur, o sarcină de mare răspundere revine institutului de la Fundulea şi Staţiunii experimentale de cultura bumbacului de la Brînceni de a crea în timpul cel mai scurt soiuri timpurii, adaptate la condiţiile pedoclimatice din sudul ţării. In scopul difuzării rezultatelor muncii de cercetare în producţie, institutul şi staţiunile experimentale au dezvoltat an de an acţiunea de ajutorare a cooperativelor agricole de producţie prin organizarea de experienţe, loturi demonstrative şi loturi de producere de săminţă. La fiecare an, institutul şi staţiunile sale acordă asistenţă tehnică unui număr de peste 200 cooperative. Considerăm acest număr insuficient şi ne angajăm să-l sporim în viitor. Creşterea populaţiei din ţara noastră, ridicarea continuă a standardului de viaţă a acesteia, necesitatea dezvoltării sectorului zootehnic şi nevoia de a intensifica exportul unor produse agricole mult căutate pe piaţa externă prin faţa cercetării obligaţia de a crea soiuri şi hibrizi cu un randament mult mai mare, mai bogaţi în proteine şi grăsimi şi de calitate mult mai bună decit cei folosiţi in prezent. In această privinţă, cercetătorii de la Fundulea apreciază ca deosebit de valoroase indicaţiile privind dezvoltarea cercetării ştiinţifice pe care tovarăşul secretar general Nicolae Ceauşescu le-a dat cu prilejul celor trei vizite pe care le-a făcut la institutul nostru in 1971 şi 1972. Vizitînd cîmpurile de ameliorare a griului, porumbului, florii-soarelui şi a orzului de toamnă şi analizînd rezultatele obţinute, tovarăşul secretar general ne-a trasat sarcina să creăm soluri şi hibrizi mai productivi, mai valoroşi decît cei actuali, care să ajungă cît mai repede pe ogoarele ţării. Ne străduim ca un timp scurt să dăm producţiei soiuri de grîu de 10 000—12 000 kg boabe, hibrizi de porumb care să producă peste 20 000—22 000 kg la hectar, precum şi soiuri şi hibrizi de mare productivitate la celelalte culturi. Cercetarea ştiinţifică are încă multe de făcut. Se impune să lichidăm mentalitatea de automulţumire la care, pe bună dreptate, s-a referit tovarăşul secretar general, să imprimăm cercetării mai mult dinamism, mai mult spirit creator şi mai multă hotărire. Ţinind seama de baza tehnico-materială de care dispunem, de pregătirea şi experienţa cadrelor de cercetare, CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI IOSIF MOLNAR In primul rind, aş dori să-mi exprim bucuria şi satisfacţia pentru posibilitatea ce mi s-a acordat de a participa la conferinţă, acest înalt for al lucrătorilor de pe ogoare, care va da un nou impuls în dezvoltarea, şi modernizarea agriculturii in ţara noastră. Sunt venit de pe meleagurile judeţului Covasna unde, Înfrăţiţi in muncă şi idealuri, români Şi secui depun eforturi susţinute pentru înfăptuirea politicii partidului, a preţioaselor indicaţii date de iubitul nostru conducător — tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cooperativa agricolă de producţie din comuna Sînzieni, al cărei reprezentant sunt, în lumina sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului, cu sprijinul permanent şi multilateral al conducerii de partid şi de stat, şi-a adus modesta contribuţie la dezvoltarea şi modernizarea agriculturii noastre socialiste, la aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare. In context doresc să subliniez faptul că in anul 1973 am reuşit să realizăm planul la producţia globală în proporţie de 106 la sută, iar la veniturile băneşti a fost depăşit cu 22 la sută, valoarea normei convenţionale a crescut la 33 lei, faţă de 23 lei cit a fost planificat. In acelaşi timp, am livrat la fondul centralizat al statului 5 670 tone de cartofi, 4 952 tone de sfeclă de zahăr, 164 tone carne, 7 729 hl lapte de vacă şi alte produse agroalimentare. Aceasta este urmarea faptului că am obţinut în medie 15 500 kg cartofi şi, respectiv, 33 256 kg de sfeclă de zahăr la hectar, precum şi 2 609 litri de lapte pe vacă furajată, la un efectiv de 341 vaci. Aceste rezultate nu ne mulţumesc, deoarece ele nu reflectă posibilităţile reale de care dispune cooperativa noastră. Criticile drepte făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu sunt valabile şi pentru cooperativa din Sînzieni, unde mai trebuie să muncim cu oamenii pentru întărirea disciplinei în muncă, pentru a determina pe toţi mecanizatorii să acorde mai multă atenţie calităţii lucrărilor, aplicării tuturor regulilor agrotehnice, şi pentru că nu am făcut totul în vederea folosirii cu mai multă chibzuinţă a fiecărei palme de pămint. Dînd curs hotărîrii adunării generale a cooperatorilor de a pune pe deplin în valoare terenurile de pe ambele părţi ale riului Caşin, care ani de zile a provocat pagube însemnate în culturile aşezate de-a lungul lui, pe o lungime de 1 km executăm consolidări ale malului, împletit cu diguri de apărare. In acelaşi timp, am pus în stare de funcţionare toate agregatele de aspersiune, pentru a putea iriga culturile cu apă din riul Caşin. De asemenea, în primăvara acestui an, executăm curăţiri şi fertilizări pe o suprafaţă de circa 600 ha, din cele 1 883 ha fineţe şi păşuni naturale existente, iar pe o suprafaţă de 40 ha executăm lucrări de bază , defrişări masive şi supraînsăminţări. Ne-am mai propus ca, prin aplicarea corectă a tehnologiei, de pe o suprafaţă de 200 ha, din cele 500 ha cultivate cu cartofi, să obţinem o producţie de cel puţin 30 000 kg la hectar. In sectorul zootehnic vom termina lucrările de modernizare, începute in anul 1973, la adăposturile pentru tineretul taurin la îngrăşat, pentru un efectiv de 350 de capete, aducindu-ne o contribuţie şi mai mare la realizarea sarcinilor la această categorie de animale. In CUVÎNTUL TOVARĂŞEI MARIA RAŢA Ştiind că vin la această conferinţă, ţăranii din Ardusat, judeţul Maramureş, m-au împuternicit să spun cum muncim noi pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională privind dezvoltarea agriculturii. Am muncit cu hărnicie şi dăruire pentru îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate pe 1973, avînd rezultate bune în sporirea producţiilor. Iată pe scurt citeva din rezultatele pe care le-am obţinut in 1973. La porumb am realizat o producţie de 3 836 kg boabe la hectar, la griu 2 380 kg, depăşind prevederile de plan. O parte din hotarul cooperativei noastre se întinde de-a lungul Someşului şi avem condiţii bune pentru cultivarea legumelor. In anul trecut am obţinut realizări frumoase. La ceapa uscată, ardei şi morcovi s-au realizat producţii de 10 pină la 15 mii kg la hectar , ne gindim ca in acest an să dăm o atenţie mai mare culturii legumelor, să cheltuirm mai puţin pentru fiecare tonă pe care o producem, prin mecanizarea unui număr mai mare de lucrări, să combatem buruienile cu erbicide şi să irigăm întreaga suprafaţă. Ne dăm seama că, deşi am avut o serie de realizări bune în producţie, ele nu sunt pe măsura posibilităţilor noastre şi nu reprezintă totul din ceea ce putem face. In activitatea cooperativei au existat şi unele lipsuri în organizarea muncii, în folosirea cu chibzuinţă a pămintului, precum şi în alte sectoare de activitate. De aceea, aşa cum a rezultat din frumoasa cuvintare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, reintorşi acasă ne vom strădui să gospodărim cu mare grijă pămîntul nostru, să cultivăm fiecare palmă de pămint şi să-l gospodărim cu putem noi mai bine, ferindu-l de băltirea apelor sau de inundaţii. In cooperativa noastră avem amenajată pentru irigaţii o suprafaţă de 160 hectare şi vom cultiva pe aceste terenuri porumb, legume, cartofi şi lucernă, da la care să putem obţine recolte de două-trei ori mai mari decît in condiţii de neirigare. Datorită avantajelor mari pe care le creează irigaţiile, în perioada următoare vom continua această acţiune importantă pentru ca in următorii ani să obţinem producţii cît mai mari şi constante, fără să ne mai uităm pe cer să vedem dacă plouă sau nu. In anul acesta, cooperativa noastră are ca sarcină principală să cultive cu cartofi, pe terenuri amenajate pentru irigaţii, o suprafaţă de 50 hectare, de pe care să obţinem o producţie de 30 000 kg la hectar. Aş vrea să spun că nu ne vom da bătuţi şi vom arăta ţării întregi că şi în judeţul Maramureş, de pe terenurile slab fertile şi acide se pot obţine producţii care se măsoară cu vagoanele. In sectorul zootehnic ne ocupăm de creşterea vacilor cu lapte şi de îngrăşarea bovinelor adulte. Avem 714 bovine, din care 230 vaci cu lapte. Producţia de lapte şi de carne a sporit de la an la an. In 1973 am livrat la fondul de stat 2 315 hectolitri de lapte şi aproape de trei ori mai multă carne decit în 1972. In organizaţia de partid şi în adunările generale ale cooperatorilor ne-am analizat de curînd lipsurile noastre şi a reieşit că nu am folosit cum trebuie suprafeţele amenajate la irigat, n-am întreţinut destul de bine culturile, pentru sectorul zootehnic n-am asigurat furaje de ceamai bună calitate° şi hitele. Din1 aceste» greşeli am atras cu toţii învăţăminte, am stabilit măsuri bune şi am hotărît*a ca în acestan să ne facem cu toţii mai bine datoria, să obţinem producţii mai mari ca să putem vinde statului mai mult şi să retribuim cooperatorii mai bine. Muncesc în cooperativă de aproape 24 de ani şi cunosc foarte bine tot ceea ce gindesc şi înfăptuiesc femeile din Ardusat. Din totalul de 745 braţe de muncă active peste 550 sunt femei, care lucrează în toate sectoarele de producţie, participă efectiv la executarea tuturor lucrărilor. Numeroase cooperatoare sunt membre de partid, deputate, avem numeroase femei în conducerea cooperativei, altele sunt conducătoare ale unor formaţii de lucru, brigadiere, şefe de echipă. Femeile de la necini harnice nu numai la munca curmului, ele sunt prezente la toate acţiunile de interese obştesc pentru înfrumuseţarea comunei. Ele şi-au adus o contribuţie mare la construirea unor noi săli de clasă, laboratoare şi cabinete de ştiinţe sociale, la modernizarea dispensarului comunal şi construirea farmaciei şi la amenajarea grădiniţei de copii. Mi se umple inima de bucurie de fiecare dată cînd trebuie să vorbesc despre satul meu. Este tot mai înfloritor pe zi ce trece pentru că îl facem noi, locuitorii lui, să fie aşa. La toate acestea, doresc să arăt că, la noi in comună avem un cor in care sunt şi eu şi care are o faimă care a depăşit de mult hotarele judeţului şi ale ţării. Am fost profund impresionată de aprecierea făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la adresa aportului femeilor la muncile agricole. Vă mulţumim din inimă, tovarăşe secretar general, pentru această apreciere care ne dă nouă energie pentru aplicarea politicii partidului şi vă asigurăm că femeile vor munci şi de aici înainte cu migală şi cu stăruinţa care le caracterizează pentru a da producţii şi mai mari. Documentele care au fost supuse dezbaterii, prin conţinutul lor, creează cooperativelor agricole posibilităţi noi de a pune in valoare toate rezervele de care dispun. De aceea, eu îmi exprim totala adeziune faţă de aceste măsuri şi mă angajez, in numele tuturor cooperatorilor, să muncim cu mai mult elan pentru sporirea producţiilor agricole şi întărirea economico-organizatorică a cooperativei noastre. Ne angajăm să ne îngrijim cu toată atenţia de educare a copiilor, a familiilor noastre în spiritul eticii şi echităţii socialiste, al pasiunii faţă de muncă, al dragostei faţă de patrie şi partid, pentru a face din fiecare locuitor al comunei un om harnic, cinstit. CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI VASILE BĂRBULESCU Consfătuirea la care participăm astăzi este o dovadă în plus a grijii pe care o acordă partidul şi guvernul nostru dezvoltării şi modernizării agriculturii noastre socialiste. Ea coincide cu un mare eveniment din viaţa ţărănimii noastre — împlinirea unui sfert da veac de la drumul pe care partidul nostru ni l-a trasat prin hotăririle istorice ale Plenarei din 3—5 martie 1949. Noi, cei din Scornicești, păstrăm vie în memoria noastră acele zile de neuitat de acum 15 ani cînd, în anul 1959, cel mai mare fiu al comunei și al po SANTEIA - vineri 1 martie 1974 CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI ION GRECU Mă stăpîneşte o puternică emoţie, acum cînd, în faţa conducerii partidului, a iubitului nostru secretar general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a marelui sfat al lucrătorilor ogoarelor ţării, aduc cuvîntul mecanizatorilor gorjeni, care luptă cu hotărire pentru transpunerea in viaţă a sarcinilor Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului cu privire la înflorirea agriculturii noastre socialiste, împreună cu colegii mei de muncă, am fost martor şi participant activ la uriaşul pas pe care l-a făcut satul nostru, în cei 25 de ani care s-au scurs de la istorica plenară a C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949, pe drumul dezvoltării și modernizării agriculturii socialiste. Mă număr printre mecanizatorii care, in urmă cu peste 25 de ani, la data de 7 octombrie 1948, am participat la semnarea actului de naştere a fostului S.M.T. Bibeşti, prima unitate pentru mecanizarea agriculturii din judeţul Gorj. Prin grija partidului şi statului, parcul de tractoare şi maşini agricole din judeţ s-a dezvoltat şi perfecţionat continuu. Pe ogoarele judeţului Gorj îşi desfăşoară activitatea 11 staţiuni de mecanizare a agriculturii, cu un parc de tractoare şi maşini agricole care a crescut de aproape 7 ori, in comparaţie cu anul 1962, ceea ce ne-a permis să executăm, în 1973, un volum de lucrări de opt ori mai mare şi de un nivel calitativ superior. Acţionind in spiritul sarcinilor trasate de partid, S.M.A. Bibeşti şi-a îndeplinit planul la 1973 în procent de 120 la sută. Eforturile noastre se materializează în producţiile sporite pe care le-au obţinut cele şapte cooperative agricole ce le servim de peste 3 ori la cultura griului şi de aproape 4 ori la cultura porumbului — în reducerea cheltuielilor materiale cu aproape 200 lei la 1000 lei venituri, faţă de prevederi. (Continuare in pag. a V-a)