Scînteia, martie 1974 (Anul 43, nr. 9796-9826)

1974-03-01 / nr. 9796

PAGINA 4 LUCRĂRILE CONFERINŢEI PE ŢARĂ A CADRELOR DE CONDUCERE DIN UNITĂŢILE AGRICOLE DE STAT ŞI COOPERATISTE (Urmare din pag. a ÎII-a) lui de Miniştri este obligatorie pentru toţi, iar un ordin al cen­tralei nu poate abroga o lege sau un drept stabilit prin con­tract. Aceste practici conduc la instalarea unui climat de neîn­credere, nemulţumiri în rindul unităţilor agricole şi pină la urmă totul se răsfringe asupra producţiei. Unităţile beneficiare — e bine să ţină minte — nu au numai drepturi in relaţiile cu cooperativele agricole sau cu unităţile de stat, ci şi obligaţii, de integrare şi conducere ne­mijlocită a procesului de pro­ducţie. In altă ordine de idei trebuie să arăt că, în cei 3 ani ai ac­tualului cincinal, planul de pro­ducţie şi de livrări către stat la legume şi cartofi a fost depăşit. In acest fel am reuşit să înfăp­tuim întocmai indicaţiile date de conducerea superioară, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca fiecare judeţ să se aprovizio­neze singur cu legume, fructe şi cartofi. In anii care au trecut am reu­şit să specializăm şi să concen­trăm în bună măsură produc­ţia agricolă din judeţ. Legu­mele şi fructele, de pildă, se produc numai in ferme speciali­zate, acţiune pe care o continuăm şi la restul culturilor tehnice. In sectorul de creştere a anima­lelor producţia de carne pentru fondul de stat se realizează în proporţie de 67 la sută în uni­tăţi de tip industrial şi în fer­me specializate ale cooperative­lor. Ca urmare, planul de carne pentru fondul de stat, in anul 1973, deşi s-a dublat faţă de 1971, a fost depăşit, iar în acest an creşterea va fi de 2,5 ori. Acti­vitatea unităţilor specializate în îngrăşarea animalelor se încheie cu beneficii şi acest fapt se răsfringe pozitiv asupra venitu­rilor cooperativelor asociate. A­­preciez, în acest sens, că statu­tele care s-au pus în dezbaterea conferinţei, prin prevederile lor, vor permite ca această acţiune să fie accelerată, ceea ce va fa­cilita introducerea de tehnologii noi, moderne, in producţie, cit şi obţinerea unor rezultate su­perioare. Lucrătorii de pe ogoarele ju­deţului Satu-Mare trăiesc, ală­turi de întregul popor, puterni­ce sentimente de mindrie pa­triotică, pentru faptul că vizita în cele 4 ţări arabe a prilejuit o nouă dovadă de simpatie şi respect faţă de poporul român şi realizările sale in făurirea vieţii noi, faţă de politica exter­nă profund constructivă a Româ­niei socialiste, faţă de contribu­ţia dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la întărirea relaţiilor de prietenie şi colabo­rare între popoare, la soluţio­narea pe cale politică a tuturor problemelor lumii contempo­rane. Permiteţi-mi să asigur condu­cerea superioară de partid şi de stat, personal pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că lucrăto­rii din agricultura judeţului Satu-Mare nu vor precupeţi nici un efort pentru ca anul 1974, an în care aniversăm îm­plinirea a trei decenii de la e­­liberarea ţării, anul celui de-al XI-lea Congres al partidului, să fie un an de virf in producţia agricolă. Acum, cînd întregul popor este angajat cu toate forţele în opera de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, şi ţărănimea cooperatistă din judeţul Tulcea a păşit in anul 1974 cu hotărirea de a cinsti aşa cum se cuvine cele două mari evenimente ale anului — cea de-a XXX-a aniversare a elibe­rării patriei noastre de sub jugul fascist şi Congresul al XI-lea al partidului nostru. La un sfert de veac de la is­torica Plenară a C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949, noi, cei care lucrăm pe ogoare, expri­­­­măm recunoştinţă fierbinte Par­tidului Comunist Român, secre­tarului nostru general , to­varăşului Nicolae Ceauşescu, pentru grija deosebită, perma­nentă, pe care o­­acordă dez­voltării agriculturii, pentru via­ţa tot mai luminoasă pe care o trăieşte ţărănimea, toţi lucrăto­rii satelor şi comunelor noastre. Vă mulţumim, de asemenea, to­varăşe Ceauşescu, pentru căldu­roasele aprecieri făcute nouă, femeilor, şi vă asigurăm că vom depune toate eforturile pentru înfăptuirea politicii partidului de înflorire a scumpei noastre patrii , Republica Socialistă România. Lucrez de 12 ani în coopera­tiva agricolă de producţie din satul Traian, judeţul Tulcea. Mă simt legată de activitatea şi pre­ocupările acestor oameni. Îm­preună cu ei, am acordat o aten­ţie sporită întăririi disciplinei in muncă, creşterii răspunderii cooperatorilor faţă de îndeplini­rea sarcinilor, gospodăririi cu chibzuinţă a bunurilor materia­le de care dispunem. Ca ingineră, apreciez în mod deosebit măsurile preconizate menite să facă deplină ordine in activitatea specialiştilor din agricultură. Propria experienţă m-a convins că nu poţi realiza sarcinile ca specialist, nu poţi obţine rezultatele dorite dacă nu te legi organic, cu toate fi­rele vieţii tale, de viaţa satu­lui, a oamenilor în mijlocul că­rora trăieşti şi munceşti. Agricultura modernă, intensi­vă, nu se face pe asfalt şi nici între două sosiri ale trenului în gară. La noi in sat, prin măsurile de gospodărire mai judicioasă a pămintului, prin folosirea raţio­nală a ingrăşăminntelor,», creşte­rea cointeresării membrilor coo­peratori, prin aplicarea corectă a acordului global am reuşit să obţinem, in anul 1973, in medie la hectar, pe întreaga suprafaţă cultivată, 4 010 kg griu, 4 107 kg porumb, 10 270 kg struguri, iar în zootehnie să realizăm 2 250 litri lapte pe vacă furajată, 36 litri lapte pe oaie, 100 miei de la 100 de oi fătătoare, 800 grame spor mediu zilnic în greutate la tineretul bovin şi alte producţii. Ca urmare, am depăşit veniturile băneşti plani­ficate cu­ 2 milioane lei, produc­ţia globală a cooperativei ajun­­gînd la peste 10 milioane lei, re­venind la 100 hectare mai mult de 600 000 lei. Veniturile mem­brilor cooperatori au crescut de la 23 lei la 35 lei pentru o nor­mă convenţională. Suntem­ conştienţi insă că rea­lizările obţinute pot fi şi mai bune. Cînd spun acest lucru am în vedere că nu am reuşit să avem o corelaţie corespunzătoa­re intre dezvoltarea efectivelor de animale şi asigurarea furaje­lor. Nu ne-am preocupat in­su­ficientă măsură să asigurăm ne­cesarul de furaje, cantitativ şi calitativ. Din experienta coope­rativei noastre, arăt că in anii cînd am avut cantităţile de su­de pasiunea cu care aceştia muncesc, am convingerea fermă că sarcinile privind crearea de soiuri noi, producerea de se­­culente necesare am obţinut producţii de lapte pe vacă fu­rajată de 2 800—2 900 litri. In activitatea noastră , s-au semnalat şi alte lipsuri. Mă re­fer în primul rind la faptul că nu am reuşit intotdeauna să or­ganizăm munca in mod temeinic şi să asigurăm o cointeresare corespunzătoare a cooperatori­lor in toate sectoarele de acti­vitate. De asemenea, nu am a­­cordat suficientă atenţie selec­ţiei şi creşterii tineretului de în­locuire. încă din toamnă, noi, împreu­nă cu secţia de mecanizare, am organizat o grupă de tractoare şi maşini specializată in pro­ducerea de furaje, care lucrea­ză numai la dispoziţia fermei şi care va asigura în mai mare mă­sură mecanizarea lucrărilor ce trebuie executate. Anul acesta vom ajunge la 80 la sută lu­­cernă in structura plantelor de nutreţ, din care vom iriga peste 50 la sută, ceea ce ne va asi­gura masa verde şi final prevă­zute în balanţa furajeră. De ase­menea, ne preocupă îmbunătăţi­rea tehnologiilor de preparare a nutreţurilor grosiere pentru ca acestea să fie mai bine asi­milate de animale. Totuşi, în ceea ce priveşte mecanizarea unor procese de producţie şi de muncă intîmpi­­năm încă greutăţi, pentru că nici acum S.M.A. nu sunt do­tate suficient cu utilaje de mare productivitate pentru recoltatul, strînsul, încărcatul şi prepara­rea furajelor. Apreciez că Ministerul Agri­culturii, Industriei Alimentare şi Apelor, cercetarea, toţi cei ce răspund de elaborarea şi pro­ducerea utilajelor agricole tre­buie să acorde mai multă aten­ţie diversificării continue a ga­mei de maşini şi utilaje cu care suntem­ dotaţi. Pentru a avea o balanţă fu­rajeră mai echilibrată ar fi ne­cesar, de asemenea, să primim la timp cantităţile de concen­trate industriale, în raport cu livrările de produse agricole la fondul de stat. Deşi producem şi livrăm la fondul de stat în­semnate cantităţi de floarea­­soarelui, nu se mai asigură cele 75 kg şrot pentru tona livrată, iar melasa şi tăiţeii de sfeclă nu-i primim deloc. Pentru anul 1974, pe baza in­dicaţiilor cuprinse în scrisoarea Sfecretariatul CU CJ.Cr­aţiP.C.R., au­ luat din timp măsuri pentru re­alizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. Conferinţa actuală, hotărârile care vor fi adoptate vor con­stitui un program concret pen­tru activitatea noastră, în aşa fel incit în acest an să reali­zăm producţii superioare şi să contribuim într-o măsură tot mai însemnată la consolidarea agriculturii — ramură de bază a economiei naţionale. Voi munci cu toată pasiunea şi priceperea mea pentru a u­­vea­ satisfacţia că, alături de în­tregul popor, îmi aduc şi eu con­tribuţia mea modestă la mărea­ţa operă de edificare a socialis­mului în scumpa noastră patrie. înainte de a încheia cuvîntul, mai doresc să afirm că sînt cu totul de acord cu criticile şi in­dicaţiile preţioase reieşite din ampla expunere a secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, considerînd că aces­tea, împreună cu hotărîrile care vor fi adoptate, vor constitui un program concret pentru activi­tatea noastră, in aşa fel incit in acest an să realizăm producţii superioare şi să contribuim in­­tr-o măsură mai mare la con­solidarea agriculturii — ramură de bază a economiei naţionale. minte şi stabilirea tehnologiilor superioare in agricultură, aşa cum prevăd documentele de partid şi de stat, vor fi realizate, scopul concentrării şi intensifi­cării producţiei vom construi o ingrăşătorie pentru 6 000 de ber­becuţi. Am expus doar citeva din gîndurile, preocupările şi acţiu­nile cooperatorilor din comuna Sinzieni, avînd ca scop de a pro­duce cit mai mult şi mai ieftin, de a livra la fondul centralizat al statului cantităţi mereu spo­rite de produse agroalimentare. Dar, pentru realizarea acestor năzuinţe ale noastre, avem ne­voie să fim sprijiniţi în cîteva domenii. In primul rind mă re­fer la asigurarea îngrăşăminte­lor chimice, din care, faţă de nevoile de primă urgenţă ale cooperativei, am primit pină in prezent doar 30 la sută din can­tităţile de azotoase şi, respectiv, 60 la sută din cele fosfatice. Consider că Ministerul Agricul­turii, in colaborare cu Ministe­rul Industriei Chimice, ar tre­bui să creeze stocuri cores­punzătoare care să asigure a­­plicarea îngrăşămintelor chi­mice in perioada optimă. De asemenea, solicităm utilaje mai perfecţionate pentru adminis­trarea acestor îngrăşăminte, ca şi pentru executarea efi­cientă a tratamentelor fitosani­­tare. Aceste doleanţe ale noastre nu sunt noi. Nu înţelegem insă de ce ministerele de resort în­­tirzie să le satisfacă, mai ales că asemenea greutăţi întimpină şi multe alte unităţi agricole. Totodată, ar fi necesar ca in­dustria chimică să ne livreze ingrăşămintele fosfatice numai granulate şi ambalate. Consider că prin aplicarea do­cumentelor supuse dezbaterii conferinţei agricultura noastră va progresa continuu, vor fi realizate şi depăşite sarcinile stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. In mod deosebit, a­­preciez ca foarte utilă măsura ca specialistul agricol să locu­iască în comuna unde-şi desfă­şoară activitatea. Aceasta îi va permite să pună in slujba spo­ririi producţiei întreaga sa ca­pacitate şi putere de muncă. în încheiere, aş dori să trans­mitem hotărirea fermă a coope­ratorilor din comuna Sînzieni, ca, în cinstea celor două mari evenimente din viaţa poporului nostru — cea de-a XXX-a ani­versare a eliberării patriei de sub jugul fascist şi a celui de-al XI-lea Congres al partidului, să livrăm la fondul centralizat al statului, peste plan, 95 tone de cereale, 500 tone de cartofi şi 150 tone sfeclă de zahăr, con­tribuind prin aceasta la reali­zarea angajamentului luat de oamenii muncii din judeţul Co­vasna, de a încheia actualul cincinal cu 185 de zile înainte de termen. Nu aş putea să închei cuvîn­tul meu fără să exprim din toată inima adeziunea şi apro­barea deplină a oamenilor mun­cii din judeţul Covasna faţă de politica generală, internă şi ex­ternă, a partidului, preţuirea şi înalta recunoştinţă faţă de înţe­lepciunea şi consecvenţa cu care tovarăşul Nicolae Ceauşescu ac­ţionează neobosit pentru tradu­cerea în viaţă a acestei po­litici. Recenta vizită efectua­tă in unele ţări arabe consti­­tuie­ o mărturie a fermităţii cu care acţionează pentru înfăp­tuirea hotărîrii Congresului al X-lea şi a Conferinţei Naţiona­le ale partidului, pentru promo­varea intereselor fundamentale ale poporului român, pentru ca spiritul de pace, progres şi li­bertate al popoarelor să triumfe pe toate meridianele globului. Vă rog să-mi permiteţi ca, in numele cooperatorilor din jude­ţul Covasna, să vă urez, tovară­şe Nicolae Ceauşescu, succes deplin in vizita ce o veţi face in curînd în alte ţări ale lumii ca sol al poporului român, ca luptător neobosit pentru lărgirea colaborării internaţionale şi crearea unui climat de pace in toată, lumea s­porului nostru, pe atunci secre­tar al Comitetului Central, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, a venit în mijlocul nostru şi ne-a arătat cu răbdare şi putere de convingere adevărul, care să fie drumul nostru, care să fie destinul nostru. Ştim că dinsul a venit atunci intr-un moment de mare răscruce în viaţa noastră, a comunei. în­fiinţasem încă de la apariţia documentelor Plenarei din 3—5 martie o cooperativă in care au intrat 52 de familii, unindu-şi nu numai pămintul, ci şi mintea, şi braţele, şi hărnicia, însă acest germene al socialismului in co­muna noastră trebuia să se dezvolte, trebuia, într-adevăr, să demonstreze tuturor că dru­mul cooperativizării este dru­mul cel mai bun. In acest mo­ment de răscruce a venit con­ducătorul partidului şi statului nostru. Dinsul a venit nu nu­mai în calitatea de partid pe care o deţinea atunci, ci şi in calitate de fiu al comunei noas­tre pe care dorea s-o vadă cit mai rapid cooperativizată. De la cooperativizare ne-a în­drumat mereu. Şi cum era să-i mulţumim noi mai mult decit punînd umărul la muncă. Deşi pe platforma Cotmenei , un teren greu, podzolic, am luat măsuri să întărim cooperati­va, să demonstrăm tuturor că drumul indicat de partid este drumul cel mai bun. In­tr-adevăr am schimbat faţa co­munei, contribuind la ridicarea nivelului de trai al oamenilor. La început n-a fost uşor. Ma­joritatea celor care sunt aici, in sală, cunosc greutăţile prin care a trebuit să trecem, cu care a trebuit să ne luptăm. Insă, luîndu-ne ca aliat ştiinţa, punindu-ne întrebarea ce tre­buie să facem, am început — şi ne-am dat răspunsul singuri — să folosim mai bine pămintul, şi ne-am dat seama că aplicind toate regulile agrozootehnice rezultatele nu intirzie să se vadă. Cu ajutorul Staţiunii experi­mentale Albota, in cadrul coope-­­ rativei am organizat, încă din 1968 un punct de experienţă. Trebuia să avem timpul nostru de experienţă, să vedem cu ochii noştri­ care anume hibrizi trebuiau cultivaţi la noi, ce anu­me arături trebuia să facem pe terenul pe care-l posedăm şi, in ultimă instanţă, cum trebuie să dăm ingrăşămintele, erbici­­dele, cum să aplicăm amenda­mentele. Incepînd acţiunea de masă, cum am numit-o noi, încă din 1966, acţiunea de a­­mendare a tuturor solurilor, aplicind in producţie rezultate­­l­e pe care le-am obţinut­­ în cîmpul experimental, am reuşit să obţinem realizări superioare, mai ales în anii 1972—1973. Şi fiindcă am amintit mai înainte despre arături, aş vrea să spun că la noi, ia zicala că o pra­­şilă dată la timp face rit o ploaie bună am adăugat încă una — arăturile făcute adine şi cu subsoluj sînt egale cu iri­gaţia. Fac această afirmaţie cu toată răspunderea, întrucît ex­perienţa proprie a demonstrat că arăturile adinei cu subsolaj pe terenurile noastre ne permit să păstrăm apa care este in pămint. Aplicind regulile agro­tehnice în anul 1972 am obţi­nut o producţie de 4 200 kg grîu la ha, 5 290 kg boabe porumb la ha, iar in anul 1973 am reuşit să obţinem 5 806 kg porumb ksabc la ha. Desigur, tovarăşi, creşterea producţiei la hectar ne-a dat posibilitatea să dezvoltăm şi alte sectoare de activitate în cadrul cooperativei noastre a­­gricole. Am construit cu forţe proprii trei lacuri de acumula­re în care ţinem apa din căde­rea de ploi şi din topirea zăpe­zilor. Construim acum cel de-al patrulea­ lac de acumulare. Muncim şi vom da in folosinţă un sitsem propriu de irigaţie pe 500 ha şi intenţionăm, in 2—3 ani, să mai irigăm incă 500 ha cu apă din aceste lacuri de acu­mulare. Incepînd incă din 1959 am început lupta şi munca cu dea­lurile care, altădată, nu produ­ceau nimic. Am reuşit să plan­tăm pe dealuri 190 ha cu vie şi pomi. Am dezvoltat sectorul zootehnic care, la ora actuală, are 800 taurine, 5 000 potri, peste 1 200 000 pui. Toate aces­tea le-am făcut ca urmare a acordării unei atenţii deosebite dezvoltării fondului de acumu­lare. Vreau să vă spun că alo­căm o rată mai mare la fondul de acumulare, începînd de la 20 la sută în 1966, la 57,4 la sută în anul 1973. Considerăm că am mers pe o cale justă, întrucît aceasta a dat posibilitatea coo­perativei să-și dezvolte toate ramurile de activitate, a dat posibilitatea ca noi, de trei ani, şi avem banii noştri proprii, să facem investiţii cu ei. De la o producţie globală de 9 210 000 lei în anul 1966 am ajuns, la finele lui 1973, la 62 milioane. De la 14 milioane venituri băneşti în 1970 am ajuns la 48 milioane în 1973 , averea obştească a cres­cut de la 6 milioane la 103 mi­lioane. Desigur, tovarăşi, că anul tre­cut, datorită dezvoltării coope­rativei noastre, ne-am permis să acordăm o sumă mai mare de bani la norma convenţională efectuată in cadrul cooperativei noastre. Am reuşit ca, pentru prima dată, să plătim cu 60 lei o normă, intre care 45 lei in numerar. De asemenea, în anul 1973 am plătit concedii la peste 400 de membri cooperatori. Bineînţeles, la aceia care au făcut peste 300 de norme convenţionale. In a­­­cest an au beneficiat de con­cediu lucrători din legumicultu­ra, zootehnie, alte sectoare care isi desfășoară activitatea pe tot parcursul anului. Intr-un cu­­vînt, de la sectoarele cheie ale cooperativei. Pentru membrii cooperatori, zilele acestea am plătit 30 de locuri pentru ca­sele de odihnă. Incepînd din 1975 vom avea locurile noastre de odihnă. Vom avea grijă să tri­mitem la odihnă în sezonul in care nu se lucrează. Desigur, to­varăşi, că noi ne dăm seama că n-am făcut totul, că în munca noastră mai avem destule lip­suri. Pămintul nostru nu şi-a spus cuvîntul. Producţiile medii sunt mai mici decît cele obţi­nute chiar anul trecut, în lotul experimental, unde am avut re­colte şi de 12 000 kg la hectar pe unele parcele. Mai obţinem încă producţii modeste de lapte , vrem ca in 2—3 ani veniturile din sectorul zootehnic să fie de peste 50 la sută din total. Dorim ca contribuţia noastră la fondul valutar al ţării să ajungă în vii­tor la 10 milioane lei-valută şi vrem să trecem cu toate forţele la urbanizarea comunei. Legat de aceasta vă raportez, tovarăşe secretar general, că noi am res­­pectat indicaţiile dumneavoas­tră, am acordat inginerului, încă de la venirea lui, cea mai fru­moasă casă din sat. Astfel am reuşit ca inginerul şef să lucreze de 14 ani in cadrul cooperativei noastre. In cinstea zilei de 23 August vom da în folosinţă vile construite nu numai pentru in­gineri, ci şi pentru doctor, pen­tru profesori care nu sunt din co­mună. In cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei noastre vom da în folo­sinţă primele vile pe care şi le-au construit cooperatorii cu ajutorul primit din partea cooperativei agricole de producţie. Ani­maţi de un înalt spirit pa­triotic am lansat nu de mult chemarea pe ţară către toate cooperativele agricole, către În­treaga ţărănime. Am făcut a­­ceasta cu scopul de a ne între­ce înţii pe noi înşine. Din do­rinţa ca nouă să ni se ataşeze toate cooperativele agricole din ţară. Vă rog să-mi permiteţi ca de la această tribună să mulţumesc tuturor conducerilor de coope­rative agricole, tuturor acelora care au răspuns chemării noas­tre, care s-au angajat ca, îm­preună cu noi, să obţină mai multe cereale necesare nouă, în­tregii ţări, să facem ca intr-a­devăr anul 1974 să fie, cum spu­nea secretarul general, anul producţiilor record în agricul­tură. In ceea ce ne priveşte, noi am luat unele măsuri ca să ciş­tigăm această întrecere. Am în­­sămînţat pînă în prezent 400 ha cu culturi din urgenţa I, care se pot considera terminate. Prime­le sute de tone de carbonat de calciu au început să fie admi­nistrate pe teren. Au fost îm­prăştiate în cîmp 7 000 tone de gunoi de grajd. Am luat şi alte măsuri care să ducă la ciştiga­­rea acestei întreceri. In ultimă instanţă însă nu este important cine ciştigă această întrecere, important este că din această întrecere va ciştiga întreaga ţară. Şi noi ştim că în ţară sunt multe cooperative agricole mai bune ca noi şi mulţi cooperatori dornici să ciştige acest steag de fruntaş. Pînă la urmă va cîştiga cine va munci mai bine, cine va obţine producţii mai bune. In încheiere doresc, stimaţi to­varăşi, să asigur conducerea par­tidului că noi, cei din Scorni­­ceşti, alături de întregul nostru popor, vom munci neobosit, dacă va fi nevoie vom face din noap­te zi, pentru a ne respecta cu­vîntul dat, pentru a obţine pro­ducţiile prevăzute în chemarea la întrecere pe care am adre­sat-o întregii ţărănimi coopera­tiste. CUVÎNTUL TOVARĂŞEI MARIA CUCUTA CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI NICHIFOR CEAPOIU Cercetarea ştiinţifică în dome­niul cerealelor şi plantelor teh­nice, pe care o desfăşoară insti­tutul de la Fundulea şi staţiu­nile experimentale agricole de pe întinsul ţării în care institu­tul nostru are programe de cer­cetare, are la bază valoroasele indicaţii date de tovarăşul secre­tar general Nicolae Ceauşescu de a lega cit mai strîns cerce­tarea ştiinţifică de învăţămînt şi de producţie, precum şi hotări­­rile Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale privind a­­sigurarea unor seminţe de înaltă productivitate la grîu, porumb, floarea-soarelui şi alte plante a­­gricole şi aplicarea cît mai largă în practică a cuceririlor ştiinţei. In acest scop, cercetătorii de la Fundulea s-au străduit şi se străduiesc să-şi perfecţioneze metodele de investigaţie,­ să ob­­­ţină rezultate noi la nivelul ce­lor mai bune realizări din ţările cu o bogată tradiţie de cercetare, să introducă şi să extindă cit mai rapid in unităţile de pro­ducţie aceste rezultate. Trebuie să arăt conferinţei că multe din prevederile Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale au fost realizate, agricultura noastră dispunînd în prezent de soiuri şi hibrizi valoroşi, care acoperă întreaga suprafaţă cultivată cu porumb, floarea-soarelui şi unele plante de nutreţ, precum şi so­iuri productive la alte plante textile şi furajere care se cultivă pe suprafeţe din ce în ce mai mari. In contextul celor arătate, cercetătorii de la Fundulea au elaborat către sfirşitul anului ca­re a trecut tehnologii de cultură pentru toate cerealele, plantele tehnice, plantele furajere şi plantele medicinale, care au fost transmise la direcţiile generale ale agriculturii de la judeţe. Tehnologiile cuprind cele mai noi rezultate experimentale, di­ferenţiate pe zone climatice şi pedologice, cu posibilităţi de a­­plicare în orice gospodărie. Este de datoria tuturor cadrelor teh­nice din agricultură de a-şi în­suşi şi aplica întocmai măsurile specificate în tehnologii, deoarece suntem­ convinşi că numai pe ca­lea aceasta va putea fi sporită producţia din fiecare unitate a­­gricolă. Dacă în prezent producţiile medii la hectar continuă să fie mici în numeroase unităţi agri­cole, aceasta se datoreşte faptu­lui că nu există suficiente preocupări de aplicare a reco­mandărilor ştiinţei, agricole. Avînd in vedere faptul că să­­mînţa constituie un important factor de producţie şi că asigu­rarea cu săminţă ameliorată cu valoare biologică ridicată con­stituie condiţia de bază pentru realizarea unor recolte bogate, institutul nostru a elaborat re­cent tehnologiile de producere de săminţă la toate culturile de câmp, în care sunt arătate cele mai perfecţionate metode şi tehnici de producere a seminţei în loturile semincere şi­ fermele specializate. Deşi institutul de la Fundulea produce în fiecare an peste 23 000 tone săminţă elită şi să­­mînţă hibridă, depăşind pla­nul cu 20—40%, totuşi la unele culturi, cum sunt cînepa şi inul, lucerna, trifoiul, ghizdeiul, mă­zărichea şi ierburile perene, nu a reuşit să asigure necesarul de Săminţă planificat, urmînd ca această situaţie să fie cit mai repede lichidată. La porumb au fost obţinuţi şi extinşi în producţie, în ulti­mii ani, o serie de hibrizi de mare randament ca HD 225, HS 330, HS 400, HD 410 şi HS 415, care în unităţile fruntaşe dau peste 10 000 kg boabe la ha, iar în sectorul experimental peste 15 000 kg/ha. In ultimul timp institutul a creat mai mulţi hi­brizi de porumb bogaţi in a­­cizi aminici (Uzină) destinaţi îmbunătăţirii substanţiale a nu­triţiei animale, dintre care HS .330 transformat s-a dovedit foar­te productiv şi cu un conţinut ridicat de lizină. Împreună cu ministrul nostru, s-a elaborat un plan de înmulţire­ rapidă a acestui hibrid, astfel ca în 1977 el să fie cultivat pe circa 330 000 hectare. Actuala structură a soiurilor de grîu de toamnă, in care pre­domină încă soiurile străine, ur­mează să fie îmbunătăţită prin extinderea pe suprafeţe mari a soiurilor create de staţiuni şi de Fundulea, ca Lovrin 10, Lo­­vrin 13, Dacia, Excelsior, Favo­rit, Olt, Turda şi altele, care, in prezent, ocupă peste jumătate milion hectare, precum şi prin introducerea in producţie a noi­lor soiuri de grîu Iulia şi Ceres, obţinute la Fundulea şi omolo­gate în acest an. Capacitatea de producţie a soiurilor menţiona­te variază in raport cu precoci­tatea lor şi zona pedoclimatică în care, se cultivă de la 4 500— 8 500 kg/ha. „La floarea-soarelui, alături die hibrizii simţiţi 52 şi 53 binecu­noscuţi şi peste hotare, care se cultivă in prezent pe o supra­faţă de peste 300 000 ha, au fost omologaţi în acest an încă doi noi hibrizi şi anume HS 90 şi HS 301. Sunt in curs de verifi­care, pentru prima dată, hibrizi de floarea-soarelui rezistenţi la mană, o boală care în ultimii ani s-a extins in toate regiunile ţării. La in şi cinepă, cercetările rămase mult in urmă urmează să fie extinse mult in viitor, conform programului aprobat recent de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. La bumbac, după o întrerupere regretabilă de 10 ani, cercetările au fost re­luate cu doi ani în urmă, cu rezultate promiţătoare. Desigur, o sarcină de mare răspundere revine institutului de la Fun­dulea şi Staţiunii experimen­tale de cultura bumbacului de la Brînceni de a crea în timpul cel mai scurt soiuri timpurii, a­­daptate la condiţiile pedoclima­tice din sudul ţării. In scopul difuzării rezultate­lor muncii de cercetare în pro­ducţie, institutul şi staţiunile experimentale au dezvoltat an de an acţiunea de ajutorare a cooperativelor agricole de pro­ducţie prin organizarea de ex­perienţe, loturi demonstrative şi loturi de producere de săminţă. La fiecare an, institutul şi sta­ţiunile sale acordă asistenţă tehnică unui număr de peste 200 cooperative. Considerăm acest număr insuficient şi ne angajăm să-l sporim în viitor. Creşterea populaţiei din ţara noastră, ridicarea continuă a standardului de viaţă a acesteia, necesitatea dezvoltării sectoru­lui zootehnic şi nevoia de a in­tensifica exportul unor produse agricole mult căutate pe piaţa externă pri­­n faţa cercetării obligaţia de a crea soiuri şi hi­brizi cu un randament mult mai mare, mai bogaţi în proteine şi grăsimi şi de calitate mult mai bună decit cei folosiţi in pre­zent. In această privinţă, cer­cetătorii de la Fundulea apre­ciază ca deosebit de valoroase indicaţiile privind dezvoltarea cercetării ştiinţifice pe care to­varăşul secretar general Nicolae Ceauşescu le-a dat cu prilejul celor trei vizite pe care le-a făcut la institutul nostru in 1971 şi 1972. Vizitînd cîmpurile de ameliorare a griului, porumbului, florii-soarelui şi a orzului de toamnă şi analizînd rezultatele obţinute, tovarăşul secretar ge­neral ne-a trasat sarcina să creăm soluri şi hibrizi mai pro­ductivi, mai valoroşi decît cei actuali, care să ajungă cît mai repede pe ogoarele ţării. Ne străduim ca un timp scurt să dăm producţiei soiuri de grîu de 10 000—12 000 kg boabe, hibrizi de porumb care să producă peste 20 000—22 000 kg la hectar, precum şi soiuri şi hibrizi de mare productivitate la celelalte culturi. Cercetarea ştiinţifică are încă multe de făcut. Se impune să lichidăm mentalitatea de auto­­mulţumire la care, pe bună dreptate, s-a referit tovarăşul secretar general, să imprimăm cercetării mai mult dinamism, mai mult spirit creator şi mai multă hotărire. Ţinind seama de baza tehnico-materială de care dispunem, de pregătirea şi ex­perienţa cadrelor de cercetare, CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI IOSIF MOLNAR In primul rind, aş dori să-mi exprim bucuria şi satisfacţia pentru posibilitatea ce mi s-a a­­cordat de a participa la confe­rinţă, acest înalt for al lucrători­lor de pe ogoare, care va da un nou impuls în dezvoltarea, şi mo­dernizarea agriculturii in ţara noastră. Sunt venit de pe meleagurile judeţului Covasna unde, Înfră­ţiţi in muncă şi idealuri, români Şi secui depun eforturi susţinu­te pentru înfăptuirea politicii partidului, a preţioaselor in­dicaţii date de iubitul nostru conducător — tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cooperativa agricolă de pro­ducţie din comuna Sînzieni, al cărei reprezentant sunt, în lu­mina sarcinilor stabilite de Con­gresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului, cu sprijinul permanent şi multila­teral al conducerii de partid şi de stat, şi-a adus modesta con­tribuţie la dezvoltarea şi moder­nizarea agriculturii noastre so­cialiste, la aprovizionarea popu­laţiei cu produse agroalimentare. In context doresc să subliniez faptul că in anul 1973 am reu­şit să realizăm planul la pro­ducţia globală în proporţie de 106 la sută, iar la veniturile bă­neşti a fost depăşit cu 22 la sută, valoarea normei convenţionale a crescut la 33 lei, faţă de 23 lei cit a fost planificat. In acelaşi timp, am livrat la fondul centralizat al statului 5 670 tone de cartofi, 4 952 tone de sfeclă de zahăr, 164 tone car­ne, 7 729 hl lapte de vacă şi alte produse agroalimentare. Aceasta este urmarea faptului că am ob­ţinut în medie 15 500 kg car­tofi şi, respectiv, 33 256 kg de sfeclă de zahăr la hectar, pre­cum şi 2 609 litri de lapte pe vacă furajată, la un efectiv de 341 vaci. Aceste rezultate nu ne mulţumesc, deoarece ele nu reflectă posibilităţile reale de care dispune cooperativa noastră. Criticile drepte făcute de tova­răşul Nicolae Ceauşescu sunt va­labile şi pentru cooperativa din Sînzieni, unde mai trebuie să muncim cu oamenii pentru întă­rirea disciplinei în muncă, pen­tru a determina pe toţi mecani­zatorii să acorde mai multă a­­tenţie calităţii lucrărilor, aplică­rii tuturor regulilor agrotehnice, şi pentru că nu am făcut totul în vederea folosirii cu mai multă chibzuinţă a fiecărei palme de pămint. Dînd curs hotărîrii adunării generale a cooperatorilor de a pune pe deplin în valoare tere­nurile de pe ambele părţi ale riului Caşin, care ani de zile a provocat pagube însemnate în culturile aşezate de-a lun­gul lui, pe o lungime de 1 km executăm consolidări ale malu­lui, împletit cu diguri de a­­părare. In acelaşi timp, am pus în stare de funcţionare toate a­­gregatele de aspersiune, pentru a putea iriga culturile cu apă din riul Caşin. De asemenea, în primăvara acestui an, executăm curăţiri şi fertilizări pe o supra­faţă de circa 600 ha, din cele 1 883 ha fineţe şi păşuni natu­rale existente, iar pe o supra­faţă de 40 ha executăm lucrări de bază , defrişări masive şi supraînsăminţări. Ne-am mai propus ca, prin a­­plicarea corectă a tehnologiei, de pe o suprafaţă de 200 ha, din cele 500 ha cultivate cu cartofi, să obţinem o producţie de cel puţin 30 000 kg la hectar. In sectorul zootehnic vom ter­mina lucrările de modernizare, începute in anul 1973, la adăposturile pentru tineretul taurin la îngrăşat, pentru un e­­fectiv de 350 de capete, adu­­cindu-ne o contribuţie şi mai mare la realizarea sarcinilor la această categorie de animale. In CUVÎNTUL TOVARĂŞEI MARIA RAŢA Ştiind că vin la această confe­rinţă, ţăranii din Ardusat, ju­deţul Maramureş, m-au împu­ternicit să spun cum muncim noi pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională privind dezvoltarea agriculturii. Am muncit cu hărnicie şi dăruire pentru îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate pe 1973, avînd rezultate bune în sporirea producţiilor. Iată pe scurt citeva din rezul­tatele pe care le-am obţinut in 1973. La porumb am realizat o­ producţie de 3 836 kg boabe la hectar, la griu 2 380 kg, depăşind prevederile de plan. O parte din hotarul coopera­tivei noastre se întinde de-a lun­gul Someşului şi avem condiţii bune pentru cultivarea legume­lor. In anul trecut am obţinut realizări frumoase. La ceapa us­cată, ardei şi morcovi s-au reali­zat producţii de 10 pină la 15 mii kg la hectar , ne gindim ca in acest an să dăm o atenţie mai mare culturii legumelor, să chel­­tuirm mai puţin pentru fiecare tonă pe care o producem, prin mecanizarea unui număr mai mare de lucrări, să combatem buruienile cu erbicide şi să iri­găm întreaga suprafaţă. Ne dăm seama că, deşi am a­­vut o serie de realizări bune în producţie, ele nu sunt pe măsura posibilităţilor noastre şi nu re­prezintă totul din ceea ce putem face. In activitatea coopera­tivei au existat şi unele lipsuri în organizarea muncii, în folo­sirea cu chibzuinţă a pămintului, precum şi în alte sectoare de activitate. De aceea, aşa cum a rezultat din frumoasa cuvintare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, reintorşi acasă ne vom strădui să gospodărim cu mare grijă pă­­mîntul nostru, să cultivăm fie­care palmă de pămint şi să-l gospodărim cu­ putem noi mai bine, ferindu-l de băltirea ape­lor sau de inundaţii. In cooperativa noastră avem amenajată pentru irigaţii o su­prafaţă de 160 hectare şi vom cultiva pe aceste terenuri po­rumb, legume, cartofi şi lucernă, da la care să putem obţine re­colte de două-trei ori mai mari decît in condiţii de neirigare. Datorită avantajelor mari pe care le creează irigaţiile, în pe­rioada următoare vom continua această acţiune importantă pen­tru ca in următorii ani să obţi­nem producţii cît mai mari şi constante, fără să ne mai uităm pe cer să vedem dacă plouă sau nu. In anul acesta, cooperativa noastră are ca sarcină princi­pală să cultive cu cartofi, pe terenuri amenajate pentru iri­gaţii, o suprafaţă de 50 hectare, de pe care să obţinem o pro­ducţie de 30 000 kg la hectar. Aş vrea să spun că nu ne vom da bătuţi şi vom arăta ţării în­tregi că şi în judeţul Maramu­reş, de pe terenurile slab fertile şi acide se pot obţine producţii care se măsoară cu vagoanele. In sectorul zootehnic ne ocu­păm de creşterea vacilor cu lapte şi de îngrăşarea bovinelor adulte. Avem 714 bovine, din care 230 vaci cu lapte. Producţia de lapte şi de carne a sporit de la an la an. In 1973 am livrat la fondul de stat 2 315 hectolitri de lapte şi aproape de trei ori mai multă carne decit în 1972. In organizaţia de partid şi în adunările generale ale coopera­torilor ne-am analizat de curînd lipsurile noastre şi a reieşit că nu am folosit cum trebuie su­prafeţele amenajate la irigat, n-am întreţinut destul de bine culturile, pentru sectorul zooteh­nic n-am asigurat furaje de cea­­m­ai bună calitate° şi hitele. Din1 aceste» greşeli am atras cu toţii învăţăminte, am stabilit măsuri bune şi am hotărît*a ca în acest­­an să ne facem cu toţii mai bine datoria, să obţinem produc­ţii mai mari ca să putem vinde statului mai mult şi să retri­­buim cooperatorii mai bine. Muncesc în cooperativă de a­­proape 24 de ani şi cunosc foar­te bine tot ceea ce gindesc şi înfăptuiesc femeile din Ardusat. Din totalul de 745 braţe de muncă active peste 550 sunt fe­mei, care lucrează în toate sec­toarele de producţie, participă efectiv la executarea tuturor lu­crărilor. Numeroase cooperatoa­re sunt membre de partid, depu­tate, avem numeroase femei în conducerea cooperativei, altele sunt conducătoare ale unor for­maţii de lucru, brigadiere, şefe de echipă. Femeile de la ne­­cini harnice nu numai la munca curmului, ele sunt prezente la toate acţiu­nile de interese obştesc pentru înfrumuseţarea comunei. Ele şi-au adus o contribuţie mare la construirea unor noi săli de clasă, laboratoare şi cabinete de ştiinţe sociale, la modernizarea dispensarului comunal şi con­struirea farmaciei şi la amena­jarea grădiniţei de copii. Mi se umple inima de bucurie de fie­care dată cînd trebuie să vorbesc despre satul meu. Este tot mai înfloritor pe zi ce trece pentru că îl facem noi, locuitorii lui, să fie aşa. La toate acestea, doresc să arăt că, la noi in comună avem un cor in care sunt şi eu şi care are o faimă care a depăşit de mult hotarele judeţului şi ale ţării. Am fost profund impresionată de aprecierea făcută de tovară­şul Nicolae Ceauşescu la adresa aportului femeilor la muncile agricole. Vă mulţumim din inimă, tovarăşe secretar general, pentru această apreciere care ne dă nouă energie pentru apli­carea politicii partidului şi vă asigurăm că femeile vor munci şi de aici înainte cu migală şi cu stăruinţa care le caracteri­zează pentru a da producţii şi mai mari. Documentele care au fost su­puse dezbaterii, prin conţinutul lor, creează cooperativelor agri­cole posibilităţi noi de a pune in valoare toate rezervele de care dispun. De aceea, eu îmi exprim totala adeziune faţă de aceste măsuri şi mă angajez, in numele tuturor cooperatorilor, să muncim cu mai mult elan pen­tru sporirea producţiilor agrico­le şi întărirea economico-orga­­nizatorică a cooperativei noastre. Ne angajăm să ne îngrijim cu toată atenţia de educare a copii­lor, a familiilor noastre în spi­ritul eticii şi echităţii socialiste, al pasiunii faţă de muncă, al dragostei faţă de patrie şi partid, pentru a face din fie­care locuitor al comunei un om harnic, cinstit. CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI VASILE BĂRBULESCU Consfătuirea la care partici­păm astăzi­ este o dovadă în plus a grijii pe care o acordă parti­dul şi guvernul nostru dezvol­tării şi modernizării agricultu­rii noastre socialiste. Ea coinci­de cu un mare eveniment din viaţa ţărănimii noastre — împli­nirea unui sfert da veac de la drumul pe care partidul nos­tru ni l-a trasat prin hotăririle istorice ale Plenarei din 3—5 martie 1949. Noi, cei din Scornicești, păs­trăm vie în memoria noastră acele zile de neuitat de acum 15 ani cînd, în anul 1959, cel mai mare fiu al comunei și al po­ SANTEIA - vineri 1 martie 1974 CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI ION GRECU Mă stăpîneşte o puternică e­­moţie, acum cînd, în faţa con­ducerii partidului, a iubitului nostru secretar general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, a ma­relui sfat al lucrătorilor ogoare­lor ţării, aduc cuvîntul mecani­zatorilor gorjeni, care luptă cu hotărire pentru transpunerea in viaţă a sarcinilor Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului cu privire la în­florirea agriculturii noastre so­cialiste, împreună cu colegii mei de muncă, am fost martor şi parti­cipant activ la uriaşul pas pe care l-a făcut satul nostru, în cei 25 de ani care s-au scurs de la istorica plenară a C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949, pe drumul dezvoltării și moderni­zării agriculturii socialiste. Mă număr printre mecanizato­rii care, in urmă cu peste 25 de ani, la data de 7 octombrie 1948, am participat la semnarea actu­lui de naştere a fostului S.M.T. Bibeşti, prima unitate pentru mecanizarea agriculturii din ju­deţul Gorj. Prin grija partidului şi statu­lui, parcul de tractoare şi ma­şini agricole din judeţ s-a dez­voltat şi perfecţionat continuu. Pe ogoarele judeţului Gorj îşi desfăşoară activitatea 11 staţiuni de mecanizare a agriculturii, cu un parc de tractoare şi maşini agricole care a crescut de aproa­pe 7 ori, in comparaţie cu anul 1962, ceea ce ne-a permis să exe­cutăm, în 1973, un volum de lu­crări de opt ori mai mare şi de un nivel calitativ superior. Acţionind in spiritul sarcinilor trasate de partid, S.M.A. Bi­­beşti şi-a îndeplinit planul la 1973 în procent de 120 la sută. Eforturile noastre se materiali­zează în producţiile sporite pe care le-au obţinut cele şapte cooperative agricole ce le ser­vim­­ de peste 3 ori la cultura griului şi de aproape 4 ori la cultura porumbului — în reduce­rea cheltuielilor materiale cu a­­proape 200 lei la 1000 lei veni­turi, faţă de prevederi. (Continuare in pag. a V-a)

Next